drept_societar_complet

UNIVERSITATEA HYPERION B U C U R E Ş T I

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Prof.univ.dr. Ioan MÎZGĂ

RUJOIU ELENA - CĂTĂLINA Contabilitate - anul II - I.D. Buşteni

http://hyperion.trei.ro ..... by Alexandru Carstoiu

CAPITOLUL IV CLASIFICAREA ŞI FORMELE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

După numărul de asociaţi :

- unipersonale ( S.R.L. unipersonal ); - pluripersonale ( S.A.)

După calitatea care prevalează capitalul - societăţi de persoane ( societ. în nume colectiv sau în comandită simplă ) - societăţi de capitaluri ( societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni )

După întinderea răspunderii : - societ.cu răsp. limitată ( s.a. , s.r.l. şi societatea în comandită pe acţiuni ) - societ.cu răsp.nelimitată (soc.în nume colectiv şi soc.în comandită simplă).

După structura capitalului social : - societ.în care capitalul este fracţionat în părţi sociale (s.r.l.) - societ.în care capitalul este fracţionat în părţi de interes ( soc-în nume

colectiv şi societ.în comandită simplă) - societ.în care capitalul se divide în acţiuni ( societ.pe acţiuni şi societ.în

comandită pe acţiuni)

După titularul capitalului social (statul sau persoane particulare): - societ cu capital intergral de stat (companiile nationale miniere ,cărbune,sare)

- societ.cu capital intergal privat ; - societ.cu capital mixt ,de stat şi privat ( Termoelectrica , Radet )

După modul cum se emit sau nu titluri de valoare (acţiuni , obligaţiuni): - societ.care emit titluri de valoare (societ.pe acţiuni şi în comandită pe acţ.) - societ.care nu emit titluri de valoare ( s.r.l. , societ-în nume colectiv şi

societ.în comandită simplă ). Grupurile de interes economic – Legea 161/2003 reglementează Grupurile de interes

economic ca fiind o asociere între două sau mai multe persoane fizice ori juridice constituite pe o perioadă determinată în scopul dezvoltării activităţii ecnomice a membrilor săi şi al îmbunătăţirii rezultatelor economice.

Aspectele definitorii în cadrul grupului economic sunt : cadrul contractual al grupului ;subiectele participante (pers.fizice sau juridice numărul membrilor neputând fi mai mare de 50 ) ; durata determinată a grupului ; răspunderea solidară şi nelimitată a membrilor ; aportul membrilor la capital care poate fi de orice natură ; conducerea grupului realizată de Ad.generală

Formele societăţilor comerciale – Societăţi de persoane – având la baza înfiinţării încrederea între asociaţi – pot fi :

Societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă . Societatea în nume colectiv nr.membrilor este de minim 2 .Ele au caracter închis fiiund constituie de regulă în familie sau între persoane ale căror relaţii se bazează pe încredere. Un asociat nu poate fi înclocuit prin cedarea tuturor părţilor sociale decât cu acordul tuturor asociaţilor. Aportul la capital poate fi în numerar sau in natura el fiind divizat în părţi sociale numite părţi de interese care sunt reprezentate prin titluri negociabile.Răspunderea asociaţilor este solidară ( creditorii pot urmări oricare dintre asociaţi pentru recuperarea creanţelor ) şi nelimitată


( fiecare asociat răspunde înclusiv cu bunurile proprii acesta fiind obligat ca la constituirea societăţii să declare averea proprie). Conducerea acestei societăţi revine Ad.generale care adoptă hotărâri cu unanimitate de voturi iar administrarea şi reprezentarea se face de către unui sau doi administratori care sunt asociaţi sau terţe persoane. Controlul se exercită de asociaţi prin desemnarea unuia sau mai multor cenzori. Dizolvarea acestei societăţi se produce pentru cauzele generale comune tuturor formelor de soc.comerciale dar şi pentru unele cauze specifice : moartea,incapacitatea,retragerea ,falimentul,retragerea sau excluderea unui asociat rămânând un singur asociat. Societatea în comandită simplă. – are trăsături comune cu societatea în nume colectiv însă în acest caz există două tipuri de asociaţi : comanditaţi şi comanditari. Asociaţii comanditaţi administrază societatea iar cei comanditari o finanţează fără a participa direct la administrarea ei. Societatea este legal constituită dacă în denumirea sa cuprinde cel putin numele unuia dintre asociaţii comanditaţi şi dacă are cel puţin unul din cele două categorii de asociaţi. Societatea îşi încetează existenţa dacă intervine decesul,dispariţia,punerea sub interdicţie a unui asociat iar în contract nu există clauza de continuare cu moştenitorii. Excluderea sau retragerea asociaţilor comanditaţi duce la dizolvarea societăţii.- Societăţile de capital – acordă importanţă capitalului adus de asociaţi-acţionari şi pot fi : societ. pe acţiuni ; în comandită pe acţiuni societatea pe acţiuni – se constituie în baza unui act constitutiv care cuprinde atât elementele specifice contractului de societate cât şi pe cele ale statutului de funcţionare.Ea se constituie atât prin subscripţie instantanee (membrii fondatori aduc drept capital bani sau bunuri ) cât şi prin subsripţie publică şi este valabilă în măsura existenţe a minim 5 acţionari. Capitalul minim stabilit de lege este de minim 25.000 euro sau echivalentul în lei constituit în bani sau în natură . La constituire se varsă minim 30% urmând ca diferenţa să fie achitată în termen de 12 luni. Capitalul social este împărţit în acţiuni reprezentate de titluri negociabile si transmisibile atât pe pieţele financiare organizate (bursele de valori) cât şi pe cele neorganizate. Aceste acţiuni sunt nominative (în conţinutul lor este înscris titularul ) şi la purtător (simpla deţinere dă dreptul la proprietate). O societate de capital poate emite ca titluri de valoare atât acţiuni cât şi obligaţiuni acţionarii având ca principală obligaţie plata acţiunilor subscrise iar răspunderea lor este limitată la valoarea acţiunilor pe care le deţine. Conducerea societ.se face pe principiul majorităţii voturilor acţionarilor iar administrarea societ. se realizează de către un consiliu de administrare şi eventual de un comitet de direcţie sau chiar de către un singur administrator. Controlul se realizează obligatoriu de o comisie de cenzori formată din minim 3 cenzori şi 3 supleanţi. Dizolvarea se produce pentru cauze generale comune celorlalte tipuri de societăţi dar şi pentru situaţiile când nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la constituire referitoare la capital şi nr.acţionarilor.

societatea în comandită pe acţiuni – presupune împărţirea acţionarilor în : comanditaţi şi comanditari. Comanditaţii răspund solidar şi nelimitat ptr.debitele societăţii în timpo ce comanditarii au o răspundere limitată doar la aportul lor la capitalul social. Celelalte trăsături specifice societ.pe acţiuni se regăsesc şi în acest caz.

societatea cu răspundere limitată – se constituie din două sau mai multe persoane , care pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea împărţirii beneficiilor iar membrii asociaţi răspund pentru obligaţiile sociale în limita aportului lor. S.R.L. se constituie în baza unui act constitutiv care cuprinde elemente specifice contractului de societate dar şi cele specifice statutului de funcţionare. În cazul s.r.l. cu unic asociat se constituie numai pe bază de statut. S.r.l. se bazează pe încrederea asociaţilor, numărul lor nu poate fi mai mare de 50 iar părţile sociale nu sunt liber transmisibile. Capitalul social se constituie prin aporturile aduse de asociaţi şi pot consta în bani sau în natură dar legea nu admite aportul în creanţe sau în industrie.Acesta se împarte în părţi sociale care sunt titluri de valoare nenegociabilă valoarea nominală minimă a unei părţi sociale fiind de 100.000 lei. Conducerea se asigură prin adunarea generală a asociaţilor iar hotărârile se adoptă cu majoritate absolută de voturi. Administrarea se asigura de unul sau mai multi administratori care sunt numiti prin actul constitutiv sau alesi de Ad.generală din randul membrilor sau din persoane din afara societăţii. Controlşul este asigurat de


cenzori daca nr.asociaţilor este mai mare de 15 sau de către asociati care însă nu au calitatea de administratori. Răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este numai în limita aporturilor la capitalul social.S.r.l. se dizolvă pentru cauze generale comune tuturor societăţilor cât şi pentru cauze specifice ca: moartea,incapacitatea,interdicţia ,retragerea , excluderea unui asociat dacă nu există clauza continuării cu moştenitorii celui decedat sau dacă ramânând un sungur asociat nu se hotărăşte transformarea societăţii în s.r.l. cu unic asociat.

Societatea cu unic asociat – asociatul unic poate fi pers.fizică sau juridică.O persoană fizică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.

Asociatul unic este cel care exercită atribuţiile Ad. generale acesta putând fi şi administratorul societăţii .

Contractul de societate . Noţiune – art.1491 din Codul civil “ societatea este un contract prin care două sau

mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun cu scopul de a împărţi foloasele ce ar putea deriva. Aşadar el este un acord de voinţă prin care două sau mai multe persoane convin să constituie un fond comun din aporturile individuale pentru a desfăşura o activitate comercială în urma cărea să obţină un profit pe care să-l împartă între ele în funcţie de valoarea aportului adus.Contractul de societate este un titlu oneros întrucât fiecare asociat urmăreşte un avantaj patrimonial care se concretizează în profitul net realizat de societate. El are caracter comutativ deoarece întinderea obligaţiilor pe care şi le asumă fiecare asociat este cunoscută din momentul realizării acordului de voinţă.

Condiţii generale (de fond) privind validitatea contractului de societate comercială Contractul de societate trebuie să îndeplinească condiţiile generale de fond , comune

tuturor contractelor respectiv capacitatea părţilor , consimţământul obiectul şi cauza. În plus în contractul de societate trebuie avute în vedere şi aspecte privind : aportul la capitalul social , capitalul social ,participarea la profit şi pierderi , acestea sunt elemente speficice ale contractului de societate.

Consimţământul părţilor – încheierea contractului presupune manifestarea de voinţă a părţilor în sensul încheierii contractului. Pentru a produce efecte juridice , voinţa părţilor contractante trebuie să fie declarată , să fie făcută cu intenţia de a produce efecte juridice şi să nu fie alterată de vicii.

Intenţia de a încheia contractul trebuie să se afle în voinţa părţilor . În absenţa acestui element psihologic nu există un contract de societate.

Părţile contractante – o soc.com.poate fi constituită din persoane fizice , de persoane juridice sau de persoane fizice împreună cu persoane juridice.Legea 31/90 nu cuprinde nici o interdicţie cu privire la soţi , prin urmare ,soţii pot constitui singuri o societate comercială ori împreună cu alte persoane.

Viciile de consimţământ – consimţământul dat la încheierea nu trebuie alterat de eroare,dol sau violenţă. Eroarea este o falsă reprezentare a realităţii la momentul încheierii contractului.Nulitatea ar putea interveni în cazul unei societăţi de persoane când se au în vedere calităţile personale ale asociatului. Dolul este inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene cu scopul de a o face să încheie contractul.

Capacitatea părţilor – o persoană fizică sau juridică poate fi parte în contractul de societate dacă are capacitatea de a încheia acest act juridic. Conf.dreptului civil , singurele persoane care nu au capacitatea de a încheia acest act juridic sunt minorii şi interzişii.

Obiectul contractului – constă în prestaţiile pentru care s-au obligat părţile contractante, iar obiectul societăţii îl constituie activităţile pe care urmează să le realizezesocietatea.În contractul de societate obiectul trebuie să fie determinat sau determinabil să constea într-o obligaţie a celui care se obligă , să fie real,posibil,licit , moral şi să nu contravină regulilor de convieţuire socială.

Cauza contractului - reprezintă scopul concret în vederea căruia se încheie actul juridic.Cauza contractului trebuie să fie reală , morală şi în concordanţă cu regulile de convieţuire socială.


Aportul asociaţilor – prin aport se înţelege obligaţia pe care şi-o asumă un asociat de a

aduce în societate un anumit bun . Aportul poate consta şi în transmiterea către societate a dreptului de proprietate asupra bunului ori a dreptului de folosinţă. În limita aportului asociatul va primi una sau mai multe părţi sociale ori acţiuni. Prin reunirea tuturor aporturilor membrilor asociaţi se constituie patrimoniul iniţial al societăţii (capitalul social). Aporturile trebuie să fie efective , absenţa ori grevarea lor de sarcini ( gaj, ipotecă ) atrage nulitatea contractului de societate.

Aportul în numerar constă în suma de bani pe care asociatul se obligă să o predea societăţii el fiind obligatoriu la constituirea oricărei forme de societate şi se înregistrează în contabilitatea societ. în contul capital. Aportul în natură constă în bunuri (mobile , imobile corporale sau incorporale). Orice bun adus ca aport în natură trebuie să fie evaluat în bani pentru a se stabili valoarea părţilor sociale sau a acţiunilor cuvenite asociatului. Evaluarea se face de către asociaţi sau de către experţi.

Aportul în creanţe – Legea interzice creanţele ca aport în societatile pe acţiuni sau comandită pe acţiuni şi în soc.cu răsp.limitată deoarece valorificarea lor poate crea dificultăţi. Ele se pot utiliza în cazul societăţilor de persoane asociaţii fiind cei care răspund pentru solvabilitatea debitorului. În acest sens legea 31/90 prevede ca cedentul (asociatul) să răspundă solidar cu debitorul cedat pentru efectuarea părţii creanţelor cedate.

Aportul în industrie – constă în angajamentul sumat de asociat în a desfăşura o activitate în societate conform competenţei şi pregătirii sale , prestând un serviciu pentru societate şi în interesul acesteia. Aportul în muncă reprezintă o prestaţie cu caracter succesiv şi pentru viitor el însă nu poate constitui aport la majorarea capitalului şi nu dă dreptul asociatului la părţi sociale ci numai dreptul la beneficii şi la împărţirea activului social. Aportul în industrie este admis la societăţile de persoane dar este exclus pentru societ. cu răsp.limitată. Indiferent de obiectul aportului , dacă asociatul nu a respectat termenele de vărsare a acestuia şi prin acesata a creat prejudicii societăţii el va fi obligat la plata de despăguburi. Dacă aportul a fost prevăzut în numerar asociatul va fi obligat la plata dobânzilor.

Capitalul social – aporturile reunite ale asociaţilor , mai puţin aportul în muncă , formează capitalul social care are o dublă semnificaţie : contabilă şi juridică :

- semnificaţia contabilă constă în faptul că în bilanţul contabil capitalul social este evidenţiat în pasivul bilanţului întrucât societatea este obligată să restituie aporturile cuvenite asociaţilor la dizolvarea sau lichidarea societăţii. Totuşi bunurile ce reprezintă aportul asociaţilor figurează în activul bilanţului deoarece ele aparţin societăţii. Potrivit principiilor dreptului civil , patrimoniul societ. îl constituie totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând societăţii. Capitalul social este expresia valorică a aportului asociaţilor.

- semnificaţia juridică este dată de faptul că el constituie gajul creditorilor sociali. Capitalul social prezintă un interes deosebit pentru asociaţi întrucât de procentul deţinut de fiecare asociat depinde valoarea dividendelor.

Participarea la beneficii şi pierderi – obţinerea de beneficii şi împărţirea lor între asociaţi este scopul comun al tuturor formelor de asociere. Prin beneficiu se înţelege un câştig evaluat în bani. Profitul nu trebuie confundat cu dividendele care se pot distribui decât dacă există profituri reale adică să fie o sumă mai mare decât capitalul social. Plata dividendelor se face la termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situaţiei financiare .Distribuirea de dividende în lipsa unor profituri reale este o faptă ilegală cu consecinţe penale şi civile.

Toţi asociaţii trebuie să primească dividendele şi să participe la suportarea pierderilor proporţional cu cota de participare la capitalul social. Legea interzice ca un asociat să participe la toate câştigurile sau să fie scutit de participarea la pierderi.


CAPITOLUL V ÎNFIINŢAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Constituirea unei societ.com.este reglementată de O.U.G. 76/2001 şi cuprinde două etape :

- redactarea actului constitutiv şi după caz autentificarea acestuia ; - înmatricularea societăţii în registrul comerţului .

Actul constitutiv al societăţilor comerciale. – actul constitutiv al soc.com. în nume colectiv sau al societ.în comandită simplă este contractul de societate , iar al soc.pe acţiuni ,societ.în comandită pe acţiuni sau societ. cu răsp.limitată este contractul de societate şi statutul .În cazul soc. cu răsp.limitată unipersonală actul constitutiv este statutul. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui singur înscris denumit act constitutiv unic.De regulă actul constitutiv se încheie sub semnătură privată şi se semnează de toţi asociaţii sau,în caz de subscripţie publică de toţi fondatorii. În formă autentică acest act se încheie în următoarele cazuri :

- printre bunurile subscrise ca aport la capital se află un teren ; - societ. în nume colectiv sau în comandită simplă ; - societ. pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică .

Fondatorii – Leg. 31/1990 face referire la fondatori în două cazuri : - la semnatarii actului constitutiv ; - la persoanele care au un rol determinat în constituirea societăţii .

Pentru a fi fondator o persoană va trebui să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii , astfel :să aibă capacitate deplină de exerciţiu , să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni de fals , corupţie , gestiune frauduloasă , abuz de încredere ,bancrută frauduloasă sau orice alte infracţiuni prevăzute de Legea nr.31/1990 rep. Conţinutul actului constitutiv – indiferent de forma de societate actul constitutiv trebuie să conţină unele menţiuni comune , astfel :

- identificarea asociaţilor , denumirea societăţii şi forma acesteia ; - sediul principal şi eventuale sedii secundare ; - obiectul de activitate cu precizarea domeniului principal de activitate ; - capitalul social subscris şi vărsat de asociaţi ; - organele de conducere , de administrare şi de control ale societăţii ; - modul de participare la profit şi pierderi ; - cazurile de dizolvare şi modalitatea de lichidare a patrimoniului societăţii .

În cazul societăţilor de persoane şi al soc.cu răsp.limitată , actul constitutiv trebuie să mai cuprindă obligatoriu datele de stare civilă ale asociaţilor pertsoane fizice sau cetăţenia , denumirea sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice . Pentru societate în comandită simplă , actul trebuie să conţină noţiuni distincte cu privire la cele două categorii de asociaţi : comanditaţi şi comanditari , forma , denumirea , sediul şi dacă este cazul emblema. La capitalul social subscris şi vărsat se va menţiona aportul fiecărui asociat (în numerar sau natură). La soc.cu răsp.limitată se va preciza numărul şi valoarea părţilor sociale precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat. Pentru administratori se vor stabili puterile ce le sunt atribuite şi se va menţiona partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi. Durata de funcţionare poate fi determinată sau nedeterminată. În cazul societăţilor de capital se vor include obligatoriu următoarele menţiuni :

- indentificarea asociaţilor - dacă se constituie societăţi în comandită se vor indentifica separat asociaţii comanditaţi şi cei comanditari ;

- se va preciza forma de societate , denumirea şi sediul ; - Obiectul de activitate cu precizarea domeniului şi activităţii principale .


- La constituire fiecare acţionar va vărsa cel putin 30% din capitaul subscris restul urmând a fi vărsat în cel mult 12 luni de la înregistrarea societăţii ;

- Se va înscrie în actul constitutiv valoare bunurilor aport în natură , modul de evaluare şi nr.de acţiuni acordate , se va preciya numărul şi valoarea nominală a acţiunilor (care nu poate fi mai mică de1000 lei );

- Se va preciza administratorii (pers.fizice sau juridice)garanţiile ce trebuiesc depuse precum şi puterile conferite în administrarea societăţii ;

- Pentru cenzori se va menţiona dacă sunt pers. fizice sau juridice ; - Durata societăţii , modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor - Se vor determina acţiunile ce aparţin acţionarilor comandidaţi ; - Se va preciza modul de dizolvare şi lichidare a societăţii .

Înmatricularea societăţilor comerciale – este o procedură unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării comercianţilor şi este reglementată de OUG 77/2001care se aplică comercianţilor care exercită obişnuit acte de comerţ , soc.comerciale , regiilor autonome şi organiz.cooperatiste.. Procedura de înregistrare – se face pe baza cererii tip de înregistrare depusă la Biroul Unic solicitantul achitând taxele şi anexând dacă este cazul următoarele documente :

- actul constitutiv ; - dovada efectării vărsămintelor portivit actului constitutiv ; - dovada sediului declarat şi disponibilităţii firmei ; - actele care dovedesc dreptul de proprietate asupra aporturilor în natură ; - actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul comerciantului şi

aprobate de asociaţi în condiţiile legii ; - declaraţiile pe propie răspundere ale fondatorilor , administratorilor şi cenzorilor

că îndeplinesc condiţiile prev.de lege. - Declaraţia asociatului unic (după caz)

Totodată se vor depune semnăturile reprezentanţilor societăţii numitţi prin actul constitutiv. În termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii Biroul Unic este obligat să elibereze certificatul de înregistrare ca va conţine C.U.I.-ul. Acest termen este de 30 de zile dacă sunt aduse bunuri imobile ca aport în natură la capital.Comercianţii îşi pot începe activitatea din momentul în care li s-au eliberat atât certificatul de înregistrare cât şi anexa cu avizele ,autorizaţiileşi/sau acordurile necesare pentru autorizare , respectiv :

- avizul şi/sau autorizatia P.S.I. ; - avizul şi/sau sanitară - autorizaţia sanitar-veterinară ; - acordul şi/sau autoriz.de mediu ; - autoriz.de funcţionare d.p.d.v. al protecţiei muncii ;

Biroul unic mai are următoarele obligaţii : - să rezerve denumirea firmei şi să depună în numele titularilor cererii,aportul în

numera la capitalul social; - să readcteze actul constitutiv, să-l autentifice dacă legea prevede în mod expres ,

sau să obţină darea de dată certă a accestuia ; - să redacteze şi să obţină declaraţiile pe proprie răspundere a fondatorilor ,

administratorilor din carte rezultă că îndeplinesc condiţiile prev.de lege ; - să susţină cererae de înregistrare a comerciantului în faţa judecătorului delegat ; - să obţină evaluarea prin expertiză a bunului imobil adus ca aport .

.Judecătorul de legat trebuie să pronunţe sentinţa în termen de max 5 zile de la data înregsitrării cererii. În termen de max.10 zile de la data pronunţării încheierii judecăt.delegat , instituţiile competente vor transmite Bir.Unic un referat în care se va menţiona acordarea sau nu a avizului sau autorizaţiei.


Societ.comercială dobândeşte personalitate juridică din momentul înmatriculării ei în Registrul comerţului , înmatriculare care se efectuzează în termen de 24 de ore de la data pronunţării judecăt.delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii. Un extras al încheierii se comunică Direcţiei finanţelor publice teritoriale precum şi M.O. pentru publicare.

Filialele şi sucursalele societăţilor comerciale – extinderea activităţii soc.com. se poate realiza în aceiaşi localitate , în altă localitate sau în străinătate . Filialele sunt soc.comerciale cu personalitate juridică şi se constituie într-una din formele de societăţi comerciale prev.de lege.urmând aceiaşi procedură.Ca persoană juridică filiala poate participa la raporturile juridice în nume propriu.Prin urmare , filiala este constituită de societatea mamă cu scopul dezvoltării afecerilor acesteia şi se află în raport de dependenţă specială faţă de societatea mamă. Sucursala – ca şi sediile secundare sunt părţi componente , unităţi , structuri fără personaliate juridică care aparţin unei societ.comerciale şi dispun de autonomie numai în limitele stabilite de societate fiind dependente total .juridic şi patrimonial de societate.Sucursala se înregistraeză la Of. Reg.Comerţului din judeţul unde va funcţiona precum şi la administratia financiara pe raza căreia va funcţiona. Cererea de autorizare a sucursalei va fi însoţită de : - hotărârea privind înfiiinţarea sucursalei ( denumire, sediu,obiect de activitate , competenţe , persoane împuternicite să o reprezinte ) ; - actul aditional privind infiintarea sucursalei daca acest lucru nu a fost prevăzut în actul constitutiv ; - dovada sediului sucursalei ; - declaraţia pe proprie raspundere a reprezentantului (îndeplineste condiţiile .legale ) - dovezile privind achitarea taxelor legale de timbru,de înregistrare , de publicare , etc. Dacă după înregsitratrea societăţii se constatăî unele neregului, societatea este obligată să le remedieze în termen de 8 zile de la darta semnalării .Răspunderea pentru operaţiunile de înregistrare şi publicare efectuate revine în solidar fondatorilor sau persoanelor care au lucrat ân numele societăţii . Nulitatea unei societăţi comerciale intervine ca urmare a nerespectării condicţiilor de fond şi formă ; dacă toţi fondatorii sunt incompatibili ; lipseşte autorizarea ori nu există menţiuni privind denumirea societăţii , obiectul de activitate ; au fost încălcate dispoziţiile imperative privind capitalul subscris şi vărsat sau numărzl asociaţilor este sub limita minimă impusă de lege .

Părţi de interes , acţiuni , obligaţiuni şi părţi sociale

Părţile de interes – sunt caracteristice societăţilor de persoane şi reprezintă diviziunile capitalului social în cadrul societăţii în nume colectiv şi în comandită simplă . Acţiunile – acţiunea reprezintă o fracţiune a capitalului social care trebuie să fie egală ca valoare cu celelalte acţiuni din aceiaşi emisiune. Acţiunea este şi un titlu de credit societar sau de participaţiune , încoporând drepturile şi obligaţiile rezultate din calitatea de acţionar. Caracterele acţiunilor : - au o anumita val.nominală care potrivit L.31/90 nu poate fi mai mică de 1000 lei; - sunt fracţiuni egale din capitalul social ; - sunt indivizibile , nu se pot transmite fracţionat ; - sunt titluri negociabile (încorporează valori patrimoniale ) Clasificare - după modul cum se transmit pot fi :

- nominative ; - la purtător .

Acţiunile nominative idntifică titularul lor cuprinzând datele de stare civilă ale pres. fizice ori datele de identificare ale persoanei juridice. Pentru a fi valabilă acţiunea


trebuie semnată de administratorul/rii societăţii. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se trasmite pe baza unei declaraţii semnate de cedent şi cesionar şi care se va înregistra în registrul acţionarilor. Acţiunile la purtător sunt acele acţiuni în care nu apar elementele de identificare ale titularului posesorul lor fiind şi titularul acestora iar dreptul de proprietate se transmite prin predarea lor. În funcţie de avantajele pe care le poate avea un acţionar faţă de ceilalţi acţionari acţiunile pot fi ordinare şi preferenţiale . Acţiunile ordinare - nu conferă titularului avantaje suplimentare faţă de ceilalţi acţionari posesorul lor având următoarele drepturi .

- să participe la Adun.generală , să aleagă sau să fie ales ; - să voteze portivit principiului proporţionali dintre nr. de voturi şi nr. de

acţiuni ; - să fie informat în legătură cu activitatea ec.-financiară a societăţii ; - să primească dividente în raport de cota parte ce se plăteşte acţionarilor ; - drept de expertiză (îl au numai acţionarii care deţin cel puţin 10% din

capitalul social ) - să obţină ,în cazul lichidării soc.com.o parte din patrimoniul societăţii .

Acţionarii sunt obligaţi : - să verse integral aportul subscris- până când acţiunmea nu este achitată integral , ea este nominativă. - să participe la pierderile înregistrate de societate în raport cu participarea sa la capitalul social ;

Acţiunile preferenţiale – dau dreptul posesorului la un divident prioritar care se plăteşte din beneficiul obţinut la sfârşitul exerciţiului financiar , înaintea oricărei reţineri . De menţionat că aceste acţiuni conferă titularului drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni ordinare cu excepţia dreptului de a participa la vot în cadrul Ad.generale. Acest tip de acţiuni nu pot depăşi 1/4 din capitalul social iar valoarea lor trebuie să fie egală cu valoarea unei acţiuni ordinare. Acţiunile ordinare se pot converti în acţiuni preferenţiale şi invers.

Administratorii , reprezentanţii societăţii sau cenzorii nu pot deţine acţiuni cu divident prioritar.

Obligaţiunile – pentru obţinerea unui capital social sub formă de împrumut , societ. pe acţiuni sau cele în comandită pe acţiuni , emit obligaţiuni care sunt considerate titluri de credit emise de societate în schimbul sumelor de bani împrumutate. Aceste obligaţiuni reprezintă angajamentul societăţii de a restitui sumele de bani înscrise pe ele şi de a plăti dobânzile aferente. Ca şi acţiunile ele pot fi nominative sau la purtător.Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mică de 25.000 lei iar emiterea lor se hotărăşte de Adunarea generală extraordinară dar numai atunci când întregul capital social a fost vărsat. Suma pentru care societatea poate emite obligaţiuni nu poate fi mai mare decât 3/4 din capitalul vărsat şi existent conf. ultimului bilanţ aprobat. Deţinătorii de obligaţiuni se pot întruni în adunări speciale care adoptă hotărâri valabile cu cel puţi 1/3 din titlurile eimise şi nerambursate.

Părţile sociale. – pentru aporturile aduse în societatea cu răspundere limitată , asociaţii primesc părţi sociale care nu reprezintă titluri negociabile. Leg.31/90 prevede că administratorii pot elibera la cerere un certificat constatator asupra părţilor sociale cu menţiunea că acesta nu poate fi folosit ca titlu pentru tranmiterea drepturilor. Transmiterea


părţilor sociale este totuşi posibilă între asociaţi sau către terţi. Între asociaţi aceste se transmit prin încheierea unui contract între cedent şi cesionar. Către terţi , părţile sociale se transmit dacă există acordul asociaţilor care reprezintă cel puţin 3/4 din capitalul social , cesiunea trebuind înscrisă în registrul comerţului. Transmiterea părţilor sociale este posibilă şi în cazul clauzei de continuitate cu succesorii iar valoarea unei părţi sociale nu poate fi mai mică de 100.000 lei.


CAPITOLUL IV CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Functionarea s.c. presupune existenţa unor organe alese , stabilite prin actul constitutiv : de

conducere (ad.generală ) , de execuţie (administratorii )şi de control a gestiunii (cenzorii). În funcţie de tipul s.c. , deosebim :

- Societ.pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni unde funcţionează toate cele 3 organe; - Societ. în nume colectiv şi în comandită simplă unde nu funcţionează Adun.generală iar

controlul este exercitat de către asociaţi; - societ. cu răpundere limitată unde funcţionează toate cele 3 organe cu unele caracteristici

specifice Adunarea generală – asigură cond.societ. şi decide în problemele normale si deosebite ale acesteia. Astfel deosebim adunări ordinare şi extraordinare ori adunări constitutive în cazul constituirii de societati pe acţiuni prin subscripţie publică. - ad. generală ordinară : se întruneşte cel puţin o dată pe an în cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar şi are sarcina de a hotărî asupra tuturor problemelor care interesează activitatea societăţii. Conf. Leg.31/90 aduarea generală are competenţe privind : aprobarea sau modificarea bilanţului şi a situaţiilor financiare anuale , alegerea administratorilor si cenzorilor , fixarea dividentelor ,aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli , programul de activitate pentru exercitiul financiar următor, posibilităţi de gajare închiriere sau desfiinţare a uneia sau mai multor unităţi ce aparţin societăţii .Atribuţiile nu sunt limitative astfel că se pot stabili şi alte atribuţii. În cazul soc. pe acţiuni şi soc.în comandită pe acţiuni este necesar ca , la prima convocare să participe acţionari care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. Dacă nu se realizează această majoritate adunarea se va întruni la o a doua convocare când poate delibera indiferent de prezenţa acţionarilor. La s.r.l însă , adunarea adoptă hotărâri cu votul majorităţii absolute a asociaţilor ( jumătate +1 dintre asociaţi) cu condiţia ca ei să reprezinte jumătate +1 din totalul părţilor sociale ( dacă actul constitutiv nu prevede altfel). În cazul societăţilor în comandită simplă hotărârile se adoptă prin votul asociaţilor ce reprezintă majoritatea absolută a capitalului social ( pt. alegerea şi revocarea administratorilor , aprobarea bilanţului ) , dar pentru modificarea actului constitutiv este necesar votul unanimităţii (majorarea capitalului social) . - ad. generală extraordinară : se întruneşte atunci când este nevoie pt.a se lua o hotărâre importantă (mărirea sau reducerea cap.soc., prelungirea duratei societ , schimbarea obiectului sau formei , fuziunea) înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii secundare. În cazul acestei adunări condiţiile de cvorum sunt mai exigente , astfel : - la soc.pe acţiuni şi comandită adunarea este legal constituită dacă se întrunesc acţionarii reprezentând 3/4 din capitalul social. Dacă ac.condiţie nu este îndeplinită la a două convocare trebuie să fie prezenţi acţionarii ce deţin cel puţin jumătate din capitalul social al societăţii. Conf. art 114 din leg.31/90 rep. adunarea gen. extraordinară poate transmite unele competenţe către consiliul de admninistraţie sau administratorului unic. - - în cazul soc. cu răspundere limitată această adunare poate adopta hotărâri cu votul tuturor asociaţilor , dacă actul constitutiv nu prevede altfel. La societăţile de persoane se impune tot principiul unanimităţii. - adunarea constitutivă: este prima adunare la care participă subscriitorii în cazul constituirii unei societăţi pe acţiuni sau în comandită. Ea se convoacă de fondatori în cel mult 15 zile de la data subscrierii convocarea fiind publicată în M.O. Pentru a fi legal constituită trebuie să fie prezenţi jumătate+1 din numărul subscriitorilor acceptaţi iar hotărârile se iau cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. La această adunare nu au drept de vot acceptanţii care au adus aporturi în natură atunci când se deliberază în legătura cu raporturile lor. Ac.adunare are ca


atribuţii : verificarea existentei vărsămintelor , examinarea şi validarea rapoartelor experţilor , numirea administratorilor şi cenzorilor. - adunări speciale : funcţionează la soc. pe acţiuni şi la soc. în comandită pe acţiuni şi cuprind acea grupare a acţionarilor ce deţin categorii aparte de acţiuni. În ac.sens Leg .31/90 distinge între adunarea specială a deţinătorilor de acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar şi fără drept de vot precum şi adunările speciale constituite din acţionarii ce se adună în scopul de a–şi proteja interesele privind modificarea drepturilorl şi obligaţiilor ce le revin cu privire la acţiunile cele deţin. Convocarea Adunării generale – se realizează de către administrator prin publicarea anunţului în M.O. şi într-un ziar de largă răspândire din localitate; în cazul în care toţi acţionarii deţin acţiuni nominative convocarea şi într-un ziar de largă răspândire din localitate; în cazul în care toţi acţionarii deţin acţiuni nominative convocarea se realizeaza prin scrisori recomandate expediate cu cel puţin 15 zile inainte de data adunarii. Convocarea se poate realiza şi prin afişare la sediul societăţii urmată de un convocator semnat de acţionari. Ea se poate infăptui şi la cererea acţionarilor ce reprezintă cel puţin 10% din capitalul social dacă actul constitutiv nu prevede o cotă mai mică. Acţionarii care deţin întregul capital social pot ţine o adunare fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea acesteia. Exercitarea dreptului la vot- în general , fiecare acţiune dă dreptul la un vot, cu condiţia ca aceasta să fie plătită integral. Prin actul constitutiv se poate limita dreptul la vot a acţionarilor , dacă aceştia deţin mai mult de o acţiune. Conf.art.122 din Leg.31/90 deţinătorii acţiunilor la purtător au dreptul de vot numai dacă au depus acţiunile la sediul societăţii sau în alt loc cu cel puţin 5 zile înainte de data ţinerii adunării. Dacă acţiunile sunt gajate dreptul de vot aparţine proprietarului lor , deoarece creditorul gajist nu dobândeşte nici un drept de dispoziţie special privind acţiunile respective. Acţionarii pot participa prin vot direct sau prin reprezentant. Conf. prev.legale acţionarii nu pot fi reprezentaţi decât de alţi acţionari în baza unei procuri speciale, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Dreptul la vot nu poate fi cedat , fiind un drept personal-nepatrimonial , orice convenţie contrară fiind nula de drept. Administratorii nu pot vota chiar daca detin actiuni, în legatura cu descărcarea gestiunii lor sau cu o problema legată de persoana sau administraţia lor. Hotărârile Ad.gen. se iau , de regulă prin vot deschis , cu excepţia celor privind alegerea membrilor cons.de administratie şi a cenzorilor. Pentru soc. cu răsp. limitata legea admite şi votul prin corespondenta. Hotarârile ad. gen. sunt obligatorii pentru toţi acţionarii (prezenţi sau absenţi de la vot) şi se publică în M.O. pentru a fi opozabile terţilor. Acţionarii care nu sunt de accord cu schimbarea obiectului sau formei societăţii au dreptul de a se retrage din societate. Administrarea societăţii Hotărârile Ad. generale sunt duse la îndeplinire de organele sale de execuţie. Societ.com. indiferent de forma sa juridică poate fi administrată de unul sau mai mulţi administratori. La societatea în nume colectiv administratorii pot fi din rândul asociaţilor. La societatea în comandită simplă administrarea se încredinţează unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi. În cazul societăţii pe acţiuni administrarea se realizează de unul sau mai multi administratori (consiliu de administraţie) care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie compus din membrii aleşi dintre administratori. În acest caz presedintele cons. de administraţie este şi director general şi conduce comitetul de direcţie. Consiliul de administratie poate angaja directori executivi care sunt funcţionari ai societăţii dar nu fac parte din consiliu sau comitet. În soc. cu rasp. limitată administrarea este incredinţată unuia sau mai multor administratori care pot fi asociati sau terţi. Numirea administratorilor – în cazul soc.pe acţiuni unicul adm. sau preş. cons. de administratie şi cel putin jumătate din nr. administratorilor tb.să fie cetăţeni români dacă actul constitutiv nu prevede altfel. În principiu administratorii sunt numiţi temporar şi sunt reeligibili. Conf.legii primii administratori pot fi numiţi pe o durata de 4 ani. Persoanele care nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori , directori sau reprezentanţi ai societăţii. Administratorul unei societ poate fi o peroană fizică sau juridică dar în acest ultim caz pers.juridică va desemna o pers.fizică. Administratorii unei soc.com. sunt obligati să depună o garanţie egală cu dublul


remuneraţiei lunare dacă nu e asociat la societate sau valoarea nominală a 10 acţiuni dacă este asociat. Principalele obligatii ale administratorilor Să îndeplinească toate formalit. pentru constituirea societ ; să depună specimenul de semnătură la Bir.Unic de înregistrare ; să preia şi să păstreze docum. privind constit. societăţii , să administreze societatea facând toate operaţiunile necesare pentru îndeplinirea obiectului ei de activitate ; să ţină toate registrele cerute de lege ; să întocmească bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi ; să asigure respectarea legii privind repartiz. beneficiilor şi plata dividendelor ; să participe la cons.de adm. şi adunările societ ; să îndeplinească hotărârile Ad. generale şi îndatoririle cerute de lege. Dacă există mai mulţi administratori atunci se formează consiliul de administraţie care se întruneşte cel puţin o dată pe lună şi poate lua hotărâri dacă la şedinţă participă cel puţin jumătate din nr.total al administratorilor , deciziile luându-se cu majoritatea absolută. Trebuie precizat că nici o persoană nu poate funcţiona în mai mult de 3 consilii de administratie cu anumite excepţii prev. de lege iar administratorii care au interese nu pot participa la deliberări cand se adoptă hotărâri în problemele respective. Comitetul de direcţie este un organ colegial căruia cons. de adm. îi poate delega o parte din atribuţiile sale şi se întruneşte cel putin o dată pe saptămână iar deciziile se adoptă cu majoritatea absolută. Răspunderea administratorilor este prev. în art.42 si 42 din Leg.31/1990. Dacă sunt mai mulţi adm. aceştia raspund solidar. Membrii cons.de adm. şi cei ai comitetului de direcţie răspund solidar pentru actele întocmite de aceste organisme. Administratorii pot incheia orice act juridic cu excepţia celor a caror valoare depăşeste jumatate din valoarea contabilă a activelor societăţii , caz în care au nevoie de aprobarea adunarii generale extraordinare a acţionarilor. C e n z o r i i – în cadrul soc.com. activitatea de control este atribuită cenzorilor , sens în care in actul constitutiv tb. să se prevadă nr. acestora. În societ.pe acţiuni sunt numiti 3 cenzori şi tot atâţia supleanţi. În toate situaţiile numărul cenzorilor va fi impar. În cazul s.r.l.numirea cenzorilor este obligatorie în momentul în care nr. membrilor asociaţi este mai mare de 15. Conditii ce tb.indeplinite de cenzori :

- majorit.cenzorilor si supleanţilor să fie cetăţeni români ; - cel puţin unul dintre ei sa fie contabil autorizat sau expert contab. ; - să depună o garanţie reprez .1/3 din garanţia depusă de administrator ; - să fie acţionari (cu exceptia cenzorilor contabili ) ; - să nu fie rude sau afini până la gradul IV cu administratorul ; - să nu fie retribuiţi pentru alte funcţii .

Obligaţiile cenzorilor : - supraveghează gest.societ ; - verifică dacă bilanţul +c. de prof.şi pierderi sunt legale şi coresp.cu reg.contab; - verifică registrele şi evaluarea patrimoniului ; - întocmeşte si prezintă rapoarte Ad. Generale ; - execută controale de casă ; - inform. Adm. sau Ad.gen. privind neregulile constatate ; - urmăreşte modul cum Adm. respectă legislaţia si prevederile actului constitutiv ;

Cenzorii răspund în limita preved. mandatului lor iar revocarea lor poate fi decisă de Ad.gen cu votul cerut pentru adunările extraordinare.


CAPITOLUL IX

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE Dizolvarea – reprez. o etapă în încetarea personalit. juridice a societăţilor şi este formată dintr-un ansamblu de operaţiuni care au ca urmare lichidarea patrimoniului societăţii în cauză . Dizolvarea se poate produce : a). Pe baza hotărârii asociaţilor denumită şi dizolvare anticipată caz în care hotărârea se publică în M.O. şi se întocmeşte bilanţ de lichidare ; b.) prin hot. instanţei de judecată în cazul în care între asociaţi există neînţelegeri grave sau când instanţa dispune falimentul soc.com denumită si dizolvare silită. Dizolvarea poate fi pronunţată de instanţă în cazul declarării nulităţii soc.com. ca urmare a nerespectării cond.de fond.şi formă prev.de lege. Instanţa mai poate pronunţa dizolvarea societ.atunci când:

- societ. nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni ; - societ. nu a mai depus bilanţul timp de 6 luni de la expirarea termenului legal ori

alte acte care potrivi legii se depun la Bir. Unic al Camerei de Comert. - societ. şi-a încetat activitatea , nu are sediu cunoscut ori asociaţii au dispărut sau nu

au domiciliul ori reşedinta cunoscute (cu exceptia perioadei de 3 ani în care societ .poate să nu desfăşoare activit. anunţând în prealabil organele fiscale şi Bir.Unic);

c.) Dizolvarea de drept – (în temeiul legii) când a trecut termenul stabilit pentru durata societăţii , în cazul imposibilităţii realizarii obiectivului sau dacă obiectivul societăţii s-a realizat , în alte cazuri prev. de lege (ex. Leg.314/2001 care legifera obligativitatea majorării cap.social la minim 25 mil. pt.soc.pe actiuni şi 2 mil ptr.s.r.l. în caz contrat societ. urmând a se dizolva de drept.) Cazuri speciale de dizolvare specifice anumitor forme de societăţi comerciale

- în cazul soc.în nume colectiv şi al soc. cu răsp.limitată când prin falimentul , incapacitatea sau excluderea oricărui asociat numarul asociaţiilor se reduce la unu , daca nu exista clauza de continuitate cu succesorii , iar în cazul s.r.l. dacă nu se hotărăşte transformarea în soc.cu răspundere limitată unipersonală.

- În cazul soc. în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni când prin retragerea sau decesul unuia sau mai multor asociaţi dispare categoria de asociaţi comanditaţi sau comanditari ;

- În cazul soc. pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni în cazul pierderii a 50% din capitalul social (25 mil.) sau a reducerii nr. de acţionari sub limita de 5.

În cazul dizolvării societ. în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului , societatea trebuie să plătească moştenitorilor partea ce li se cuvine după ultimul bilanţ contabil aprobat. Efectele dizolvarii soc.com.

- se va deschide procedura lichidării. , administr. fiind obligat să convoace Ad.gen. în vederea desemnării lichidatorilor ; - personalit. juridică se menţine pe durata lichidării dar se interzic operaţ.comerc. noi ; - în unele situaţii ca cele de fuziune şi dizolvare , dizolvarea are loc fără lichidare ; - soc.com. îşi încetează existenţa de la data radierii ei din Registrul Bir Unic ; - în cazul soc. com. dizolvate de drept (nemajor.capitalului soc. conf.Leg314/2001) exista două posibilit :

� nu s-a declarat recurs împotriva încheierii judecătorului delegat ; � recursul declarat a fost respins

situaţii în care societatea intră in lichidare şi se radiază de drept din Registrul Bir Unic . Dacă recursul a fost aprobat , se procedează conf. hotărârii instanţei de judecată.


Lichidarea soc.com. – pt.încetarea existenţei unei soc.com. tb.îndeplinite o serie de operaţiuni care să pună capăt activit. acesteia şi să ducă în final la încetarea statutului de pers. juridică a societăţii . Principiile generale privid lichidarea societ.com. sunt : a). Procedura de lichidare a societ. este instituită în favoarea asociaţilor ( art.246 din Leg.31/90 ) şi i se aplică normele legale şi dispoziţiile actului constitutiv ; b.) Pe durata lichidării personalitatea juridică există numai pt. nevoile lichidării dar legea cere ca toate actele care emană de la societate tb. să arate că aceasta este in lichidare. c.) operaţiunea de lichidare a societaţii este obligatorie pt.că aceasta nu poate rămâne în faza de dizolvare . Activitatea lichidatorilor se caracterizează prin :

- hotărârea privind numirea lichidatorilor de către Ad.gen. sau instanţa de judecată se depune la Bir.Unic pt. Publicare ; - lichidatorii (pers.fizice sau juridice ) tb.să fie autorizaţi ; - lichidatorii răspund în aceiaşi măsura ca şi administratorii ; - lichidatorii tb.să facă bilanţul după inventarierea bunurilor ; - oper.de lichidare se referă mai întâi la lichidarea activului (transformarea .bunurilor societ.in bani) şi apoi plata datoriilor. Abia după finalizarea acestor operaţii se trece la repartizarea activului net între asociaţi după care procedura lichidării se încheie. - lichidatorii îşi indeplinesc obligaţiile sub controlul cenzorilor ; - lichidarea nu tb.să dureze mai mult de 3 ani de la data dizolvării ;

După terminarea lichidării , lichidatorii tb.să ceară radierea soc.din Registrul Bir Unic , moment ce determina încetarea personalităţii juridice a societăţii dar registrele şi actele vor trebui păstrate timp de 5 ani de la depunerea lor la Biroul unic.


CAPITOLUL XII PROCEDURA INSOLVENŢEI ŞI A FALIMENTULUI

Leg. 85/26 privind procedura insolvenţei prevede că se supun procedurii generale debitorii aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă. Insolvenţa (incapacitatea de plată) intervine atunci când debitorul nu are lichidităţile (sume de bani) necesare pt.plata creanţelor certe (nu sunt contestate) lichide (constau în bani) şi exigibile (ajunse la scadenţă ) de mai mult de 30 de zile. Insolvenţa este iminentă atunci când se constată că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile cu fondurile disponibile pe care le are . Procedura generală – reprez.proced. prin care debitorul intră, după o perioadă de observaţie în procedura de reorganizare judiciară , apoi în procedura falimentului sau numai în una din aceste proceduri. Disp.Leg.85/2006 nu se aplică necomercianţilor persoane fizice şi juridice şi nici comercianţilor care : nu au nici un bun ;lipsesc actele constitutive sau dacum.contabile ;administratorul nu poate fi găsit ; sediul nu mai există sau nu mai corespunde adresei din Reg.com. Procedura simplificată – se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă care pot fi : comercianti pers.fizice ,as.familiale, societ.com.dizolvate anterior formulării cererii introductive şi debitori care prin cererea introductivă au declarat intenţia de ainra în faliment sau care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizere judiciară. Această procedură reprez.proced.prin care debitorii sus menţionaţi intră direct în procedura falimentului (odată cu deschid. proced.insolvenţei sau după maxim 60 de zile ) Procedurile prev.de Leg 85/2006 se împart în două categorii : a). procedura pe bază de plan – implică acceptarea (votarea) planului de către majoritatea creditorilor ; b). Procedura dispusă de tribunal – intervine în momentul în care nici un plan nu este confirmat de tribunal , sau atunci când nu se realizează planul de reorganizare. Condiţiile necesare aplic.Leg.85/2006 , sunt :

- debitorul să nu potă face faţă datoriilor sale comerciale ; - prin averea debit.se înţelege totalitatea bunurilor şi drepturilor sale care pot face obiectul unei executări silite conf. Codului de procedură civilă ; - declanşarea procedurii se poate face de : însuşi debitor ; creditorii care au o creanţă certă lichidă şi exigibilă ; Comisia Naţ.Val. Imobiliare împotriva entităţilor reglementate şi supravegheate de acesta.

Organele care aplică procedura reorganiz.judiciare şi a falimentului sunt : a).Instanţele judecătoreşti – toate procedurile prev.de Leg.85/2006 sunt de competenţa tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul. b).Judecătorul sindic – un magistrat desemnat de preşed.tribunalului şi investit pe o perioadă nedeterminată. El nu îndeplineşte un mandat de drept privat ci o funcţie publică , actele sale fiind suportate atât de debitor cât şi de creditori. Atribuţiile judecătorului sindic sunt :

• darea hotărârii priv.declanşarea procedurii ; • judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive ; • conduce activitatea persoanelor angajate să-l ajute; • confirmă prin încheiere : administratorul judiciar ;lichidatorul desemnat de adunarea creditorilor ; atribuţiile acestora ; controlul activităţii lor ; înlocuirea lor • judecarea cererilor privind tragerea la răspundere a organ.de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvenţă şi sesizarea organelor de urmărire penală ; • judecă acţiunile introduse de administr. judiciar sau de lichidator ; • judecă contestaţiile debitorului ori creditorilor ;


• confirmă planul de reorganizare sau după caz de lichidare ; • soluţionează cererile administr.judiciar sau cele ale comitetului creditorilor ; • soluţionează contestaţiile formulate la rapoartele semestriale ; • judecă acţiunile în anularea hotărârii adunării creditorilor ; • darea hotărârii de încheiere a procedurii .

c). Adunarea creditorilor . Comitetul creditorilor. Adunarea creditorilor – prima şedinţă a adun.credit. va fi prezidată de judecătorul sindic iar celelalte de administratorul judiciar sau după caz de lichidator. Aceste adunări se convoacă de adm. jud. sau de lichidator precum şi la cererea creditorilor care deţin creanţe de cel puţin 30% din valoare totală a acestora. La şedinţele adun. creditorilor vor putea participa 2 delegaţi ai salariaţilor care vor vota pentru creanţele ce reprez. salarii şi alte drepturi ale acestora. Comitetul creditorilor – este constituit din 3-5 persoane dintre creditorii chirografari (creditorii a căror creanţă nu este garantată prin garanţii personale sau reale ci numai prin dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului ) sau creditorii cu creanţe garantate desemnati în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor cu majoritate simplă . daca aceasta majoritate nu se poate realiza ei vor fi desemnaţi de către judecătorul sindic. Acest comitet are dreptul la iniţiativă în două împrejurări : - când nu există un plan de reorganizare , să ceară judecătorului sindic ridicarea dreptului de administrare al debitorului şi desemnarea unui administrator judiciar. - să introducă ( cu autorizarea judecătorului sindic ) acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial. d). Administratorul special – conf. Leg.85/2006 , după deschiderea proced.insolvenţei , adun.gen a asociaţilor sau acţionarilor debitorului va desemna un administrator special (pers. fizică sau juridică) care să participe la procedură pe seama debitorului. În cazul în care debitorului i se ridică dreptul de administrare , acesta va fi reprezentat de administratorul judiciar sau de lichidator iar mandatul administratorului special se reduce la reprezentarea intereselor asociaţilor sau acţionarilor. Atribuţiile administratorului special sunt :

� să reprezinte debitorul la judecarea acţiunilor intentate de creditori ; � să propună un plan de reorganizare şi să formuleze contestaţii în cadrul procedurii respective � să administreze activitatea debitorului sub supravegherea administratorului judiciar ; � după intrarea în faliment , să semneze actul de inventariere şi să primească raportul final şi bilanţul de închidere ;

e). Administratorul judiciar – poate fi desemnat de către judec.sindic, prin hotărâre în momentul deschiderii procedurii , în prima şedinţă a adunării creditorilor sau ulterior de către creditorii care deţin cel puţin 50% din valoare totală a creanţelor . El poate fi o persoană fizică sau delegatul permanent al unei societ.com. administratoare care să aibă calitatea de practician în insolvenţă. Acesta trebuie să se asigure pentru răspunderea profesională prin subscrierea unei poliţe de asigurare , care să acopere eventualele prejudicii cauzate de îndeplinirea obligaţiilor sale. Principalele atribuţii ale administratorului judiciar , sunt :

� analiz. sit. economică a debitorului şi propune judecăt. sindic intrarea în procedura simplificată sau continuarea perioadei de observaţie ; � întocmeşte un raport asupra cauzelor care au determinat apariţia stării de insolvenţă � elaboreză planul de reorganizare a activit.debitorului ; � supraveghează operaţiunile de gestionare a patrimoniului debitorului ; � stabileşte datele şedinţelor adunării creditorilor ; � introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase ale debitorului ; � menţine sau denunţă unele contracte încheiate de debitor ; � urmăreşte încasarea creanţelor privind bunurile din averea debitorului ; � sesizează judec. sindic în legătură cu orice problemă din competenţa acestuia ;


� alte atribuţii stabilite de judecătorul sindic . Pentru îndeplinirea obligaţiilor sale administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate a căror numire şi retribuire va fi supusă aprobării comitetului creditorului. f) Lichidatorul – odată cu începerea procedurii falimentului , judec. Sindic va desemna un lichidator care va prelua atribuţiile dministratorului. Poate fi desemnat ca lichidator şi administratorul judiciar desemnat anterior. Lichidatorul are următoarele atribuţii :

� examinarea activit.debitorului în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor care au dus la încetarea plăţii şi prezentarea acestuia judecatorului sindic ; � conducerea în tot sau în parte a activităţii debitorului ; � introducerea de acţiuni pt. anularea actelor frauduloase ale debitorului ; � aplicarea sigiliilor, invetarierea bunurilor şi conservarea lor , � menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor ; � examinarea creanţelor şi formularea de obiecţiuni la acestea , � urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului ; � primirea plăţilor pe seama debitorului ; � vânzarea bunurilor din averea debitorului ; � încheierea de tranzacţii , descărcarea de datorii sub condiţia confirmării lor de către judec. sindic ; � sesizarea judecătorului sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta ; � orice alte atribuţii stabilite de către judecătorul sindic .

Procedura insolvenţei – este legiferată de art.26 din Leg.85/2005 procedura urmând a începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debiotr sau de către freditori ori de Comisia Naţ. Valorilor Mobiliare.Debitorul este obligat să se adreseze tribunalului cu o cerere în termen de 30 zile de la apariţie insolvenţei sau dacă aceasta este inevitabilă urmând a cere reorganizarea judiciară pe baza unui plan sau intrarea în faliment.Această cerere va fi însoţită de actele prev.de lege în art 28 ( bilant , balanţă ,lista cu lucrările debitorului , lista creditorilor, contul de profit şi pierdere , lista membrilor grupului de interese ,etc.) Debitorul nu poate solicita reorganizarea societ.dacă în ultimii 5 ani a mai existat o astfel de cerere sau creditorii au formulat o asemenea cerere ori dacă debitorul respectiv a fost condamnat pentru infracţiuni economice , de fals sau de corupţie. Orice creditor poate să introducă cerere împotriva comerciantului care de cel puţin 30 de zile nu mai efectuează plăţi. După înregistrarea cererii , judecătorul sindic desemnat o va comunica în copie debitorului. Prin sentinţa de deschidere a procedurii generale , judec.sindic va desemna administratorul judiciar , iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. În urma deschiderii procedurii , administr. judiciar ca trimite o notificare tuturor creditorilor debitorului şi Ofic. reg.comerţului ori altor registre unde acesta este înregsitrat. Deschiderea procedurii privind patrimoniul debitorului are următoarele efecte :

� se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva patrimoniului debit; � se suspendă cererile de executare silită privind datoriile debitorului ; � se suspendă termenele de prescripţie prin care creditorii îşi pot valorifica creanţele împotriva debitorului ; � din momentul deschiderii procedurii nu se mai popate calcula nici o dobândă iar administratorilor le este interzis să înstrăineze acţiuni sau părţi sociale aparţinând debitorului fără acordul judec.sindic ; � constituirea de garanţii personale sau reale sunt interzise ;


� debitorul este obligat să dea toarte informaţiile privind activitatea şi averea sa administratorului judiciar sau lichidatorului precum şi judecătorului sindic ;

În termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe , debitorul , administratorul judiciar şi unul sau mai mulţi creditori care deţin împreună cel puţin 20% din totalul valorii creanţelor , se poate propune un plan de reorganizare. Planul de reorganizare în vederea redresării prin continurea activităţii tb.să cuprindă perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile , specificul activităţii , mijloacele financiare şi cererea pieţei faţă de oferta debitorului. Planul de lichidare a unor bunuri din averea debitorului îşi propune ca obiectiv lichidarea averii debitorului , şi va cuprinde :

� când şi în ce măsură vor fi plătite sau stinse în altfel creanţele � în ce măsură vor fi descărcaţi de răspundere cu propria avere asociaţii societ in nume colectiv sau asociaţii comanditaţi ; � analiza comparativă a plăţilor ce vor fi făcute către creditori în baza planului de lichidare faţă de cazul lichidării judiciare a averii debitorului ; � care sunt părţile din averea debitorului ce vor fi vândute , cui şi la ce preţ ; � care sunt mijloacele care stau la baza realizării planului . � retribuţiile persoanelor angajate şi alte cheltuieli administrative .

Admiterea Planului de către judecătorul sindic. – în termen de 20 zile de la înregistrarea planului , judec.sindic va convoca o şedinţă la care vor fi citaţi toţi cei care au propus planul. Judec.sindic va admite planul dacă el este realizabil , cuprinde toate elemenetele cerute şi este propus de persoane compatente. Dacă se prezintă mai multe planuri şi cel creditorului nu este acceptat , atunci judec.sindic va confirma planul întocmit de creditorii titulari ai celei mai mari părţi din val.totală a creanţelor. Planurile admise vor fi depuse în vederea consultării de către cei interesaţi apoi vor fi communicate debitorului şi tuturor asociaţilor şi acţionarilor apoi planul va fi publicat în Buletinul procedurilor de insolveţă . Votarea planului – după admiterea planului , jud.sindic va dispune convocarea adun.gen.a creditorilor şi debitorului într-un termen cuprins între 20 şi 25 zile de la data comunicării dar nu înainte de afişarea tabelului definitiv de creanţe. Cu privire la procedura de vot tb. menţionat că vor putea vota numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate , aceştia urmând a vota separat pe categorii . Efectele confirmării planului –daca sentinţa privind confirmarea planului a rămas definitivă ea poate fi investită cu formulă executorie şi folosită de creditori împotriva debitorului acesta fiind obligat să se supună planului concucând activitatea sub îndrumarea judec.sindic. Încetarea procedurii insolvenţei – dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare , administr.judiciar , comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori precum şi administratorul special, pot cere în scris judec.sindic să aprobe începerea procedurii falimentului. F a l i m e n t u l – cazurile de intrare în faliment conf. Leg. 85/2006 sunt. 1. Judec.sindic decide intrarea în faliment dacă :

• Debitorul a acceptat să intre în procedură simplificată ; • Debitorul a constatat starea de insolvenţă ; • Nici una din părţile îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare.

2. Debitorul a recunoscut necesitatea reorganizării , dau nu a propus un plan de reorganizare ori cel propus nu a fost confirmat; 3. Obligaţiile de plată şi celelalte sarcini prev.în planul confirmat nu sunt îndeplinite de deditor ; 4. Raportul administratorului judiciar prin care propune intrarea debitorului în faliment a fost aprobat de către judec.sindic. 5. Prin hotărâre , judec.sindic va dizolva societatea debitoare şi va dispune :

• Interzicerea dreptului de administrare al debitoului ;


• Numirea unui lichidator provizoriu ,în cazul procedurii generale ; • Confirmarea în calitate de lichidator a administratorului judiciar , în cazul procedurii simplificate ; • Notificarea intrării în faliment către părţile interesate ;

Efectele lichidării – dacă debitorul intră în faliment după ce a avut loc aprobarea planului de reorganizare , creditorii participă la distribuiri cu valoarea acestora , mai puţin cota încasată în cursul reorganizării .Toate actele cu titlu gratuit , întocmite în perioada cuprinsă între data confirmării planului de organizare şi intrarea în faliment sunt nule: Vânzarea averii debitorului – se face de către lichidator sub îndrumarea judec.sindic. Bunurile pot fi vândute în bloc sau individual .Vânzarea prin licitaţie publică sau negociere directă se probă de adunarea generală a creditorilor la propunerea lichidatorului . Pentru vânzarea în bloc , lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport cu evaluare bunurilor. Bunurile imobile se vor vinde conform normelor referitoare la licitaţie si adjudecare iar cele mobile vor putea fi vândute cu respectarea Codului de proced.civilă şia Leg.297/2004. Urmărirea averii personale a asociaţilor – în cazul în care datoriile soc.com.în nume colectiv , în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni nu sunt ştiute prin lichidarea averii societăţii debitoare , judec.sindic sau lichidatorul va avea dreptul să înceapă executarea silită împotriva : asociaţilor societ.în nume colectiv sau asociaţilor comanditaţi în celelate două tipuri de societăţi. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării – fondurile atribuite din lichidarevor fi distribuite în două mari categorii : - în prima categorie vor fi plătite creanţele bugetare (taxe ,impozite , contribuţii , amenzi ) ; - în cea de a adoua categorie vor fi plătite creanţele chirografare în următoarea ordine :

� Taxele,timbrele şi orice alte cheltuieli instituite � Retribuţiile pers.angajate să-l ajute pe judec.sindic ; � Creditele bancare cu dobânzile şi cheltuielile aferete ; � Creanţele bugetare ; � Sumele necesare pt.întrţinerea debitorului şi familiei sale stabilite � Sumele datorate unor terţi pentru hrană şi întreţinere pe cel mult 6 luni

anterioare începerii procedurii � Cheltuielile din timpul procedurii necesare conservării şi administrării

bunurilor din averea distribuitorului ; � Datoriile rezultate din continuarea activităţii debitorului dacă tribunalul

a dispus prelungirea perioadei de reorganizare ; � Alte creanţe chirografare.

Sumele de bani ce urmează să fie distribuite între creditori , în acelaşi rang de prioritate , se vor acorda proporţional cu suma alocată pentru fiecare creanţă. Creditorii care şi-au prezentat creanţele tardiv fără a depăşi data lichidării vor participa la distribuirea sumelor rămase , eventual după plata creanţelor înregistrate la termen. În ultima fază , după ce toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate şi toate contestaţiile privind cdreanţele au fost soluţionate , judec. sindic va supune aprobării tribunalului un raport final împreună cu un bilanţ general. Împotriva raportului final orice creditor poate formula obiecţii în termen de 10 zile de la data afişării acestuia. După aprobarea de către judec.sindic a raportului final se va proceda la distribuirea finală a fondurilor. Fondurile care nu au fost reclamate în termen de 90 de zile , se depun la bancă în contul averii debitorului. Închiderea procedurii - în această fază lichidatorul este obligat să întocmească un raport final al lichidării şi să-l prezinte judecătorului sindic, împreună cu bilanţul general. Aceste documente se comunică debitorului şi freditorlor şi se afişează la uşa tribunalului , obiecţiile putând fi formulate în termen de 10 zile de la data afişării. Judecăt. sindic analizează raportul şi


obiecţiile făcute de creditori şi aprobă raportul printr-o sentinţă dacă au fost formulate obiecţiuni soluţionate sau prin încheiere când nu au fost soluţionate asemenea obiecţiuni. Procedura de lichidare se consideră închisă în momentul în care judec.sindic aprobă raportul final şi când toate fondurile au fost distrubuite creditorilor iar cele rămase au fost depuse la bancă. În orice stadiu al procedurii , judec. sindic poate da sentinţa de închidere a acesteia dacă debitorul nu are bunuri care să fie supuse procedurii sau acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative. Prin această sentinţă se decide şi radierea debitorului din Reg. Comerţului Răspunderea membrilor organelor de conducere- administratorul judiciar sau lichidatorul poare cere judec.sindic să dispună ca o parte din pasivul debitorului să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de orice persoană care a determinat starea de insolvenţă a debitorului datorită următoarelor cauze :

- folosirea bunurilor sau creditelor aparţinând debitorului în interesul propriu sau al unei terţe pers. ; - săvârşirea unor acte de comerţ în interes propriu dar în numele debitorului ; - continuarea unei activit , în interes personal, care în mod sigur ducea la insolvenţa debitor. - ţinerea unei contabilităţi fictive , fapt ce a făcut posibil sustragerea unuor docum.contabile ; - deţinerea sau ascunderea unei părţi din activul debitorului ori mărirea fictivă a pasivului acestuia ; - plata preferenţială a unui feditor , în luna precedentă încetării părţilor . Acţiunea împotriva membrilor organelor de conducere se prescrie în termen de 3 ani de la

data când a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a determinat apariţia insolvenţei. Odată cu formularea cererii se va putea solicita judec.sindic să ia măsuri asiguratorii asupra bunurilor aparţinând persoanelor urmărite. De precizat că este obligatorie fixarea unei cauţiuni de 10% din valoarea pretenţiilor.


INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGEA 31/90 ŞI LEGEA 85/2006

Gestiunea frauduloasă – ( prev.de art.214 alin. din Codul penal) pricinuirea unei pagube unei persoane cu rea credinţă , cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia , de către cel care are,ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani . Dacă fapta este săvârşită în scopul de a dobândi un folos material se pedepseşte pedeapsa este de la 3 la 10 ani. Legea 85/2006 prevede că în cazul în care gestiunea frauduloasă este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia pedeapsa este de la 5 la 12 ani.

Bancruta frauduloasă – art.143 alin 2 din Leg. 85/2006 precizează că cel care : falsifică , sustrage sau distruge evidenţele debitorului , ori ascunde o parte din activul averii acestuia ; înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului , în alte acte sau în situaţia financiară sume nedatorate , fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în frauda creditorilor ; înstrăinează în frauda creditorilor , în caz de insolvenţă o parte din active se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Bancruta simplă este prev.de alin 1 al art 143 şi constă în neintroducerea sau introducerea tardivă de către debitorul pers. fizică ori de reprezentantul legal al pers. juridice debitoare , a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă în termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul de 30 de zile de la data apariţia stării de insolvenţă.

Prin urmare aceste infracţiuni constau în săvârşirea faptelor menţionate în cazul în care societatea a ajuns în încetare de plăţi şi a fost supusă procedurii reorganizării şi falimentului.

În baza art. 217 din Leg.31/1990 se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani , fondatorul , administratorul , directorul , directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii , care :

- prezintă cu rea credinţă , în prospecte , rapoartele şi comunicările adresate publicului , date neadevărate asupra constituirii societăţii, ori asupra condiţiilor economice ale acesteia , ori ascunde , cu rea credinţă , în tot sau în parte , asemenea date ;

- prezintă , cu rea credinţă , acţionarilor/asociaţilor , o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra conduţiilor economice ale societăţii , în vederea ascunderii situaţiei ei reale ;

- refuză să pună la dispozitia experţilor documentele necesare sau îi împiedică cu rea credinţă să îndeplinească sarcinile primite ;

Art.272 prevede că se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul , administratorul , directorul , directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii , care :

- dobândeşte , în contul societăţii acţiuni ale altor societăţi la un preţ pe care îl ştie vădit superior sau vinde pe seama societăţii acţiuni ale acesteia la preţuri pe care le ştie vădit inferioare valorii lor efective în scopul obţinerii unui folos în paguba societăţii ;

- foloseşte cu rea credinţă bunuri sau creditul de care se bucură societatea în scop contrar intereselor acesteia sau în folosul său propriu ;

- se împrumută sub orice formă de la societatea pe care o administrează ;


- răspândeşte ştiri false sau întrebuinţează alte mijloece frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii în scopul obţinerii unui folos în dauna societăţii ;

- încasează sau plăteşte dividende , sub orice formă , din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite ;

- încalcă dispoziţiile art.183

Art.273 din Leg.31/90 prevede pedeapsa cu închisoarea de la luni la 5 ani pentru administratorul , directorul , directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii , care :

- emite acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea lor legală , ori la un preţ inferior valorii nominale sau emite noi acţiuni în schimbul aporturilor în mumerar , înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime ; - se foloseşte în adunările generale de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor ;

- acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii ; - predă titularului acţiunile înainte de termen sau predă acţiuni liberate în total sau în parte ori emite acţiuni la purtător fără a fi achitate integral ;

- nu respectă disp.legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate ; - emite obligaţiuni fără respectarea disp.legale sau acţiuni fără a cuprinde

menţiunile cerute de lege ;

Art.274 din Leg.31/90 prevede pedeapsa cu închisoarea de la o lună la 1 an pentru administratorul , directorul , directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii , care :

- îndeplineşte acţiunile Adun.generale referitoare la schimbarea formei societăţii , fuziunea ori divizarea acesteia sau reducerea capitalului social înainte de expirarea termenelor prev.de lege ;

- îndeplineşte hotărârile Adun. generale referitoare la reducerea capitalului social , fără ca asociaţii să fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat , ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plata vărsămintelor ulterioare. Art.275 prevede că se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă ,

administratorul care : - încalcă , chiar prin ersoane interpuse sau prin acte simulate , dispozitiile

art.149 ; - nu convoacă Ad.generală în cazurile prev.de lege sau încalcă preved.

art.193 alin.2 ; - începe operaţiuni în numele unei s.r.l. înainte de a se fi efectuat

vărsământul integral al capitalului social ; - emite titluri negociabile , reprezentând părţi sociale ale unei soc.cu răs.lim. - dobândeşte aciuni ale societăţii în contul acesteia , dar în cazurile

interzise de lege ; - cu aceiaşi pedeapsă se pedepseşte şi asociatul care încalcă preved.art.127

sau a93 alin.2 Cenzorul care nu convoacă Ad.generală deşi este obligat de lege este sancţionat cu închisoare de la o luna la un an sau amendă. Persoana care a acceptat sau a păstrat însăcinarea de cenzor contrar 1rt.161 alin.2 sau persoana care a acceptat însărcinarea de expert cu încălcarea art.39 se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Cu aceiaşi pedeapsă se sancţionează şi fondatorul ,


administratorul , directorul executiv şi cenzorul , care exercită funcţiile sau însărcinările lor cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la incompatibilitate ; Art.279 prevede că se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care :

- trece acţiunile sau obligaţiunile sale pe numele altor persoane , în scopul formării unei majorităţi în Ad.gen. în detrimentul altor acţionari sau deţinători de obligaţiuni ; - votează în adunări generale în sit.prev.la pct.1 , ca proprietar de acţiuni sau de obligaţiuni sau de obligaţiuni care în realitate nu-i apatţin ; - în cazurile nepermise de lege , îşi ia , în schimbul unui avantaj material să voteze într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot.

Persoana care determină un acţionar sau deţinător de obligaţiuni în schimbul unui avantaj material să voteze într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot se seancţionează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Art.280 se sancţionează cu închisoare de la 1 la 5 ani în afară de răspunderea pentru daunele pricinuite prin operaţiunile sale cel care exercită un comerţ în favoarea şi pe seama unor societăţi constituite în ţară străină , în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarea acelor societăţi în România.


drept_societar_complet

Documents