lohanul nr 36

8/17/2019 Lohanul Nr 36

1/220

Lohanul nr. 36, decembrie 2015

8/17/2019 Lohanul Nr 36

2/220


Sponsori:Floriana Enache – SC Enache Morărit SRL, Ing. Nechifor Ioan - SC. Zooprod SRL, Farm. Dumitra Catargiu, Ing. Ioan Ciomaga – Viacons Rutier SRL, Ing. Marcel Tofan – SC Miluca SRL, Jr. Cătălin Dogaru - Autobuzul SA, Dr. Nelu Tătaru – Crataegus Pharm SRL, Adrian Dominte – SC Anta 95 SRL, Ec. Alex Filip – SC Bicomplex SRL,Ec. Neculai Baltag – Balnec SRL, Ing. Victor Bordei, Av. Cătălin Țocu, Av, Aurica Năstase, Marian Vasile,Ing. Ştefan Catargiu, Notar Armașu Ionuț, Ing. Constantin Silimon, Veniamin Boțoroga, Notar Ștefan Macovei,Ing. Constantin Kogălniceanu, Sofia Dancă.

LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 333666 – – – MMMaaagggaaazzziiinnn cccuuullltttuuurrraaalll – şşştttiiiiiinnnţţţiiif f f iiiccc ISSN:ISSN:ISSN:ISSN: 1844184418441844----7686768676867686 f f f ooonnndddaaatttăăă::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777

Redactor șef : Vicu Merlan; Secretar de redacţie: Eliza Merlan

Colaboratorii acestui număr:

Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandru ANDRONIC, arhitect Mariana ZUP, Prof. Costin CLIT, Alice BOBOC, Prof. Matei Dragoş,SilviaILIESCU, Gabriel BRÎNZĂ, Valentin NAUMESCU, Marian BOLUM, Ec. Aurel CORDAȘ, Bibl. Elena OLARIU, Prof. dr. Vicu Merlan, Prof.Daniela BRĂNICI, Prof. Alina ANDREI, Prof. Cella - Sînziana ANTAL, Prof. Mihaela BĂBUŞANU, Mădălina DIACONU, Dr. TeonaȘCOPOS, Prof. dr. Vlad CARAGANCIU, Dr. Alexandru VÎLCU, Gheorghe NICULESCU, Jurnalist Val ANDREESCU, Ruxandra BOHAT,Prof. Petruș ANDREI, Veniamin BOȚOROGA, Prof. Corneliu VĂLEANU, Crina BRAT, Ştefan ANTON, Dumitru V. MARIN, LinaCODREANU, Corneliu LAZĂR, Prof. Livia PETRUŞ, Val ANDREESCU, Avram D. TUDOSIE, Jurnalist Ion N. OPREA, Prof. LuminiţaSĂNDULACHE, Mircea PUȘCAȘU, Dan Toma DULCIU, Prof. Irina ŢIPORDEI, Anca CIOBOTARU, Rose-LynnFISHER, Ştefan MÎRZAC, Veronica BRÎNZĂ, Dr. Suzanne Humphries, Christina England, Marina VLĂDESCU, Crina CALEK, OanaAXINTE, Călin Petru BĂRBULESCU, Martin Wagner, Michael P. Schlüsener, Thomas A. Ternes, Jörg Oehlmann, Nicu PÂRLOG, LoredanaDIACU, Steluța INDREI, Edward Snowden, Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU, Jurnalist Mihai ȘOMĂNESCU, Ionuț ȚENE , FlorinSTUPARU, Viviana CORNEŢEANU, Gregorian BIVOLARU, Marvin ATUDOREI, Educ. Monica ANTONIU

Referenţii ştiinţifici:Prof. univ. dr. acad. Constantin TOMA (biologie), prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA(geomorfologie), prof. univ. dr. Ioan DONISĂ (geografie), asist. univ. dr. Bogdan GabrielRĂŢOI (geologie), Magda STAVINSCHI (astronomie), prof. dr. ing. Avram D. TUDOSIE(viticultură), dr. Georgeta BURLEA (psihologie), prof. Lina CODREANU (literatură), dr.

George SILVESTROVICI (medicină generală), ec. Aurel CORDAŞ (economie).

Colaborator i i aces tui număr al rev is te i sunt direc t responsabi l i asupra conţinutului ar t icole lor publ icate .

Contact Contact Contact Contact:::: Puteţi citi revista on line pe http:// lohanul.slizhusi.ro Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: [email protected] sau prin poştăla C. P. 51, Huşi, jud. Vaslui, 735100.

Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894379

8/17/2019 Lohanul Nr 36

3/220


CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:

ARHEOLOGIE ARHEOLOGIE ARHEOLOGIE ARHEOLOGIE

- Arheolog dr. Vicu MERLAN, Radiografiaunui arheolog……………………………….4

ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE

- Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. AlexandruANDRONIC, arhitect Mariana ZUP, BisericaDomnească ”Sf. Ioan Botezătorul” dinVaslui………………………………………….7- Prof. Costin CLIT, ÎNSEMNĂRI DE PECARTE VECHE……………………………..8- Alice BOBOC, Castele mai puţin cunoscutedin România…………………………………20- Prof. Matei Dragoş, 1 DECEMBRIE1918………………………………………….22- Silvia ILIESCU, Elisabeta Rizea………...25

ACTUALITATE ACTUALITATE ACTUALITATE ACTUALITATE

- Gabriel BRÎNZĂ, UNIUNEAEUROPEANĂ ȘI NATO: COMPETIȚIESAU COLABORARE?.................................36- Valentin NAUMESCU, Războiul neobservatal Nordului?...................................................44

NUMISMATICA NUMISMATICA NUMISMATICA NUMISMATICA

- Marian BOLUM, Primele bancnoteromânești……………………………………45

ETICAETICAETICAETICA

- Ec. Aurel CORDAȘ, DESPRE MORALĂ,ÎNȚELEPCIUNE ȘI BIBLIE………………54

EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT

- Bibl. Elena OLARIU, Sfințire de biserică laRăducăneni………………………………….57- Prof. dr. Vicu Merlan, Etape existențiale..60

GEOGRAFIE GEOGRAFIE GEOGRAFIE GEOGRAFIE

- Daniela BRĂNICI, Orașul Huși -intervenţia antropică asupra solului şifactorul timp………………………………...63

PEDAGOGIE PEDAGOGIE PEDAGOGIE PEDAGOGIE

- Alina ANDREI, Valențe educative ale arteireligioase…………………………………….68- Prof. Cella - Sînziana ANTAL, Principiul

încrederii…………………………………….72- Prof. Mihaela BĂBUŞANU, “Istoria uneilumi...” văzută din Costeşti şi Bacău………73- Mădălina DIACONU, La Oxford se predă

în limba româna, iar un sfert dintre noiistudenţi la informatică sunt români……….75

LITERATUR LITERATUR LITERATUR LITERATURAAAA

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Bibl. Elena OLARIU, Aprindeţi candele-nBiserici………………………………………75- Dr. Teona ȘCOPOS, DOR DE IARNĂ…76- Prof. dr. Vlad CARAGANCIU, ÎŢI ADUCI

AMINTE?.......................................................77- Dr. Alexandru VÎLCU, Visul…………….77- Gheorghe NICULESCU, Trai nineacă…..78- Jurnalist Val ANDREESCU,EMINESCIANĂ…………………………….79- Ruxandra BOHAT, PăsărileParadisului......................................................79- Prof. Petruș ANDREI, Nopțibasarabene…………………………………..80- Veniamin BOȚOROGA, Ninge viscolit….81- Prof. Corneliu VĂLEANU, ODĂEROILOR UNIRII…………………………82- Crina BRAT, revedere................................82

- Ştefan ANTON, POEZIE………………....83- Dumitru V. MARIN, CRIMĂCULTURALĂ în formă continuată împotrivaLimbii Române !............................................84- Prof. Petruș ANDREI, Poetul MihaiApostu……………………………………….85- Lina CODREANU, BIBLIORAFT (V)(Autori din urbea Huşilor)…………………86- Corneliu LAZĂR, Logodna dintre ape….90- Vlad CARAGANCIU, VIAȚĂZBUCIUMATĂ……………………………..95- Bibl. Elena OLARIU, Fascinaţiamuzicii……………………………………….98- Prof. Andrei PETRUŞ, Lina Codreanu –Proza înveșmântată în odăjdii de taină…..100- Prof. Livia PETRUŞ, Pro amiciția……...101- Val ANDREESCU, „Omagiu CărţiiVasluiene”………………………………….102

- Avram D. TUDOSIE, Patriarhul Justinian – învățător, preot și consătean……………...106- Jurnalist Ion N. OPREA, Ion Bârlădeanude la Zăpodeni……………………………..112- Prof. ing. dr. Avram D. TUDOSIE, Ion N.Oprea – o nouă operă: „Revistele?............116- Prof. Luminiţa SĂNDULACHE, MARUCAPIVNICERU………………………………118- Mircea PUȘCAȘU, Adevărul despre cum amurit Mihail Eminescu, ucis la comandă...119- Dan Toma DULCIU, Uimitoarea teorieholistică a colapsului lui Eminescu…….…124

AERONAUTICAAERONAUTICAAERONAUTICAAERONAUTICA

- Madalina Corina DIACONU, GheorgheBotezatu – românul care a creat, acum 100 de

ani, cel mai bun elicopter din lume……….127

INDUSTRIE INDUSTRIE INDUSTRIE INDUSTRIE

- Prof. Irina ŢIPORDEI, REPERE ÎNEVOLUŢIA ISTORICĂ AŢESĂTURILOR…………………………..130

PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE

- Anca CIOBOTARU, 7 tehnici esențiale careluptă împotriva pierderilor de memorie…132- Rose-Lynn FISHER, Lacrimile sunt diferite

în funcție de motivul pentru care plângem134

FIZICAFIZICAFIZICAFIZICA

- Ştefan MÎRZAC, CU FIZICA PRINTREOAMENI…………………………………..137

CHIMIE CHIMIE CHIMIE CHIMIE

- Veronica BRÎNZĂ, Chimia - ştiinţavieţii………………………………………...138

GENETICAGENETICAGENETICAGENETICA

- Christina England, Ar putea oare producevaccinarea alterarea genelor noastre?.......139

MEDICINA MEDICINA MEDICINA MEDICINA

- Dr. Suzanne Humphries, Noi dovezi alefaptului că “elitele” se folosesc masiv deştiinţa biologiei…………………………….145- Crina CALEK, Purificarea sângelui și alimfei prin unele metode perfect natural...151- Oana AXINTE, NOŢIUNI DE NUTRIŢIEPENTRU PERSOANELE CARE AUSUFERIT UN INFARCT DEMIOCARD…………………………………152

BIOLOGIE BIOLOGIE BIOLOGIE BIOLOGIE

- Marina VLĂDESCU, 17 mistere desprevaginul tău……………………………...….155

MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA

- Călin Petru BĂRBULESCU, Preparat ptdizolvarea şi eliminarea pietrelor de larinichi……………………………………...158- Martin Wagner, Michael P. Schlüsener,Thomas A. Ternes, Jörg Oehlmann,Consumăm datorită inconștienței în care necomplacem substanțe periculoase……….164

CURIOZITATICURIOZITATICURIOZITATICURIOZITATI

- Nicu PÂRLOG, Top 10 dispariţiimisterioase…………………………………170

DEZBATERIDEZBATERIDEZBATERIDEZBATERI

- Loredana DIACU, A început oficial cenzurainternetului în România!............................175- Steluța INDREI, Dr. Raluca Teleanu, medicneurolog: «Peste o oră de privit la televizorpe zi e mult pentru un copil»……………...179- Edward Snowden, «Ştrumfii» care îţiascultă şi urmăresc telefonul……………..189- Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU,Bilderberg sau conducerea secretă alumii………………………………………..190

- Jurnalist Mihai ȘOMĂNESCU, Interviudr. Virgiliu Gheorghe: Halloweenpromovează un comportament violent…...194- Ionuț ȚENE , De ce trebuie interzishalloween-ul?...............................................197- Florin STUPARU, SATANISMULMUZICII ROCK……………………….…197- Viviana CORNEŢEANU, Iranul spune adioCoca-Cola şi telefoane Apple!..................................................200

SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE

- Gregorian BIVOLARU, Creația…….…204- Marvin ATUDOREI, Prin Graţia Divinăeste posibilă contopirea finitului omenesc cuinfinitul dumnezeiesc……………………...211- Gregorian BIVOLARU, Aforisme despregeniu şi genialitate…………………………214- Educ. Monica ANTONIU, Tradiţii şiobiceiuri de iarnă………………………..…217

8/17/2019 Lohanul Nr 36

4/220

p.p.p.p. 4444

Radiografia unui arheolHărţuire şi intimidare

Arheolog dr. Vicu M

ncă din anul 2010, în cadrul unui artirevista Lohanul (nr. 15/2010, p. 4-5) atrasupra greutăţilor pe care le întâmpinăRomânia atunci când se mobilizează pentarheologice şi aducerea artefactelor la zi.

rintre cele mai numeroase impedimenteresurselor financiare – fără de care nu se p proiect de decopertare, ironia local

colegilor lipsiţi de iniţiativă arheologică, rsomităţi în domeniu ş.a.n cadrul acestui articol voi aprofunda unu

enumerate în 2010, prin care spuneam că invimăcinaţi de resentimente profesionale, s-au apreclamaţii anonime sau cu „acoperire”, fapt care pe unii poliţişti zeloşi să-mi întocmească dosare percheziţii la domiciliu etc.Realizând o retrospectivă asupra moduluisupraveghere şi control a activităţii mele pconstatat, neîntâmplător, că toată această tevathărţuirea şi intimidarea mea, spre a mă determicercetarea ştiinţifică de pe şantierele arheologidecopertarea artefactelor preistorice care aduc nschimbarea multor idei şi ipoteze actuale prRomâniei şi a Europei.Pentru a argumenta aceasta am constatat că încăexact după descoperirea tezaurului statuar de lacu 21 de zeităţi şi alte artefacte esoterice, divechime mai mare de 7000 de ani) care astăzvaloroase exponate din cadrul Muzeului UniCuza” din Iaşi, am fost în vizorul SRI-uluiVaslui şi Iaşi.Prin 1998, un lucrător al SRI-ului din Huşitelefonic, fără a-şi spune adevărata identitate pra-mi da date despre unele artefacte descoplocalnici de prin satele dimprejurul Huşului, spdacă au vechime sau sunt contemporane. Adoptinedită de a mă aborda şi a se apropia desupraveghea îndeaproape munca de cercetarespunând că este ziarist.Am aflat despre adevărata sa profesie după vreola un prieten, care m-a „avertizat” unde lÎntrebându-l despre aceasta, a recunoscut, sputrebuie să-mi fac probleme deoarece, el fiind a

culturii, în munca sa, are doar intenţii bune,Patrimoniului Cultural. E drept, nu am dasubsemnatul, însă considerându-l de omenie, l-aîn cercetările de teren, explicându-i ca la un şcşi originea artefactelor descoperite etc. Întrunamai mult beat decât treaz, îi sună telefonulţinându-l spre mine, am receptat întreaga convsău de la județ: „Adu-mi mai repede dosarul l

P

Lohanul nr. 36, deLohanul nr. 36, deLohanul nr. 36, deLohanul nr. 36, de

g.

RLAN – Huși

col publicat îngeam atenţiaarheologii dinu descoperiri

numerăm lipsaoate demara unicilor, invidiaigiditatea unor

l din puncteleia unor colegi,cat de măsluiti-au determinat penale ad-hoc,

operaţional deofesionale, amră are ca scopna să renunţ lace, respectiv laoi argumente învind preistoria

din anii 90, maiIsaiia (un ulcior

lut ars, cu osunt cele mai

ersităţii „A. I.şi Poliţiei jud.

m-a contactatofesională, sprerite de câţivare a le verificase o modalitateine, spre a-mii descoperirile,

câteva luni, decrează acesta.ându-mi că nuat pe domeniul

de protejare aniciodată cu

m luat cu minelar provenienţadin zile, fiind

i din greşeală,ersaţie cu şefuli Merlan…” n

acea clipă mi s-a tăiat respiraţia, am sisă cobor din maşina sa. După un timcertat şi astfel s-a rupt „prietenia”.noiamul de întrebări din care unele nuPână în anul 2008 nu am mai avut niurmărit (probabil schimbaseră tactica!)n anul 2008, pe şantierul arheolo

descoperit un nou schelet preistoric pământului, avea capul alungit peste

naţională a speculat că este u…extraterestru!!! etc. Seara, după unlucrători (probabil de la Servicii!!!)nici o explicaţie, ba chiar întocmindudrept cauză: „ …Decesul persoanei denecunoscută”…(sic!). De menţionarheologice pe acest sit încă din 2002,dată peste 15 schelete, despre care puşi autorităţile locale inclusiv şeful de p„martor” în timpul furtului de schelet.La 21.04.2009, Parchetul Huşi îmi code neîncepere penală, dosar despre caexistat.

La un un de la dosarul cu scheletul prin care sunt acuzat de nepredareaarheologice descoperite pe mai mult

perioada 2002-2009, în judeţele Iaşi ş

perioada imediat următoare, printr-un percheziţie domiciliară, dar şi la părindin 23.06.2010 sunt scos de sub urmărcă „…învinuitul nu a luat obiecte arhle însuşi pe nedrept, motiv pentru carreţinută infracţiunea de furt califiOrdonanţă s-a mai constatat că:..”înHuşi, au fost predate în plus, faţă drapoartele de săpătură 33 de gratoare şDin această constatare reiese clar că nde a ascunde sau sustrage obiecte de pcând aceste artefacte au fost găsitneputându-le încadra arheologic pMuzeului din Huşi. Satisfacţia

descoperirea acestor artefacte şi pconcluziilor care decurg din aceste den plus comunităţile eneolitice din

aveau o condiţie modestă de trai, majdin piatră, ceramică şi oase, piese carmică, rar fiind întâlnite obiecte din meLa sfârşitul lunii mai 2014, Poliţia Juordin „de sus”, face o inspecţie „

ArheologieArheologieArheologieArheologie

embrie 2015 embrie 2015 embrie 2015 embrie 2015

mţit că nu mai am puterem-a contactat, însă l-amAbia atunci înţelegeam

aveau nici un sens.ci un indiciu că aş fi fost.gic de la Creţeşti, am, care, datorită presiunii

normal. Presa locală şi

mutant genetic, unfilaj de câteva ore, câţivai-au furat scheletul, fărămi-se dosar penal, avândsex feminin cu identitatet că efectuam săpăturidescoperind până la acea

blicase presa locală, ştiauost, cel care a fost luat caConcluziile le trageţi dvs.

unică în scris Ordonanţae nu aveam habar că ar fi

i se întocmeşte un altulîn totalitate a bunurilorşantiere arheologice, înVaslui, fiind învinuit. n

mandat mi s-a efectuat oi şi socri. Prin Ordonanţaire penală, constatându-seologice cu scopul de a-şiîn sarcina sa nu poate fiat”... De asemenea îndepozitul Muzeului dinceea ce s-a publicat în

i cinci măsuţe de altar…”u am avut nici o intenţie

şantier, ci chiar şi atuncie în ruptura unui mal,e nivele, le-am predat

ea ca arheolog este

ublicarea rezultatelor şiersuri ştiinţifice.ceastă parte a Moldoveioritatea artefactelor fiind

e au o valoare muzeisticăal (cupru sau fier).

deţului Iaşi, în urma unuiinopinantă” pe şantierul

8/17/2019 Lohanul Nr 36

5/220

p.p.p.p. 5555 Lohanul nr. 36, decembrie 2015Lohanul nr. 36, decembrie 2015Lohanul nr. 36, decembrie 2015Lohanul nr. 36, decembrie 2015

arheologic Bazga „Cetăţuie”, com. Răducăneni, jud. Iaşi,descoperind intervenţii în sit neautorizate. Unele intervenţii proveneau din anul 2013 (despre care ştiam), însă celedescoperite de Poliţie în primăvara lui 2014 erau făcute recent,neavând cunoştinţă despre acestea. Am mers la faţa locului şiam constatat săpături proaspete. Bănuind un localnic, am mersla el, acesta recunoscând că a săpat, motivând că dorea să planteze nişte pomi fructiferi, în perimetrul sitului eliberat desarcină arheologică, având acordul verbal al proprietarului de

teren. Ca atare Poliţia Judeţului Iaşi a întocmit un dosar penal.Într-adevăr în anul 2013 am intervenit într-un mal al situluiunde exista iminenţa distrugerii acestuia prin alunecări de terenşi prăbuşiri gravitaţionale, nu înainte de a demara procedura deobţinere a autorizaţiei de săpătură de la Ministerul Culturii.Responsabilul cu autorizaţiile de la Ministerul Culturii mi-aexplicat că situl Bazga din jud. Iaşi fiind în alt judeţ, trebuiecontinuat protocolul de colaborare cu Complexul Muzeal Iaşi,avut anterior. După o discuţie telefonică cu şefa serviciuluiarheologic de la Complex, urma să primim acordul decolaborare. Deoarece, o parte din malul sitului se surpase,existând riscul să se prăbuşească şi o porţiune mai mare, undeera o vatră de foc getică, am considerat că este deontologic asalva vestigiile arheologice, decât să le las să se distrugă o dată

cu prăbuşirea malului în albia pârâului, la 4-5 m adâncime.După câteva zile am primit pe mail, de la Complexul MuzealIaşi, un răspuns negativ deoarece unitatea nu dispunea la aceadată de arheologi disponibili pentru un astfel de demersarheologic, conform procedurii protocolului. Imediat am opritsăpăturile arheologice, iar artefactele descoperite le-amfotografiat, descris în Caietul de Şantier, apoi le-am predatMuzeului din Huşi pe bază de proces-verbal.În iunie 2015, am demarat iarăşi procedura de obţinere aautorizaţiei, răspunzâdu-mi cu o altă negaţie din parteaComplexului Muzeal Iaşi, însă aflând de la un coleg, că într-unastfel de caz, exista Ordinul Ministrului 2178/2011, art. 1, alin.7,8,9, prin care Ministerul Culturii putea să-mi eliberezeautorizaţia necesară fără probleme. Întrebând la Minister, mi s-a

confirmat și ca atare am primit autorizaţia necesară. În perioadaiulie-septembrie 2014 am efectuat săpături arheologice în acestsit. De menţionat că în 2013, deşi nu reuşisem să obţinautorizare pentru Bazga, aveam însă autorizare de la MinisterulCulturii pentru celelalte trei situri din apropiere (la câțiva km),dar care se aflau în judeţul Vaslui. Materialele arheologice,conform Protocolului de colaborare cu Muzeul Huşi, trebuia predat în februarie 2015, timp în care îl deţineam pentru a-lstudia şi efectua rapoarte de săpătură ce trebuiau trimise spre publicare în Cronica Săpăturilor din România, la MinisterulCulturii.În data de 3 dec. 2014 s-a deschis un nou dosar penal pe numelemeu, motivându-se …”recuperarea bunurilor culturaledescoperite în campania arheologică a anului 2014”….Astfel căla ora 13.00 am fost căutat la şcoala unde funcţionam, de cătrelucrătorii Poliţiei judeţului Vaslui, prezentându-mi un mandatde percheziţie. În momentul când le-am prezentat acestoraProtocolul de colaborare cu Muzeul Huşi valabil până în febr.2015, nu s-a mai efectuat percheziţia, spunându-mi că dacă totau venit, dacă doresc îmi duc materialul la Muzeu!!! Am fost deacord, nu înainte de a-l inventaria şi a-l preda cu proces-verbal.

Pe lângă acestea, un fost profesor de istorie, devenit lucrătorSRI în judeţul Vaslui, este de la o vreme foarte interesat demunca mea de arheolog, „elogiindu-mi” activitatea (acest faptîmi aduce aminte de fostul SRI-st pensionat din Huşi, caremanifesta cam aceleaşi streotipuri de a mă „peria” mai tottimpul, spre a-şi atinge scopul).Pe parcursul lunii iulie 2015, am fost convocat de către Comisia

Naţională de Arheologie, spre a da explicaţii privitor la„prejudiciul” de la situl Bazga (conform raportului trimis de IPJIaşi). Explicându-mi nevinovăţia, probând cele spuse, s-aconstituit din ordinul Ministrului, o comisie de arheologi de laMuzeul Naţional al României, care s-au deplasat la situl de laBazga. Ulterior, printr-o discuţie pe e-mail, şeful Comisiei mi-ascris:”… prejudiciul, conform expertizei, este zero”…(Esteconcluzia unor experţi ai Ministerului Culturii, oameni cuexperienţă de zeci de ani pe şantierele arheologice, autori demulte tratate şi cărţi de specialitate, nu a unui pseudoexpert dela Complexul Muzeal Iași, pus ad-hoc, la comanda cuiva, săevalueze câteva fragmente ceramice la peste 6000 de euro,

pentru ca la un asemenea prejudiciu să se poate justificademararea unui dosar penal!!!).Pe data de 31 iulie 2015, la ora 6.00 dimineaţa, fiind în vizită la

părinţii mei, am fost trezit de lucrătorii Poliţiei judeţului Iaşi, prezentându-mi un mandat de percheziţie pe numele meu pentrumai multe locaţii în căutare de probe: părinţi, soacră şi ladomiciliul meu din Huşi, fără a avea totuşi vreo calitate îndosarul penal în curs de cercetare. În urma acestor percheziţiimi s-au luat toate caietele cu însemnări arheologice, în mare

parte publicate, calculatorul, laptopul, cd-uri, dvd-uri, câteva pietre pe care le foloseam ca material didactic la şcoală, câtevafragmente ceramice folosite în acelaşi scop etc. Probele care i-au determinat să-mi aducă învinovăţirea de „suspect” suntînsemnările din caietele de şantier, prin care se proba intervenţiamea, din 2013 în situl de la Bazga. În zadar am urmărit să-iexplic, că intervenţia mea a fost dictată de circumstanţeledistrugerii iminente a unei părţi a sitului, prin existenţa uneicroieli a malului datorită ploilor din acel an, că chiar şi aşa o

parte se prăbuşiseră şi căzuseră în albia din baza malului. Le-amargumentat că probez prin fotografiile făcute înainte şi dupăinvestigarea din 2013, cât şi prin mailurile trimise şi primite atâtde la Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Iaşi asupra

intenţiei mele sincere de a obţine autorizaţia necesară, fără însăa fi susţinut în acel an de cele două instituţii. Nu a contat nicifaptul că artefactele descoperite cu acea ocazie şi notate încaietul de însemnări, au fost predate Muzeului din Huşi cu

proces-verbal.De adăugat, că atât în timpul percheziţiilor propriu-zise cât şi întimpul percheziţiilor informatice, am fost tot timpul tracasat,intimidat, aducându-mi se acuzaţii permanent, folosindu-se un


8/17/2019 Lohanul Nr 36

6/220


limbaj de mahala: …”nu umbla cu mine cu fofârlica”,..”gata te-am prins, faptul este consumat…”te arunc la puşcărie, îţi dau 10ani”…şi multe altele pe care nu pot să le scriu aici.Pe ansamblu consider, din motive obiective, că imaginea meade arheolog a fost prejudiciată iremediabil prin nerespectareaelementarului drept la prezumţia de nevinovăţie:

- Intoxicarea cu informaţii false în Consiliul Local alcomunei Răducăneni precum că aş fi prejudiciat gravsitul de la Bazga, cu ocazia săpăturilor arheologice

(ceea ce este exact invers, am salvat vestigii care astăzisunt la Muzeul din Huși și ar fi fost distruse dealunecările de teren şi de ploile torenţiale din fiecare an prin drenarea acestora de pârâul din apropiere;

- Convocarea la Comisia Naţională de Arheologie, undeam fost pus într-o ipostază jenantă de infractor -conform raportului trimis de poliţie, fără a exista nici o probă, la acea dată, în acest sens, unde mai adaugi şi prezumţia de nevinovăţie;

- Rapoartele de Săpături pentru anul 2014, nu mi-aufost publicate (cu toate că am fost autorizat deMinisterul Culturii pentru acele situri), aşa cum s-a procedat an de an din 2003 până în 2013;

- Refuzul tacit al Comisiei Naţionale de Arheologie (la

presiunea IPJ Iaşi) de a-mi acorda autorizare pentruanul 2015, pentru siturile din judeţul Vaslui, conform pregătirii mele profesionale (doctorat în istorie -specializarea arheologie, arheolog expert etc.)

- Datorită intoxicării tacite sunt contestat profesional;- Prin percheziţiile în trombă, cu circa zece lucrători ai

Poliţiei şi câteva maşini de profil, din anii 2009, 2014şi 2015, de la domiciliul meu, dar şi al părinţilor şi asoacrei, care părea a fi efectuată la un infractor foarte periculos, mi-a fost afectată imaginea intelectuală, amavut de suferit din punct de vedere fizic (şubrezindu-mi sănătatea prin ceea ce medicii numesc „atac de panică”), dar şi a familiei în relaţiile cu vecinii şi chiarsănătatea copiilor;

-

În urma acestor percheziţii foşti colaboratori sauvoluntari, care mă susţineau an de an, au devenitsuspicioşi, unii întorcându-mi spatele fără motiv;

- Reprezentantul Muzeului din Huşi, datorită presiunilorla care a fost suspus şi a dezinformării, a întrerupt oricecolaborare cu mine, ba chiar evitându-mă pe stradă.

Aşadar, acţiunile concertate de hărţuire şi intimidare (princontroale pe şantiere, prin intoxicare, calomniere,marginalizare, prin percheziţii, dosare penale, furt de schelet,ascultarea telefonului, verificarea e-mailurilor etc), au ca scop,din cele constatate cu probe faptice, determinarea mea de arenunţa la cercetarea ştiinţifică, cât şi marginalizareaintelectuală.Având în vedere cele sus menţionate, fără a fi considerat paranoic conspiraţionist, trag următoarele concluzii: datorităactivităţii de arheolog dintre anii 1995 şi 2014, prindescoperirile făcute (poate sunt lipsit de modestie, însăartefactele descoperite pot confirma spusele mele) am promovatcivilizaţia preistorică a românilor ca pe una din cele maiavansate din Europa de acum peste cinci, şase şi şapte milenii înurmă, fapt care arată că acest adevăr istoric deranjează acolo„sus” pe cineva. Tot în cadrul acestor anchete, mi s-a spus pe unton dur, că vor face tot posibilul să facă presiuni asupra

Ministerului Culturii spre a nu-mi mai da şansa de a facesăpături arheologice vreodată!!!Trebuie să se aibă în vedere că prin cercetarea ştiinţifică din cei20 de ani de activitate, am contribuit, alături de colaboratoriimei, la îmbogăţirea colecţiilor de artefacte arheologice

preistorice ale Muzeului din Huşi şi al Muzeului Universităţii„Al. I. Cuza” din Iaşi. Acestea au dobândit, în urma campaniilorarheologice efectuate prin munca mea de voluntariat (17 ani)(doar trei ani am fost angajat de Primăria Huşi ca muzeograf al

Muzeului municipal), piese de patrimoniu inedite, unele unicat,de o mare valoare istorică, totul din pură dorinţă sufletească,antrenată de descoperirea frumuseţii artistice, elevate, astrămoşilor noştri, fiind contaminat de această căutare aeternităţii prin sacralitatea artefactelor antice, prin mesajulcriptic transmis de aceştia generaţiilor viitoare. De amintit cătezaurul esoteric statuar de la Isaiia, descoperit de mine în 1998,care pare a fi trusa unui şaman de acum 7000 de ani, are o

bogăţie simbolică ce întrece cu mult imaginaţia cercetătorilor(numerologie sacră, geometrie sacră, scriere preistorică etc),fapt care a făcut să fie subiectul a două cărţii dedicate acestora,dar şi al zecilor de articole în reviste şi cărţi de specialitate dinRomânia şi străinătate, a zeci de expoziţii în marile oraşe alelumii: New York, Londra, Vatican, Lisabona, Roma etc. Pentru

a vă convinge căutaţi pe internet informaţii despre acestea şi văveţi convinge de spusele mele.

Tezaurul de la Isaiia expus la Muzeul Univ. A.I. Cuza Iași

În cele din urmă mizez însă pe ajutorul divin, cât şi pediscernământul şi neutralitatea justiţiei, care sper să nu dea cursspeculaţiilor şi intoxicărilor de tot felul, ci să ia în considerareintenţia mea sinceră, circumstanţele în care am efectuat, la unmoment dat, intervenţia de a salva bunurile culturale

arheologice de la distrugere şi de a le aduce în patrimoniul unuimuzeu (demonstrat faptic prin procesele verbale existente).


8/17/2019 Lohanul Nr 36

7/220

p.p.p.p. 7777

Biserica Domnească ”Sf. Ioan Bdin Vaslui, ctitorită de Ștefan

(Continuare din nr. 34, iunie 201

Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandr

arhitect

În zona vasluiană vom distinge chiarapariției concomitente a obiectelor de cult cprin diverse și variate vestigii arheologiceritului de înmormântare creștin ortodox de cautohtonă încă din secolele IV – V, în vremeaMoldova a civilizației de tip Sântana de Mure

n acest sens, sunt concludente descoperirilspeță vase ceramice cu semne creștine caunde provine un fragment de amforă având

vopsea roșie, constând din aplicarea literei gasociată cu litera greacă P reprezintă un simb bine știut că amforele erau folosite la transporvinului ci și a untdelemnului, ambele produîntrebuințare sacerdotală în cadrul cultului creșvreme sunt și vasele de lut de la Tăcuta avândde ardere, semnul crucii, descoperite în cuaparținând populației autohtone din Moldovculturii Sîntana de Mureș.

De asemenea, din secolele IV – V dnecropole creștine, cu morminte de înhumație,cu capul orientat la vest și picioarele la est ș

lipsite de inventar ca la Tăcuta, Valea Seacă șidescoperiri din ultima vreme, mai ales de laVaslui reprezintă, împreună cu obiectele de cu”cele mai timpurii mărturii despre răspândirea caceastă parte a țării.”

Din secolele V – VIII d.H. datează șicu semnul crucii, incizat înainte de ardere,Dodești și Murgeni.

Deosebit de importantă este descopHorga, (comuna Epureni), a unui vas de lut, luctradiție daco-getică, având incizate înainte d

cruci, dispuse în cruce. Datarea în secolul VIobiect cu simbolul creștin al crucii, este asiguraaceleași condiții a unor monede bizantine de lași Justinian.

Din secolele VI – VII datează la fel ocreștine, și anume, un inel având inel semnul

Î


tezătorul”el Mare

5)

ANDRONIC,

Mariana ZUP

e la începutuleștin, marcate, cu folosireaătre populațiarăspândirii în.

de obiecte, înla Poienești deo inscripție cu

recești X, careol creștin. Estetul nu numai ase având și oin. Din aceeașiincizate înainterinsul așezării, purtătoare a

atează și uneleavând scheletuli fiind totodată

Vaslui. AcesteValea Seacă șisemne creștine

reștinismului în

alte vase de lutdescoperite la

erirea în satulrat cu mâna, de

ardere, patru

d.H. a acestuită de găsirea înmpărații Justin

iecte cu semnecrucii, găsit în

satul Bîrlălești (comuna Epureni), asoromano-bizantină. De asemenea, undiscoidal având semnul crucii, pr(comuna Șuletea) fiind descoperit într-românească. La aceste vestigiidescoperirea la Dodești a unor mor

prezenta caracteristici creștine, co precizarea elementelor de cult creș

secolele VI – VII de populația autohto

De la Dodești, unde au fost dde importante, dovedind o continuitașezări străromânești suprapuse, provisunt incizate semnul crucii. Astfel, peornament incizat fiind asociate semndatând din secolele VII – IX. Asociercreștine nu este de loc întâmplătoare,din textele religioase creștine, biblicecreștină este numită și pom al vieții, cde reprezentări ca cele mai sus aminticomun, reprezintă invocări cătreMântuitorul lumii.

Tot de la Dodești provine oincizate două cruciulițe pe una din latatârnată și purtată pe pieptul dreptcregăsită în așezarea autohtonă strămoșeVIII – XI.

Semnul crucii începe să fie mstrămoșească în secolele IX –descoperirile arheologice de la Dodeunde provin vase frumos ornamentate

crucii, descoperitorii vestigiilor redrept simboluri creștine. Tot din secdescoperirea de lângă Bîrlălești de unincizat un porumbel, la fel simbol alcea de la Fedești, unde s-a găsit un ino ramură de măslin.

La aceste vestigii certe creș perioada formării poporului și a limdescoperirea unei necropole de înhu(19 morminte), sau a unor morminte iBogdănești – Fălciu datând din sesecolele X – XI datează și o placă

ornament cruciform, descoperită lacursul unor săpături arheologice efectGhenuță Coman.

Vestigiile creștine descoperitși apoi românești vechi de tip Dridu d

IstorieIstorieIstorieIstorie


ciat cu o fibulă de bronzinel de bronz, cu sotonvine din satul Fedeștio așezare autohtonă protocreștine se adaugă și

inte de înhumație caretribuind și acestea lain ortodox, practicat în

ă.

escoperite vestigii extremte de locuire intensă înn diferite obiecte pe careo psalie de os, se află unl crucii cu semnul vieții

ea acestor două simbolurieoarece, după cum se știeși portetristice17, bisericaeea ce înseamnă că astfele, pe unele obiecte de uz

Biserica lui Hristos,

rondea de plumb, avânduri cu perforație spre a fiincioșilor creștini. A fostască, datând din secolele

ai des folosit de populațiadupă cum dovedesc

ști, Fălciu și Murgeni de pe fundul lor cu semnul

pective considerându-leolele IX – X datează șide provine un inel avândultului creștin, precum șil având incizat o cruce și

tine ortodoxe datând din bii române se adaugă șiație creștie, ca la Arsuraolate de înhumație, ca laolele X – XI. Tot dine bronz cu un interesant

ateșul Cuzei în 1977 înate de regretatul profesor

e în așezările strămoșeștiin secolele X – XI, de tip

8/17/2019 Lohanul Nr 36

8/220

p.p.p.p. 8888

Răducăneni din secolele XII – XIII s-au învreme, datorită mai ales descoperirilor întâmplăt

Astfel din secolele X – XI datează crudescoperită la Murgeni și având analogii îngăsite la Dinogeția. Tot din această vreme este piatră găsită la Dodești. Deosebit de codescoperirile de cruci relicviare duble, numite

datând din secolele X – XII, cum este exemplar pe care este incizată deasupra Maicii Dom prescurtată în majuscule grecești (Metri Te precizie imaginea Sf. Maria Născătoarea de Duobiecte de cult creștine ortodox, de proveniencirculat din ce în ce mai intens în spațiul dcarpatic după revenirea bizantinilor la granimperiului la Dunărea de Jos, în perioada respecvictoriilor asupra bulgarilor și rușilor kievieni.descoperit un alt exemplar de cruce encolpion dȘuletea, datând din secolele X – XII. De aseme perioadă datează și crucea encolpion deîntâmplător la Codăești, dar care, spre deosebirsus amintite, fac parte din grupa encolpioanelo principatul de Kiev și cunoscute în literatura dobiecte de cult creștin vechi rusești. Din secoleledatarea propusă de descoperitor, este și o crgăsită la Bogdănești – Vaslui.

Din grupa crucilor encolpion datând diXIII face parte și exemplarul fragmentar, cu crupte, lucrat din bronz prin turnare, descopeînvățătorul Gh. Buraga la Dănești. Din aceeași vencolpionul de bronz găsit la Tăcuta.

Semnalăm, de asemenea, și descoperirde bronz, lucrate prin turnare, dintre care douăvasluiană: crucea găsită la Murgeni a fost datatăiar alta, din secolele XIII – XIV, la Viișoara –din urmă are pe avers chipul Sf. Gheorghe drarevers pe arhanghelii Mihail și Gavril.

De o mare importanță privind vesortodoxe din zona vasluiană sunt descoperirile îPoienești, unde, în urma săpăturilor arheologicIoniță a identificat o necropolă rurală de ritdatând de la începutul secolului XV. Morminteerau lipsite de inventar, iar în unele s-au găsit m

de tipul celor care fac parte din primele emisiului Alexandru cel Bun.

Descoperirea acestei necropole ruraldovedește că în preajma actualului sat Poienevatra sa istorică, a existat încă de la finele seconu chiar de la mijlocul acestui secol, o


ulțit în ultimaoare.

ciulița de piatră biecte similareși cruciulița decludente suntși encolpioane,

l de la Dănești,ului inscripția) indicând cunezeu. Aceste

ă bizantină, aunubiano-ponto-

ița de nord aivă ca urmare a. Recent a foste tip bizantin laea, din aceeași bronz găsităde crucile mai

r provenite dinspecialitate caX – XIII, dupăciuliță din os,

secolele XII –apetele lateralerit în 1954 dereme datează și

ea unor iconițerovin din zonaîn secolul XIII,aslui. Aceasta

onocton, iar pe

tigiile creștinecă inedite de lae sistematice I.reștin ortodox,e de înhumațieonede de argint

i monetare ale

românești nești, probabil peului XIV, dacăașezare rurală

românească creștină ortodoxă din s primii înhumați la începutul secoluluilui Alexandru cel Bun.

Aceste vestigii creștine din zcu acele dovezi de necontestat privindde viață materială și spirituală româcreștinismului pe pământ românesc.

Astfel, în încheiere, se cuvigândurile de netăgăduită credință creșistoric Nicolae Iorga care afirma cu

biserica noastră străbună este ”una dincele mai bogate ale vieții noastreistoria bisericii românești este ”priveliaproape milenară, în cursul căreiEgumeni și așa de adesea ori smerițide mir au dat poporului, ei singuri apnzestrat neamul cu o limbă literară, c

artă în legătură cu gustul și nevoilecălăuzit neamul pe drumurile pământ

de la cer și au ridicat mai sus toaromânești – dând istoriei noastre cărtulemn, argintari, oameni de stat, mucen

ÎNSEMNĂRI DE P(1806-1

Importanţa însemnărilorevidenţiată recent de autorii unui vpatru volume. „Vechile însemnări dtipărite, reprezintă un izvor de imporistoria culturii şi cea politică, econoaspecte esenţiale pentru cunoaşterela mijlocul secolului al XIX-lea.rivire la viaţa culturală, stăpâni

agricolă, categorii sociale, dări, mmonetară, metrologie istorică, polidomni, meşteşugari, organizarea mumijloace de transport etc”1.

Continuăm valorizarea înseam reuşit să le transcriem din cărţilMuzeului Eparhial din Huşi2, în ti

Nicodim Arsenie, stareţul mănăstirii

1 nsemnări de pe manuscrise şi cărţi veceditat de I. Caproşu şi E. Chiaburu, volumul I (1Demiurg, 2008, p. V.

2A se vedea şi Olimpia Mitric, Fondul dComplexul Muzeistic Huşi (Prezentare geneRomanului şi Huşilor”, III, 1991, p. 215-221.

istorieistorieistorieistorie


ânul căreia au provenitXV, în vremea domniei

na vasluiană se identificăcontinuitatea de locuire șiească de la începuturile

e a reaminti cu pioșenietinească a marelui nostrutăria ce-l caracteriza căformele cele mai vechi șiaționale” (subl. ns.), iarștea unei vieți organizate,

Mitropoliți, Episcopi,călugări, ori umilii preoțioape, toată învățătura, auu o literatură sfântă, cu oui, au sprijinit statul, aului fără a-și desface ochii

e neamurile gospodărieirari, caligrafi, sculptori înci și sfinți.” (Va urma)

CARTE VECHE70)

rof. Costin CLIT - Huşi

de pe cărţi a fostloros corpusce cuprindee pe cărţi, manuscrise şianţă covârşitoare pentru

ică şi socială, relevândistoriei româneşti pânăle oferă informaţii cuea funciară, producţianedă, preţuri, circulaţieica economică a unorncii, căi de comunicaţie,

nărilor inedite pe carevechi aflate în custodia pul şi cu sprijinul lui

„Sfinţii Apostoli Petru şi

hi din Ţara Moldovei,Un corpus429-1750), Iaşi, Casa Editorială

e carte veche bisericească de larală), în „Cronica Episcopiei

8/17/2019 Lohanul Nr 36

9/220


Pavel” din Huşi, şi a regretatului P.S. Ioachim, EpiscopulHuşilor 1.

ÎNSEMNĂRI

1806 august Aceste 12 Minei, iunie, este a noastre cumpărate di

mine monah(ul) Palamon. / Leat 1806, avgust.

Pe Mineiul lunii lui maiu, Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1805, pagina de gardă și următoarea; proveniența: parohia Deleni de Vaslui; Muzeul Eparhial Huşi.

Iordachi S(ion), por(u)șnic (p. 34).Iordachi Sion, soț miieu Catrinii (p. 44 v).Iordachi Sion, por(u)șnic (p. 81).

Pe Mineiul lunii lui maiu, Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1805; proveniența: parohia Coșești;Muzeul Eparhial Huşi; Altă însemnare: „Gavril Dăscălescu”, p.78 v, grafie latină.

Iordachi Sion, soț miieu Catrinii (p. 48 v).Iordachi Sion, por(u)șnic (p. 73).

Pe Mineiul lunii lui aprilie, Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohia Coșești;Muzeul Eparhial Huşi.

1810 februarie 23Această sfăntă carte am cumpărat la (Sfântul)1 Nicolai

din tărgu(l) Huș(i) spre pomenire(a) me și a fiilor mei. / 1810fe(v)r(uarie) 23 / Samion vornicul Nanu2.

Pe Mineiul lunii lui septembrie, Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805, p. 1-3; proveniența: parohia Sfântul Nicolae din Huși; Muzeul Eparhial Huşi; Alteînsemnări: „Gheorghe Vasiliu, elev din clasa a 4-a; Gh. Cireșu”,coperta 2, grafie latină; „Spre memorie / Gh. D. Lăzărescu /clasa IV-a / 1872 oct(ombrie) 19”, la Îninte cuvântare;

_________________________1Pătat.2 Incertă trnascrierea ultimelor litere.

1813 Aceste Menei s-au afi(e)rosit la acest schit1 să fii

nestrămutate, ce să prăznuește Adormir(a) Maicei Domnului. /Partfenii, monah. / 1813.

Pe Mineiul lunii lui octombrie,Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805, p. 1-4; proveniența: parohia Zorleni; Muzeul Eparhial Huşi.

_________________________

1 Costin Clit, Însemnări de pe cărți (I), în „Prutul” Revistă de cultură,Huși, Serie nouă, Anul IV (XIII), nr. 1 (53) / 2014, p.55-111; Însemnări de pecărți (II),în „Prutul”, Anul IV (XIII), nr.2 (54) / 2014, p. 81-95; Însemnări de pecărți (III), în „Prutul”, Anul V (XIV), nr.1 (55) / 2015, p. 107-134; Însemnări de pe cărți (III), în „Prutul”, Anul V (XIV), nr.1 (55) / 2015 (în curs de tipărire); Însemnări de pe carte veche (1691-1900), în „Acta Moldaviae Meridionalis”,Anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, 2014, p. 86-155.

1 Schitul Măgaru (Bujoreni), județul Vaslui.

Această carte s-au afierosit la sf(â)ntul schit Lipova, casă fie de cetit spre folosul ascultătoriul(lui), și cine o arînstreina, supt ne(i)ertat canon va fi până când iarăș o vaîntoarce înapoi la sf(â)ntul schit.

Sevastiian, monah, al smereniei vo(a)stre deamândoa(uă) fericirile, rugătoriu lui D(u)mnezeu, fraților și părinților (coperta 2, grafie chirilică).

Pe o Scara prea cuviosului părintelui nostru Ioan,igumenul Sf(i)ntei Mănăstiri al Sinaiului, Tipografia SfinteiMănăstiri Neamțul, 1814, pagina de gardă și următoarele; proveniența: parohia Pungești; Muzeul Eparhial Huşi.

Această carte a Sf(â)ntului Ioan Scărariul iaste dreaptă

a noastră. Nicodim, i Teodosie.

Pe o Scara prea cuviosului părintelui nostru Ioan,igumenul Sf(i)ntei Mănăstiri al Sinaiului, Tipografia SfinteiMănăstiri Neamțul, 1814, p. 1-3; proveniența: parohia Pungești;Muzeul Eparhial Huşi.

1823 august 12Să-s știi de când am scris aice și cine va vre(a) săcetească pre mini să mă pomenească și fii rugători și pentrumine păcătosul. / (1)823 avgust 12./ Costandin Duca.

Pe Mineiul lunii lui august ,Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1805, penultima pagină albă; proveniența: parohia Sfinții Voievozi din Bârlad; MuzeulEparhial Huşi.

1824 noiembrie 3Anii di cându m-am născut di la 1824 noiamviri 3. /

Ioan Dănilă.

Pe un Orologhion adecă Ceasoslov, Brașov,Tipografia lui Ioan Gătt, 1835, p. 41; proveniența: parohia Laza(biserica din Sauca); Muzeul Eparhial Huşi.

1830 Carte(a) ace(a)sta me-(a)u rămas de la tatăl meu

păr(intele) Alexandru la anu(l) 1830. / Scarlat preot din(…)1.

Pe un Molitvenic; proveniența: Băsăști (probabil);Muzeul Eparhial Huşi; Alte însemnări: „Scarlat preot”; „Paroh Nestor econom / 1925”.

_________________________1 Tăiat la legat.

1831

Acist Miniiu pe luna oct(om)vri(e) a fiișticăruia anfiind al meu l-am dat la bisărica hramul Sfăntului IoanBotezător(ul) din Vaslui ca pren rugăciunile sfință(i)l(o)rfiișticăria să poată sufletul meu măntui di munca di veci. /Grigori Pavel / 1831 (…)1.

Pe Mineiul lunii lui octombrie, Sfânta Mănăstire Neamțul, 1831, p. 1-2; proveniența: parohia Pușcași; MuzeulEparhial Huşi.


8/17/2019 Lohanul Nr 36

10/220


_________________________1 Indescifrabil, din cauza uzurii.

Sofronie Episcop Huș(u)lui

Pe Mineiul lunii lui iunie, Sfânta Mănăstire Neamțul,1831, p. 1-2; proveniența: parohia Pușcași; Muzeul EparhialHuşi.

1831 iunie 24Această carte ce să numéște Sf(â)nt(ul) Ioan Scărariul iaste dreaptă a me cel mai jos iscălit, cumpărată de la părintele Nestor, monahul nemțan, și cine s-ar ispiti a o înstreina să fiesupt ne(i)ertat canon până o va întoarce înapoi. / 1831 iunie 24 /Gavriil, monah ot Orgueștii Noi.

Pe o Scara preacuviosului părintelui nostru Ioanigumenului sfintei mănăstiri al Sinaiului, Mănăstirea Neamțul,1814, de la pagina de gardă până la sfârșitul scrisorii dededicație a starețului Silvestru; proveniența: parohiaBogdănești, p. 5; Muzeul Eparhial Huşi.

1831 iulie 1Această carte ce să numești luna lui april(ie) esti

driaptă a mea, cini va îndrăzni ca s-o fure și o va înstreina di lamini să nu-l (i)erti Dumnezeu și sufletul din ocăli lui să nu-i iasi păn(ă) o va aduce iarăș la locul ei de undi au și luat-o și atunceva fi (i)ertat și de Dumnezeu și de mine. / 1831 iuli(e) 1 /Smeritul între monahi Gherasăm monah Popovici.

Pe Mineiul lunii lui aprilie , Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805, p. 2 după pagina de gardă; proveniența: parohia Băcești (a aparținut schitului Mălinești);Muzeul Eparhial Huşi.

1832 Această,iunie, s-au afirosit de cătră noi sf(â)ntului schit

Orgoești la velet (1)832. / Teodor, nevrednic ieroshimonah.

Pe un Minei, luna iunie, Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1830, p. 1-3; proveniența: Episcopia Hușului; Muzeul

Eparhial Huşi.1832

8/17/2019 Lohanul Nr 36

11/220


Pe un Ceaslov, Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii,1817, coperta 3; proveniența: parohia Bogdănești; MuzeulEparhial Huşi; Vezi însemnarea din 1 septembrie 1819.

_________________________1 Episcop de Roman între iunie 1826 și februarie 1844.2 Egumen al mănăstirii Doljăști, la 1 septembrie 1819.

1835 ianuarie 5Acest Molitfelnic iaste a Sfintei Episcopii. / 835

ghenari(e) 5.

Pe un Evhologhiu sau Molitvenicu, Iași, TipografiaSfintei Mitropolii, 1834; proveniența: Episcopia Hușului;Muzeul Eparhial Huşi.

1835 decembrie 12Să să știi di când au răposat Toader Romașcu la an

1835, diche(emvrie) 12.

Pe un Apostol , Blaj, 1814, p. 278; proveniența: parohiaBenești; Muzeul Eparhial Huşi.

1 leu: Dascălul Iordache și soțiia sa Maria / Anița.

Pe un Apostol, Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii, p.118 v, grafie chirilică; proveniența: parohia Bogdănești; MuzeulEparhial Huşi.

Cu multă plecăciune mă închin.Acest Ceaslov l-am cumpărat di la Cărlotachi Bacalu

cu 40 di lei și cini la fura aforisit să fii cu tot ne(a)mu(l) lui. /Diacon Teodor.

Rădăcina învățăturii iasti amară ca fierea iar rodurile eisintu mai dulci decât miere(a). Pentru aceasta tot omul să cuvinia să sili cu toată osârdia să guste din amărăciunea ei ca dulcețiicei desăvârșit să să învrednicească. / Ioan Dănil / Ioan Dănil.

Pe unOrologhion adecă Ceasoslov

, Brașov,Tipografia lui Ioan Gătt, 1835, p. 118 v, grafie chirilică; proveniența: parohia Laza; Muzeul Eparhial Huşi; Alteînsemnări: „Acest Ciaslov găsit de mine l-sm făcut cadou laS(fân)ta biserică din Sauca. / D(umi)tru Andriescu, spre pomenirea mea”, p. VIII, grafie latină; „Donat de Gh. Andriescudin Sauca”, p. 1, grafie latină; „Brânză Gh. Gheorghe”, p. 3,grafie latină; „Brânză Gheorghie, cântăreț parohia Sauca”, p.27; „21 no(i)emv(rie) 1952 / Pr. Șt(efan) Boghiu”, p. 189.

1

Acest Mineiu (este) cumpărat di părintele Calinic,i(e)ridi(a)con și s-au dat schitului Mălineștii și să să ispitească

nimeni a o înstrăina că va avea răspuns înaintea SfințilorVo(i)evozi.

Vii Neculai, Ioavian, Elisaveta, Marie și tot.Mor(ți)Teodor, Ioana și tot.

Pe Mineiul lunii lui aprilie, Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805, de la pagina de gardă la p. 6;

proveniența: parohia Băcești (a aparținut schitului Mălinești);Muzeul Eparhial Huşi. _________________________1 La p. 6 pecetea schitului din 1835.

1

Apostolul la neplouare caută-l la fila 205, adecă joi a32 săptămâni după Rasali(i), vei vide sămnul acesta † și deacolo să începi a citi și apoi să vii la iuli(e) în 20 zili.

Prochimen glas 4.Brazdeli pământului adapă și înmulțești răul lui.Stih.Întru picăturile lui vesăli să va răsărindu.Din soborniceasca carte a Sf(ântului) Apostol Iacov

ceti(…) (grafie chirilică).

Carte cu slove vechi în care cetește Vasile P(…)(grafie latină).† De unde să începe Apostolul la neplouare, însă mai

caută și la 20 iuli(e) la sămnul † (p. 205).

Pe un Apostol , Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii,1835, coperta 3; proveniența: parohia Dumești; MuzeulEparhial Huşi.

1838 octombrieȘtiut să fie de când s-au legat acest sfănt Octoih de

ro(bul) lui D(u)mnezeu Dimitri Popovici legători de cărți din satToderești și s-au legat la an 1838 oct(om)v(rie).

Și am scris ce-s mai păcătos de toți păcătoși, și maismerit între dascăli pentru că în casa mea s-au legat acest sfintOctoih

șiTriodul

și Psaltire

șiCatavasie(rul)

. Totodată s-aulegat (...)1 D(o)mnului 1838 o(ctombrie)2 și am iscălit ca să(fie)3 pomenit. Ioan M(...).

Pe un Octoih, Iași, 1749, prima pagină albă; proveniența: parohia Poiana4; Muzeul Eparhial Huşi.

_________________________1, 2, 3 Rupt.4 Localitate înregistrată pe prima copertă; În inventar

este înregistrată ca loc de proveniență parohia Pogana.1840 ianuarie 10

Acest Tipicon este a sfintii biserici cu hram(ul) SfăntaÎnălțarea Domnului I(isu)s H(risto)s. Pentru aceasta săadeverește supt velet 1848, ghenari 10. / D. P(avel) N(eculau).

Pe un Tipicon, Iași, 1816, fără pagină de gardă, prima pagină albă; parohia Înălțarea Domnului din Huși; MuzeulEparhial Huşi; Alte însemnări: „V. Pamfil, 1912”, p. 474.

1840 mai 23Ace(a)stă carti este a me cumpărată di la sfănta

mănăstirii a Ne(a)mțului, cumpărată cu drit prițu di triizăci lei șicini va cireiu să o cete(a)scă tari îl rogu să me-u triimată înapui


8/17/2019 Lohanul Nr 36

12/220


spre a nu să vătăma sufletului, buburându-să la nedreptul alt(...)./ 1840 maiu 23 / Ivan Vasăliu.

Pe un Hronograf , Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1837, prima pagină albă; parohia Bogești; MuzeulEparhial Huşi.

_________________________1 Ilizibil.

1841 ianuarie 20Această sfăntă carti ci să cată Triod , ci esti a pări(n)tilui meu răposatul Gavriil1, preut, o am plătit-o eu dilegat la vel(e)at 1841, ghen(a)ri 20. Iar plata legături(i) esti 16lei, adică șesprăzăgi l(e)i și ci me-(a)u dat agiutor din popor șidin străi(ni) să să știi, 3 lei pol dăna lui Ion Camănari Grăcul,l(e)i 1, zăci păral(e) Afti Pășcan, 20 păral(e) Ion Peleneu, 20 păral(e) Ion Talpă, iar un(s)prăzăci lei lei pol i-am dat euTeodor Corciovă, preut, ghenar 20

Pe un Triod , Râmnic, 1777, fără pagină de gardă,începe cu p. 2, p. 46 v-52 v; proveniența: parohia Sfântul Ioandin Huși; Muzeul Eparhial Huşi.

_________________________1

A se vedea însemnarea din 15 iulie 1782.1841 mai Această carte s-au cumpărat de mine pentru sfănta

bisărică ot moșie Bumboteștii cu hramurile Sfănt(ul) MucenicGheorghii și al Sfănt(ului) Spiridon la anul 1841, mai. /Gheorghi Sturz(a), vor(ni)c.

Mineurile lunilor ianuarie-decembrie:

Pe Mineiul lunii lui ianuarie, Mănăstirea Neamțul,1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe”din Tăcuta.

1841 mai 26Aciastă carte s-au cumpărat de mini pentru sfânta

bisărică ot moșie Bumboteștii cu hramurile Sfănt(ul) MarileMucenic Gheorghii și al Sfănt(ului) Spiridon, la anul 1841, mai26. / Gheorghi Sturz(a), vor(ni)c.


8/17/2019 Lohanul Nr 36

13/220


Pe Mineiul lunii lui februarie, Mănăstirea Neamțul,1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe”din Tăcuta; Altă însemnare: „Această carte esti a bisăriciiTăcuta cu hramul Sfăntulu Ghiorghii”, ultima pagină albă,grafie chirilică.



Pe Mineiul lunii lui martie, Mănăstirea Neamțul, 1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe” dinTăcuta; Alte însemnări: „Samson G.”, coperta 2, grafie latină;„Amintire, ca cel ce am servit în această Sf(ântă) Biserică cacântăreț / Șt. Paman / 1927 martie 25 ”; „Spre eternă amintire. /

Numit fiind cântăreț la această parohie la 1 octombrie 1929,făcând servici până în prezent, 1937, 25 martie. / C. Samson”,ultima pagină albă.



Pe Mineiul lunii lui aprilie, Mănăstirea Neamțul, 1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe” dinTăcuta; Alte însemnări: „Spre amintire / Cântăreț CrâșmariuConst(antin) 1966 numit”, p. 63 v; „Să fie spre eternă amintire

că astăzi 23 / IV 1939 s-a oficiat slujba hramului fiind cântărețla această parohie subsemnatul. / cântăreț V. G. Radu”, p. 64;„C. Samson / 25 IV 1932”.



Pe Mineiul lunii lui mai, Mănăstirea Neamțul, 1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe” dinTăcuta.

1841 mai 26

Aciastă carte s-au cumpărat de mini pentru sfânta bisărică ot moșie Bumboteștii cu hramurile Sfănt(ul) MarileMucenic Gheorghii și al Sfănt(ului) Spiridon, la anul 1841, mai26. / Gheorghi Sturz(a), vor(ni)c.

Pe Mineiul lunii lui iunie, Mănăstirea Neamțul, 1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe” din

Tăcuta; Altă însemnare:„Cântăreț al parohiei Tăcuta. / At.Hanganu / Spre eterna amintire”, coperta 2.

1841 mai 26Aciastă carte s-au cumpărat de mine pentru sfânta


Pe Mineiul lunii lui iulie, Mănăstirea Neamțul, 1830;

proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe” dinTăcuta; Alte însemnări: „Dacă nu știi să te servești de aceastăsf(ântă) carte mai bine nu pune pe ea / de mine Gheorghe Petre1,fost cântăreț Iași, Bis(erica) Sf(ântul) Ilie, Sf(ântul) Gheorghe,Sf(ânta) Paraschiva, Sf(ântul Haralambie) ș. a. / 23 / VII /1940”, prima pagină albă; „Cântăreț A. Hanganu, 20 iulie1939”, p. 77; „Cânt(ăreț) Crâșmaru C. / 20 iulie 1969”;„Cântăreț At. Hanganu, parohia Tăcuta”, p. 106; „Cântăreț

bisericesc Gheorghe. / 14 / 7 / 1940 / Tăcuta”; „Ce tare îmi place să cânt pe aceste cărți bisericești. / Cântăreț onorificGheorghe Petre,fost cântăreț Iași / 17 / 7 / 1940 / Tăcuta”.

_________________________1 Redăm însemnarea de pe un Octoih mare, Ediția II,

București, Tipografia Cărților Bisericești, 1901: „Cântăreț Ghe.

Petre, elev al Institutului de Studii Comerciale, București,1926”, p. 99.



Pe Mineiul lunii lui august , Mănăstirea Neamțul, 1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe” dinTăcuta; Alte însemnări: „Rusu Vasile”, prima pagină albă,grafie latină; „Crâșmaru C; I. Eacobiță; C. Samson”, p. 30;„Donată de Sârghe, Ion, Lucica, Costel, Maria și Mihaela,

pentru (i)ertare de păcate și spor și ajutor, casei lor. / Amin”, peo filă distinctă.



Pe Mineiul lunii lui septembrie, Mănăstirea Neamțul,1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe”din Tăcuta.


bisărică ot moșie Bumboteștii cu hramurile Sfănt(ul) MarileMucenic Gheorghii și al Sfănt(ului) Spiridon, la anul 1841, mai

26. / Gheorghi Sturz(a), vor(ni)c.

Pe Mineiul lunii lui octombrie, Mănăstirea Neamțul,1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe”din Tăcuta; Altă însemnare: „1920, octombrie 14. Am servit înacest lăcaș sfânt bisericii din Tăcuta. Cântăreț I, N.Garcea”, p.63.


8/17/2019 Lohanul Nr 36

14/220




Pe Mineiul lunii lui noiembrie, Mănăstirea Neamțul,1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe”din Tăcuta; Alte însemnări: „Butnaru”, grafie latină; „V. C.

Rusu”, p. 34;

Aciastă carte s-au cumpărat de mine pentru sfânta bisărică ot moșie Bumboteștii cu hramurile Sfănt(ul) MarileMucenic Gheorghii și al Sfănt(ului) Spiridon, la anul 1841, mai26. / Gheorghi Sturz(a), vor(ni)c.

Pe Mineiul lunii lui decembrie, Mănăstirea Neamțul,1830; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica „Sfântul Gheorghe”din Tăcuta.

1841 iunie 25Acest Penticostariu s-au dat să fie în besérica Sfinților

Apostoli din Episcopiia Hușii. / 1841 iunie 25. / Sofronie,Episcop H(u)șului.

Pe un Penticostarion, Mănăstirea Neamțul, 1834, p. 1-3; proveniența: Episcopia Hușului; Muzeul Eparhial Huşi.

1842 1842 / N-au plo(u)at la târgul Bârlad di la apr(ilie) 19

zili.

Pe un Hronograf , Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1837, prima pagină albă; proveniența: parohiaBogești; Muzeul Eparhial Huşi.

1842 Această ca(r)ti esti a dumis(a)l(e) cuconului

Co(n)stantin cu(m)părată, (în)să di mine iscălită. / JoițaMiticiu, fiica lui Miticiu. / 1842.

Pe un Hronograf , Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1837, a doua pagină albă, verso; parohia Bogești;Muzeul Eparhial Huşi.

1842 Această sf(â)ntă carte Meneiul iulie s-au afirosit de

către noi sf(â)ntului schit Orgoești la veleat (1)842. / Teodornevrednic ieroshimonah.

Pe Mineiul lunii lui iulie, Sfânta Mănăstire Neamțul, p.1-3 ; proveniența: Episcopia Hușilor; Muzeul Eparhial Huşi;Altă însemnare: „T. G. Mihăilescu”, grafie latină.

1843

Să să știi de când s-au cutremurat pământul la anu(l) omi(e) optu suti patruzeci și trei. / 1843.

Pe un Octoih, Iași, 1749; proveniența: parohiaPoiana1,coperta 3; Muzeul Eparhial Huşi.

_________________________1 Localitate înregistrată pe prima copertă; În inventar

este înregistrată ca loc de proveniență parohia Pogana.

1843 iulie 25Acest Menei esti al meu, undi am pus și pecete me pidânsa. / Antonie1, eroshimonah, dohovnic denpreună cuiscălitura me. / 1843, iulie 25.

Pe Mineiul lunii lui aprilie, Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805, p. 15 v-16; proveniența: parohia

Băcești (a aparținut schitului Mălinești); Muzeul Eparhial Huşi. _________________________1 Atestat nacealnic la 3 iulie 1837 și 25 decembrie

1842; A se vedea Costin Clit, Schiturile Porcăreț și Mălinești,în „Acta Moldaviae Meridionalis”, Vaslui,XXXI, p. 134.

1843 noiembrie 28 Mineiul acesta pe luna lui april(ie) este cumpărat de

maicăme dumneii agoae Anița Mihălache la biserica din Băceștiși de mine s-au însămnat pentru neschimbare. Anul 1843,no(i)emv(rie) 28 zile / A. Mihălache, epitr(op).

Pe Mineiul lunii lui august , Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohia Băcești;Muzeul Eparhial Huşi.

1843 noiembrie 28 Miniul acesta pe luna lui avgust s-au cumpărat de

maicăme dumneii agoae Anița Mihălache la biserica din Băceștiși de mine s-au însămnat pentru neschimbare.Anul 1843,no(i)emv(rie) 28 zile / A. Mihălache, epitr(op).

Pe Mineiul lunii lui august , Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohia Băcești;Muzeul Eparhial Huşi; Altă însemnare: „Cantor V. Nițescu laanul 1909”, ultima pagină albă.

1844 844 / S-au cutremurat pământul.


8/17/2019 Lohanul Nr 36

15/220


Pe un Hronograf , Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1837, a doua pagină albă, verso; parohia Bogești;Muzeul Eparhial Huşi.

Rățită di galbanari ne(a)gră.Dr(amuri)400 Rachiu drojdii.6 Răvintu.

4 Sănelă.1 Șofran.2 Bunu di vacă.1 To(a)rta lupului.1 Floari di crin.3 Fili auru.2 Sabur.1 F(i)eri di gâscă.

1 Sângi a 9 frați.1 Tabalan.

Pe un Hronograf , Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1837, a doua pagină albă, verso; parohia Bogești;

Muzeul Eparhial Huşi. 1845 iunie Acest Acaftistieriu s-au dat ca să fie în besérica

Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Episcopia Hușii. / 1845iunie. / Sofronie, episcop Huș(u)lui.

Pe un Acaftistul Sfinților Apostoli, tălmăcit din ceagrecească de pre Sfințitul Episcop al Hușului Chirio ChirSofronie, Sfânta Mănăstire Neamțul, p.1-3; proveniența:Episcopia Hușului; Muzeul Eparhial Huşi.

1846 mai 10Să să știi di când s-au legat această sfântă carte la anul

1846, maiu 10, cu plata lui Bratovan Telecean ot Vinderii, șispre a să pomeni numili său s-au scris aceasta. / BratovanTelecean.

Pe Didahii sau Cuvinte de învățătură de Ilie Miniat,Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii, 1837; proveniența: parohiaVinderei; Muzeul Eparhial Huşi; Altă însemnare: „Sat Vinderei/ Sf(ântul) Neculai”, pagina de gardă, grafie chirilică.

1846 septembrie 22Această sfăntă carti din băsărica cu hramu(l)

Sfent(u)lu(i) I(e)r(a)rh Niculai di la satul Băceștii s-(a)u plătitude legatu din n(o)u di Ion să(n) Toșică, Vasăli ... și Grigori să(n)Tudosculu, Ion Bărice, spre pumenire lor și a ne(a)mului cu prețu hotărât adecă cu 2 lei. / 1846 săpt(em)vere 22.

Pe un Apostol, 1835, Iași, Tipografia SfinteiMitropolii, ultima pagină albă; proveniența: parohia Fruntișeni-Grăjdeni; Muzeul Eparhial Huşi

1846 iulie 5Preot Davidu Nanu. / 1846 iulii 5.

Pe Didahii sau Cuvinte de învățătură de Ilie Miniat,Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii, 1837, p. 86; proveniența: parohia Coroiești; Muzeul Eparhial Huşi.

1847 iulie 5

Acest Ceaslov iaste cumpărat cu 38 lei. / Ioan Dănilă. /De la 1847 iuli(e) 5.

Pe un Orologhion adecă Ceasoslov, Brașov,Tipografia lui Ioan Gătt, 1835, p. VI; proveniența: parohiaLaza (biserica din Sauca); Muzeul Eparhial Huşi.

Adică eu Ioan Dănilă i-am vândut acest Ceaslov cu 26

lei, 20 p(a)răl(e)și pentru încredințare am iscălit. / IoanDănilă.

Pe un Orologhion adecă Ceasoslov, Brașov,Tipografia lui Ioan Gătt, 1835, a doua pagină albă; proveniența:

parohia Laza (biserica din Sauca); Muzeul Eparhial Huşi.1847 iulie 18

Această carte este dreaptă a dumis(ale) c(u)c(onului)Alecu Cuza, cumpărată prin mini Ioan Clima la anul 1847,iuli(e) 18, și am încredințat-o în mâna dumis(ale).

Pe Oglinda sănătății și frumuseții omenești. Mijloace și leacuri de ocrotirea și de îndreptarea stricăciunilor , alcătuităși întocmită spre folosul neamului românesc de Ștefan VasiliePisculescu, dohtorul politiei Bucureștilor, a Prințipatului ȚăriiRomânești, București, Tipografia de la Cișmea, 1829, ultima

pagină albă; proveniența: parohia Adormirea Maicii Domnului,Vaslui; Muzeul Eparhial Huşi.

1847 august Să-s știi di când au răposat fiică și fiulu lui părintele

Petre Strătulat di numi(tu)l sat Cărja și s-au îngropat aceștii (...)la biserică cu hram(ul) Sfăntului I(e)r(ar)h Niculai și am trecutnumile lor întru acest Menei ca să-s știi și cine a cite să zicăDumnezeu s(ă-i) (i)erti, Dumnezeu s(ă-i) (i)erti. Și au murit laanulu 1847 luna lui a(u)gust. / Eu fiulu lui părintili.

Eu fiulu lui părintele Petre Strătulat Ioan, am scrisaicea.

Pe Mineiul lunii lui februarie, Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohiaCârja; Muzeul Eparhial Huşi.

1847 noiembrie 5 Mineiul acesta pe luna lui iunie s-au cumpărat de

maicăme pentru biserica din Băcești, iar de cătră mine s-auînsămnat spre neschimbare. / 1847 no(i)em(brie) 5. A.Mihalache, epitrop.

Pe Mineiul lunii lui iunie, Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1804; proveniența: parohia Băcești;Muzeul Eparhial Huşi.

1848 mai 10Această carte esti a bisăricii satului Tăcuta cu

hramurile Sfântului Gheorghe și Sfântului Spiridon. / 1848,maiu 10 zile.


8/17/2019 Lohanul Nr 36

16/220


Pe Mineiul lunii lui septembrie, Mănăstirea Neamțul,1830, a doua pagină albă; proveniența: parohia Tăcuta; Biserica„Sfântul Gheorghe” din Tăcuta; Altă însemnare: „Aceastăsfântă carte este a bisăricii noastre Tăcuta cu hramurileSfântului Ghiorghi și a Sfântului Spiridon cu ale lor sfinterugăciuni. Do(a)mne mântuiește-ne și ne miluești pre noi. Amin/ Cu multă plecăciune mă închin / Ghiorghii”, ultima paginăalbă, grafie chirilică.

1848 iunie 5

La anul 1848, iunii 5 zile s-au înciput (...) luiDumnezău în norod, adică holeră și cumplită moarte în norodau fost, încât norodul mare plângere au rădicat (...). Dară auțănut această cumplită moarte păr(ă) la în 5 zile, și au mai slăbit.

La anul 1849 săpt(em)v(rie) 15 au intrat turcii în Iaș(i).La anul 849 ungerea înălțimii sale domnului Grigori

Alecsandru Gheca, vo(ie)v(o)d.Pe un Orologhion adecă Ceasoslov, Brașov,

Tipografia lui Ioan Gătt, 1835, penultima pagină albă, grafiechirilică; proveniența: parohia Laza (biserica din Sauca);Muzeul Eparhial Huşi; Altă însemnare: „Luni 30 Ianuarie 1950,Bis(erica) Sf(ântul) Gheorghe și Haralambie, din parohia Lazași Sauca, jud(ețul) Vaslui, Sf(ânta) Episcopie Romanului șiHușilor, slujitori preoți fiind Vasile Guzu-Laza și Ștef. Boghiu-

Sauca – Adjuva nobis Domine”, p. 562). 1849 ianuarie 5Acist Ciaslov l-am afirosit svăntului schit Cărțibașii

spri pominire(a) me. / G(heorghe) Oprișan, spatar / 1849ghen(a)r 5.

Pe un Antologhion, Mănăstirea Neamțului 1827, p.235-236; Muzeul Eparhial Huşi.

1849 ianuarie 191849 ghenar 19 / Di cându m-am căsătorit / Vasilachi

di(a)con.Căndu iubitorul de o(a)mini Dumnăzău văzându și pre

f(...)săii el din îndată esti.Pe un Apostol , București, Tipografia Sfintei Mitropolii,

1774, ultima pagină albă; proveniența: parohia Averești;Muzeul Eparhial Huşi.

1849 februarie 25Se se știi de când s-au pus dascăl fiul preutului

Costantin Gălei la bisărica cu hramul Sf(â)ntului IoanBotezătorul la anul 1849 fevruarie 25. / Ion, săn preutuluiCostantin.

Pe Mineiul lunii lui februarie, Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohiaCârja, pnultima pagină albă; Muzeul Eparhial Huşi; Alteînsemnări: „Dumitru Mih(...) / Am subscris și eu aice suptiscălitura lui tată me(u) Dumitru Mih(...) / Să să știi de când aurăposat (...)1”.

_________________________

1 Rupt.1849 iulie 12

Acest Minei a lui iulie lună, să să știi de când s-au scrisaici la anul 1849, iulie în 12.

Pe Mineiul lunii lui iunie, Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1805; proveniența: parohia SfințiiVoievozi, Bârlad, ultima pagină albă; Muzeul Eparhial Huşi.

1849 septembrie 15La anul 1849, săpt(emv)rie 15 au intrat turcii în Iaș(i).La anul 1849, ungirea înălțimii sale domnului Grigori

Alecsandru Ghica v(oie)vod.

Pe un Orologhion adecă Ceasoslov, Brașov,Tipografia lui Ioan Gătt, 1835, penultima pagină albă, grafiechirilică; proveniența: parohia Laza (biserica din Sauca);Muzeul Eparhial Huşi.

1850 ianuarie 5Această Sfântă Evanghelie esti cumpărată de

prezvitera Paraschiva răposatului Grigori ierei, optești lei, ca săfie spre vecinica pomenire la sfănta biserică din satul Beneștii,

ce să prăznuește hramul Adormirii Pre Sfintei Născătoarii deD(u)mnezău și spre știință s-au scris la anul 1850, ghenar 5. / N.Romașc(u), clucer.

Pe o Evanghelie; proveniența: parohia Benești, fără pagină de gardă, p. 1-10; Muzeul Eparhial Huşi.

1850 februarie 5Să însămnază ace(a)stă cumplită și gre(a) iarnă (a)

anului curgătoru 1850, fev(ruarie), 5 zili, întru cari iera(u)oamenii p(i)eritori de tot felul de materii, că nu iara chip de amergi omul de la sat la sat, asămine iarnă mari, că până cândun-o sărit satili di-ș făce(au) pârții di la sat până la sat nu

pute(au) merge că iera omătul întins tot ca o masă socotit de

gros pi uni(le) locuri di opt palmi gospod, iar pe uni(le) locurica di șă(pte) palmi domnești pe unde să găsă mai mic iara No de6 palmi, și spre povistire asămănatii cumpliti ierni să scrii decătră mini iscălitul în această carti bisăricească spre ținere deminte. Anul una mii opt suti cinzăci . / Neculai Chitic.

Pe Mineiul lunii lui octombrie, Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805, a doua pagină albă;

proveniența: parohia Știoborăni; Muzeul Eparhial Huşi.

1850 aprilie 24Să se știi de când au răposat păr(in)tele nostru

ierode(a)conu(l) Gheorghi Melinti. / 1850 april(ie) 24 (ultima pagină albă).

Să să știe de când au răposat ierodeaconu(l) GheorghiMelinte în luna Paștilor l(a) anu(l) 1850. / Dascălu(l) IoanGă(le) (prima pagină albă).

Pe Mineiul lunii lui februarie, Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohiaCârja; Muzeul Eparhial Huşi.

1851 iulie 26


8/17/2019 Lohanul Nr 36

17/220


Acest Mineiu este a Sfintei Episcopii de Huși afierositde Ieromonahul Grigorie. / 1851 iulie 26.

Pe un Mineiul lunii lui ianuarie, Mănăstirea Neamțul,1834, până la Înainte cuvântare cătră cetitori; proveniența:Episcopia Hușului; Muzeul Eparhial Huşi; Aceiași însemnare pe Mineiul lunii lui februarie, Mănăstirea Neamțul, 1834, pânăla Înainte cuvântare cătră cetitori; proveniența: EpiscopiaHușului; Muzeul Eparhial Huşi (Alte însemnări: „Grâu

Dimitrie, cl(asa) III / 1931”; „Jianu Ștefan”; „Isidor”, coperta3).1851 iulie 26

Acest Mineiu este a Sfintei Episcopii de Huși afierositde Ieromonah(ul) Grigorie. / 1851 iulie 26.

Pe un Mineiul lunii lui august , Mănăstirea Neamțul,1847, primele pagini după pagina de gardă;proveniența:Episcopia Hușului; Muzeul Eparhial Huşi.

1851 octombrie 29Acest Ceaslov l-am cumpărat eu cu drepte paralele

mele 37 lei, și cine l-ar înstre(ina)1 să fie neertat, iar dupămoartea mea (să f)ie2 cui voi dărui eu. Fevronia, monahia. /1851 octomvr(ie) 29.

Pe o Foaie risipită dintr-un Ceaslov; Muzeul EparhialHuşi; Altă însemnare:„V. Vasiliu”, grafie latină.

_________________________1, 2 Rupt.

Aceastu sfântu Apostolueste hărăzit de suptuiscălitul

bisericii.

Pe un Apostol, Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul,1851, p.1-4, grafie chirilică; proveniența: parohia SfântulGheorghe, Huși; Muzeul Eparhial Huşi; Alte însemnări: „Ec. P.Alexandrescu”, p. 104 v.

Această carte să afierosăște de mine supt iscălitul

sfă(n)tului schitul Părveștii, unde să prăznuește hramul SfăntulIerarhu Nicolae, spre a mea pomenire. / Ieromonah Teodosie.

Pe un Apostol, Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul,1851, p. 1-7, grafie chirilică; proveniența: parohia Puntișeni;

Muzeul Eparhial Huşi. 1852 1852 / Vinire(a) me în mănăstire(a) Ne(a)mțului /

Carion monah (coperta 2).Această Pisalteri isti a me direaptă și cini o va

înstrăina niirtat si fii di Maica Domnului. / Carion monah(primele pagini).

Pe o Psaltire, Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul,1843; proveniența: Episcopia Hușului; Muzeul Eparhial Huşi.

1852 septembrie 27Acest Molitvenic fiind din din hărăzirile adunate după

a me stăruință la bisărica acum zidită întru slava și cinste(a)Prea Sfintei Treimi la mahalaoa Păcurarii din orașul Eșii, acumînsămnat aice spre știință. / 1852 săpt(em)v(rie) 27. / Tanasiconom și Herescu duh(ovni)c ot Banu.

Pe un Molitvenic bogat , Tipografia Sfintei Mănăstiri Neamțul, 1848, p. 1-8; proveniența: Episcopia Hușului; MuzeulEparhial Huşi; Alte însemnări:„Legată la anul 1948”; „IovuIoan, legatr de cărți, Str. Movilelor, 18”.

1853 decembrie Părintili Ioan Costin și acele le-(a)m scris eu Iorgu

Popooviciu la 1853, dichemvrii.

Pe un Apostol , Blaj, 1802, p. 31-33; proveniența: parohia Ciortolom-Tutova; Muzeul Eparhial Huşi; Altăînsemnare: „Și aici am iscălit eu Mirciu Popovici”, p. 65, grafiechirilică.

1854 Să-s știi de când au răposat dascălu(l) Ioan Florescu la

anu(l) 1854. / Das(călul) Ion Găle.Pe Mineiul lunii lui februarie, Buda, Crăiasca

Tipografie a Universității din Peșta, 1805; proveniența: parohiaCârja; Muzeul Eparhial Huşi.

1855 mai 26Această carte numită Prolog , tom al doilea, s-au

hărăzit de cătră m(ă)n(ăst)irea Neamțul, sf(ântului) schitOrgueștii ca să fie pentru cetit în biserica ce să prăznu(i)eșteSf(ântul) Ierarh Nicolae, iară cine va îndrăzni al înstreina dinacel schit să fie supt ne(i)ertat canon până ce îl va întoarce iarășînapoi. / 1855 mai în 26 / Teodosie, duhovnic.

Pe un Prolog , Tipografia Mănăstirii Neamțul, 1854, p.

1-10; proveniența: parohia Bogdănești; Muzeul Eparhial Huşi.1856 martie 10Această cărticică ci să numești Prohodul Domnului

nostru Iisus Hristos o am hărăzit-o bisericii cu hramul SfăntuluiDimitrie din această politie Huși. / 1856 marti(e) 10 / NeculaiDone, iconom.

Pe Prohodul Domnului Dumnezeu și Mântuitoriuluinostru Iisus Hristos, Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii, 1847, p.1-5 v; proveniența: parohia Sfântul Dumitru, Huși; MuzeulEparhial Huşi; Altă însemnare: „Spre eternă memorie m-amsubscris / Nișcieanu Gheorghe”, ultima pagină albă, grafielatină.

1856 august 6Tomul acesta dinpreună cu alte trei următoare tomuri,

le-am cumpărat de la Sf(ân)ta monastire Neamțului eu preotulGheorghie Clapa din satul Avrămeștii spre a me mângâ(i)ere șia altora. / 1856 avgust 6.

Pe un Prolog , Tipografia Mănăstirii Neamțul, 1854, p.1- 6; proveniența: parohia Rădeni, Huși; Muzeul Eparhial Huşi.

1857 martie 15


8/17/2019 Lohanul Nr 36

18/220


Această slujbă a Sfântului Marelui Mucenic Ioan cel Nou de la Suceavă, s-au scris de mine nevrednicul robul luiD(u)mnezeu. / Costandin Ciudin, sechelar. / În târgul Fălciului.Anul 1857, martie 15.

Pe Mineiul lunii lui iunie, Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1805, p. ultima pagină albă; proveniența: parohia Fălciu I; Muzeul Eparhial Huşi; Altăînsemnare: „Tot în două zile, să prăznuește și Sfăntul Marele

Mucenic Ioan cel Nou de la Suceavă, slujba lui să se caute lasfârșitul aceștii cărți, că este scrisă de mână”, p. 4.1858 aprilie 1

Eu Davidu, preot, multu am cetit și multe cuvinte buneși sfinte am aflat pe la to(a)te locurile ce veț(i) vide sămne curoșu. / 1858 april(i)e 1.

Și negre viț(i) căuta afla multe cuvinte bune.

Pe Didahii sau Cuvinte de învățătură de Ilie Miniat,Iași, Tipografia Sfintei Mitropolii, 1837, p. 193;proveniența: parohia Coroiești; Muzeul Eparhial Huşi; Alte însemnări: „Pr.Const(antin) Dragul”, grafie latină; „la 1858; la iunie 1836 amcetit și am aflat multe cuvinte bune pănă aice”, p. 141, grafiechirilică; „O alegire a Prorocului Dav(i)d”, p 147, grafie

chirilică; „Au murit un om și au învieat”, p. 177, grafiechirilică.1860 noiembrie 4

Spre a să ști de când s-au desgropat ierodiacon(ul)Vasile Nechita la an curent 860, no(i)emvrie 4.

Din această, spre științi s-au scris spre țineri de mintede mine scris. D(u)mnezău se-i i(e)rte și se-i odihn(e)ască întruînpărății cerului. /

Pe Mineiul lunii lui noiembrie, Buda, CrăiascaTipografie a Universității din Peșta, 1805, prima pagină albă; proveniența: parohia Cârja; Muzeul Eparhial Huşi.

1860 decembrie 17În vreme(a) domnii sale Alecul Ioan Cuza, întâi

v(oie)v(od) și domnul(ui) ministru Cogăln(i)ceanul în anul1860, decemv(rie) 17, s-au întâmplat mare cumpănă care auținut trei zile, cari mari pagube de mo(a)rte s-au făcut deo(a)meni și de vite. / Ștefan Rășcan(u), ico(no)m.

Pe un Tipicon, Iași, 1816, fără pagină de gardă, prima pagină albă;parohia Înălțarea Domnului din Huși; MuzeulEparhial Huşi.

1861 iunie 1

Să să știe de când al nostru părinti boeriul c(u)c(onul)Stefan Angheluță, marile spatariu, prin silința și multa râvnăatâtu și cu neadormita osteneală trupiască și cu ajutorul întrecelei mai înalte înpărătesăi și cu totul prea multu milostiva atotu puternicului IS HS prea dulce Maică (Mariia) s-au săvârșituîn satul Bahnariul o mănăstire1 la anul 1861 iunie 1 (...). / .

Pe Mineiul lunii lui mai, Buda, Crăiasca Tipografie aUniversității din Peșta, 1805, p. 25 v -32; parohia Bahnari;

Muzeul Eparhial Huşi; Alte însemnări: „P. Maxim”, p. 129 v și130. _________________________1 Biserica a fost sfințită la 24 mai 1861; A se vedea

Arhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 46 /1867, f. 169; La 27 aprilie 1861 era amintită biserica din noufăcută de către postelnicul Ștefan Angheluță în satul Bahnari, cenumăra 100 (120 în alte documente) de locuitori;A se vedeaArhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 68 /1860 / f. 112-113.

1862 La anu 1862 s-au legatu acestu Apostolu ce l-au dăruitu

moșulu meu Co(n)sta(n)tin Crețu / dăruit iaste la bisericaSfântului Neculau la poporu(l) nostru Mănzațălor răzăși și ce-l

avemu (...) și eu ca nepotu lui l-am legatu să fii cunoscutu, iarcine le va rade slovele mele sau ve le ști(...) să fii afurisâtu cutotu neamu(l) lui / și să mă pomene(a)scă și pe mine cine vacete într-acestu Apostol și rămâindu a sfintei biserici eu amiscălitu (...) al doile după (...) popa, poporan (...).

Pe un Apostol , Blaj, 1802; p. 60 -67;proveniența: parohia Tutova1; Muzeul Eparhial Huşi.

_________________________1 Însemnat pe prima pagină „Mânzați-Tutova”.

1862 iunie 20Acest Prolog , înpreună cu celelalte trei tomuri sânt

drepte a mele. / Sava ierom(on)h / 1862 iunie 20.Și s-au afierositu de mini suptscrisul bisericii din satul

Grumăzoea, cu hramul Sfinților Mai Mari Voi(e)voz(i) și sprestiința am scris ca să nu fie (i)ertat nimănui a le înstreina de lanumita biserică, neertatu zicu de Dumnezeu, de MaicaDomnului și de Sfinții Vo(i)evoz(i) Mihailu și Gavriilu, pănă celi va întoarce iarăși înapoi. / Sava ieromonah din sfăntaMon(astire) Ne(a)mțului. / 1866 septemv(rie) 14.

Pe un Prolog , Mănăstirea Neamțul, 1855, p. 1-8; parohia Grumezoaia1; Muzeul Eparhial Huşi, Alte însemnări:„Amintire de la mine Pintilie V. Cerchez, cântăreț com(una)Hurdugi, domiciliat în comuna Grumezoaia, jud(ețul) Fălciu”,

prima pagină albă. _________________________1 Pe pagina de gardă scris „Sf(ântul) Neculai”.

1862 octombrie 8Această carte s-au hărăzit de mine bisericii din satul

Cotu Ghermănești, districtul Fălciu. 8 octombrie 1862 /M(ihail) K 1(ogălniceanu).

Pe un Ceaslov, Mănăstirea Neamțul, 1858, pagina degardă; parohia Drânceni; Muzeul Eparhial Huşi.

_________________________1 Se păstrează numai partea superioară a literii K.


8/17/2019 Lohanul Nr 36

19/220


1863 februarie 20Costantin Haraga / din satu(l) Toporăști, am însămnat

spre știință că am scris și am și iscălit mai sus în anul 1863,fevruariu 20.

Pe Mineiul lunii lui martie, Buda, Crăiasca Tipografiea Universității din Peșta, 1805, p. 25 v -32; parohia Coșești;Muzeul Eparhial Huşi.

1863 august 18Acest Ceaslov l-am cumpărat de la răposatul dieaconTeodor Zaharia cu preț 20 lei. / Consta(n)tin Bălășescu Cutaz(!). / 1863 avgust 18.

Pe un Orologhion adecă Ceasoslov, Brașov,Tipografia lui Ioan Gătt p. V;proveniența: parohia Laza;Muzeul Eparhial Huşi.

1864 februarie 18Catinca Ros(e)t, născută Sturza. / 1864 fev(ruarie) 18.

Pe un „Predicatorul” (jurnal eclesiastic), Anul II, nr. 1,din 1 martie 1858, prima pagină albă din volumul legat; proveniența: parohia Solești; Muzeul Eparhial Huşi.

1864 noiembrie 24Sf(â)nt, Sf(â)nt, Sf(â)nt, ești D(oa)mne, fie numele tău binecuvân

lohanul nr 36

Documents