Ana l i za mecan isme lo r ca re au genera t comportamentele lui Ştefan cel Mare, precum şi a alegerii sale în ceea ce priveşte imaginea sa promovată în mediul intern sau extern implică şi o tentativă de descifrare a profilului psihologic al domnitorului moldovean. Cu certitudine, sarcina este mult prea complexă atât din punct de vedere al limitelor articolului de faţă, cât şi datorită slabelor cunoştinţe în materie ale autorului său, dar pornind de la documentele existente vom încerca să obţinem o imagine coerentă asupra personalităţii lui Ştefan cel Mare.

Pornind de la interpretarea faptelor lui Ştefan cel Mare, evident, aşa cum apar ele în izvoare, putem identifica o serie de trăsături de caracter dominant.

Una dintre acestea ar fi dinamismul său, ce poate constitui un reflex al unui temperament coleric. Indicii în acest sens obţinem din analiza modului său de acţiune în faţa unor situaţii limită ce apăreau în timpul campaniilor militare. Relevantă apare manevra efectuată în timpul campaniei sultanale din 1476 când, deşi intenţia iniţială a domnului a fost de a bloca linia Dunării pentru a împiedica forţarea acesteia de către turci, Ştefan a întors fulgerător frontul oştirii sale lichidând invazia tătară. Conform relatărilor lui Jan Dlugosz, voievodul moldovean a atacat violent coloana tătară şi „îi strivi pe aceştia într-un crâncen măcel, după care îi urmări pe fugari cu atâta râvnă, încât

1 „... Bun apărător al ţării sale şi ucise mai mulţi din fugă decât în luptă”.

al poporului său, care s-a împotrivit cu Şi tot în timpul campaniei turceşti de la 1476, relatările

bărbăţie (turcilor) în mijlocul ţării, gata să amintesc că în după-amiaza zilei de 25 iulie, cavaleria

2moară pentru ai săi” . Bonfinius, reluând moldovenească a atacat sub comanda personală a domnitorului tema, afirmă: „viteaz suflet şi suflet avangarda otomană condusă de învinsul de la Vaslui, Soliman neîmblânzit”.paşa, anihilând-o în mare parte.

Alţi indicatori relevanţi pentru personalitatea lui - continuare în pag. 2 -Ştefan Vodă îi reprezintă curajul şi dârzenia sa:

PRUTULAnul IV. Nr. 5(36) - mai 2004 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Apare la Huşi * Fondator Costin CLIT

„Că-nvins nu eşti atunci când sângeri, nici dacă ochii-n lacrimi ţi-s; adevăratele înfrângeri sunt

renunţările la vis...”Radu Gyr, Cântec de luptă

Cont.în pag.6

Cont.în pag.7

ªtefan cel Mare între imagine ºi autoimaginede drd. Silviu Buburuzan

Cronică literară

Galeria oglinzilor concave

Viorel Dinescu

În cele ce urmează, vom încerca să reţinem, pentru cititor, măcar câteva din semnificaţiile majore pe care criticul literar Theodor Codreanu le decelează, cu incontestabilă sagacitate şi putere de convingere în opera lui Caragiale. Recentul volum, Caragiale - abisal scoate la rampă un personaj cu totul diferit de cel prezentat de exegeţii de până acum ai marelui nostru dramaturg; în viziunea lui Theodor Codreanu, Caragiale nu este doar marele ironist al epocii sale, un moralist care stigmatizează cu armele comediei viciile societăţii în care a trăit, ci şi un „raisonnneur” pasionat, implicat afectiv în destinul unei lumi pe care ar fi dorit-o mai bună.

Poate chiar era cazul să părăsim imaginea burlescă a acelui Pagliaccio care râde şi plânge la comandă, gesticulând ca o marionetă în lumina rivaltei cu scopul unic de a-i face să râdă pe distinşii spectatori din staluri şi de la galerie. Se pare că drama eroilor lui Caragiale începe şi se continuă dincolo de duşumeaua scenei, în culisele neluminate şi primejdioase ale teatrului. Sunt şi alţi comentatori care au intuit ecourile abisale ale părintelui Titircă Inimă Rea, Cioculescu a trecut, cu graţie, pe lângă, dar investigaţia lui Theodor Codreanu ţinteşte direct în miezul problemei, şi din acest motiv, lectura cărţii sale are un aer de ciudată prospeţime şi autenticitate.

Să spicuim câteva din premisele autorului.Caragiale e emul al lui Eminescu, ca o

consecinţă a „complementarităţii antitezelor”? Nimic mai plauzibil! Puterea de contaminare a geniului este irepresibilă, numai că, în contact cu ea, marile personalităţi precum Caragiale, caută un culoar paralel distinct, sau poate chiar contradictoriu. Din păcate, poziţia lui Caragiale faţă de filosofie îmbracă haina eroilor din O noapte furtunoasă, drept care Kant devine un „mare moftangiu”, iar în filosofie este nevoie de ceva „piperat”! Numai vorbirea e zeflemitoare de astă dată, în fond, Caragiale, dedându-se la analize de o mare fineţe.

Joi, 27 mai 2004, la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătaru”, din Vaslui, fostul inspector şcolar general Elena Condrea şi-a lansat cartea: „Viaţa - spectacol etern şi fascinant”, publicată la Editura PIM-Iaşi.

Profesoara Elena Condrea face parte din categoria profesorilor autentici.Autorul „Cuvântului înainte” al cărţii sus-amintite, profesor Teodor Pracsiu, inspector şcolar, i-a creionat

corect personalitatea. Citez: „Elena Condrea înţelegea să-şi facă datoria în aria ei de competenţă, fără sclifoseli feministe, fără o gesticulaţie spectaculoasă şi calpă, fără suficienţa infatuată arătată de alţii, implicându-se direct în rezolvarea tuturor problemelor, conştientă că exemplul personal este întotdeauna contagios”. Şi, în continuare: „o fiinţă serioasă, harnică şi devotată muncii, capabilă să-şi sacrifice priorităţile familiale pentru bunul mers al instituţiei pe care o conducea”.

Eu care de multe ori i-am fost alături, fie din normalitate, fie împins de unii colegi, certific cu plăcere toate acestea.

Iată că şi acum, la pensie fiind, consideră de datoria domniei sale să pună în evidenţă secvenţe ale vieţii noastre de ieri şi de azi şi să ne facă atenţi că valorile autentice sunt tot mai puţine pe zi ce trece.

Din frământările, neliniştile, întrebările profesoarei Elena Condrea, care în mod evident sunt şi ale multora dintre noi, a rezultat această carte, „Viaţa - spectacol etern şi fascinant”.

Am trecut şi eu cu emoţie prin paginile acestei cărţi.

Un fost inspector şcolar generals-a apucat de scris

Prof. Dumitru Apostolache,

PRUTUL* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

2

Memoria colectivă a păstrat elemente care duc la această concluzie, tot atunci (1481, după victoria asupra lui Radu Vodă) domnul Ştefan Voievod a 9sintetizate fiind şi în cronicile mai târzii, precum cea a lui Grigore Ureche, care făcut mare ospăţ mitropolitului şi episcopului şi boierilor săi şi întregii lui oştiri” , iar

nota: „Ştefan Vodă, fiindu prinsă inima lui de lucrurile vitejeşti”, „La lucruri de pe de altă parte a acordat numeroase danii şi scutiri mănăstirilor şi bisericilor deja război meşter, unde era nevoie însuşi se vârâea, ca văzându-l ai săi să nu ridicate, îngrijindu-se totodată să fie ctitorite numeroase alte lăcaşuri de cult, îndărăpteze /.../ şi unde îl biruia alţii nu pierdea nădejdea că ştiindu-se căzut jos inclusiv la Muntele Athos.

3se rădica deasupra biruiitor”. Strâns corelată cu acest indicator este acreditarea ideii că domnitorul se Despre curajul domnului mărturie stau cronicile care afirmă că participa bucură de protecţia divinităţii şi a sfinţilor militari, patroni ai Moldovei. Cronicile

nemijlocit la multe dintre campaniile militare purtate în timpul său. Şi prima slavo-române abundă de astfel de menţiuni: „şi a biruit Ştefan Voievod (aprilie menţiune este cea referitoare la participarea sa în 1450 la lupta dusă de tatăl său 1457) din mila lui Dumnezeu şi a luat schiptrul Moldovei”; „a poruncit mitropoliţilor Bogdan împotriva polonilor în codrii Crasnei. şi episcopilor săi şi tuturor preoţilor să mulţumească lui Dumnezeu pentru ce i-a

Relevante în acest sens sunt şi relatările referitoare la participarea directă la fost lui dăruit de Dumnezeu cel Preaînalt” (luarea Chiliei, 1465); „...şi a biruit lupta cu pretendentul Hruet (Hronoda) din 6 mai 1486.În ciuda unor atunci Ştefan Voievod cu mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul lui Iisus Hristos” (1475); neconcordanţe, Cronica moldo-germană, afirmând că „a bătut Petru Hronoda pe „...şi cu rugăciunea sfântului şi slăvitului mare mucenic şi izvorâtor de mir Dimitrie

10Ştefan Voievod şi a câştigat lupta şi Ştefan Voievod a căzut de pe cal şi a zăcut a câştigat Ştefan Vodă” (1497) .printre morţi până la prânz”, iar Letopiseţul de la Putna nr.I că „a fost războiul cu O altă componentă a imaginii lui Ştefan cel Mare o constituie cea de lider Hronet la Bulgari pe Siret. În acest război a căzut Ştefan Voievod de pe cal, dar care se sprijină pe „ţară”, pe oamenii liberi, cărora le acordă privilegii şi onoruri: „şi Dumnezeu l-a păzit şi a rămas nevătămat” (conf. I. Bogdan şi P. P. Panaitescu, atunci a făcut mare ospăţ mitropoliţilor şi vitejilor săi” (Interesant este că în Cronicile slavo-române) transpare faptul că domnitorul a luat parte activă la luptă. această menţiune apar cele două categorii pe care se pare că domnitorul le

O trăsătură definitorie pentru voievodul moldovean o constituie şi mândria ocrotea cu precădere - Biserica şi oamenii liberi.); „şi a făcut mulţi viteji şi a dăruit sa, care uneori poate fi interpretată ca expresie a unui orgoliu nestăpânit. „Ţara atunci multe daruri şi îmbrăcăminte scumpă boierilor săi şi vitejilor şi întregii asta nu era scrisă în zapise şi ţara mea din vremuri vechi, ţiindu-se Tara Moldovei oştiri...” (1481); „şi atunci a făcut mulţi viteji şi i-a dăruit atunci cu daruri scumpe,

4 11şi asupra ei eu am dreptate sigură şi cuvenită din vechime” . Mai târziu, tot fiecare după vrednicia sa”(1497) .voievodul afirmă într-o scrisoare „nu vreau să ştiu de învoielile acestea pentru că Analiza noastră ar fi incompletă dacă nu am încerca să corelăm obiectivele s-au făcut fără solii mei şi nici unul din oamenii mei n-au fost chemaţi la aceasta”. reale cu cele declarate în demersul imagologic al lui Ştefan cel Mare. Evident, în Relevantă pare în acest sens şi titulatura adoptată într-o serie de documente, aşa urma analizării celor două genuri de obiective va apărea o diferenţă clară între cum apare şi într-o scrisoare trimisă la 1502 regelui polon: „Eu, domnul Ştefan ele, fiind practic imposibilă suprapunerea lor. Această suprapunere este

5Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, prietenul Graţiei tale” . nerealizabilă atât datorită imposibilităţii îndeplinirii tuturor obiectivelor propuse, În unele izvoare apar referiri la violenţa explozivă a domnitorului, dar, ţinând cât şi faptului că ele nu vor fi niciodată explicit şi în întregime expuse.

cont de circumstanţele în care au fost scrise, pot fi interpretate şi ca o încercare de Plecând de la ipoteza analizată anterior, conform căreia Ştefan cel Mare a defăimare a imaginii voievodului făcută de inamici sau exponenţi ai altor curente desfăşurat în mod deliberat acţiuni menite să inducă o anumită imagine de gândire politică. contemporanilor săi, putem presupune că şi-a propus şi o serie de obiective

Astfel, un document polonez citat de Jan Dlugosz menţionează că în timpul realizabile prin mijloace imagologice.campaniei sultanale din 1476 domnul nu ar fi fost sprijinit total de ţară, deoarece Acceptând ca reală această supoziţie, în mod logic principalul obiectiv în „...Moldova mustrând pe Domnul ei de tiranie şi cruzime n-a voit deloc să se plan intern ar trebui să fie consolidarea capacităţii de răspuns a ţării în faţa unei

6 agresiuni şi întărirea propriei stăpâniri. În plan extern a fost obligat să se situeze o grămădească în jurul său” .bună bucată de timp sub suzeranitate otomană şi maghiară sau polonă, separat Enunţul poate fi conexat într-o oarecare măsură cu cele afirmate de Grigore sau simultan sub două suzeranităţi pentru realizarea unui echilibru, iar Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei: „fost-au acest Ştefan Vodă /.../ mânios şi manifestarea deschisă a unor opţiuni ar fi atras reacţii adverse din partea degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat. De multe ori la ospeţe omorâea fără vecinilor. Obiectiv vorbind, a existat o disimulare a acţiunilor desfăşurate pentru judeţu...”. Să nu uităm că Grigore Ureche era exponentul regimului aristocratic întărirea statului şi domniei.care şi-a făcut apariţia în Moldova pe fondul scăderii accentuate a autorităţii

Astfel, până la ruperea violentă a relaţiilor cu regatul apostolic maghiar şi mai domneşti în secolul al XVII-lea şi nu putea agrea ideea unui stat condus de un om apoi cu Poarta Otomană a propus contemporanilor săi o anumită imagine care i-a cu mână forte.permis să menţină o linie politică constantă în ciuda repetatelor răsturnări de Nu este exclus ca în aceste relatări să existe un sâmbure de adevăr, în situaţie - şi implicit de imagine - care au marcat cei 47 de ani de domnie.sensul că fiind supus permanent unui regim stresant, psihic vorbind, voievodul să

Analiza izvoarelor contemporane indică un aspect foarte interesant, şi cedeze şi să ia măsuri arbitrare de pedeapsă. Fenomenul nu ar fi singular în Evul anume că, până la conflictul cu Matei Corvin, Ştefan cel Mare a promovat o Mediu. Iar dacă ne aflăm în imperiul supoziţiilor, este posibil ca pedepsele aspre imagine care a corespuns aşteptărilor marilor puteri vecine. În concluzie, nu au care transpar din citatele de mai sus să facă parte dintr-o strategie deliberată de fost susţinuţi cu seriozitate pretendenţii la tronul moldovenesc, deşi unul dintre creare a imaginii menită să-i întărească domnitorului autoritatea personală.motivele neînţelegerilor dintre Ştefan cel Mare şi regatul polon sau cel maghiar l-a În altă ordine de idei, din actele politice interne şi externe transpare imaginea constituit adăpostirea pe teritoriul celor două state a unchiului său, fostul domnitor unui individ echilibrat şi cu mult simţ al realităţii, fapt relevat de maniera în care a Petru Aron.acţionat permanent pentru menţinerea statu quo-ului în această zonă a Europei şi

Ştefan a promovat permanent o politică de echilibru, acreditând imaginea pentru reechilibrarea situaţiei în momentele în care se afla prins în confruntări pe aliatului fidel şi a luptătorului pentru cauza crucii. Din păcate, nu am avut la două fronturi.dispoziţie pentru acest studiu documente referitoare la relaţiile cu Poarta O importantă componentă a lucrării de faţă o reprezintă încercarea de a Otomană, motiv pentru care analiza se limitează la cele cu lumea creştină. Nu analiza imaginea lui Ştefan cel Mare, documentele de epocă cercetate neavând, există însă motive care să ducă la concluzia că ar fi adoptat o tactică diferită, deci în mod logic, obiectivitatea necesară şi nuanţarea impusă de obiectivul pe care ni considerăm că putem generaliza strategiile de imagine folosite la ambele spaţii, şi l-am propus.la cel creştin, şi la cel turco-islamic.Evident, apare întrebarea dacă domnitorul a acţionat deliberat în scopul

Relevantă pentru cele afirmate mai sus este, cred, scrisoarea trimisă după creării unui anumit gen de imagine. Răspunsul este afirmativ în mare măsură, lichidarea invaziei maghiare de la 1467 regelui Poloniei, cu care Moldova Ştefan desfăşurând atât acţiuni de influenţare, cât şi de creare de imagine.întreţinea relaţii mai mult de alianţă decât de vasalitate, în care afirmă: „...cu Analiza unor izvoare indică, de exemplu, faptul că urmărea să fie considerat ajutorul lui Dumnezeu şi cu norocul Măriei Tale, am adunat oştile noastre şi am mare domn, nefiind exclusă intenţia sa de a prelua în mare măsură moştenirea trecut în întâmpinarea lui”, frază reluată pe parcursul scrisorii.bizantină. Şi aici avem în vedere atât ceremonia de învestire a sa ca domnitor pe

Aceeaşi atitudine de aliat fidel apare şi după confruntările cu Radu cel câmpia de la Direptate, în care mulţimea l-a aclamat pe ales, fapt ce în Frumos, când Ştefan i-a trimis lui Cazimir 28 de steaguri capturate de la munteni, accepţiunea lui Nicolae Iorga este „ca şi cum acolo, la Suceava, după dispariţia

127 înfăţişate regelui la 16 ianuarie 1474 . Regăsim gestul după victoria de la Vaslui, Împăratului creştin al lumii răsăritene s-ar fi reluat solemn sacrele lui tradiţii” , cât când aceluiaşi Cazimir îi sunt predate 36 de steaguri, altele fiind trimise la Buda şi şi menţiunea existentă în Letopiseţul anonim al Moldovei, care, referindu-se la Roma.întoarcerea lui Ştefan în Cetatea Sucevei după biruinţa de la Vaslui, spune: „şi s-a

Semnificaţia ultimelor daruri este indicată în scrisoarea pe care Ştefan o întors Ştefan Vodă /.../ şi i-au ieşit în întâmpinare mitropoliţii şi preoţii /.../ lăudând adresează principalilor conducători creştini, după ianuarie 1475, în care pe Dumnezeu pentru cele ce au fost ca dar de la Cel Preaînalt şi binecuvântând

8 domnitorul prezintă condiţiile invaziei şi modul cum a fost ea respinsă: „cu ajutorul pe ţar: «Să trăiască ţarul»” .lui Dumnezeu cel atotputernic, am învins straşnic pe acei duşmani ai noştri şi ai Legat de acest ultim aspect, putem adăuga că un important indicator pentru

13creştinătăţii întregi. Şi i-am sfărâmat şi i-am călcat în picioare.”imaginea voievodului îl constituie cel legat de calitatea sa de ocrotitor al Bisericii. Dăruirea de trofee se reia şi după invazia lui Ioan Albert în Moldova, când Vizibil încă de la încoronare pe de o parte se manifestă pentru menţinerea

Ştefan cel Mare trimite prizonieri sultanului.permanentă în fruntea Sfatului domnesc a mitropolitului Moldovei, menţionarea Obiectul declarat în cele expuse mai sus - apărarea intereselor polone, ale sa şi a înalţilor ierarhi apărând în documente ca o categorie aparte de supuşi: „...şi

ªtefan cel Mare între imagine ºi autoimagine- urmare din pag. 1 -

de drd. Silviu Buburuzan

PRUTUL * Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

3

creştinătăţii sau ale sultanului - concură la formarea imaginii domnitorului român. invazia maghiară, într-o scrisoare către regele Poloniei spune: „cum au intrat sub Imaginea de apărător al puterii suzerane avea menirea de a menaja munte, au pustiit şi au ars foarte crud, dând foc la cetăţi, la oraş şi ucigând copii şi susceptibilităţile şi de a oferi garanţii asupra fidelităţii voievodului moldav. pângărind sfintele biserici şi săvârşind multe fărădelegi care nu numai nu se pot

Politica lui Ştefan cel Mare de întărire a statului a vizat şi consolidarea spune, dar nici măcar închipui şi pe care nici păgânii nu le-ar face azi, nici Turcii, autorităţii centrale, grav afectată după moartea lui Alexandru cel Bun de luptele nici Tătarii”, fapt care în mentalul epocii echivalează cu situarea lui Matei între pentru tron. Măsurile luate au întâmpinat ostilitatea grupurilor de presiune „agenţii Satanei”, iar el, voievodul, apare ca un apărător al creştinismului.boiereşti, fapt ilustrat şi de execuţia „în anul 6979 (1471) ianuarie 16” a lui „Isaia Constatăm aici o foarte bună cunoaştere a imaginilor care marcau conştiinţa

14 Occidentului catolic în epocă. Să nu uităm că papa Calixt al III-lea, înspăimântat vornic cu Negrilă ceaşnic şi Alexa stolnic” .de succesele cuceritorului Constantinopolelui, cerea întregii creştinătăţi catolice O primă măsură a fost legată de întărirea caracterului divin al instituţiei „să recite zilnic rugăciuni prin care să conjure cerul împotriva ameninţării domneşti şi al persoanei voievodului ca exponent al voinţei lui Dumnezeu pe

20pământ. Se reia parţial tradiţia imperială bizantină prin care voinţa basileului o otomane”, liturghiile „contra Turcos” fiind generoase în descrierea cruzimilor reprezenta pe cea divină. Semnificativă în acest sens este apariţia în unele acte săvârşite de musulmani. Conflictul cu Poarta din 1475 l-a adus faţă în faţă cu una emise de cancelaria domnească a unor noi formulări de protejare de acţiuni ostile dintre cele mai importante forţe expediţionare turceşti mobilizate de la luarea a subiectului respectivelor acte. Astfel, pe lângă formula obişnuită care apare în Constantinopolului. Documentele de epocă indică efective între 120.000 şi majoritatea actelor de danie: „iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării 150.000 de oameni. Numărul de 120.000 de oameni este indicat chiar de către noastre, din copiii noştri, sau iarăşi oricine, pe care îl va alege Dumnezeu să fie Ştefan într-o scrisoare circulară trimisă cancelariilor europene, unde domn în ţara noastră, în Moldova, acela să nu clintească dania noastră, ci să menţionează: „mai sus numitul Turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o

15 21sărbătorească şi să împuternicească dania noastră” , pe unele acte apare şi o mare oştire în număr de 120.000 de oameni” . Efectivele utilizate de domnul formulă de blestem greu: „iar cine ar voi să clintească această danie şi zapis al român se situau la 40.000, cărora li se adăugau 5.000 de secui, 2.000 de călăreţi nostru /.../ să fie blestemat de Domnul Dumnezeu atotţiitorul şi de preacurata poloni şi, după unele surse, 1.800 de unguri. În concluzie, raportul de forţe era de

16 aproximativ 3:1 în favoarea turcilor.maică...” , la care se adaugă „şi pe lângă aceasta, acela va fi sub pedeapsa 17 Se poate afirma că în acţiunile sale militare Ştefan a utilizat mijloacele noastră şi urgia domniei mele” . Constatăm o alăturare a autorităţii domnului la

războiului psihologic pentru a reduce discrepanţa de forţe existentă şi pentru a cea divină. Posibilitatea de a realiza această alăturare i-a fost oferită de maniera crea situaţii limită inamicului. Documentele de epocă indică faptul că domnul în care a fost primit şi uns domn de către autorităţile ecleziastice, având astfel moldovean a desfăşurat din 1467 acţiuni psihologice, folosite prima dată în legitimarea de ales al divinităţii.condiţiile campaniei de iarnă a lui Matei Corvin şi reluate tot iarna în faţa lui Imaginea de individ protejat de divinitate apare şi în cronicile contemporane, Soliman bei. Izvoarele vremii atestă că oastea otomană, afectată de asediul probabil scrise la porunca domnitorului. Astfel, în Letopiseţul anonim al Moldovei, Skhodrei, s-a angajat în campania din 1475 complet nepregătită. Oşteanul care acoperă perioada 1395 - 1507, numai două evenimente majore se bucură de otoman a fost de la început afectat psihic de înaintarea într-o regiune cu climă protecţia divină, şi anume întemeierea Moldovei şi domnia lui Ştefan cel Mare. În ostilă. „Torentul de ploaie - spune Kemal paşa-zade - udându-i de tot pe acei rest nici unul dintre domnitori nu se bucură de formularea „din mila lui Dumnezeu”.

22călăreţi şi slujitori, toţi şoimii care zburau în lupte au devenit nişte găini jumulite” . Concluzia este că dacă singur Ştefan Vodă a fost ales prin voia divină să În ceea ce priveşte acţiunile de război psihologic reţine atenţia privarea de stăpânească, tot el este şi singurul care împlineşte această voie. Iar această

hrană. Jan Dlugosz notează: „pe caii turcilor şi chiar pe turci îi chinuia foamea imagine a avut impactul scontat, apropierea personajului de divinitate atrăgându-pentru că Ştefan Vodă dete flăcărilor toată partea Moldovei pe unde aveau să i după moarte numele de Ştefan cel Sfânt.

23Un alt mijloc de formare a imaginii de mare domn îl constituie crearea unei treacă turcii” , iar Cronica lituaniană menţionează: „folosind mai mult iscusinţa trupe militare permanente de oşteni profesionişti. Aceasta întărea în ochii decât puterea pretutindeni lovea şi nimicea înfricoşata oaste turcească şi prin contemporanilor imaginea unui principe capabil să poarte singur războiul. Despre aceasta mai mult îi biruia căci locurile spre care urmau să ajungă turcii el înainte existenţa mercenarilor, „hânsarii”, se fac menţiuni în Letopiseţul anonim, când de aceasta le-a ars...de aceea turcii şi caii lor îndurau de foame”.este menţionată jertfa lor la Valea Albă, semn că domnul realmente şi-a creat un Oastea otomană a fost permanent hărţuită, iar coloanele de aprovizionare corp personal de oaste. au fost distruse. Hărţuiala a generat un sentiment de nesiguranţă, acestuia

Pentru a încerca o analiză a strategiilor de imagine cu finalitate politico- adăugându-i-se foametea şi lipsa somnului. „Pe drum - scrie Kemal paşa-zade - militară utilizate de Ştefan cel Mare este necesar să se stabilească cum metodele oastea a fost surprinsă de vremea de iarnă care, aruncând din arcuri asupra lor tipice acţiunilor psihologice au putut constitui o bază a acţiunilor sale. săgeţi de ploaie, a dat cel dintâi semnalul înfrângerii în inima ostaşilor ocrotitori de

24Trebuie menţionat faptul că întreaga activitate politico-militară a lui Ştefan a ţări” .stat sub imperiul dezechilibrului existent între potenţialul Moldovei şi cel al Tactica lui Ştefan a fost diferită de cea folosită la Baia , când, asemeni lui eventualilor săi inamici, fie că ei s-au numit Ungaria, Polonia sau Imperiul Vlad Ţepeş, a atacat decisiv pe timpul nopţii utilizând efectul întunericului, Otoman. Spre deosebire de Vlad Ţepeş, predecesorul şi, într-o oarecare măsură, neadaptarea la mediu, stimularea imaginaţiei legat de forţele malefice de care contemporanul său, Ştefan a dispus de timp, fapt care i-a permis să-şi organizeze imaginarul medieval catolic era plin, diminuând capacitatea de reacţie a armatei mult mai temeinic ţara şi să o pregătească pentru înfruntări militare. maghiare.

Implicaţiile psihologice ale confruntărilor din secolul al XV-lea privite din La Vaslui, folosind terenul frământat şi timpul ceţos de iarnă, voievodul a perspectiva actuală pot fi numai presupuse. Putem aprecia cum reacţiona omul sporit temerile călăreţilor deşertului pentru care pădurile şi ceţurile umede pe câmpul de luptă pornind de la studiile efectuate în armatele moderne. ascundeau primejdii nebănuite.Evaluarea nu poate fi însă completă, existând diferenţe majore între mentalităţile Nu avem în mod explicit documente care să ateste utilizarea deliberată de secolului al XV-lea şi cele ale secolului XXI pe de o parte şi între tacticile şi către Ştefan a factorului psihologic. Putem bănui că era la curent cu spaimele şi strategiile utilizate pe de alta. Evident, vor rămâne aceleaşi elemente, care ţin de angoasele care bântuiau mulţimile apusene sau orientale. Important este că natura umană, legate de întrebările ce ţin de soarta militarului în luptă. Acestea Ştefan a folosit, conştient sau nu, mijloace psihologice pentru a corecta un raport duc la apariţia unor factori de stres generaţi în ultimă instanţă şi de pregătirea de forţe care îi era defavorabil, în fapt manipulându-l pe comandantul inamic pe psihologică ce premerge conflictului, cu atât mai importante cu cât aceştia sunt care în final l-a atras la Vaslui lăsându-i un culoar nedistrus prin foc.comuni ambelor părţi. Ei pot fi accentuaţi în momentul în care se pot induce părţii Strategiile utilizate în cele două campanii menţionate se regăsesc, evident, adverse suprasolicitări care în final îi vor diminua forţa combativă. Aceste cu unele modificări, în toate marile confruntări cu invadatori creştini sau nu.suprasolicitări au fost utilizate din plin de domnitorii români care, aplicând cu De bună seamă, au fost şi cazuri în care nu au avut succes, aşa cum s-a consecvenţă „tactica pământului pârjolit” combinată cu atacarea liniilor de întâmplat cu ocazia marii campanii sultanale din vara lui 1476, când s-a comunicaţii adverse şi cu hărţuiala continuă de zi şi noapte, au folosit foamea, confruntat cu o oaste pe care documentele vremii o situează din punct de vedere setea şi veghea prelungită pentru a reduce forţa de izbire a inamicului. Această al efectivelor între 90.000, cifră avansată de Vladislav, slujitorul lui Vlad Ţepeş, tactică a fost utilizată din plin de Ştefan cel Mare, care a combinat avantajele aflat în Moldova în timpul campaniei, 150.000 după cum menţionează Angiolello, oferite de câmpul tactic ales de el cu elementele amintite mai sus pentru a încerca secretarul sultanului, şi 200.000 pe care îi găsim în Cronica moldo-germană şi la

25o reechilibrare a raporturilor de forţe. Baltazar de Piscio . Campania începută de otomani în condiţii grele a fost Astfel, în conflictul cu Ungaria din 1467, generat de reocuparea Chiliei, conjugată cu invazia tătară, cu greu, dar zdrobitor respinsă de forţele Moldovei.

printr-o rapidă mobilizare combinată cu tratative purtate cu Poarta, ce Este greu de spus dacă sau cum a ajuns Ştefan cel Mare la ideea politică a reacţionase negativ la acest act, tratative în cursul cărora voievodul a afirmat că conexării problematicii apărării cu importanţa deosebită pe care o prezintă

18„este pregătit să moară cu toţi ai săi sau să învingă” , a dezamorsat tensiunea imaginea unei ţări în ochii contemporanilor. Studiile contemporane atestă faptul suplimentar creată. În final, nu a avut în faţă decât forţa de invazie maghiară că o ţară va fi cu atât mai greu de agresat cu cât imaginea pe care o are este mai materializată în 40.000 de oameni dintre care 12.000 de mercenari (8.000 călări bună şi mai puternică. Este puţin probabil ca acest concept să fi fost conştient

19şi restul pedeştri) . aplicat. Cu certitudine, fiu de domn fiind, Ştefan a fost iniţiat în arta guvernării, Pentru contracararea forţei de invazie, Ştefan a combinat strălucit rezistenţa pregătirea în acest sens continuând după moartea tatălui său la curtea lui Iancu

pe aliniamente succesive pe căile de deplasare ale lui Matei Corvin, începând cu de Hunedoara.trecătoarea Oituz, pe unde regele maghiar a intrat în Moldova, cu hărţuirea În urma investigării documentelor avute la dispoziţie, concluzia care s-a inamicului folosind terenul frământat. Conform cronicarului polon deja amintit, impus a fost aceea că domnitorul moldovean a căutat să creeze cu prioritate Ştefan îi „hărţui din locuri ascunse şi pline de curse”. Pe de altă parte, Matei „toată pentru statul său imaginea unei porţi a creştinătăţii.ţara locuită şi bogată o pustii cu sabie, foc şi omor, neuitându-se la nimic, nici la Rolul de scut al creştinătăţii apare cu claritate asumat în scrisoarea trimisă vârstă, nici la stare, nici la sex”, fapt abil speculat de Ştefan care, zugrăvind principilor creştini după victoria de la Vaslui (menţionată mai sus): „auzind şi

PRUTUL

4

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

văzând noi aceasta, am luat sabia în mână şi am mers împotriva duşmanilor Situaţia este similară şi în celelalte documente emise de cancelaria creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare şi pe toţi i-am trecut pe sub domnească şi în care se specifică funcţia semnatarilor. După boierii fără funcţii ascuţişul săbiei noastre. Iar noi din partea noastră făgăduim, pe credinţa noastră precizate, în fruntea semnatarilor apar pârcălabi, foşti pârcălabi (ca într-un creştinească şi cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare şi ne vom document emis în noiembrie 1458 la Suceava, unde după credinţa mitropolitului lupta până la moarte pentru legea creştinească noi cu capul nostru. Aşa trebuie Teoctist „apar credinţa panului Manoil, fost pârcălab de Hotin, credinţa panului

34să faceţi şi voi după ce cu ajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic noi i-am tăiat Vlaicu pârcălab, credinţa panului Goian vornic” etc. ).26mâna cea dreaptă” . Mesajul indică receptorilor săi existenţa unei ţări creştine, Deosebit de semnificativ în acest sens apare documentul din septembrie

cu un conducător apt să înfrunte o agresiune venită din partea unui „agent 1472 de la mănăstirea din Piatra, ca întărire pentru mănăstirea Bistriţa de surse satanic”, aşa cum apăreau musulmanii în mentalul colectiv occidental. Iar de venituri, unde semnează „panul Cozma al lui Şandru, panul Manoil, fost această înfrângere, căreia îi pot urma altele, girează într-un fel existenţa şi pârcălab de Neamţ, panul Oană Julici, pârcălab, panul Vlaicu, pârcălab de rezistenţa creştinătăţii. Cetatea Albă, panul Goian vornic, panul Iliaş şi panul Petru Ponici, pârcălabi de

35Ideea este reluată şi întărită într-un mesaj trimis dogelui veneţian în 1477 în Suceava, panul Ciopei, pârcălabul de Neamţ” . Evident, nu apar ca semnatari care se specifică foarte clar, în cazul în care creştinătatea nu acţionează ferm în constanţi toţi aceşti dregători, dar în permanenţă dregătorii militari se află printre sprijinul Moldovei: „se vor întâmpla două lucruri: ori se va pierde această ţară, ori semnatarii documentelor domneşti, uneori chiar majoritari, aşa cum apar acei

36voi fi silit să mă supun păgânilor. Acest lucru nu-l voi face niciodată, preferând pârcălabi semnatari ai unui document emis la Iaşi în 22 mai 1476 .27100.000 de morţi” . Uneori în documente apar chiar şi semnăturile a doi spătari, funcţie

Şi tot dintr-o corespondenţă cu veneţienii din 1479 analizată de Nicolae eminamente militară, aşa cum apar în documentul emis în 11 noiembrie 1458 la 37Iorga în Istoria românilor, reiese că Ştefan cel Mare a perseverat în prezentarea Suceava, unde semnează un pan Albu spătar şi un pan Sacăs spătar .

Moldovei ca scut al creştinătăţii, amintind că „Moldova este cetatea de apărare şi Strict statistic vorbind, dregătorii cu funcţii militare se menţin ca număr pe pentru Ungaria şi pentru Polonia”, idee reluată în momentul în care prezintă toată perioada domniei lui Ştefan. Astfel, într-un document emis la Suceava, în 24 importanţa Cetăţii Albe şi a Chiliei care, după cum sublinia Nicolae Iorga în Istoria noiembrie 1492, avem nu mai puţin de şapte semnatari pârcălabi, vornici sau

38românilor, „sunt toată Moldova şi Moldova cu aceste două cetăţi e zid pentru spătari . Iar în documentul emis la 7 octombrie 1503 la Suceava apare ca a opta 39Ungaria şi Polonia”. semnătură cea a lui Luca Arbore, portar al Sucevei .

Că domnitorul moldovean nu greşea în aceste aprecieri constatăm dintr-un Alt aspect legat de preocuparea lui Ştefan cel Mare pentru crearea şi document de la Bayazid al II-lea care, după ocuparea celor două cetăţi, a spus: menţinerea unei imagini cât mai bune pentru comandanţii săi militari este cel „slavă lui Allah, prin această izbândă ni s-au înlesnit pentru viitor cuceriri reprezentat de folosirea lor în acţiuni diplomatice de amploare, aşa cum a fost cea

28succesive, fiindcă s-au deschis căile înspre cehi şi leşi şi ruşi şi unguri” . din 1475 condusă de Stanciu zis cel Mare, pârcălab de Cetatea Albă, care a La această imagine indusă vecinilor Ştefan a adăugat-o pe cea de ţară gata negociat o alianţă antiotomană cu regele Matei Corvin al Ungariei.

să răspundă la agresiunile externe, gata să acţioneze la porunca sa, dotată cu O altă latură a problemei o reprezintă grija pentru păstrarea vie a amintirii oştire vitează, condusă de buni comandanţi militari. comandanţilor săi militari căzuţi în luptă, aşa cum se întâmplă cu Manoil -

O componentă a strategiei imagologice utilizate de Ştefan în scopul anihilării pârcălab de Neamţ , de al cărui mormânt voievodul se îngrijea personal la 1495, unei agresiuni externe sau revolte interne a unor forţe boiereşti nemulţumite de sau cu menţionarea celor căzuţi la Valea Albă.centralizarea statului o constituia imaginea oştirii gata să reacţioneze la semnul Documentele din epocă nu conţin, evident, relatări explicite despre utilizarea domnului. deliberată a unor strategii de imagine în cadrul unui război psihologic folosite de

Informaţiile sunt puţine, imprecise, dar permit în linii mari obţinerea unei Ştefan cel Mare. Vom încerca totuşi să decelăm din documentele pe care le-am imagini coerente. studiat elemente care să probeze existenţa unor astfel de strategii.

Un prim aspect îl constituia includerea în Sfatul domnesc a unor dregători cu Interesant este faptul că, datorită factorilor analizaţi anterior, contemporanii funcţie militară. îşi creează despre voievodul român o imagine care corespundea unui

Tot pentru sporirea prestigiului componentei militare a regimului său, comandant militar aproape invincibil. Jan Dlugosz afirmă la un moment dat: voievodul a căutat să revitalizeze instituţia vitejilor, parte importantă a sistemului „bărbat demn de admirat, întru nimic mai prejos comandanţilor eroi pe care îi de organizare a oştirii. În acest sens, Miron Costin menţionează: „ridicat-au admirăm atât de mult, acesta în vremea noastră este cel dintâi dintre principii

29Ştefan Vodă atunce pe mulţi din prostime la statul de nemeş” . Evident că acest lumii care a repurtat asupra turcilor o biruinţă atât de măreaţă. După judecata fapt a avut ca rezultat direct şi crearea unei pături militare credincioase domniei, mea, el este cel mai vrednic, ca să i se încredinţeze şefia şi conducerea întregii gata oricând să acţioneze la cererea voievodului. lumi şi mai ales funcţia de şef suprem şi comandant contra turcilor, fiindcă alţi regi

Nu putem vorbi despre o politică deliberată în sensul creării conştiente a unei şi principi catolici sunt aplecaţi spre trândăvie, plăceri lumeşti sau războaie 40imagini favorabile oştirii. Este foarte posibil însă să fi existat, deoarece multe civile” . Iar M. Miechowski, medic al lui Ioan Albert, îl omagia la rândul său pe

dintre acţiunile sale se înscriu în sfera psihologicului, deci nu va putea fi omis un domnitorul moldovean: „O, Ştefan, bărbat admirabil şi victorios, care ai biruit pe 41factor atât de important. Aceasta şi în condiţiile în care domnitorul a desfăşurat o toţi regii vecini” .

activitate reformatoare în domeniul militar. Şi aici putem aminti, printre altele, Nu mai puţin relevantă din acest punct de vedere este relatarea aceluiaşi corpul de elită al hânsarilor, similar trabanţilor lui Vlad Ţepeş, care s-a comportat cronicar, referitor la campania lui I. Albert în Moldova, care menţiona: „Şi când cu vitejie exemplară la Valea Albă, după cum menţionează Cronica de la Bistriţa: trecură în Moldova îi apucă o frică aşa de mare încât adesea mulţime de poloni „şi vitejii ostaşi hânsari s-au potopit atunci /.../ Şi a fost atunci scârbă mare în Ţara erau alungaţi ruşinos de o mână de moldoveni ...Şi din cauza aceasta polonii

42Moldovei ... când s-a auzit că s-au prăpădit bunii şi vitejii ostaşi şi marii boieri şi strigau la regele Albert să-i întoarcă acasă.”30buna şi aleasa oaste cu vitejii hânsari” . Şi, reluând citatul din Cronica lituaniană, amintim: „folosind mai mult

Un foarte important indicator pentru instituţia militară îl constituie cel legat de iscusinţa decât puterea, pretutindeni lovea şi nimicea înfricoşata oaste realizarea disciplinei. Jan Dlugosz remarcă faptul că „dacă afla pe un ţăran că nu turcească.”are săgeţi, sabie şi pinteni îl condamna fără milă la tăierea capului”. Rezultă din aceste ultime pasaje că agresorul era confruntat cu teama, cu o

Documentele atestă, de asemenea, faptul că pentru bună comportare în teamă care depăşeşte psihoza ce în mod normal afectează trupele angajate în luptă au loc frecvente ridicări la rangul de viteji, înzestrări cu pământ, scutiri de campanie. Este foarte posibil ca pentru inducerea acestui sentiment să fi dări sau alte favoruri pe care domnia înţelegea să le facă celor care o serveau cu concurat mai multe acţiuni ale lui Ştefan cel Mare, care cumulate au avut în final credinţă. În acest sens putem aminti scutirea de dări pe care Ştefan cel Mare o acest rezultat.acorda locuitorilor satului Borhăneşti la anul 1457, imediat după ce a luat domnia, Cronicile slavo-române menţionează acţiuni deliberate ale domnitorului

31şi în care menţiona „iar la oaste să meargă aceşti oameni” . Iar Grigore Ureche în menite să-i înspăimânte pe eventualii agresori. Cea mai bogată în relatări este al său Letopiseţ al Ţării Moldovei menţionează: „...şi s-au adunat cu toţii la Hârlău Cronica moldo-germană, dar nu este exclus ca traducătorul german al acesteia într-aceeaşi zi (de Sf. Nicolae) şi acolo Ştefan Vodă au făcut ospăţ mare tuturor să fi deformat conţinutul real al celor relatate. boierilor şi tuturor vitejilor săi şi cu daruri scumpe i-au dăruit pe ei”. Letopiseţul anonim al Moldovei relatează că „În anul 6978 (1470 ), luna

43Pe aceleaşi coordonate se înscrie şi Letopiseţul Moldovei care, amintind de februarie 27, a fost prădarea şi nimicirea Brăilei de către Ştefan Voievod” . Iar victoria asupra lui Ţepeluş la 1481 aminteşte că la Suceava a făcut „atunci mulţi Cronica moldo-germană completează: „În luna februarie, ziua 27, a pornit Ştefan viteji şi s-au dăruit atunci multe daruri şi îmbrăcăminte scumpă boierilor săi şi Voievod asupra Brăilei în Muntenia şi a vărsat mare şi mult sânge şi a ars târgul cu

32vitejilor şi întregii lui oştiri” . Constatăm totodată o separare netă între boieri, viteji totul şi nu a lăsat în viaţă nici copiii din mame şi a despicat sânul mamelor şi a scos 44şi restul oştirii, fapt ce poate indica un privilegiu clar pentru casa militară a pe copii din el” .

domnului. Un alt eveniment menţionat de Letopiseţul anonim al Moldovei este legat de Încă de la începutul domniei apar pe documentele emise de cancelaria războiul purtat cu Radu cel Frumos, când spune că „În anul 6982 (1474), luna

domnească semnăturile unor pârcălabi. Şi nu numai atât, ei se află situaţi printre octombrie 1, a luat Ştefan Voievod cetatea de la Teleajen şi a tăiat capetele primii semnatari ai respectivelor documente. Astfel, în salvconductul dat lui Mihu pârcălabilor şi a adus în ţară pe soţiile lor şi a luat atunci mulţi ţigani şi cetatea a logofăt în 13 septembrie 1457 regăsim următoarea formulare: „şi spre aceasta ars-o”. Cronica moldo-germană este mult mai amplă în relatare: „A venit (n.n. este credinţa şi sufletul domniei mele a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi Ştefan Vodă) la un castel care se cheamă Teleajen şi acolo a prins pe pârcălabi şi credinţa boierilor noştri: credinţa şi sufletul familiei Cozma lui Şandru, credinţa şi le-a tăiat capul şi a luat cu dânsul pe mulţi ţigani care erau acolo şi a pus să fie sufletul panului Oană Julici, credinţa şi sufletul panului Petre pârcălab, credinţa şi spintecaţi mulţi ţigani, aşa încât sângele curgea din castel afară şi a dat foc

33sufletul lui Vlaicul pârcălab, credinţa şi sufletul panului Goian vornic” (n.n.: castelului. Şi a aşezat pe Basarab iarăşi ca domn în ţară şi i-a dat pe mână ţara şi funcţie civilă şi militară după care urmează restul Sfatului). a pedepsit pe mulţi boieri care nu-i fuseseră ascultători.”

PRUTUL

5

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

p. 17.Dar Ştefan nu acţiona în acest fel numai referindu-se la războiul din 1471 cu Radu Voievod, 7. N. Iorga, Istoria poporului român, vol. II, p.125.împotriva creştinilor. Cronica moldo-germană, Letopiseţul anonim spune: „şi mulţi viteji au fost prinşi

46 8. Cronicile slavo-române, p.18.referindu-se la aceleaşi conflicte între Ştefan şi Radu atunci care au şi fost tăiaţi” . Aceeaşi cronică, 9. Cronicile slavo-române, p.19.cel Frumos, aminteşte de o luptă purtată de voievodul amintind lupta de la Vaslui spune referindu-se la turci: 10. Cronicile slavo-române, p.15 şi urm.moldovean cu o forţă militară otomană de intervenţie „şi au fost prinşi mulţi fără număr, care de asemenea 11. Cronicile slavo-române, p.17 şi urm.compusă din „13.000 de oameni, cu 6.000 de au fost tăiaţi, ci numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui 12. N. Iorga, Istoria românilor, vol. IV, p.171.47munteni”. Se pare că înfrângerea inamicului a fost Sak paşa” .13. N. Iorga, Istoria românilor, vol. IV, p.178.

totală: „Iar pe cei pe care i-a prins vii, i-a tras în ţeapă Simptomatic în planul acţiunilor psihologice 14. Cronicile slavo-române, p.17.prin buric în cruciş, unul peste altul, în număr ca la apare în acest context episodul menţionat de 15. D.R.H., A, Moldova, vol. II, p.102.2.300.” Letopiseţul anonim al Moldovei din timpul campaniei 16. D.R.H., A, Moldova, vol. II, p.103.

La toate acestea pot fi eventual adăugate lui Ioan Albert în Moldova anului 1497: „... şi în 17. D.R.H., A, Moldova, vol. III, p.233.incursiunile de pedeapsă făcute în Ardeal, Muntenia aceeaşi zi i-au adus de la Straja şase leşi. Şi apoi pe 18. Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 296.şi Polonia ca urmare a conflictelor provocate de către trei leşi i-a trimis la împăratul turcesc, iar pe ceilalţi a 19. Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 298.

48liderii politici ai diferitelor state. 20. J. Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV - poruncit să-i spânzure” .XVIII), p.130 - 131.În concluzie, putem presupune că acţiunile În continuare, încercând o decodificare a

21. I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. domnitorului moldovean, generate şi de o bună mesajului putem afirma că cei trei poloni trimişi la II, p. 320.cunoaştere a psihologiei creştine şi musulmane, au Constatinopol indică sultanului că tara a fost atacată,

22. Guboglu Mehmet, Cronici turceşti privind Ţările fost concepute astfel încât asociate cu personalitatea iar voievodul Ştefan luptă victorios cu invadatorii, Române, vol.I, p.209.sa să constituie o adevărată armă psihologică. De dovadă faptul că are prizonieri. Totodată, darul în sine

23. Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 315.asemenea, putem presupune că, având în vedere poate semnifica faptul că domnitorul îl recunoaşte pe 24. Guboglu Mehmet, Cronici turceşti privind Ţările

similitudinea reacţiilor indivizilor în situaţii limită, sultan drept suzeran, acesta din urmă fiind obligat să Române, vol.I, p.209.Ştefan cel Mare a aplicat o strategie unică adoptată la intervină. 25. Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 324, cazuri particulare, atât pentru inamicii creştini, cât şi Mesajul execuţiei celorlalţi trei este mai scurt şi apud Călători străini despre Ţările Române, vol. I pentru cei musulmani, promovând imaginea unui mai precis, domnitorul îşi apără ţara şi seminţia şi Cronicile slavo-române.individ legitimat în tot ceea ce face de divinitate, al răzbunând fără milă necazurile pricinuite de invadator 26. I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. cărei suport îl aminteşte în orice ocazie, bun şi nefiind dispus să negocieze. Pe aceleaşi II, p.337.comandant militar, dispunând de efective 27. I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. coordonate se înscrie şi episodul păstrat de tradiţie, permanente şi bine instruite. La acestea putem II, p.347.care spune că după Lipnic domnul a poruncit

28. A. Antalffy, Două documente din bibliotaca adăuga elementele promovate pentru afirmarea executarea a 99 de soli tătari, fiind lăsat liber numai egipteană de la Cairo despre cucerirea Chiliei şi statutului său de independenţă - refuzul sistematic de unul, mutilat la faţă. Cetăţii Albe în 1484a presta jurământ personal regilor maghiari sau În acelaşi context putem încadra prădarea fără

29. Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 43.polonezi, ca să nu mai amintim pe sultanii turci, milă a Poloniei în 1498 şi tratamentul dur aplicat 30. Cronicile slavo-române, p.28.maniera în care în corespondenţa diplomatică îşi prinşilor: „şi atunci a ars cetatea Tiribol 31. D.R.H., A, vol. II, p.108.afirma drepturile asupra ţării: „Eu, domnul Ştefan (n.n.:Trembowla) şi aluat multe averi din cetate şi a 32. Cronicile slavo-române, p. 18.

Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul Ţării scos mulţi prinşi, care toţi au fost tăiaţi, iar alţii au ars 33. D.R.H., A, Moldova, vol. II, p. 98.45 49Moldovei, prietenul Graţiei Tale” . în cetate” . 34. D.R.H., A, Moldova, vol. II, p. 114.Un alt aspect asupra căruia ne putem opri este - va urma - 35. D.R.H., A, Moldova, vol. I, p.96.

cel legat de maniera în care erau purtate campaniile Note: 36. D.R.H., A, Moldova, vol. II, p.312.militare. Din relatările vremii constatăm că erau din 1. J. Dlugosz, op. cit., col.545-546, amp. IMPR, vol. II, 37. D.R.H., A, Moldova, vol. II, p.114.

p.325. timp pregătite, oastea fiind chemată în locuri de 38. D.R.H., A, Moldova, vol.III, p.233.2. conf. Chronicon Dubnicense, apud Ştefan concentrare dinainte stabilite, de unde, în funcţie de 39. D.R.H., A, Moldova, vol.III, p.256.

Ştefănescu, Ştefan cel Mare, simbol al luptei necesităţile campaniei, se trecea la ofensivă, aşa 40. Istoria militară a poporului român, vol.II, p.367.pentru apărarea fiinţei statale româneşti, Opinia 41. Arhiva istorică a Romăniei, vol. I/2, p.36.cum s-a întâmplat în incursiunile din Ţara naţională, nr.17, 16 ianuarie 1995. 42. Istoria militară a poporului român, vol. II, p.347.Românească, Ardeal sau Polonia ori la îndeplinirea

3. Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, p.47 43. Cronicile slavo-române, p.16.planurilor de anihilare a unor forţe de invazie şi urm. 44. Cronicile slavo-române, p. 30.superioare numericeşte, ca în timpul atacurilor

4. Cronicile slavo-române, culese de I. Bogdan şi 45. N.Iorga, Cavalerii, p.266.efectuate în Moldova de tătari, turci, unguri sau editate de P.P.Panaitescu, Bucureşti, 1963. 46. Cronicile slavo-române, p. 17.

polonezi. 5. N. Iorga, Documente ardelene, I, p.162, conf. N. 47. Cronicile slavo-române, p.8.Cronicile slavo-române amintesc despre tăierea Iorga, op. cit., p.246. 48. Cronicile slavo-române, p.20.

de către Ştefan Vodă a unor prinşi de război. Astfel, 6. J. Dlugosz, op.cit., p.645, apud N. Iorga, op. cit., 49. Cronicile slavo-române, p. 22.

Cu ocazia sărbătoririi hramului bisericii episcopale "Sf.Apostoli Petru şi Pavel", la Huşi s-a inaugurat Muzeul Eparhial. Evenimentul este primul din Săptămîna Ştefaniană, va continua la Borzeşti şi se va sfârşi cu arhicunoscutul eveniment de la Putna, la care şi-au anunţat prezenţa, printre alţii preşedintele ţării, Ion Iliescu, premierul Adrian Năstase şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte Teoctist.

Gazdele au fost P.S. Episcop Ioachim al Huşilor împreună cu P.S Corneliu Bîrlădeanu, arhiereul vicar al Episcopiei Huşilor şi preoţii ce slujesc la bisericile din municipiu. Huşenii au avut pentru o zi invitaţi de marcă ce s-au remarcat pe tărâmul spiritualităţii româneşti: Înalt Prea Sfinţitul Daniel Ciobotea, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, P.S Casian, episcop al Galaţiului şi Dunării de Jos, acad. Răzvan Teodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, Eugen Bejenariu, secretar general al Guvernului, prof. Ioan Cibulcă, prefect al judeţului Vaslui, Ioan Ţacu, inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vaslui, Mihail Berea, consilier la Uniunea Artiştilor Plastici Bucureşti, donatorul acestui imobil, Ioan Mancaş, directorul Muzeului "Ştefan cel Mare" din Vaslui, Tudor Stafie şi Romică Lorenţ, primarul şi, respectiv viceprimarul municipiului Huşi.

Ziua a început la biserica eparhială "Sf.Apostoli Petru şi Pavel", unde s-a ţinut slujba destinată sărbătoririi hramului bisericii. Curtea episcopiei a fost practic asaltată de curioşi dornici să asculte înălţătoarea slujbă în compania celor mai importante personalităţi ale ortodoxiei moldovene.

Centrul atenţiei s-a mutat ulterior la Muzeul Eparhial de Artă Veche din faţa muzeului evidenţiindu-se posesorul unui Kamaz încărcat cu lemne. Bisericească şi Bibliofil Huşi, unde a urmat sfinţirea muzeului. Aici erau detaşaţi Acesta a avut bunăvoinţa de a tura motorul timp de jumătate de oră, astfel încât numeroşi jandarmi şi poliţişti care aveau menirea de a menţine ordinea şi, respectiv, cei aflaţi în stradă nu puteau auzi discursul academicianului Răzvan de a dirija circulaţia. DE 581 a fost blocat preţ de două ore. În incinta muzeului nu au Teodorescu sau cel al PS Episcop Ioachim Băcăoanul. Spre disperarea tuturor avut voie decât personalităţile invitate. nimeni nici Poliţia şi nici Jandarmeria nu s-a sesizat aşa că respectivul

Nu au lipsit şi evenimentele neplăcute, în afară de înghesuiala de toate zilele conducător auto şi-a continuat nestingherit lucrul. În schimb jandarmii au fost

Muzeele huşene - prinţ şi cerşetor

Muzeul eparhial

PRUTUL

6

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

care în realitate este rezultatul unui evident miticism literar (combate bine Theodor Codreanu!).

Reţinem în treacăt o idee preţioasă a criticului: „cel ce se angajează a spune adevărul e prizonierul unei iluzii (al unei singure măşti în care ar încremeni Proteu)”, (p.58). Iată un subiect de meditaţie pentru oamenii politici de la noi şi de pretutindeni.

În amplul capitol V, Poetica oglinzilor sferice, Theodor Codreanu îşi organizează strălucita sa demonstraţie, pe şapte despărţituri: 1. „Teoreticianul”, 2.

Reţinem în treacăt şi o informaţie strict ziaristică, o bârfă care a fost escaladată Obiectivitatea, 3. Talentul, 4. Fiinţa muzicală, 5. Oglinzile sferice, 6. Stil şi manieră, 7. Îl

de critica dăscălească anterioară, în goană după eroi ideali: pentru faptele lor, prinde, nu îl prinde. Toate aceste demonstraţii pornesc de la premize pertinente şi

Eminescu nu i-a iertat niciodată pe Slavici şi pe Maiorescu (care l-a şi băgat în cămaşa subtile reuşind să se îmbine într-un amplu silogism de o precizie excepţională.

de forţă) dar s-a împăcat finalmente cu Caragiale, trecându-i cu vederea faptele Părăsind cu regret amplul expozeu literar al lui Theodor Codreanu care mai are

armăsăreşti.şi meritul de a fi scris într-un cod atrăgător şi de o claritate cristalină, ne propunem să

Nu intenţionăm să povestim volumul lui Theodor Codreanu, Caragiale-abisal, întârziem asupra capitolului al X-lea intitulat Caragiale - abisal (deoarece acesta e

ci să-l facem pe cititor dornic să-l studieze în amănunt.titlul cărţi, şi, cu siguranţă, ni se vor dezvălui şi intenţiile autorului însuşi).

Dând dovadă de o premoniţie fără egal şi de o intuiţie artistică neobişnuită, În capitolul amintit, Theodor Codreanu, analizând în continuare filosofia lui

Caragiale ţine o conferinţă: Clauzele prostiei omeneşti, în care se referă „cu Caragiale se referă mai întâi la: 1. Dimensiunea profunzimii în care e anulată teza

maliţiozitate”, la elucubraţiile scriitorilor contemporani. Opiniile sale sunt valabile, superficialităţii autorului; la punctul 2. Perechea regală se comentează miraculosul şi

mutatis-mutandis, şi astăzi.transcendenţa deviată a lumii lui Caragiale; nuanţarea ne pare mai curând politică şi

Nu putem spune acelaşi lucru despre „miticismul” pe care-l tot agita Caragiale, etică decât abisală. Tot aici apare şi teoria că singurul produs naţional trainic e moftul,

punând această etichetă infamantă asupra întregii naţiuni, mai puţin asupra ţărănimii. ca o consecinţă a unei regalităţi şubrede (!!) la punctul 3 se dezvoltă tema: Epopeea

Eroi din O scrisoare pierdută erau universali la acea vreme (vezi Clochemerle), deci bufă a moftologiei româneşti. Ar fi, după unii, un homerism în oglindă, sau chiar,

nu suntem naţionalişti cu ghilimele dacă nu ne place când cineva îşi ponegreşte după alţii, o tragedie inversată. (Caragiale însuşi se declara un „tragic”.)

propria-i familie, gratuit, în numele unui concept abstract de adevăr. De altfel, opiniile Sunt dezvoltate şi implicaţiile existenţialiste în opera lui Caragiale, şi violenţa,

antinaţionaliste sunt acte de servilism, simple evaluări de cabinet prin care autorii ipocrizia şi mizeria morală a modelelor, anatemizarea societăţii se face prin

respectivi vor să spună că sunt superiori poporului din care s-au născut şi să ne deconspirări totale în pofida nenumăratelor ascunderi în care anti eroii se retranşează

îndemne să-i imităm pe alţii, chipurile mai civilizaţi. Într-o reproiectare corectată, cu încăpăţânare. El spunea: „nimic nu-i arde pe ticăloşi mai mult ca râsul”.

invectivele lui Caragiale sunt îndreptate doar împotriva „moftangismului şi spanacului Pe această cale spinoasă a formei fără fond şi a unui balamuc născut din

de Bucureşti”, care sperăm că astăzi s-a eradicat (sau a devenit „de seră”).trăncăneală, cu care Caragiale nu încheie pacte, dimpotrivă îl hărţuieşte cu arma

În altă ordine de idei, credem că e mai util să semnalăm aici două poziţii mult mai ridicolului Theodor Codreanu se apropie, fatalmente şi de oraşul „utopiilor negative”

edificatoare decât propriile noastre estimări. Edgar Papu afirma că originalitatea lui pe care Caragiale l-a numit direct Tâmpitopole, ca să nu mai existe nici o îndoială

Caragiale în clasicismul românesc şi universal consta nu în faptul că a reuşit să asupra poziţiei sale etice. Prin ricoşeu, parabola ajunge până în lumea reală, în cea de

realizeze o extraordinară sinteză între epopee (de ce nu tragedie?, n.n.) şi comedie. la 1880, dar şi în cele din zilele noastre. „Sinecorzii” lui Caragiale, adică oameni lipsiţi

Iar Călinescu îl considera unicul „geometru” din literatura noastră (poate o poantă la de inimă, de sentimente, par a fi nemuritori, căci ei renasc din magma păcatelor şi

adresa lui Ion Barbu). Iar argumentaţia „divinului critic” e formală şi minoră.viciilor sociale, ca un blestem ancestral, ca nişte spectre ale imperfecţiunii firii

Interesantă şi orişicum ciudată ne apare acum terminologia polemică (poate omeneşti.

filosofică) a lui Caragiale: moftangii, spanac, categorie a „strănutului” (?), o acustică a Analiza lui Theodor Codreanu merge însă mult mai în profunzime decât lasă să

zgomotului, marea trăncăneală, langa-danga, sucituri, s-ar zice că totul este privit prin se înţeleagă aceste rânduri. Ne grăbim să spunem că spre deosebire de plutonul de

oglinzi deformate, aşa cum stă bine oricărui caricaturist sau unui autor de mega-critici bucureşteni, care de multe ori se mai lasă furaţi de spiritul polemic şi de parti-

epigrame. Dar nu este exclus nici efectul unor dioptrii ereditare sau adăugate.pris-uri, în mult hulita provincie operează cărturari de mare competenţă şi de mare

„Ritmul - iată esenţa stilului”, spune sibilinic Caragiale, fără a exploata, din probitate, cum sunt Mihai Cimpoi şi Constantin Trandafir.

păcate, această interesantă idee. E greu să-l urmărim căci „ritmul” are o serie întreagă Şi alături de ei, fără nici un dubiu, şi Theodor Codreanu, autor inspirat al

de accepţiuni, şi nu credem că el s-a gândit la scandarea propriu-zisă, ci poate la un volumului pe care tocmai l-am semnalat, şi al multor altora anterioare care „lectorem

ritm interior în consonanţă cu ritmul cosmic.delectando, pariterque monendo”, ne delectează şi ne instruiesc în egală măsură.

Caragiale se referă şi la „capetele sucite ale decadenţilor”, dar precizează Theodor Codreanu, el demolează „avant la lettre” schelăria kitschului postmodernist,

- urmare din pag. 1 -

Cronică literară

Galeria oglinzilor concaveViorel Dinescu

milioane) şi ASIROM (100 milioane). Aceştia îşi regăsesc numele în funcţie de importanţa contribuţiei pe placa comemorativă. Pe aceasta sunt de asemeni gravate şi următoarele cuvinte: Sfinţitu-s-a acest aşezământ în ziua de 29 iunie 2004 de sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, condus de Înalt Prea Sfinţitul Părinte Daniel, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi.

Episcopul Ioachim al Huşilor a subliniat eforturile depuse pentru a realiza ceea ce P.Sa odinioară considera a fi imposibil, amintind totodată istoricul acestei clădiri şi a evidenţiat jertfa depusă pentru a se realiza acest obiectiv important: Îi mulţumim din inimă domnului Mihail Berea pentru importanta donaţie. Noi ne-am străduit să aducem această construcţie la forma iniţială. Ne bucurăm că am reuşit şi totodată că avem posibilitatea de a admira aceste frumoase exponate de muzeu ale Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Daniel l-a felicitat la rându-i pe filantropul Mihail Berea. Academicianul Răzvan Teodorescu a pus punctul pe I şi a remarcat că Într-o lume care se află în permanent într-o cursă disperată spre îmbogăţire este senzaţional ceea ce s-a întâmplat la Huşi. Aceste donaţii spun multe despre calitatea oamenilor de pe aceste meleaguri. Este poate unul din cele mai frumoase muzee din Moldova.

Ceea ce nu şi-a mai adus aminte reputatul academician este că anul trecut a promis să facă tot ceea ce-i stă în putinţă pentru a restaura Muzeul Municipal Huşi, astăzi aflat într-o stare avansată de degradare. Piesele de muzeu prezente

foarte vigilenţi cu presa, unii reporteri care nu au fost atât de şireţi pentru a se aici sunt de o importanţă deosebită pentru istoria României, iar arhitectura strecura neobservaţi fiind nevoiţi să înregistreze discursurile de afară. edificiului este de o frumuseţe rară, însă toţi cei care ar avea posibilitatea să facă

Imobilul în care astăzi se găsesc numeroase piese de muzeu a fost construit ceva se fac că plouă. Poate că domnul Teodorescu trebuia să plece capul în faţa în 1889 de către Iancu şi Elena Berea şi a fost confiscat de regimul comunist. A ruinelor muzeului municipal când a urcat scările hotelului aflat chiar vizavi de avut astfel soarta multor altor imobile de acest gen, adică a ajuns în paragină. muzeul în cauză. Nu numai Ministrul Cultelor au fost dezinteresaţi, ci şi fostele Odată cu retrocedarea sa, a ajuns în posesia d-lui Mihail Berea, care, într-o vizită autorităţi locale. Nu a fost alocate nici un leu pentru restaurare. De peste 10 ani la Huşi în 1999, după o întrevedere cu PS Ioachim l-a donat Episcopiei Huşilor. nimeni nu s-a mai interesat de destinele muzeului, iar acum speranţa huşenilor de Astfel, prin strădania Episcopului de Huşi, imobilul a fost reconstruit după vechea leagă de noua conducere a Primăriei Huşi. înfăţişare în proporţie de 60 %. Costurile se învârt în jurul cifrei de 28 de miliarde Din acest punct de vedere pe lângă tradiţionala denumire de "oraşul dintre de lei. Contribuţiile au venit de la Centrul Eparhial Huşi (20,378 de miliarde), vii", Huşiul mai poate adopta o nouă denumire: oraşul contrastelor. Astfel, unde se Secretariatul de stat pentru Culte (1,28 miliarde de lei), familia Videanu Adrian găseşte probabil unul din cele mai frumoase muzee din Moldova, găsim poate cel (300 milioane), P.S Ioachim Mareş (250 milioane), fam.pr.Ioan Pricop, fam. mai degradat muzeu din ţară. Imaginile vorbesc de la sine.Marinel Burduja (ambele cu 150 milioane), fam. Adrian Porumboiu (135 Mihai ROTARIU

Muzeul municipal

PRUTUL

7

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Gânduri pentru bibliotecă

BibliotecarulIon Petrache

El a-nceput ca tine - întrebând:- Ce să citesc? Cu ce-aş începe, oare?Şi a trecut pe punţile de gând,Ca să-ţi răspundă la-ntrebare.

El e portar la fiece volum,Cel ce-i cunoaşte tainele şi rostul.În bătălia ce-o porneşti acumNu-şi părăseşte niciodată postul.

El stă de veghe lângă mintea ta,Şi setea i-o adapă cu lumină.Iar când îţi pare-o pagină mai grea,Te-ndrumă spre-nţelegerea-i deplină.

În fişa ta, cu scrisul lui citeţ,Itinerariul atent ţi-l trece.În marşul tău prin artă, îndrăzneţ,Ca pe un oaspe drag el te petrece.

Din rafturi cheamă nume de-nţelepţi,Să-şi dăruiască minţii tale harul.Când nu vei şti spre care să te-ndrepţiVa şti prietenul - bibliotecarul.

Dimineaţa împlinirilor, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1987

Cunosc un bărbat care a ştiut să nască fapte şi „Al.I.Cuza” din Iaşi. Dar nu l-a tentat nici o clipă o carieră prin faptele lui şi-a dorit ca mântuirea spirituală, modernizarea didactică, oricum mult mai comodă, pentru că a simţit că poate şi progresul întregii comunităţi huşene, să vină de la carte. face mult pentru viaţa culturală huşeană, chiar dacă nu a avut Acum, când momentul ieşirii sale la pensie a sosit, parcă pe şansa (sau priceperea) să descopere întotdeauna oamenii cu neaşteptate (deşi au fost şi din cei care tare îl mai aşteptau), care ar fi putut clădi atât cât şi-a dorit. Poate că a acordat mai constat că unii se simt mai bogaţi iar alţii mai săraci. Mai bogat puţină atenţie factorului uman din bibliotecă, poate că nu s-a ar trebui să se simtă domnul profesor-bibliotecar Dumitru priceput sau nu a ştiu cum să consolideze o echipă de Grigoraş, aflat la ora unui bilanţ strălucitor după aproape 45 de bibliotecari competenţi, care să-i poată prelua în mod creator ani de activitate, mai săracă rămâne, cu siguranţă, Biblioteca experienţa! Poate că acum a simţit o strângere de inimă municipală „Mihai Ralea” din Huşi, prin plecarea celui mai gândindu-se la predarea ştafetei generaţiilor următoare - longeviv bibliotecar, cel care i-a urmărit zilnic respiraţia şi i-a lucru foarte important în dăinuirea unei biblioteci! Oricum, sculptat cu multă trudă şi migală profilul de astăzi. chiar cu acest minus, Dumitru Grigoraş rămâne în memoria

Născut într-o zonă săracă, în fostul raion Hârlău, localităţii ca un mare bibliotecar, care se poate mândri cu un după absolvirea şcolii generale din satul natal a fost nevoit să destin profesional exemplar. Eu l-am cunoscut ca un om plece, deşi foarte tânăr, pentru a munci. După ce a lucrat circa modest, dăruit profesiei, fără alte aspiraţii şi alt orgoliu decât 6 ani în cea mai adâncă mină din Europa, la Anina, unde şi-a cel de a-şi face treaba cât se poate de bine, pentru că el, cu completat studiile liceale „la seral”, s-a înscris la Şcoala de adevărat, nu s-a îndeletnicit cu bibliotecăria, ci a ales şi a activişti culturali din Bucureşti, secţia „Bibliotecari”. Acolo, îmbrăţişat această mobilă profesie pentru întreaga viaţă, elev conştiincios şi dornic de a obţine un statut profesional adunând cu o energie de nebănuit ani şi ani de muncă şi de cert, a înţeles care e adevărata menire a unui bibliotecar şi mai gândire biblioteconomică pusă într-o adevărată strategie a ales a înţeles caracterul formator şi înălţător al bibliotecii. Şi dezvoltării bibliotecii huşenilor în conformitate cu rigorile astăzi vorbeşte cu admiraţie de profesorii care timp de 2 ani i- profesiei.au făcut dragă meseria de bibliotecar: Mircea Ionescu, Ilie Dacă azi Biblioteca municipală „Mihai Ralea” are o Stanciu, Constantin Mătuşoiu, Victoria Curcăneanu etc. colecţie reprezentativă de aproximativ 150.000 de volume de

În anul 1965, proaspătul bibliotecar, dominat de o certă valoare, riguros organizate şi prelucrate, este în cea mai stare de spirit care nu l-a părăsit niciodată (solida mare măsură rodul strădaniilor bibliotecarului Grigoraş. Este profesionalitate, refuzul rutinei, respectul pentru lege şi adevărat că în ultimul timp politica de achiziţii „a îngheţat”, sau legalitate, curajul de a trece peste obstacole - şi viaţa nu i-a ţine de întâmplătoarele donaţii, dar este pentru că foştii edili ai oferit puţine -, privirea mereu aţintită spre viitor), s-a stabilit la oraşului au ţinut prea puţin cont de cerinţele de lectură ale Huşi, fiind pe atunci singurul specialist încadrat în Biblioteca huşenilor şi, de aceea, depun acum mărturie că într-adevăr cu orăşenească. Aici a cunoscut o mare dezamăgire: fondul de această insatisfacţie în suflet a semnat domnul Dumitru aproape 40.000 unităţi de inventar era total neprelucrat, sau Grigoraş ultimul stat de plată. Ba, autorităţile locale au ţinut

parţial prelucrat dar cu grave să-i mai facă un ultim „cadou” înaintea despărţirii între ultima deficienţe. S-a pus imediat pe retribuţie şi prima pensie, au reuşit să-i „ofere” o lună în care treabă pentru organizarea nu a beneficiat de nici un fel de drepturi băneşti. Foarte după norme biblioteconomice nedrept!!! Dar sper că noul edil va privi cu mai multă a colecţiilor, a creat scheletele responsabilitate instituţia cărţii şi poate că această retragere p r inc ipa le lo r ca ta loage nu va lăsa chiar un loc complet gol, ci se va găsi un „alt (alfabetice şi sistematice), Grigoraş” care să poarte mai departe făclia nestins a cărţii.aplicând indici de clasificare În final, nu pot să nu-mi amintesc în deosebi de z e c i m a l ă , î n t o c m i t ş i dragostea sa de carte, grija pentru păstrarea acesteia în cele intercalând fişe, pe măsura mai bune condiţii, ca şi plăcerea sa de a răsfoi îndelung, cu prelucrării, servind cititorii şi voluptate, volumele nou achiziţionate, uitând de cele mai demarând în acelaşi timp o multe ori că se încheie orele de program şi urmează să se riguroasă acţiune sistematică închidă instituţia.de completare a colecţiilor. Şi cum „inima bibliotecii” (am numit activitatea de După multe nopţi nedormite, prelucrare a colecţiilor) poartă „marca Grigoraş” pentru multe cu eforturi considerabile, într-o decenii viitoare, mă simt dator să îi mulţumesc pentru rodnica atmosferă tracasantă dată de sa activitate, dorindu-i să trăiască ani mulţi, să aibă sănătate şi lungi conflicte cu diriguitorii binemeritate satisfacţii în continuare!culturali de pe atunci, în 1976

a absolvit Facultatea de Bibliotecarfilosofie în cadrul Universităţii Constantin Donose

Gânduri... la o pensionare !

limpede şi coerent.- urmare din pag. 1 -Cartea profesoarei Elena Condrea constituie totodată şi o dovadă că „Viaţa - spectacol etern şi fascinant” este o carte de suflet care îşi propune

autoarea este un om de carte şi de conştiinţă, care a trudit îndelung spre a ne face să focalizeze dintr-o perspectivă senin-subiectivă câteva nuclee problematice: o bucurie, spre a ne câştiga un zâmbet, spre a ne binedispune. Ea are menirea să „Dor de Tănase”, „Etern şi fascinant”, „Surprize, surprize... electorale”, „Mai dă-ne descreţească frunţile şi să ne apropie tot mai mult de umanitate. Ţin să ne, Doamne, o speranţă”, „Mai râde lumea”, „Ce este pe pământ?”, „Vremea ta şi subliniez ideea autoarei că noi rămânem tineri numai primind tinereţea de la vremea mea”.mama noastră şi dând-o copiilor noştri, care la rândul lor o dau copiilor lor, Este o carte luminoasă, caldă, solară, scrisă cu plăcere şi cu poftă. Ea este nepoţilor noştri şi aşa mai departe.o dovadă că în acest spaţiu spiritual există creatori adevăraţi.

Editând această carte profesoara Elena Condrea face dovada valabilităţii Nu ştiu dacă doamna Elena Condrea a luat sau nu exemplul foştilor reclamei: „Dacă vrei... poţi”.inspectori şcolari generali Constantin Clisu şi Petrea Iosub când s-a apucat de

Nu pot decât să mulţumesc autoarei că a reuşit să ne dăruiască un colţ scris. Cert este însă faptul că cel puţin prin structură cartea de care vorbim magic de refugiu sufletesc, căci nimic nu e mai înălţător, cred, decât a-l putea face aminteşte de cea a profesorului doctor Petrea Iosub: „Sechestraţi în... tranziţie” şi pe cel de lângă tine să-şi regăsească sufletul, să-şi redescopere lumea şi să se de cea a profesorului-inspector şcolar Teodor Pracsiu: „Oglinzi paralele”.bucure cu toată fiinţa sa.Profesoara Elena Condrea a cochetat de-a lungul timpului cu literatura,

Alătur unor calde felicitări, un augural salut de bun venit în „galaxia dovedind pe lângă o mare mobilitate spirituală şi o rară vocaţie de pedagog. Gutenberg”, cu mult curaj, cu multă sinceritate şi în mod sigur, total dezinteresată Apariţia acestei lucrări, ancorată în existenţial este un argument în plus privind din punct de vedere financiar. Iar prezenţa şi dăruirea domniei sale pentru şcoala stilul de o notabilă acurateţe, seducător şi captivant, ca şi tonul calm, colocvial de vasluiană, sunt mândru s-o notez - precum sărbătoresc făceau romanii - printr-o dezbatere a temelor abordate. Se evidenţiază în acelaşi timp atitudinea polemică „lapilla alba”.implicită sau explicită faţă de cotidian pătrunsă de un simţ fin al umorului.

Prof. Dumitru Apostolache,Versificările nu sunt întotdeauna în „strictă teorie literară”, dar sunt pur şi simplu Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Vasluivioaie şi reuşesc să prindă ideea ca element de bază. Scrisul este graţios,

Un fost inspector şcolar general s-a apucat de scris

PRUTUL

8

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Bătălia de la Vaslui - cea mai strălucită victorie

românească din Evul Mediu

La curtea domnească din Vaslui, aflată în centrul ţării, Ştefan cel Mare a pregătit campaniile împotriva lui Radul cel Frumos, din anii 1470-1474. Marele voievod a hotărât susţinerea lupei în apropierea Vasluiului, întrucât cunoştea împrejurimile însoţindu-l pe tatăl său, Bogdan al II-lea, în bătălia cu polonii, la Crasna, în septembrie 1450. Voievodul a folosit terenul mlăştinos de la confluenţa Racovei cu Bârladul apărat de dealurile Muntenilor, Paiului şi Timotei ce era un loc obligatoriu de trecere a turcilor spre Vaslui pentru a urma apoi drumul spre Roman, Fălticeni, Suceava.

În secolul al XV-lea, turcii, în majoritate călăreţi, nu luptau iarna. Campaniile acestora asupra Europei aveau loc numai atunci când găseau iarbă pentru cai, de obicei între Sf. Gheorghe (23 aprilie) şi Sf. Dumitru (26 octombrie). Apoi, oastea otomană care a atacat Moldova în iarna anului 1475 nu fusese destinată iniţial acestui scop, ci pe neaşteptate sultanul Mehmed al II-lea, în august 1474 pune capăt asediului Skodrei şi armata otomană a fost îndreptată spre Moldova. Comandantului armatei otomane, Suleiman Hadâmbul, i-a trebuit patru luni şi jumătate ca să ajungă la Vaslui. Avea cea mai numeroasă armată a vremii, de peste 120.000 de oşteni, cifră, desigur, exagerată, dar care relevă noţiunea de oaste uriaşă. O astfel de mulţime era greu de manevrat, dificil de cantonat şi hrănit. Tocmai aceasta a speculat Ştefan cel Mare, aplicând «tactica pământului pârjolit» şi a hărţuielii permanente cu cei 40.000 de oşteni ai săi, la care se adaugă, probabil, 5.000 de secui

1)şi 1800 de unguri .Vremea, după cronicarii de atunci, i-a fost favorabilă lui Ştefan,

deoarece îngheţul nu se ivise, iar ploaia nu mai contenea; invadatorii ajunseseră ca nişte „găini plouate”, înaintând greoi pe drumul desfundat

2)din lunca Bârladului . Ei sunt opriţi la sud de Vaslui, în zona la „Poduri” iar călăreţii otomani erau atacaţi din faţă şi din flancuri de moldovenii aşezaţi pe dealurile ce străjuiau această mlaştină. Bătălia decisivă a început în dimineaţa zilei de marţi, 10 ianuarie 1475, pe o ceaţă deasă, urmare a vremii neobişnuit de calde pentru acea dată. A fost o luptă crâncenă la liniile de apărare, cu atacuri şi contraatacuri, de ambele părţi, chiar Podul Înalt de peste Bârlad menţionat şi de Grigore Ureche s-a prăbuşit, pierind în acest loc 1.500 de secui şi mulţi moldoveni. În după-amiaza zilei, când duşmanul era istovit, Ştefan cel Mare şi Sfânt a hotărât să dea lovitura de graţie cu trupele de cavalerie pregătite special. Loviturile artileriei au constituit şi semnalul pentru toboşarii şi trâmbiţaşii rămaşi în spatele turcilor. Când au auzit tobele bătând şi trâmbiţele sunând, cotropitorii credeau că moldovenii le şi căzuseră în spate. De acum încolo, descurajarea a început să se transforme în panică. Atacul otoman a slăbit treptat, duşmanii căutând să facă faţă pericolului pe care îl credeau în

3)spate . Trei zile, de marţi până vineri, a durat urmărirea turcilor. Au pierit în bătălie 30.000-40.000 de oşteni şi au fost luaţi prizonieri aproape 15.000 care au fost traşi în ţeapă. Au căzut în luptă şi mulţi moldoveni. Trupurile oştenilor de rând, voievodul le-a adunat în trei movile cu cruci, care se mai vedeau încă la începutul secolului XX, lângă satul Rediu şi cursul Racovei, în apropierea zonei unde s-au dat crâncene lupte cu avangarda

4)otomană .Mulţumind lui Dumnezeu, Ştefan cel Mare şi oştenii săi au ţinut post

cu pâine şi apă patru zile, făcând apoi un pelerinaj, în picioarele goale, la mormintele celor căzuţi. În amintirea victoriei de la Vaslui, Ştefan cel Mare a construit Biserica Sf. Ioan, în patru luni de zile (aprilie-septembrie 1490), aşa cum relevă şi pisania de la intrare în această ctitorie ştefaniană.

Dezastrul turcilor a fost total, după cum recunosc chiar şi cronicile otomane, fiind un măcel teribil şi „puţin a lipsit ca să nu fie cu toţii tăiaţi”. Nicolae Iorga numea bătălia „Termopilele Româneşti”, comparând această victorie cu cea a grecilor împotriva perşilor, iar C.C. Giurescu a apreciat-o „ca cea mai mare biruinţă creştină până la asediul Vienei din 1683”. De altminteri, însuşi marele domnitor considera Moldova „Poartă a creştinătăţii” în scrisoarea circulară trimisă marilor puteri europene la 25 ianuarie 1475: „...Dacă această poartă va cădea, întreaga creştinătate va

5)fi în mare primejdie...” . Dar lupta de la Vaslui n-a încheiat bătăliile cu otomanii ci, dimpotrivă, a deschis marile conflicte cu turcii ce au împiedicat pentru o vreme expansiunea Islamului la nordul Dunării.

Prof. dr. N. IonescuNote:1. Ion Agrigoroaiei, Ion Toderaşcu (coordonatori), Istoria Românilor,

compendiu, Editura Cultura fără Frontiere, Iaşi, 1996, p.111.2. Constantin Rezachievici, De ce la sud de Vaslui? - Bătălia din 10

ianuarie 1475, în „Magazin Istoric”, nr.2/2004, p.15.3. Ion Cupşa, Ştefan cel Mare, Editura Militară, Bucureşti, p.73.4. Constantin Rezachievici, art.cit., p.18.5. Ion Agrigoroaiei, Ion Toderaşcu, op.cit., p.111.

Depresiunea Elanului- caracterizare fizico-geografică -

(urmare din numărul trecut)prof. Constantin Vasluianu

Procese geomorfologice actuale şi microrelieful creat de elePe teritoriul Depresiunii Elanului, ca de altfel în tot Podişul Moldovei, condiţii

geologice şi fizico-geografice favorizează apariţia şi dezvoltarea proceselor de versant.Se remarcă prezenţa unor formaţiuni geologice de suprafaţă constituite din roci moi,

permeabile şi impermeabile, reprezentate printr-un complex de argile şi marme, cu alternanţe de nisipuri, uneori apărând şi orizonturi de gresii, acoperite de o cuvertură discontinuă de luturi loessoide. În interiorul acestui complex litologic, apar strate acvifere care uneori sunt secţionate de văi, ce favorizează modelarea reliefului, în special a

0versanţilor ce au înclinări mai mari de 10 .În aceste condiţii geologice şi morfologice se adaugă şi alţi factori ce contribuie la

modelarea versanţilor, dintre aceştia ieşind în evidenţă în mod deosebit unele elemente climatice (un aport deosebit îl aduc precipitaţiile care au un regim foarte neuniform, cu alternanţe de perioade ploioase şi perioade secetoase, o mare frecvenţă a ploilor torenţiale), apoi vegetaţia şi apele de suprafaţă.

Şi intervenţia antropică prin defrişări masive ale versanţilor împăduriţi, ale plantaţiilor pomicole, desţeleniri, precum şi practicarea unei agrotehnici rudimentare a contribuit la declanşarea eroziunii versanţilor.

În funcţie de factorul genetic principal, procesele geomorfologice de versant din Depresiunea Elanului se pot grupa în: deplasări de teren (alunecări, surpări), spălări areolare, eroziuni liniare (torenţiale).

Alunecări de teren, se întâlnesc aproape pe toţi versanţii dealurilor Depresiunii Elanului, excepţie făcând zonele împădurite din partea de nord-vest şi sud-vest, precum şi

0versanţii ce au o declivitate mai mică de 3 .În continuare, alunecările de teren vor fi descrise pe bazine hidrografice.Astfel, în cadrul bazinului hidrografic al Elanului, în cursul superior, alunecările de

teren lipsesc pe versanţii Culmii Recea şi ai Dealului Grumezoaia, aceştia fiind împăduriţi. Dar, începând de la marginea pădurii spre aval, apar alunecări de teren pe mici suprafeţe, aproape de albia pârâurilor. Începând de la Urlaţi spre sud, alunecările devin mai frecvente, ca în cazul versanţilor văilor Grumezoaia, Câşla, Oţeleni, Mălăeşti, Vutcani, Urdeşti şi Jigălia. Se constată faptul că, suprafeţele cele mai mari afectate de alunecări de teren corespund versanţilor orientaţi către nord-est, fără a lipsi de pe versanţii cu expoziţie sud-vestică.

Această situaţie este cauzată de prezenţa mai numeroasă a izvoarelor ce apar între stratele argilo-nisipoase, aflate la baza versanţilor.

Zonele cele mai puternic afectate de alunecări sunt pe versanţii de pe partea dreaptă a pârâurilor Oţeleni şi Jigălia. Aici, alunecările ce au avut loc în perioadele cu precipitaţii bogate (anii 1963-1974), au afectat şi vetrele localităţilor Ţifu şi Jigălia, care parţial au trebuit să fie mutate.

Frecvente sunt cazurile când prin adâncirea albiilor minore ale pâraielor se interceptează unele pânze de apă subterană şi se produce subminarea bazei versanţilor şi astfel au loc prăbuşiri de teren, care se propagă mai departe sub formă de alunecări de teren.

Dar suprafeţele cu cele mai ample alunecări de teren se găsesc pe versantul stâng al Elanului, care având o direcţie subsecventă, formează aici o cuestă prelungă. În acest sector se găsesc suprafeţele mari afectate de alunecări, cum sunt cele de la sud de Urlaţi, Dimitrie Cantemir, Guşiţei, din dreptul satului Poşta Elan, la sud de Tupilaţi şi cele mai ample, situate la sud de Popeni, Peicani şi Giurcani.

În aceste areale, ca şi în cele prezentate mai sus, se întâlnesc toate tipurile de alunecări de teren. Predomină alunecările monticulare, în valuri, şi în trepte. Se constată faptul că dintre acestea, cele monticulare deţin o pondere mai însemnată din categoria alunecărilor de teren stabilizate.

De altfel, în ultimii ani, care au fost în general secetoşi, s-a constat o restrângere masivă a arealelor cu alunecări active, predominând alunecările stabilizate sau parţial stabilizate.

Apar şi areale unde alunecările active deţin o pondere mai mare. O astfel de situaţie este pe versantul drept al pârâului Floreni din partea sud-vestică a depresiunii. Acest versant cu aspect de cuestă este cel mai puternic afectat de procese geomorfice de versant din toată zona studiată. Alunecările de teren ce acoperă aproape în întregime versantul sunt de toate tipurile, cele active deţinând o pondere mai ridicată faţă de alte zone ale Depresiunii Elanului. Este urmarea faptului că în acest areal sunt numeroase izvoare cu debite importante de apă, care impregnează stratele de roci argilo-marnoase de la baza versantului. Izvoarele care se găsesc şi în partea superioară a versantului, aprovizionează cu apă şi unele mici adâncituri, cantonate printre valurile de alunecări, formând microdepresiuni umede. Aici, în partea superioară a versantului, apar abrupturi de desprindere ce pot atinge şi 10 m înălţime.

Alunecările de teren ce s-au produs pe acest versant au afectat puternic veterele satelor Bârlăleşti, Schineni şi Lăţeşti. O parte din vatra satului Schineni a trebuit să fie strămutată datorită masivelor alunecări din zonă.

Şi afluenţii de pe partea stângă a Elanului, au versanţii afectaţi de degradări de teren. Este cazul Hulubăţului, a cărui versant stâng, cu aspect de cuestă este însoţit aproape pe toată lungimea sa de puternice alunecări, ce au afectat şi partea nordică a satului Vădeni.

În bazinul Săratei, alunecările de teren sunt prezente pe versanţii unor afluenţi, cum

PRUTUL

9

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

este cazul versantului drept al văii Buzeşti, al pârâului Frigeni, pe versantul drept cele mai caracteristice pentru Depresiunea Elanului, revenindu-i cel mai al pârâului Guzaru, precum şi versantul nord-estic al Dealului Todireasca. În acest important rol în evoluţia actuală a acestei regiuni. Dezvoltarea sa pe suprafeţe bazin hidrografic cele mai puternice alunecări de teren au afectat versantul drept însemnate este favorizată de un complex de factori geologici şi geografici. În al pârâului Stuhuleţ. alcătuirea petrografică a Depresiunii Elanului predomină rocile moi, friabile,

0Alunecări de teren sunt prezente şi pe versantul stâng al văilor Sărata şi caracterizate printr-o slabă coeziune. Înclinarea versanţilor depăşeşte 5 pe mari Saca. Aici, majoritatea alunecărilor sunt stabilizate. suprafeţe. Pădurea care protejează versanţii faţă de eroziunea liniară, acoperă

Începând de la valea pârâului Muşata spre sud, alunecările de teren sunt tot doar mici suprafeţe. Clima se remarcă printr-un regim pluviometric torenţial în mai arare, ele apărând doar insular pe versanţii afluenţilor pârâurilor Copăceana, sezonul cald al anului, ce favorizează eroziunea liniară (cantitatea mai-iulie, Bozia şi Belciug. Prezenţa tot mai rar a acestor fenomene se explică prin valoarea atunci când covorul vegetal al culturilor de câmp nu este suficient de închegat tot mai redusă a pantelor versanţilor dar mai ales datorită adâncimii mari la care pentru a proteja solul împotriva eroziunii). Pe lângă aceşti factori naturali, la se află pânzele de apă freatică. eroziunea liniară a contribuţie însemnată o au şi factorii socio-economici, mai

Din cele prezentate până acum, rezultă faptul că alunecările de teren ales după aplicarea noii legi a fondului funciar.predomină pe versanţii cu o expoziţie nord-vestică şi nordică a zonei deluroase a Pe teritoriul Depresiunii Elanului se întâlnesc diferite forme de eroziune depresiunii, cele mai mari suprafeţe afectate ocupând părţile centrale, vestice, liniară: ogaşe, ravene, organisme torenţiale.sud-vestice şi nord-estice iar zonele mai puţin afectate fiind cele din partea de Ogaşele apar mai cu seamă pe solurile nisipoase şi argilo-nisipoase ce au sud-est. fost desţelenite. Ele formează de obicei asociaţii, fiind dispuse paralel între ele

Gama acestor alunecări este diversificată, majoritatea fiind stabilizate şi sub forma unor şănţuleţe şi orientate pe direcţia de cea mai mare pantă. Prezenţa parţial stabilizate, care în cazul unor perioade mai umede pe o durată mai lungă lor scoate din circuitul agricol importante suprafeţe de teren.de timp, se pot reactiva rapid. Astfel de situaţii se întâlnesc pe versantul drept al văii Oţeleni, pe versantul

Datorită masivelor despăduriri ce au avut loc de-a lungul timpului, mari stâng al Elanului, în bazinul de recepţie al pârâului Jigălia, pe versantul drept al suprafeţe de teren au fost degradate prin apariţia alunecărilor, până şi pe versanţii văii Floreni şi al văii Sărata din partea sudică a depresiunii. Acelaşi fenomen este puternic înclinaţi, care acum sunt utilizaţi ca păşuni cu o slabă productivitate. Au prezent pe versantul stâng al văii Hulubăţului, în bazinul de recepţie al pârâului fost făcute încercări de stopare a acestor fenomene dar pe suprafeţe mici, Stuhuleţ şi Bozia.nesemnificative, prin plantaţii de salcâm la Jigălia şi Stuhuleţ. Acestea sunt doar câteva areale unde asemenea procese geomorfologice

Surpările se produc în cadrul abrupturilor constituite în cea mai mare parte sunt dominante, dar ele sunt prezente pe majoritatea versanţilor ce întrunesc din strate de loess cu grosimi mai mari, ce mărginesc pantele abrupte. Astfel de condiţii de apariţie şi dezvoltare.fenomene au loc cel mai frecvent în partea sud-vestică a depresiunii, unde Ravenele rezultă prin evoluţia mai avansată a ogaşelor. În mod obişnuit, se grosimea stratului de loess ce acoperă interfluviile este mai mare decât în restul consideră ravenă o râpă torenţial a cărei adâncime depăşeşte 2 m. În acest caz, zonei. Aici, ele se petrec de-a lungul albiei minore a pârâurilor prin desprinderea şi ele se pot confunda cu ogaşele. Pentru a putea face o separare între acestea, prăbuşirea malurilor albiei, ca în cazul pârâurilor Floreni, Epureni, Ţarina. Uneori trebuie luat în considerarea modificarea liniei profilului longitudinal prin prezenţa pot avea loc şi la partea superioară a versanţilor, de-a lungul marginii fruntei treptelor, a micilor cascade de pe fundul ravenelor, precum şi a unor mici marmite.cueste sau pe marginea ravenelor ce brăzdează versanţii din interiorul Adâncimea cea mai frecventă a ravenelor în cadrul Depresiunii Elanului depresiunii. este de 5-8 m. Dar sunt situaţii când unele ravene pot depăşi 10-15 m, cum e

Eroziunea areolară sau spălarea în suprafaţă, este un proces care se cazul în bazinul de recepţie a pârâului Jigălia.întâlneşte peste tot unde panta permite o scurgere cât de lentă a apelor. Versanţi afectaţi puternic de un număr mare de ravene sunt cei de pe partea Fenomenul este în mod practic sesizabil doar pe versanţii cu înclinări mari şi în dreaptă ale văilor Oţeleni şi Jigălia, ai Dealurilor Cioranilor şi Ciomaga, versantul general lipsiţi de vegetaţie. În rest, îndepărtarea particulelor de la suprafaţa drept de pe Valea Sărata (din sudul depresiunii), versanţii pârâului Oiţa, versantul solului de către apa de şiroire, se face destul de încet. stâng al văii Elanului etc.

Caracteristica eroziunii în suprafaţă, este faptul că, particulele de sol şi de Sunt situaţii când şi vetrele unor localităţi sunt secţionate de o serie de rocă sunt transportate spre zonele mai joase prin firişoarele de apă sau mici ravene. Astfel, se pot întâlni ravene pe teritoriul satelor Schineni, Fedeşti, Jigălia, şuvoaie, ce formează mici rigole cu un traseu nestabilit. Oţeleni, Muşata, Ivăneşti.

O formă mai avansată a eroziunii în suprafaţă, o constituie rigolele mici. Forma ravenelor diferă în funcţie de stadiul de evoluţie şi de condiţii Repartiţia lor este mai puţin uniformă decât a şiroaielor iar adâncimea este topografice ale versantului. Pe versanţii drepţi, continui, cu panta mare, la cuprinsă între 5 şi 20 cm. Toate aceste forme de eroziune în suprafaţă afectează începutul evoluţiei lor ravenele au forma simplă, liniară. Acest tip este bine solul pe o mică adâncime şi nu prezintă formaţiuni permanente. Ele sunt reprezentat pe versantul stâng al văii Oiţa, care aparţine Dealului Murgeni, pe întotdeauna desfiinţate cu ocazia lucrărilor solului. Cu toate acestea, eroziunea în versantul drept al văii Oţeleni în aval de satul Oţeleni, ravena ce străbate satul suprafaţă, deşi puţin perceptibilă, produce pagube care egalează şi uneori Ivăneşti şi altele.întrece pe cele ale eroziunii în adâncime, deoarece îndepărtează pe rând De cele mai multe ori, prin evoluţie şi în condiţiile existenţei unei inflexiuni orizonturile fertile ale solului. largi în cadrul versantului, rezultă ravene ramificate. Iniţial se formează o ravenă

Eroziunea în suprafaţă este declanşată de ploile torenţiale de vară, în urma simplă, liniară, din care se desprind apoi ramificaţii de ordinul I, iar din această cărora se pierde o bună parte din solul fertil de pe pantele înclinate ale dealurilor. ramificaţii de ordinul II. Ravena capătă astfel o formă arborescentă. Este cazul Zonele afectate de eroziunea areolară pot fi uşor toamna şi primăvara, când ravenelor de pe versanţii văii Săratei la vest de Lăţeşti, de pe versantul vestic al terenurile care sunt arate prezintă din loc în loc pete mai deschise la culoare, care Dealului Belciugului, de pe versantul stâng al văii Elanului. În aceeaşi categorie indică îndepărtarea orizontului superior al solului, bogat în substanţe organice şi se încadrează ravenele situate pe versantul vestic al Dealului Zăvoi şi al Dealului apariţia la zi a celor inferioare. Piscul lui Ivan, pe versantul vestic al Dealului Piscul Ariilor, precum şi pe versantul

În Depresiunea Elanului, eroziunea areolară este prezentă aproape pe drept al văii Stuhuleţ, între satele Stuhuleţ şi Rânceni. Dar cele mai multe ravene întreaga suprafaţă deluroasă, mai puţin în zonele împădurite. Cele mai afectate ramificate se întâlnesc pe versantul drept al văii Jigălia.areale sunt cele cu pantele mai înclinate şi constituite din roci mai moi. Astfel, pe Torenţii se formează prin dezvoltarea puternică a ravenelor, prin lărgirea pantele şi platourile unde roca prezintă o slabă coeziune, cum este nisipul, suprafeţei de colectare a apei, prin individualizarea tot mai pronunţată a canalului eroziunea areolară înregistrează valori mari. Este cazul dealurilor Deleni, de colector principal şi prin apariţia unui puternic con de dejecţie.Plotoneşti, Guzarului, în dreptul confluenţei cu pârâul Frigeni şi Sărata, pe culmile În cadrul Depresiunii Elanului, aceste organisme torenţiale sunt prezente dealurilor Chiriţeelor şi Tupilaţi, Hulubăţului şi Copăceana la sud de satul ocupând, totuşi, suprafeţe mai mici, comparativ cu celelalte forme de eroziune Stuhuleţ, pe Dealul Sărăcia (toponimul este edificator în privinţa slabelor recolte liniară. Torenţii se diferenţiază de la un sector la altul prin lungimea şi adâncimea ca urmare a eroziunii orizontului fertil de la suprafaţă), pe pantele Dealului Bălţi, la canalului de scurgere sau prin dimensiunea conului de dejecţie. Se poate spune nord-vest de Berezeni, pe unele areale ale versanţilor estici ai Dealului Sărăţii etc. că torenţii din această depresiune au dimensiuni relativ mici, comparativ cu cei

Aceste areale enumerate mai sus reprezintă suprafafeţele unde eroziunea din alte unităţi ale Podişului Moldovei.areolară se manifestă cel mai puternic ca urmare a prezenţei solurilor nisipoase Din punct de vedere morfologic, fiecare organism torenţial prezintă aceleaşi dar trebuie precizat faptul că pe întregul cuprins al depresiunii, unde vegetaţia caractere:lipseşte, se manifestă acest fenomen. Ca urmare a eroziunii areolare, are loc - un bazin de recepţie, cu o reţea puţin complicată de canale de colectare, degradarea orizonturilor superioare ale solurilor şi impresionante cantităţi de sol de-a lungul cărora se produc cu regularitate surpări şi alunecări de teren. Cel mai fertil sunt transportate la fiecare ploaie torenţială spre şesurile pârâurilor. caracteristic bazin de recepţie aparţine torentului situat pe versantul estic al

La Staţiunea de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului de la Dealului Piscul Ariilor.Perieni, din Colinele Tutovei, s-a constatat faptul că eroziunea areolară variază - un canal de scurgere, a cărui lungime variază de la câteva zeci de metri, ca intensitate în funcţie de culturile agricole ce acoperă versanţii. Astfel, cea mai cum sunt cei de pe versanţii văii Marcu, până la sute de metri sau 1-2 km, cum e puternică eroziune se produce pe terenurile cultivate cu porumb (65,5 cazul torenţilor de pe versantul drept al văii Stuhuleţ sau de pe partea dreaptă a tone/ha/an), iar cea mai redusă are loc pe terenurile cu ierburi perene (1,1 pârâului Budu. Adâncimea acestor canale variază de la câţiva metri, până la

0 0tone/ha/an), în cazul unor versanţi cu pante de 15 -18 . Ştiind că majoritatea peste 10-15 m.suprafeţelor dealurilor din Depresiunea Elanului sunt folosite pentru diferite - un con de dejecţie de dimensiuni variabile, alcătuit din materialele erodate culturi agricole şi doar mici suprafeţe sunt acoperite cu păşuni şi fâneţe putem şi transportate de către apele torenţiale.deduce cât de puternică este eroziunea areolară pe acest teritoriu. În concluzie, ca urmare a condiţiilor favorabile de structură geologică şi

Eroziunea liniară (torenţială) este unul dintre fenomenele geomorfologice climatice dar mai ales datorită despăduririlor şi desţelenirilor unor însemnate

PRUTUL

10

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

suprafeţe ce au fost preluate în activităţi agricole, eroziunea areolară şi loessoid, numite de localnici „lutării”.deplasările de teren din această depresiune au luat o amploare deosebită, Reţeaua digurilor şi a canalelor din lunca Prutului, reprezintă o altă creând o gamă variată de microforme de relief. Aceste fenomene sunt încă în categorie de relief antropic. Pentru protecţia luncii, precum şi a satelor din plină desfăşurare contribuind din plin la evoluţia rapidă a reliefului. apropiere, de frecventele inundaţii ce se produceau în această zonă, începând

După cum s-a văzut, majoritatea covârşitoare a deplasărilor de teren sunt din anul 1965 au fost efectuate masive lucrări de hidroamelioraţii. În cadrul localizate în lungul râpelor torenţiale, care adâncindu-se, rup echilibrul acestor lucrări, microformele de relief caracteristice unei lunci au fost nivelate, versanţilor. Alunecările, la rândul lor influenţează eroziunea liniară şi areolară. apoi au fost înălţate diguri de protecţie ce însoţesc în imediata apropiere albia Succesiunea rapidă a acestor fenomene, contribuie la degradarea unor întinse minoră a Prutului, sau traversează lunca acestui râu.suprafeţe din Depresiunea Elanului. Deoarece rolul principal în degradarea Astfel de diguri pot fi întâlnite din dreptul satului Stănileşti şi până la Fălciu. acestor suprafeţe revine eroziunii liniare şi torenţiale, este necesar luarea unor Un alt segment de dig se continuă între satele Rânzeşti şi Cârja. În interiorul măsuri de slăvire şi combatere a acestor fenomene negative. incintelor îndiguite au fost săpate reţele de canale, prin intermediul cărora se

Se cunosc foarte bine care sunt aceste măsuri: distrugerea şi nivelarea poate colecta excesul de apă, sau în perioadele de secetă se poate dirija apa şiroirilor şi a micilor ogaşe în faza incipientă, amenajarea zonelor afectate de pompată din Prut către întreaga suprafaţă a luncii, ori pentru terenurile agricole torenţialitate prin plantaţii de pomi fructiferi sau reîmpăduriri, drenuri în zonele cu amplasate pe versanţii dealurilor din apropiere, unde pot fi practicate irigaţiile.exces de umiditate pe versanţi, lucrări agricole ale solului efectuate în lungul Terasările şi lucrările antierozionale din Depersiunea Elanului, sunt alte curbelor de nivel etc. Dacă aceste măsuri au fost aplicate pe suprafeţe mai mari intervenţii antropice, prin care s-au modificat într-o măsură mică suprafeţele sau mai mici până în anul 1989, în perioada următoare acestui an, eroziunea a iniţiale. Astfel de lucrări au fost realizate în zona cuestei de pe partea dreaptă a înregistrat o intensificare deosebită în Depresiunea Elanului. Cauza principală o pârâului Floreni şi pe anumite sectoare a cuestei Elanului, unde s-a plantat viţă de constituie modul cum au fost atribuite terenurile agricole proprietarilor şi anume, vie şi pomi fructiferi.sub forma unor parcele înguste şi alungite de la baza versanţilor spre interfluvii. Terasamentele pentru şosele şi cale ferată care străbat teritoriul Unele dintre aceste loturi au o lăţime doar de câţiva zeci de metri. În această depresiunii prezintă, din loc în loc, ramblee şi deblee construite în funcţie de situaţie, oamenii sunt nevoiţi să practice arăturile din deal în vale, a căror urmări denivelările pe care le depăşesc.sunt dezastruoase, înlesnind şi accelerând procesul de şiroire, eroziune şi Şoseaua care vine de la Huşi spre Murgeni este construită în cea mai mare spălare a orizonturilor superioare ale solurilor, determinând pierderea fertilităţii parte pe terasa interioară a văii Prutului. În locurile unde traversează văile scurte acestora. ale pârâurilor ce se îndreaptă spre lunca Prutului, sunt construite ramblee pentru

a evita inundaţiile , cum este cazul la sud de Lunca Banului, la nord de Berezeni şi Relieful antropic Fălciu, precum şi pe sectorul dintre Fălciu şi Rânzeşti. În zonele unde a fost

necesară secţionarea unor porţiuni de versanţi sau de terase, au apărut deblee.Şi în Depresiunea Elanului, ca şi în alte zone ale Podişului Moldovei, pe În mod asemănător există ramblee şi deblee în cazul căii ferate care vine de

lângă formele de relief create de procesele geomorfologice mai vechi sau mai noi, la Bârlad spre Fălciu. În acest caz, cele mai multe sunt rambleele construite în se găsesc şi forme de relief la care şi-a adus contribuţia omul. sectoarele unde calea ferată traversează şesurile unor pârâuri, cum e cazul

Consider că cele mai vechi forme de relief antropic ar fi movilele (numite de Elanului, Epurenilor, Oiţei, Belciugului, precum şi a luncii Prutului.V. Sficlea în lucrarea „Podişul Covurlui”, tumuli). Majoritatea dintre ele se găsesc Scurte segmente de ramblee şi deblee apar şi pe parcursul şoselei Huşi - pe unele culmi ce domină zonele învecinate. Astfel, este cazul Movilei Baraboi Dimitrie Cantemir - Murgeni.(115 m alt.), situată pe interfluviul care leagă Dealul Părului de Dealul Buciumului, Barajele construite pentru acumularea apelor în iazuri sunt frecvente pe Movila lui Dumitru (181 m alt.), aflată în apropierea obârşiei pârâului Oiţa, precum teritoriul Depresiunii Elanului. Cele mai multe baraje sunt construite pe valea şi a Movilei Mari (121 m alt.), situată pe Dealul Drâgoiasa. Este posibil ca aceste Elanului, cum este cazul celor de lângă Urlaţi, Găgeşti, Peicani şi Poşta Elan.movile să reprezinte locuri unde au fost înmormântate căpetenii ale popoarelor Şi pe unii afluenţi ai Elanului s-au construit baraje, cum sunt cele de pe migratoare ce au trecut prin aceste locuri, aşa cum s-a dovedit în cazuri similare Mălăieşti, Şuletea şi Floreni-Mihoana. Au fost construite baraje şi pe valea ale unor movile aflate în vecinătatea Depresiunii Elanului. Săratei şi a pârâului Muşata.

Alte forme de relief antropic, mai noi, sunt carierele de nisip, pietriş, luturi Este de dorit ca astfel de lucrări să se extindă şi în alte sectoare ale loessoide, deschideri pentru exploatarea lor de către populaţia din zonă. Astfel de depresiunii, având în vedere rolul complex. Sunt necesare pentru a atenua cariere se întâlnesc în apropierea majorităţii localităţilor din această depresiune şi viiturile ce se petrec în mod frecvent în această zonă, apa poate fi folosită în sunt utilizate pentru construcţia locuinţelor. Dintre cele mai mari cariere, pot fi irigarea terenurilor agricole şi totodată în piscicultură.enumerate cea de lângă Fălciu şi de lângă Rânzeşti, din care se extrage lutul

Situl paleolitic de la Răducăneni - MAT1Vicu Merlan

Cadrul geografic: situl arheologic este (Boss primigenius), cerb, urs etc. aflorează la zi (carierele de la Mitoc, Crasnaleuca, amplasat pe un promontoriu al teraselor superioare Suprafaţa afectată de săpătură a Liveni, jud. Botoşani). Ca materie primă era folosit şi ale pârâului Bohotin, jud. Iaşi. Are o orientare aprox. intersectat două zone în care solul avea o culoare silexul central-moldovenesc (o specie puţin diferită NV-SE fi ind dispus pe latura nordică a mai negricioasă. Posibil ca în aceste locuri să fi fost de cel de Prut) dar şi gresia micacee, gresia microdepresiuni i cu expoziţ ia versanţi lor amplasate locuinţele de tip „cort” construite din ţăruşi glauconitică, gresia silicioasă şi calcarul oolitic.predominant nordică. Aşezarea preistorică este înfipţi în pământ „îmbrăcaţi” cu piei de animale. Calcarul oolitic a fost utilizat mai ales ca situată la cca. 1 km NE de şoseaua Iaşi-Huşi, în Tot în aceste locuri s-au descoperit piatră de vatră.dreptul Centrului de Vinificaţii de la periferia sudică a pietrele de vatră înroşite. Oasele animalelor vânate au fost folosite localităţii Răducăneni, imediat după terminarea De obicei o astfel de locuinţă-cort atât la ridicarea locuinţelor-adăpost, cât şi ca unelte parcelelor de vie („Busuioaca de Bohotin”). adăpostea o familie compusă din membrii cei mai sau chiar arme (vârfuri de suliţe, săgeţi, harpoane de

Altitudinal se află la cca. 350 m (alt. apropiaţi (cca.6-10 persoane). pescuit etc.).relativă). Amplasarea siturilor pe terasele S-au descoperit şi piese retuşate foarte

Istoric: situl a fost descoperit de superioare ale pârâurilor sau râurilor se datorează fin, sub un centimetru sau puţin peste. Se pare că au subsemnatul în timpul unor periegheze din anul condiţiilor climatice destul de vitrege (temperaturi fost folosite ca „instrumentar” pentru unele intervenţii 1991. Prima săpătură am efectuat-o în 1996 pe care scăzute şi umiditate ridicată), dar şi uşurinţei cu care primitive medicale în cazul unor plăgi sau ulceraţii.am continuat-o în august 1997. se puteau apăra faţă de animalele sălbatice. Pentru Paleoliticul superior densitatea

Finanţare: atât pentru prima săpătură, Din categoria uneltelor cele mai des aşezărilor era foarte mică. În microdepresiunea cât şi pentru cea de a doua, am primit sponsorizări întâlnite sunt lamele şi aşchiile. Au fost confecţionate Bohotinlui s-au descoperit până acum doar cinci de la dl. Vasile Marian, d-na Enache Victoria şi d-na şi o serie de unelte retuşate, în tehnica „bloc contra astfel de situri, spaţiu care însumează o suprafaţă de

2Pivniceru Carmen. bloc”, tehnica percuţiei, tehnica presiunii etc. peste 100 km . Populaţia s-ar fi putut cifra între 20 şi Datare: situl arheologic aparţine Lamele şi lamelele erau finisate pentru a 60 de persoane/sit.

paleoliticului superior de tip gravettian (cca. 18.000 li se da o nouă utilitate (burin, „a dos”, „a bord battu”, Triburile paleolitice gravetiene nu erau î.H.) „encoches” etc.). Erau folosite la scobit, străpuns, stabile, ele putând oricând să se mute pe un alt

Descoperiri geluit, răzuit etc. versant sau chiar la distanţe de zeci de km. De Pe suprafaţa săpată am descoperit Într-un număr ceva mai mic s-au exemplu de aceeaşi vârstă (cu aceeaşi tipologie

numeroase unelte şi arme din silex, piatră şi os. descoperit gratoarele care erau folosite la răzuit, litică) este şi situl descoperit pe creata Dealului roşu, Nivelul arheologic a fost identificat la o adâncime geluit etc. nu departe de cel din punctul MAT1. Noi l-am numit cuprinsă între 0,80-1,25 m. În masa acestuia au fost Materia primă era procurată din albia MAT2. Din descoperirile de suprafaţă reiese că descoperiţi şi numeroşi cărbuni, cenuşă, pietre de majoră (grinduri) a râului Prut, care era adusă prin foloseau acelaşi tip de unelte, dar preferau o vatră (unele cu urme de înroşire), oase de zimbru rulare din zonele nordice ale Moldovei, unde silexul expoziţie mai mult nord-estică cu vederea spre Valea

PRUTUL

11

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Prutului. Este greu de spus dacă cele două situri sunt contemporane sau este râului Prut, având o amplasare expoziţională sud-estică, a fost identificat un alt vorba de aceeaşi comunitate, care atunci când condiţiile climatice s-au modificat punct paleolitic, dar mai tardiv ca încadrare cronologică (sfârşitul gravettianului).puţin, şi-au mutat habitatul cu orientarea spre est. Neefectuându-se nici un În concluzie, putem spune că triburile gravettiene din sondaj arheologic în punctul MAT2, este greu de dedus unele teorii privind microdepresiunea Bohotinului se ocupau cu vânătoarea, pescuitul şi culesul unor activitatea acestui trib. Distanţa dintre cele două habitaturi gravettiene este de seminţe şi rădăcini de plante, ocupaţii deduse din folosirea inventarului litic circa 0,5 km. descoperit în cele câteva aşezări paleolitice, dar şi cu unele meşteşuguri, de

Probabil habitatul din punctul MAT1 era locuit în perioadele climatice cioplire şi şlefuire a unor pietre. Această din urmă ocupaţie l-a determinat pe omul mai reci (avându-se în vedere expoziţia predominant sudică) iar cel din punctul preistoric prin reflecţia îndelungată asupra materialului de prelucrat, să se MAT2 în perioadele mai blânde, favorizat şi de vânatul mai abundent de pe valea gândească din ce în ce mai profund la problemele existenţiale, la activităţi care-l Prutului. vor ridica pe noi nivele de conştiinţă şi acţiune.

La circa 1 km est de localizarea punctului MAT2 pe terasele mijlocii ale

Documente inedite privind schitul Cruceanu (II)de Costin Clit

IX cunoscând milostivirea ce aveţi cătră toţi de opşte, Plecat şiPreosvinţâte Stăpâne nădăjduind că nici familia aceasta nu va rămâne supus slugă

istirisită de mila Pria Sfinţie Voastră care toţi o Preot.ţân. Tutov.Mam încredinţat că răzăşii din moşia slăvescu cu glasuri înalte pără la ceriu. «ss» Costandin Iconom.

0Rădeştii în care mă găsăsc cu ce mai mare parte Iconomul Nicolae Igescu Pria Sfinţite N 307proprietar, ce încă cu feliuri de chipuri a supera linişte poate fi având plecare să facă vreun bine, unde să 1846 decembrie 16maicile ocârmuitoare Svântului schit Crucean, şi aducă mulţămire şi Pria Sfn. V. dar are dreptate că Bârladfiind că eu atât în pământul dănuit acelui Svânt lăcaş nici capul nul duce, nici formele nu cunoaşte, că au mă găsăsc cel întâi ctitor cu însămnate părţi de luat condica schitului şi izvoadile de cheltuială din Ibidem, f.23pământ mărturisit şi de însuşi ale documenturi, mâna surori mia şi au făcut ce au vrut făcândule XIIIplecat îndrăznesc a ruga Preosvinţia Voastră nu toate că sânt neadevărate invitând şi pe toţi răzăşii Înalt Preasfinţite şi mult milostive stăpânenumai a nu se strămuta pe maicele ocârmuitoare, ci de Rădeşti la aciastă disfacere. Giudece Văduvile Sanda şi Gafila din satul Simineşti ţinutul mai ales a să întări pentru totdeauna, după dovada înţelepciune Pria Sfinţiei Voastră ce triabă au făcut la Fălciuluide bunele purtări ce au dat [...] atât întru ţinerea acel schit cu nenorocitele surori a mele. Jalobăschitului cu slujbele cuviincioase de obştie în tot anul A Pria Sfinţiei Voastreşi ţinere în bună stari precum de faţă sânt plecat şi Văzândune că am agiuns în vârsta îmbunătăţirile ceau făcut cât şi cu îmbrăţoşare supus slugă bătrâneţilor după care alta nu putem aştepta decât străinele ce s'au întâmplat a năzui la acel schit pe cât Prot.ţin. Tutov. numai sfârşitul vieţii pentru aceasta dar am hotărât putinţa au iertat şi pe răzăşii ci neastâmpărat cearcă «ss» Costandin Iconom ca rămăşiţa vieţii ci o vom mai ave să o petrecem la a supăra pe maice cu feliuri de mincinoasă jăluiri, 1844 Noiembr. 26 vreun schit de monahii în celi duhovniceşti rânduele. dacă nu veţ întoarce luoarea aminte a li se face prin Bârlad Unde nem şi găsit loc la schitul Cruceanul de la locul cuviincios înfrânare, nu vor pute câştiga cu alt ţinutul Tutovii care pe lângă făgăduinţele ei am dat că chip niciodată liniştita petrecere. Ibidem, f.4-4v. vom petreci la acel schit în ascultare apoi am

Al Preosvinţâi Voastre XI făgăduit schitului şi parte noastră de moşie ci o avem Întru tot plecat Pria Sfinţite Stăpâne ! cu răzăşii satului Rădeşti alăture cu moşioara «ss» Iordachi Popa pah. Tutova Cu adâncă supunere pristavlisăscu schitului.

1844 jaloba Despinei fiica lui Toader Paiu, prin care să Pentru aceia cu plecate metanii cădem la 10 septembrie roagă Pria Sfinţiei Voastre ca să vă milostiviţi ai da mila Preosfinţii Voastră şi ne rugăm să vă milostiviţi Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui stăpânească blagoslovenie de a să statornici la asupra noastră ca să ne daţi stăpânească (D.J.A.N.V.), Fond Episcopia Huşilor, dosar 6/1844, schitul Cruceanul unde să să şi călugăriască şi fiind blagloslovenii şi voi de a ni aşăza la pominitul schit în f.2. că şi eu am ştiinţă că numita jăluitoare de şasă ani au cuviincioasa ascultare şi shima monahicească fiind

fost în ispitire la schitul Zimbru fiind fimei cu bune că nu avem nici bărbaţi nici copii.X purtări, cu îndrăznială şi mă rog Prea Sfinţie Voastre A Înalt Preasfinţiei Voastră

Pria Sfinţite Stăpâne ! ca să vă milostiviţi ai da stăpânească blagoslovenie Plecate şi supusă slugiSoramia monahia Magdalina fosta de a să statornici la schitul Cruceanul unde să Eu Sanda văduva

nacealnică a schitului Cruceanul viind miau arătat mulţămeşte. Eu Gafiţa văduva0 A Pria Sfinţiei Voastreporonca Pria Sfinţiei Voastre cu N 446 prin care o 1846 decembrie 5

Plecat şi supusvolniţi din ocârmuirea schitului, după o jalobă a slugădumisale Ioan Oprişan din acest târgu că ar fi bătut Ibidem, f.24.Prot.ţân. Tutov.pe două fiice a dumisale ce sânt acolo în schit, XIV«ss» Costandin Iconomzmulgândule şi părul din cap. Îi porunciţi ca să dee Pria Sfinţite Stăpâne !

0pe samă toate lucrurile avere a schitului monahiei N 54 La schitul Cruceanul acest ţinut să Asânefta rânduită nacealnică din nou schitului. Unde 1845 febr.20 găsăscu două tinere în ispitire şi anume Elencu fiica viind şi iconomul Nicolae Igescul cu poronca Pria Bârlad răposatului postelnic Dimitrachi Stătachi şi Argira Sfinţiei Voastre, nau primit a lua numai averea fiica preotului Costandin Cozma, care sânt schitului şi ceea ce au vrut a da de proeris sora me. Ibidem, f.11 petrecătoare în ispitire şi în ascultare la acel schit din

Decât au pus stăpânire pe toate XII copilăria lor.producturile făcute din iastă vară, vrând a le lua în Pria Sfinţite Stăpâne ! Acum viind în legiuita vârstă să roagă giumătate piriorisind şi pe oamenii acei carei are Cu adâncă supunire pritavlisăscu jaloba Pria Sfinţiei Voastre, să vă milostiviţi, a le da tocmiţi cu hac a nui da ascultare, zicând şi iconomul ci o dau către Pria Sfinţie Voastre două bătrâne monahicească, fiind că după a lor purtări şi supuneri şi nacealnica căi va bate la scară dacă o va asculta la văduve, Sanda şi Gafiţa, din satul Simineştii, ţinutul cătră nacealnică, meritiază de a primi acest cin.slujbele ce sânt însărcinaţi. Fălciului, din care vă veţi pliroforisi de cele cuprinsă, Pentru care eu după datorie cu adâncă

Această urgie a Pria Sfinţiei Voastre pentru că vroescu a să aşăza şi a intra în ispitire la supunire vă aduc la cunoştinţă.triimisă asupra noastră tocmai în timpul acest greu al schitul Cruceanul, acest ţinut, hotărând şi făgăduind, A Pria Sfinţiei Voastreernii, niau adus pe toată familia în lacrimi, care cu că rămăşiţa vieţii ce vor mai ave să o petreacă la Plecat şi supus slugătoată supuneria ne rugăm a vă milostivi, de a rândui acest schit şi fiindcă numitele văduvi sunt în vârstă Preot.ţân. Tutov.pentru desfacerea zăstrii acestui schit, pe protoereul de bătrâneţă, neavând nici una vreun feliu de purtări «ss» Costandin iconom.

0de Tecuci, sau să binevoiţi a pofti pe isprăvnicia răle şi pe lângă făgăduinţele ce au dat că pân la N 36ţinutală de a desface zăstria schitului, dând voe săvârşirea vieţii lor vor petrece la schit, apoi au 1847 febr. 10surorii mia de aş rădica şi chilia de acolo, sau a o făgăduit schitului şi partea lor de moşie ci o au cu Bârladvinde cui va găsi, că nu vor fi mai mari greşalele răzăşii satului Rădeşti alăture cu moşioara schitului.noastre ca să biruească milostivirea Pria Sfinţiei Eu după datorie supus raportuescu şi mă Ibidem, f.29.Voastre. rog să am stăpânească deslegare.

Pentru aceasta cu îndrăzneală a vă ruga A Pria Sfinţiei Voastre

PRUTUL

12

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

În bazinul hidrografic al Bârladului superior- Crâmpeie de istorie locală -

Sergiu Ştefănescu- Urmare din numărul trecut -

acest sat provin din ţiganii robi pe moşia Schitului de la Cetatea Mică, zis al III. Comuna Dagâţa, judeţul IaşiNacului, eliberaţi şi împroprietăriţi.III.a. Satul Dagâţa. Sediu al comunei omonime, a fost atestat

95)84) 85) III.h. Satul Tarniţa. Este pomenit pentru prima dată la 1865 , ca sat în documentar la 1772 . Locuitorii săi descind din partea de clăcaşi ai fostului sat 86) comuna Todireni.Brudureşti , aceea care era situată în dreapta pârâului Gârbovăţ (la nr.42). Dar şi

III.i. Satul Zece Prăjini. S-a constituit dintr-o parte din populaţia fostul sat Brudureşti are la rândul său drept ascendent o fostă aşezare, înfiinţată satului Lingurari-Ursari, împroprietăriţi pe moşia unui Cantacuzino-Paşcanul, cu în sec.VIII/IX, pe vatră mai veche ce se afla pe Dealul Ţintirim (nr.41).câte 10 prăjini (18 ari), loc de casă, după 1921. Este atestat ca sat într-un Decret După ultima împărţire administrativă a teritoriului naţional, cea din

96)din 1932 . Sătucul, aflat de o parte şi de alta a pârâului Gârbovăţ, la 2 km nord de 1968, comunei Dagâţa i-au revenit satele: Dagâţa, Băluşeşti, Boatca, Buzdug, Dagâţa, a devenit faimos datorită fanfarei sale.Mănăstirea, Piscul Rusului, Poienile, Tarniţa şi Zece Prăjini. Total nouă sate.

Vom prezenta mai jos istoria veche a unora din satele acestei comune. Prezentăm, în măsura în care le cunoaştem, data primei atestări Vom începe, firesc, cu Dagâţa. Menţionăm că nu am reuşit să cercetăm în documentare pentru fiecare sat.

88) întregime, arheologic, teritoriul comunei, de aceea vom apela, uneori, şi la III.b. Satul Băluşeşti. A fost atestat documentar la 1504-1517 . Actul, Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi (R.A.Iş.), I, făcând menţiunile necesare emis de cancelaria voievodului Petru Rareş, la Huşi, spune, printre altele: „...au identificării.venit înaintea noastră... Fetia şi sora ei Teodosia, fiicele Marenei şi verii lor Danu

III.a. Satul Dagâţaşi fraţii lui, Gavril şi Buhtea, fiii Ilenei, deasemeni verii lor, Luca şi fratele lui Costin, 41 a, b. Pe Dealul Ţintirim. a) La est de fostul Complex zootehnic, pe fiii lui Cozma, de bunăvoia lor... din privilegiul ce au avut de la fratele domniei mele

un versant al dealului, ce ajunge la 50 m vest de linia ferată Băhăieşti-Roman, am Bogdan v.v., un sat anume Băloşeştii pe Gârbovăţ... fiii Marenei au luat partea de descoperit numeroase vestigii de locuire umană. Cele mai vechi dintre acestea, sus, fiii Ilenei au luat partea de jos, fiilor lui Cozma «le-a revenit» treimea din dacice, există de cca.2200 de ani, făcând parte din ultima fază a culturii Fierului-mijloc”.

89) La Tène, sec. II-I a.Chr. Se continuă apoi în sec.II-III p.Chr., suprapuse de o III.c. Satul Boatca. Apare pentru prima dată, la 1830, în Karta rusă , întinsă locuire din sec.VIII/IX, X, XI/XII, XIII, XIV/XV-XVII/XVIII. Din această ca sat în ocolul Şacovului.aşezare s-au desprins un grup de oameni, în sec.XI/XII, care au înfiinţat satul III.d. Satul Buzoug, sau Buzdugii. La 1876 apare ca sat în comuna Brudureşti, pe Gârbovăţ, partea sa de pe stânga pârâului, dinspre Suhuleţ. În Stăniţa, desprins din satul Vlădnicelele, dar înglobează la 1887 cătunul Poiana

90) sec.XIII/XIV, un alt grup de oameni s-au aşezat tot în Brudureşti, dar pe dreapta Lupului .pârâului. Din aşezarea de pe Dealul Ţintirim şi din satul Brudureşti au luat naştere III.e. Satul Mănăstirea. Iniţial a fost atestat documentar ca Schitul

91) 92) actualele sate, sedii de comună, Tansa şi Dagâţa.Nacului, la 1772 , ulterior va fi numit Ruseni , deoarece fusese înfiinţat de b) Tot aici am găsit şi un fragment ceramic, din sec.XIV, cenuşiu, din rutenii aduşi din Galiţia, pentru a lucra pe moşia Schitului lui Nacu, lângă care au

pastă fină, dur şi bine ars. Este decorat cu registru de linii incizate, orizontale, cu o fost aşezaţi mai întâi. Au fost apoi stabilizaţi după împroprietărirea de la 1864. cruce încadrată într-un cerc dublu, înconjurat de impresiuni dispuse oblic, făcute Datorită indicelui ridicat de natalitate, în doar un secol şi jumătate satul a devenit

97)cu rotiţa dinţată. Acesta, datat în sec. XIV, aparţine coloniştilor saşi ce au ajuns cel mai populat din toate cele nouă ale comunei.până aici.

42. Pe malul drept al GârbovăţuluiImediat la sud de confluenţa pâraielor - Mănăstirea şi Gârla Oanii cu

Gârbovăţul, între acesta şi calea ferată exista un loc de trecere peste pârâu, un 98)vad . Aici a fost identificată partea de vest a fostului sat Brudureşti, locuită între

sec.XIII/XIV-XVIII. Între resturile ceramice recoltate am găsit şi lupe rezultate din reducerea minereului de fier.

43. La 500 m, sud, de Complexul zootehnic DagâţaŞi de la 50 m, vest, de drumul Dagâţa-Băluşeşti, pe Coasta Sărăturilor,

am recoltat resturi ceramice din pastă fină, brun-cenuşie, brun cărămizie şi maronie, cu miez negricios, de provenienţă Horodiştea-Erbiceni. Câteva fragmente aparţine sec. XVII-XVIII.

44. Pe Dealul MilescuLa cca.800 m, sud, de acelaşi Complex zootehnic, în punctul

„Costişă”, sau „În Gropi”, ori „Pe Ţurcanu”, pe versantul superior al dealului, ca şi pe două terase situate ceva mai jos, acolo unde se află nişte bălţi cu stuf şi alunecări de teren, s-au găsit urme de locuire din perioada de tranziţie spre culturile Bronzului, anume Horodiştea-Erbiceni. Alte cioburi aparţin sec.XI-XII.

99)XXI.1.A. Dealul Ciurea (1)„În partea de SV a satului, la cca.500 m de Consiliul Popular, pe

versantul de NE, al Dealului Ciurea, Gr. Buţureanu a cercetat o aşezare cucuteniană.

Prin cercetările recente s-a descoperit ceramică geto-dacică, cu apucători orizontale şi cu brâu alveolat..., provenită din locurile distruse de lucrările agricole, precum şi ceramică carpică... din sec.XIV-XV. Aceste din urmă materiale ne determină să localizăm aici satul vechi, care exista, deci, cu aproape patru secole înainte de semnalarea documentară cunoscută...” (?).

100)XXI.1.B. Dealul Ţintirim (I)„Pe partea dreaptă a unui pârâu ce se varsă în pârâul Gârboveta, între

partea de sat unde se află Consiliul Popular şi şcoala, pe versantul de ENE al Dealului Ţintirim, aşezare geto-dacică (sec. II î.e.n.), cu locuinţe distruse de lucrările agricole. Se remarcă ceramica cu barbotină, din pastă cu cioburi pisate, de culoare brună-cenuşie şi cărămizie”.

101)XXI.1.C. La Saivane . „În marginea de SE a satului, lângă saivanele I.A.S., la cca.300 m. pe partea dreaptă a căii ferate Dagâţa-Buhăeşti, pe versantul de NE al dealului, fragmente ceramice corodate, ce par să ateste existenţa unei aşezări geto-dacice, din sec.II î.e.n.”. „Deoarece localnicii afirmă

93) că pe locul unde este construit Complexul zootehnic a existat biserică şi cimitir, III.f. Satul Piscul Rusului. Şi acesta îl găsim, la 1830, în Karta rusă , este posibil să localizăm aici acel „cimitir sau selişte cu 75 de pietroaie mari ca sat al ţinutului Romanului.

102)necioplite şi nescrise” .III.g. Satul Poienile, până pe la 1964 se numea Lingurarii-Ursari. A 94) III.b. Satul Băluşeşti.fost semnalat prima dată la 1887 . Este greşită afirmaţia din Tezaurul

47. Pe tarlaua Chetriş. La 500-600 m, S, de sat, pe limita dintre toponimic...I, 2, p.920, col.1. Poienile nu a rezultat din mutarea pe altă vatră a judeţele Iaşi şi Vaslui, imediat la vest de şoseaua Vovrieşti-Băluşeşti, acolo unde fostului sat Lingurarii-Ursari, ci prin schimbarea numelui în „Poienile”. Rromii din

PRUTUL

13

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Gârbovăţul face o mare buclă spre vest, intrând în coasta dealului, am descoperit Mai aflăm, pe parcurs, că moşia satului Brudureşti era atât de mare, încât astăzi o fostă aşezare dacică din sec.IV-III şi II a.Chr., locuită din sec. III-II şi de bastarni. se găsesc între hotarele ei satele: Tansa, Dagâţa, Boatca, Poienile, Zece Prăjini, Fragmentele ceramice dacice şi bastarnice erau în amestec cu cioburi roşietice Tarniţa, Bumbii, Piscul Rusului, Ciurea şi Patrichenii...ce provin de la amfore greceşti. Se pare că redactarea acestui uric au fost făcute unele greşeli. Deşi în

Pe aceeaşi suprafaţă, dar şi spre sud şi est, au fost descoperite şi act se spune că li se dă satul întreg, vom afla din acte ulterioare, că la moştenirea vestigiile unei locuiri ce a existat în sec.VIII/IX, XI/XII (?), XIII-XVIII, urmate de satului şi moşiei Brudureşti, vor veni şi verii lor, rezultaţi din căsătoria unei mătuşi existenţa unei prisăci, pe acelaşi loc, în sec.XIX-XX. Locuirea fiind pe moşia cu Simion Tansa (care va da numele său viitorului sat Tansa).

103) Din alte urice vom afla că, iniţial, fraţilor Brudur le vor reveni, ca sate, satului Băluşeşti, aceasta este şi vatra veche a satului .104) jumătatea Brudureştilor din dreapta Gârbovăţului şi satul de pe Dealul Ţintirim, ca XXI.2.A. La Biserică . Pe o uşoară înălţime din jurul bisericii, în

şi seliştea de pe Racovăţ. Deci jumătatea dinspre vest a moşiei, pe care ulterior partea de nord a fostului iaz, aproape de linia ferată Buhăeşti-Roman, s-au găsit se va afla comuna Dagâţa cu satele ei.fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi altele din feudalismul dezvoltat

116)Dintr-un alt act de vânzare aflăm că la 14 decembrie 1680 , un (sec.XV-XVI) şi târziu (SVII-XVIII). Unele dintre ele sunt decorate cu smalţ verde 105) Gârbovăţ, feciorul lui Ionică din Vovrăeşti şi soţia sa Oana (?), cu fraţii ei Mariţa, la interior şi cu dungi orizontale de culoare brună .

Gheorghiţă şi Arsenie, feciorii lui Irimia din Brudureşti, vând lui Ştefan, clucerul, III.e. Satul Mănăstirea117)partea de la părinţii lor, din Petreşti , cu 10 lei.46. La SSE de sat. Cu 300-500 m mai jos de deconfluenţa pâraielor

Actul se găseşte la Mănăstirea Dolgăşti (VIII/10, nr.8).Mănăstirea şi Fătăciune, la 100-130 m., E, de albia pârâului, la sud de ultima 118)dintr-un şir de bălţi, la poala livezii de peri a fostei CAP, pe două dâmburi Din actul încheiat la 8 martie 1643 , la Iaşi, o familie de mari boieri îşi

apropiate, am descoperit resturi ceramice şi alte urme de locuire umană ce împart averea rămasă de la părinţi, astfel: Gligorie Ureche mare vornic de Ţara de aparţin unei foste aşezări din epoca de tranziţie de la neolitic la Bronz, respectiv Jos, cu nepoţii săi Neculai Ureche spătar şi Nistor Batişte, fac cunoscut că şi-au Horodiştea-Erbiceni. În amestec au fost găsite şi câteva cioburi carpice, împărţit toate satele rămase de la părinţi, de la Nistor Ureche mare vornic şi specifice sec.II-III p.Chr. jupâneasa lui Mitrofana, cumpărături şi moşii de la strămoşi, după cum urmează:

106) „....[între zecile de sate înşirate] lui Neculai Ureche spătar îi revin şi parte din 45. Cetatea Mare a Dagâţei107) Brudureşti, ţinutul Vaslui”.Se impune, şi corectăm amplasarea eronat făcută , prezentând

Documentul face parte din colecţia Documente Moldoveneşti (I/9).exact locul în care într-adevăr se află o cetate, mare, la Dagâţa.119)Din documentul următor, datat 25 iulie 1706 (7214) , aflăm cum Cetatea a existat pe culmea şi pe ambii versanţi ai dealului ce

urmaşii fraţilor Brudur şi-au vândut moşia, astfel:desparte bazinele hidrografice ale pâraielor Şacovăţ-Veja, spre nord, şi Vasile Rainiţă, vornic de poartă (de gloată), Tănase Picioraga şi Gârbovăţ-Fătăciune spre sud. Cetatea se găseşte la cca. un km est de satul

Lupaşco din Gânceşti, fac cunoscut domnului, că la porunca sa, au hotărât părţile Tarniţa, şi la cca.400 m altitudine faţă de nivelul mării.de moşie ale lui Iona Buhuş logofăt, din satul Brodureşti, ţinutul Vaslui, pe apa Acest obiectiv arheologic are forma generală de trapez, cu baza mare Gârbovăţului, împreună cu răzeşi şi megieşi... au ales 509 pământuri şi jumătate spre sud, ocupă o suprafaţă de cca.23-25 ha. Este încă înconjurată de pădure la care se cuvin logofătului, de cele 254 de pământuri ale răzeşilor, măsurându-se E, N şi V.pământul câte 20 de paşi, cu pasul de 6 palme. Hotare: Băloşeşti, Tălpăşeşti, Terenul pe care se află este delimitat la E, V şi parţial la nord de pante Gârla Oanii, prin costişa Tălpăloae, codru mereu, Cetatea Mare, Poeni, piscul puternic înclinate. Unde pantele nu erau, în mod natural, suficient de înclinate, au Plopului, apa Tansei, Soholeţ, movila Găunoasă, dâmbul Rosnicilor, Prislop, fost „asprite” artificial, prin săparea-tăierea unor mici ridicături ale terenului.

108) Cetăţuia mică, Fătăciune.Spre sud cetatea era mărginită şi apărată de două şanţuri , paralele, Scrie Axinte Uricarul. Actul se păstrează la Arhivele Naţionale dublate la rândul lor de val de pământ şi palisadă din trunchiuri masive de lemn.

(MMDCCV/11). Numeroase din toponimele de mai sus se păstrează şi astăzi. Palisadele construite din trunchiuri de stejar, au fost distruse prin incendiere. Atât Acestea delimitează o mare suprafaţă de teren, căci pe lângă cele 509,5+254 de de puternic a fost incendiul, încât a înroşit puternic pământul, pe sute de metri pământuri era inclus şi „codru mereu”, care nu se măsura, nu avea valoare, nu se lungime.vindea decât odată cu terenurile agricole limitrofe, dar care, cu peste trei secole în Şanţul interior era lung de cca. 400 m., are adâncimea actuală de urmă, ocupa o suprafaţă de 7-8 ori mai mare decât cele 763 de pământuri cca.1,5 m şi lăţimea de 6-7 m. Era dublat de un val de pământ, cu baza de 10 m., măsurate.înalt acum de 1,5-2 m., ce fusese iniţial „placat” cu palisada din buşteni de stejar,

III.b. Satul Băluşeştide care am vorbit mai sus. Dar, la cca.300 m., S, exista un al doilea sistem de Prezentăm şi pentru acest sat, câteva acte de vânzarea unor părţi de apărare, constituit ca şi cel de mai sus, dintr-un şanţ, lung de cca.900 m., dublat

109) moşie, ce s-au păstrat până acum. Sunt, în general, acte de vânzare ale unor părţi de val de pământ şi palisadă .de moşie.Condiţiunile nefavorabile din teren, nu ne-au permis căutarea şi

120)Primul act este datat 2 aprilie 1573 (7081) şi atestă că: Marica, fiica identificarea unor resturi ceramice, absolut necesare pentru stabilirea vârstei 110) Grozavei, nepoată Anuşcăi, soţie lui Urzică, vinde fraţilor săi Mircea şi Zaharia, fortificaţiei . Din datele pe care ni le oferă istoria, scrisă şi nescrisă (arheologia),

jumătate din a treia parte din Băluşeşti, cu 220 zloţi tătărăşti.deducem că palisadele au fost arse şi cetatea distrusă la finele sec. III a.Chr., 121)Prin documentul emis la 14 august 1602 , de cancelaria lui Ieremia odată cu aşezarea, în părţile nordice şi răsăritene ale Moldovei, peste populaţia

110) Moghilă v.v. Moldovei, se întăreşte lui Domian, visternicel schimbul făcut cu băştinaşă a dacilor, a triburilor germanice ale bastarnilor .112) Grigore Băce visternicel. Primul dă partea lui din satul Băluşeşti pentru partea III.f. Satul Piscul Rusului. XXI.6. „Satul a fost înfiinţat înainte de

celui de al doilea din satul Băceşti, pe pârâul Negru [Calea neagră Poienarilor - 1864, întrucât biserica sa a fost construită între 1850-1855”.113) Crăiasca n.n.].III.g. Satul Poienile. XXI.7 „Sat înfiinţat înainte de 1864, întrucât

Cancelaria lui Ieremia Moghilă v.v. emite un alt act, la data de 20 martie biserica sa a fost reclădită la 1841”. Oare nu ar fi putut fi biserica fostului Schit al 122)1604 (7112) , prin care se întăreşte paharnicului Vasile şi lui Petrea hotnog o Nacului?.

parte din satul Băluşeşti, cumpărată cu 80 talere de la Crăciun, feciorul lui De aici încolo vom prezenta istoria mai nouă, cea scrisă, aşa cum Constantin.rezultă ea din documentele vremii, care s-au păstrat, în măsura în care am luat

Şi totuşi, trei luni mai târziu, aceeaşi cancelarie domnească emite un cunoştinţă de ele.123)alt uric aproape identic cu cel de mai sus. Astfel la 22 iunie 1604 , la Iaşi, domnul Vom începe cu satul sediu de comună.

Ieremia Moghilă v.v. întăreşte lui Vasile paharnic, fratelui său Petru hotnog, surorii III.a. Satul Dagâţa.lor Marica, Ursului armaş, ş.a. parte din satul Băloşeşti, ţinutul Roman, cumpărată Anterior am prezentat „ascendenţii” săi (jumătatea dinspre apus a de la feciorul lui Costin, cu 80 talere.fostului sat Brudureşti şi din ultimii locuitori ai fostei aşezări de pe Dealul Ţintirim),

Tot o vânzare de ocină este adeverită şi într-un act din 1605 (7113), astfel că vom prezenta extrase din uricul domnesc în care este amintit pentru 124)114) fără lună , în care se atestă că: Ivaşco şi sora sa Salomia, feciorii Drăgălinei, prima dată satul Brudureşti, la data de 9 februarie 1469 (6977) „...că aceşti

nepoţii lui Grozav vameş, vând lui Vasile paharnic partea lor din Iugşăşti [Iucşa?] adevăraţi, credincioşi ai noştri, pan Petrea şi fraţii lui Oană şi Duma... şi le-am dat şi Băloşeşti cu 3 ughi.şi le-am întărit, de la noi, ocinile lor drepte şi proprii, satele anume: Brudu«reştii»,

Vânzările din moşia [destul de mică] a acestui sat continuă. La 22 unde le este casa, şi Săcălâşeştii pe Bârlădzel, şi jumătate din Tonguzeni, şi loc 125)aprilie 1606 (7114) , la Iaşi se încheie un act prin care Dumitru fost pitar vinde de moară pe Şacovăţ, şi Poiana de sus, pe Şacovăţ, şi Andrieştii, pe Bârl«ad»,şi

panului Necoară armaş, cu 40 de talere partea sa din satul Băloşeşti.mănăstirea, şi unde a fost moara, pe Bârlad, şi pe Racovăţ o selişte unde a fost 33 de ani mai târziu, un document întocmit la Iaşi, la data de 30 casa bunicului lor, Oană giuratul, şi Bereştii, mai jos de Soholeţi, şi seliştea

126)ianuarie 1639 (7147) , păstrat la Mănăstirea Neamţ (XXIX/14), ne spune: anume Căscioarele, pe Pârăul Fânaţelor. Toate acestea mai sus-scrise să le fie 115) Apostol fost sulger vinde lui Pătraşco jitnicerul moşia sa din Băloşeşeşti, ţinutul de la noi uric şi cu tot venitul, lor deopotrivă şi copiilor lor, şi copiilor lui Indrea...” .

Roman, casă, locuri în sat, în câmp, în pădure, heleşteu, răbnice...„Iar hotarul acestor sate şi selişti să fie din toate părţile după hotarul vechi, pe Cumpărătura specificată în acel document a fost „întărită” de un grup unde au folosit din veacul veacului...”.

127)de boieri la 22 februarie 1639 . Actul a fost arhivat tot la M-rea Neamţ, După proprietăţile enumerate mai sus, şi asta încă de la jumătatea (XXIX/16).sec. XV, proprietăţi pe care, vom vedea mai jos, le vor mări prin căsătorii şi

Tot la Mănăstirea Neamţ (XXIX/15), se mai află un act emis la 20 cumpărături, avem de a face cu o familie de boieri situată peste medie. De altfel 128)Duma Brudur, având rangul de clucer, va fi cooptat în divanul domnesc, din care februarie 1639 (7147) , la Iaşi, de cancelaria lui Vasile v.v. Acesta întăreşte

va face parte până la moarte. Urmărind actul vom mai observa că: de părinţii lor printr-un uric lui Pătraşco Năduşală jitnicer, ocina sa din satul Băloşăşti.129)nu se pomeneşte nimic. Lui Oană Giuratul se pare că îi erau nepoţi de la o fiică. Spicuim, dintr-un ultim act, emis la 28 iulie 1635 (7143) , în care

PRUTUL

14

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

cancelaria lui Vasile Lupu v.v. al Moldovei, împuterniceşte pe Apostol mare Aşadar, vremuri grele, nevoi mari, şi oamenii sub ele...medelnicer să stăpânească partea sa din satul Băluşeşti, cumpărată de la Grosul. - continuare în numărul următor -

Fireşte că luând notă de existenţa atâtor acte de vânzare-cumpărare, Note:mai ales în unele sate, ne întrebăm care ar putea fi motivele pentru care un răzeş 84) Tezaurul..., I, 1, p.333, col.2, p.334, col.1îşi vinde ocina sa? 85) Doc. de la nota 82. Majoritatea toponimelor pomenite în părţile moşiei sunt

Studiind aceste documente observăm că motivaţia vânzării este active şi identificabile în teren şi astăzi, delimitând fără dubii aria comunei foarte diversă. Exemplu, mulţi cetăţeni erau căsătoriţi, cu soţi sau soţii din alte Dagâţa. A se vedea şi Planuri Jud. Vaslui, 1824, Ţibăneşti, Ivăneşti.sate sau, ulterior îşi schimbau satul de domiciliu. Dacă şi socrii unei familii 86) D.R.H., II, A, p.230-232, doc. 156, din 1469 februarie 9. Menţionăm că fuseseră căsătoriţi în sate străine de cel în care locuiai, tinerele familii Gârbovăţul este afluent major, de stânga, al râului Bârlad, cu cca. 25 km descendente ajungeau să moştenească (şi să stăpânească) pământ, în 4-5 sate. lungime, Vest de Dumeşti.În aceste situaţii multe familii îşi vindeau, ori schimbau pământurile avute în afara 87) Tezaurul...., I, 2, p.1440, col.1.satului de domiciliu, altfel neputându-se administra corespunzător. 88) D.I.R., XVI, I, A, doc.410. Din acest act rezultă că satul avea un uric de la

Alţii, neavând copii, la bătrâneţe vindeau din pământ, ori se dădeau Bogdan v.v. (1504-1517).danie altora, sau înfiau, adesea, o rudă, un nepot. Pământul îşi mai schimba 89) Tezaurul..., I, 1, p.102, col.2. Satul Boatca semnalat la 1816 era un cartier al stăpânul şi când era confiscat de domnie, pentru „hiclenie”, sau atunci când satului Tansa, cu care s-a contopit. Se zice „pe Boatcă în sus”.trebuiau plătite duşegubinele - păcate rele, adesea crime, săvârşite de unul din 90) Tezaurul..., I, 1, p.183, col.1-2.membrii familiei. 91) Tezaurul..., I, 1, p.694, col.1.

Dar pământul se mai vindea şi de mare nevoie, suferinţă deosebită, ori 92) Ibidem.de către indivizi leneşi, beţivi etc. 93) Ibidem, I, 2, p.873, col.2.

Pentru a proba mari suferinţe spicuim din două numere ale revistei 94) Ibidem, I, 2, p.920, col.1. Vezi şi Tezaurul..., I, 1, p.642, col.1.Magazin Istoric - publicaţie de înalt prestigiu ştiinţific, următoarele: 95) Ibidem, p.1166, col.1.

În Magazin Istoric nr.2(323), din februarie 1994, la pp.49-52, Paul 96) Ibidem, p.1345, col.2.Cernovodeanu (ilustru istoric), semnează articolul: „Istoria mediului înconjurător, 97) Datarea şi provenienţa piesei a fost efectuată de acad. Victor Spinei, Foame, ciumă, geruri, secetă”. Din acesta extragem succint informaţii precum că: directorul Institutului de Arheologie din Iaşi.

În anii 1241-1245, în Transilvania - foamete, invazie tătărască şi, 98) Vad-brod, brud, în slavonă. De aici îşi ia numele satul Brudureşti, şi fraţii probabil, ciumă. Oană, Petrea, Duma şi Indrea Brudur.

În 1925 în Ţara Românească: „...din pricina foametei mari Cumania” 99) Preluare după R.A.Iş., I, p.118.[aşa era numită pe atunci] ar fi rămas aproape fără locuitori, dar, echilibrul a fot 100) Ibidem.restabilit de valachi, „din care vreme... ţara s-a numit „Valachia”. 101) Ibidem.

În anul 1317, după mari inundaţii a izbucnit o epidemie de ciumă, care 102) Răspuns la Chestionarul lui Odobescu, V, p.83.s-a extins în întreaga Europă. 103) Conform uricului domnesc din 1546, aceasta este: „...fiii Ilenei au luat partea

În 1348-1350 o „ciumă neagră” s-a extins şi asupra ţărilor române. de jos...”.În Cronicon Duhovnicese, scrisă pe la 1358, atestă că în „Tartaria” 104) Preluare după R.A.Iş., I, p.119.

[cum erau denumite pe atunci regiunile locuite de români], ar murit cca. 300.000 105) Conform actului de la nota 100, aceasta este...: „...fiii Marenei au luat partea de persoane. Recuperarea acestor pierderi, imense la acea vreme când de sus”.populaţia era rară, s-a făcut prin sporul natural al populaţiei, cât şi prin colonizări 106) Cetatea mică a Dagâţa sau Cetăţuia Gârbeşti (R.A.Iş., I, p.118, XXI.3.A), de elemente sud-dunărene. este de fapt o fostă aşezare cucuteniană (A), suprapusă de locuirea din sec.

În anul 1491, în Moldova a fost un asemenea ger, încât mulţi oameni XVII-XVIII a schitului (şi fostului sătuc) al Nacului. Acestea se găsesc pe o au murit de frig. înălţime dominantă, cu pante abrupte. Deci nu o cetate, ci cel mult un

În anul 1480, Ţara Bârsei a fost pustiită de o ciumă groaznică, ca apoi, adăpost - un loc de refugiu natural.în 1493-1494 să se producă atât secetă cumplită, cât şi, iarăşi, ciumă. 107) P.Condrea, în Dicţionar, p.75 şi V. Chirica şi M.Tanasachi, R.A.Iş., p.118,

Invazia turcească de la 1476 a adus în Moldova, dar şi în Muntenia, o XXI.3.A, o situează în mod eronat, la limita satului Gârbeşti (nota 106), în puternică epidemie de ciumă. realitate se află la 2 km.spre vest.

Articolul lui Paul Cernăvodeanu se continuă în următorul număr al 108) Datorită acestor şanţuri se foloseşte, astăzi, toponimul Dealul Şanţurilor, revistei Magazin Istoric nr.3 (324), martie 1994, p.42-46. Extragem, pe scurt, alte prezent, dar neluat în seamă, în R.A.Iş., I, p.119, unde este tipărită harta informaţii. comunei Dagâţa.

Între 1508-1512, în toate cele trei provincii româneşti au avut loc mari 109) În condiţiuni favorabile, culoarea roşietică a pământului ars (odată cu inundaţii sau, dimpotrivă, secetă. Între 1533-1536 a fost o foamete cumplită. palisada din lemn) este vizibilă de la 2-3 km.

Între 1536-1543 se produce o secetă cu invazii de roiuri imense de 110) Vl.Dumitrescu şi Alexandru Vulpe, în „Dacia înainte de Dromihete”, Ed. lăcuste; domnitorul de atunci al Moldovei (1538-1541) i se va spune Ştefan Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, p.98, situează acest tip de Lăcustă. Lăcustele au adus foamete în ţară, ani de zile în şir. cetăţi în sec. V-IV a.Chr.

Între 1535 şi 1545 în Ţara Românească a fost o aşa foamete, de 111) Ibidem, p.113. Populaţia destul de numeroasă şi organizată a triburilor de ocinile se vindeau tare ieftin, şi se ajunsese de se vindeau copii turcilor. bastarni după ce înfrâng rezistenţa dacilor, se reaşează pe aceste locuri. Ea

Între anii 1552-1554 are loc o teribilă epidemie de ciumă. Situaţia a fost ulterior învinsă de marele rege dac Burebista, dar nu părăseşte populaţiei a devenit dezastruoasă în anii 1574-1577 când pe lângă secetă şi zonele în care se aşezaseră fiind asimilaţi treptat de geto-daci. Ceramica de foamete s-au adăogat ciumă şi războaie. Aceeaşi situaţie complet nefericită se bună calitate a bastarnilor se „dacizează” în cca. un secol.repetă în ţările române între 1584-1588, când secetei şi foametei si se adaogă 112) V.Chirică şi M.Tanasachi, R.A.Iş., I, p.120.ciuma. Atât de puternică era seceta încât izvoarele au secat, praful era strâns de 113) Ibidem.vânt în troiene. Toamna oamenii păşteau (iarbă)... 114) D.R.H., A, II, p.230-231, doc.156.

În 1595-1598, campania lui Sinan Paşa a adus foamete, jafuri şi robiri 115) „...copiilor lui Indrea (Andrei)”. Deci, la 1469 unul din fraţii Brudur decedase, nesfârşite. la moştenire venind copiii lui.

Nu continuăm cu extrasele din acest articol, considerăm că şi aşa a 116) CDM, IV, doc.548, p.137.fost prea mult, dar vom prezenta, câteva mărturisiri zguduitoare, desprinse din 117) Satul Petreşti, actualmente Sasova, se află în comuna Rebricea, jud. Vaslui.documente. Astfel: 118) C.D.M., Supliment, doc.629, p.208.

În colecţia de documente în rezumat, numită Catalogul Documentelor 119) C.D.M., V, doc.573, p.148.130) 120) C.D.M., I, doc.590, p.155.Moldoveneşti, în vol.III, la p.134 , se spune că: Două vădăni îşi vând copiii unui

121) Ibidem, doc.1140, p.268.popă domnesc, nevoite de o foamete cruntă, pentru ai fi ţigani pe moşie [deci 122) Ibidem, doc.1187, p.276robi].

131) 123) Ibidem, doc.1199, p.279Continuăm cu un alt act asemănător, ce poartă data de 16 mai 1668 , 124) Ibidem, doc.1252, p.292întocmit la Iaşi. În el se spune: Gligore cu femeia lui Salomeia şi cu cei şase copii 125) Ibidem, doc.1275, p.297ai lor, se dau lui Pătraşco medelnicer ca să-i fie vecini nerăscumpăraţi [deci, din 126) Ibidem, II, doc.1338, p. 277capul locului, renunţă la dreptul de a se răscumpăra], pentru că acesta a plătit lui 127) Ibidem, doc.1341, p.278Dumitraşco Epure, vornic de poartă, 12 ughi [datoria lor].128) Ibidem, doc.1340, p.278Actul se găseşte în colecţia Gh. Nicolăiasa (I/129).129) D.R.H., XXII, doc.185, p.223.Prezentăm un ultim document cu conţinut asemănător. Actul a fost

132) 130) C.D.M., III, doc.din 20 iunie 1660.întocmit la Iaşi, la data de 21 ianuarie 1675 . Din el reţinem: Hilohie morarul dă 131) Ibidem, doc.1615, p.346.mărturie că s-a dat să fie vecin lui Pătraşco postelnicel împreună cu femeia şi fiii 132) Ibidem, doc.2411, p.501.lor, „iar dumnealui să-mi poarte grijă cum va purta şi altor vecini”. Semnează ca

martor Apostol Catargiul.Documentul se păstrează tot în colecţia Gh. Nicolăiasa (I/44).

PRUTUL

15

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Biserica Sfântul Dimitrie din Leoşti, jud. Fălciu- Documente inedite -

de Ionuţ Ciprian PilăUrmare din numărul trecut

VI Iordache Bogos0 Membri: Gavril Focşa Sava PopaProces verbal N 4

Iordache Bogos Panaite Buţă

Nică Sava Ibidem, f.9.Anul unamienouădoisprezece, luna Sava Popa VIIIaugust 23Panaite Buţă ProcurăSubsemnaţii membri epitropi preotul

D.J.A.N.V.; F.E.H., dosar 22/1912, f.8Teodor Moleş Arhire şi Grigore Sava din parohia Subsemnaţii locuitori din cătunul Davideşti, comuna Cârligaţi, judeţul Fălciu

VII Leoşti, comuna Cârligaţi, având dragostea de a împreună cu locuitorii Timofte Toderaşcu, Gavril 0 face reparaţia bisericii din cătunul Leoşti cu Focşa, Nicolae Gavril Sava, Gavril Donie, Proces verbal n 5

hramul „Sf.M.Mucenic Dimitrie”Iordache Bogos, Nică Sava, Dumitru Ciule, Sava Astăzi ne-am adunat şi sfătuit pentru a Popa şi Panaite Buţă; conform art. 46 din Anul una mie nouă sute doisprezece,

da curs acestei lucrări de la început şi până la regulamentul legei clerului mirean instruiţi în luna august 23sfârşitul ei.şedinţa extraordinară, sub preşedenţia preotului Subsemnaţii membrii epitropi preotul

Autorizăm pe domnii Timofti Toderaşc, paroh econom Teodor Maleş Arhire, am avut la Teodor Maliş, Arhire, Grigore Sava dinpreună cu 0 Gavril Focşa, Neculai Sava, Gavril Darie, Grigore ordinea zilei deciderea despre alegerea unui locuitorii autorizaţi prin procura N 3 şi 6 din 1912,

Sava, Iordache Bogos, Nică Sava, Dumitru Ciulei comitet, care să stăruiască şi să se îngrijească formând comitetul pentru reconstruirea bisericii şi Sava Popa pentru următoarele:pentru reconstruirea din nou a bisericii filiale „Sf. filiale „Sf.Dumitru” din cotuna Leoşti, comuna

a) A strânge bani de la locuitorii acestui Dimitrie” din parohia Davideşti, cotuna Leoşti, Cârligaţi, jud. Fălciu, parohia Davideşti: Timofto cătun prin o condică cu chitanţe speciale de unde comuna Cârligaţi, judeţul Fălciu, la care am Toderaşc, Gavril Focşa, Neculai Gavril Sava, se va putea vedea sumele ce se vor oferi de procedat astfel: Gavril Darie, Iordache Bogos, Nică Sava, fiecare locuitor, iar în cazul când suma necesară 1) Având în vedere cum că biserica Dumitru Ciulei, Sava Popa şi Panaite Buţă pentru repararea nu va fi suficientă şi banii nu vor filială „Sf.Dimitrie” din cătunul Leoşti, această întruniţi sub preşedenţia preotului paroh Teodor fi încă adunaţi de la locuitori, vor putea în numele parohie în timpul de faţă se află într-o stare cu Maliş Arhire conform art.46 din Legea clerului nostru a împrumuta de la Banca Populară din totul mediocră şi avem nevoie de reparaţie mirean în şedinţă extraordinară, a avut la ordinea localitate suma necesară pentru a putea termina radicală, ceea ce s-ar fac o cheltueală iniţială am zilei, deciderea de a interveni la Prea Sfinţitul lucrare.căutat pentru reconstruirea din nou a bisericii. Episcop al Sfintei Eparhii a Huşilor de a ne elibera

b) A contracta cu maeştri necesari 2) Având în vedere cum că locuitorii din condica de pantahuză pentru biserica filială acestei lucrări şi a le face plata tot ei, având şi întreaga cătună Leoşti de bună voinţă s-au gândit „Sf.Dumitru” din cotuna Leoşti.pentru justificare o condică de unde se vor putea de a alege un comitet dintre dânşii, pe care iam 1) Având în vedere cum că această vedea cheltuelele făcute.autorizat prin judecătoria ocolului al II-lea rural, biserică filială Sf. Dumitru este într-o stare

c) Lucrarea se va face conform judeţul Fălciu, pe domnii Timofte Toderaşcu, materială mediocrăş i cere neapărat ca să fie devizului şi planului d-lui arhitect.Gavril Focşa, Neculai Gavril Sava, Gavril Donie, reconstruită din nou.

Notă: Urmează 19 semnături.Grigore Sava, Iordache Bogos, Nică Sava, 2) Având în vedere obştia locuitorilor 0 Ibidem, f.10.Dumitru Ciulei, Sava Popa şi Panaite Buţă sub N din satul Leoşti care s-au îngrijit şi se îngrijesc

IX3 şi 6 din 1912 pentru a-şi lua pe răspunderea lor pentru reconstruirea acestei sfinte biserici 1912 August 25reconstrucţia bisericii fiind autorizaţi de noi. subscriind suma de lei 9200 care sumă este

D-lui Ministru Cult. şi Inst. Publ. Ad-ţia Casei 3) Având în vedere ordinul Prea neîndestulătoare pentru reconstruirea acestei 0 Bisericiibiserici din nou.Sfinţitului Episcop sub N 1846/1912 prin care

Având această încredere am decis de decide ca un comitet să fie format pentru Prea cucernicul protoiereu al jud. a interveni şi a ruga pe Prea Sf.Episcop al acestei reconstruirea unei biserici şi să fie preotul paroh

0Fălciu, cu raportul N 1075 a.c. ne comunică, că Eparhii de a ne elibera o condică de pantahuză în frunte, potrivit dispoziţiunilor administraţiunei biserica filială cu hramul „Sf.M.M.Dimitrie” din de a strânge ofrande din cuprinsul acestei eparhii Casei Bisericii. Având toate acestea în vedere am cătuna Leoşti, parohia Davideşti, fiind mică faţă şi a stărui la Prea Sfinţii Episcopi a Eparhiilor din decis la formarea comitetului adăugându-se de numărul locuitorilor din acea localitate, şi Roman şi Iaşi să-i dea voie să circule şi în acele dintre noi prin bună voinţă ca preşedinte pe dărăpănată locuitorii sau hotărât a reconstrui din Sfinte Eparhii pentru a strânge ofrande care să preotul paroh economul Teodor Maliş Arhire, pe nou, pentru care scop au şi adunat piatra şi servească la reconstruirea bisericii „Sfântul domnii Grigore Sava şi Gavril Sava şi ca membri cărămida necesară construcţiunei, iar în ce Dimitrie” cu suma de 11000 lei, care să se poată de control pe domnii Timofte Toderaşcu şi priveşte suma pentru lucrare, aici locuitorii s-au strânge în timp de doi ani de zile. Comitetul în Dumitru Ciulei, iar domnii Gavril Focşa, Iordache angajat a răspunde la timp şi că acum unanimitate recomandă de a umbla cu Bogos, Nică Sava, Sava Popa şi Panaite Buţă ca îndeplinindu-se formalităţile preliminare pentru strângerea ofrandelor pe domnii Sava Popa şi membri, drept care am încheiat prezentul proces reconstruirea acelei biserici ne trimite spre Grigori Toderaşc ca oameni de încredere.verbal în triplu exemplar dintre care două aprobare şi actele necesare şi anume: planul, Drept care am adresat prezentul exemplare se vor înainta Prea Cucernicului devizul cantitativ şi memoriu toate în dublu proces verbal în două exemplare din care unul se Părintelui Protoiereu, pentru a le înainta exemplar.va înmâna Prea Sfinţitului Episcop, iar unul se va autorităţilor în drept cerând aprobarea acestui

Noi, aprobând rezidirea acelei biserici, păstra în arhiva parohiei.comitet, iar unul se va păstra în arhiva parohiei.avem onoare a vă înainta actele primite cu Preşedinte: Econom Maliş TeodorPreşedinte - econom Maliş Teodorrugămintea de a dispune verificarea şi aprobarea Vicepreşedinţi Grigori SavaVicepreşedinte - Grigore Savalor, şi odată cu comunicarea rezultatului vă rugăm Gavril Darie- Gavril Dariesă binevoiţi a ne înapoia şi anexele acestei Casier Neculai Gavril SavaCasier Neculai Gavril Savaadrese.Membrii de control Dumitru Ciulei

Primiţi «ss» Director Diacon V.Onu.Timofte ToderaşcuMembri de control: Dumitru CiuleiIbidem, f.6.Membri: Nică SavaTimofte Toderaşcu

PRUTUL

16

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Documente inedite despre biserica cu hramul Sf. Dumitru din satul Mărăşeni (II)

de Marian Ceru

VIII Cu cel mai profund respect, supunând transmite şi un calcul al împingerilor bolţei.România cunoştinţei Prea Sfinţiei Voastre smerit vă rog. Prea Ministru «s.s.»Eparhia Huşilor Sfinţită Stăpâne ca să bine-voiţi a da înalta bine Administrator «s.s.»Protoieria Judeţului Vaslui cuvântare, şi autorizaţia pentru condica milă cerută. Tot P.S. SaleNr. 334 odată smerit înaintez şi o condică albă cu 200 zile. P.S. Episcop al Eparhiei Huşilor.1911, Luna Apriil în 5 zile Sunt Prea Sfinţite Stăpâne Ibidem, f.17.

Cu cel mai profund respect XIIPrea Sfinţite Stăpâne Al Prea Sfinţiei-Voastre, Ministerul

Prea smerit şi plecat servitor. Cultelor şi InstrucţiuniiB i s e r i c a p a r o h i a l ă c u h r a m u l Protoiereu, Iconom Const. Ulea Administraţia Casei Bisericii

Sf.M.M.Dimitrie din parohia Mărăşeni, comuna Prea Sfinţiei Sale, Nr. 728 * 18 ianuarie 1912Cânţălăreşti acest judeţ, fiind de vălătuci, în stare cu totul D-lui D-n, D-v Canon Arămescu Donicirea şi improprie pentru serviciu Dumnezeesc; enoriaşii Episcop Eparhiei de Huşi Prea Sfinţite,din acea parohie, încă din anii trecuţi acum un capital de Ibidem, f.10 şi 11.7805 lei, voesc a începe lucrările de rezidire chiar în X Avem onoare a vă înapoea aprobat de noi primăvara asta; de aceia epitropia bisericească Proces Verbal un rând din planurile şi un exemplar din devizul înaintate respectivă cu raportul Nr.24 a.c. trimite protoieriei Nr. 3 de Prea Sfinţia Voastră cu adresa Nr. 1492/1911.alăturatul plan, deviz estimativ, caet de sarcini şi Anul una mie nou sute unsprezece, luna Parohia va ţine, însă, seamă de micile memoriul descriptiv în câte două exemplare, cu Februarie şeapte, modificări introdu-se de Serviciul nostru Technic. Se va rugăminte de a le supune aprobărei Prea Sfinţiei Subsemnaţii membri ai epitropiei parohiei ţine licitaţie publică la Primărie şi Prefectură în aceeaşi Voastre, şi de a solicita tot odată înaltă bine cuvântare şi Mărăşeni, din comuna Cânţălăreşti, plasa Zăpodeni, zi.autorizaţia pentru executarea lucrărilor de rezidirea judeţul Vaslui. Primiţi, vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea acelei Biserici. Adunându-ne astăzi în Biserca parohială cu deosebitei noastre consideraţiuni. -

Subsemnatul având în vedere raportul sus hramul Sf. marelui mucenic Dimitrie, fiind convocat la Ministru «s.s.» zisei epitropii şi actele prezentate; având în vedere că aceasta de către preotul Const. I. Manoilescu, Administrator «s.s.»această Biserică este de vălătuci în stare aproape de preşedintele epitropiei bisericeşti şi sfătuindu-ne mai Prea Sfinţiei Saleruină, şi prea mică faţă cu numărul populaţiei locale. mult timp asupra intereselor Bisericei; Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor.

Mai având în vedere că enoriaşii respectivi Având în vedere că Biserica parohială atât în urma sfaturilor şi îndemnurilor ce le-am dat adesea ori pe dinăuntru cât şi pe dinafară se află în stare rea, aşa că Ibidem, f.22.cu ocaziunea inspecţiunelor, s-au îngrijit din vreme şi au nu mai poate dure mai departe în starea actuală; XIIIadunat suma bănească mai sus indicată; şi pe Având în vedere că Biserica fiind construită Româniaconsiderente că ei doresc cu orice preţ a pune în lucrare din lemn şi vălătuci la anul 1832 şi că de atunci încoace Eparhia Huşilornoua Biserică cât mai curând posibil. nu i s-a mai făcut nici o reparaţie radicală. Protoieria Judeţului Vaslui

Cu cel mai profund respect, supunând Având în vedere ordinul Prea Sfinţitului Nr. 558cunoştinţe Prea Sfinţiei Voastre smerit vă rog Prea Episcop, Eparhiot Nr.1430 din 1909 şi acela al Părintelui 1912 Iunie 6Sfinţită Stăpâne ca să bine voiţi a da înalta Protoiereu Nr. 49 din 16 ianuarie 1910 prin care ne pune Prea Sfinţite Stăpânebinecuvântare şi autorizaţia cuvenită pentru facere în vedere a construi altă Biserică.mencionatei Biserici. Având în vedere că suma de lei 7805 care s- Epitropia parohiei Mărăsani, com.

Sunt Prea Sfinţite Stăpâne au strâns din cuprinsul acestei parohii nu este suficientă Cânţălăreşti acest judeţ cu raportul Nr.48 .a.c. se roagă a Cu cel mai profund respect, pentru a se acoperi totala lucrare a unei noi biserici; mijloci la Prea Sfinţia Voastră ca să bine voiţi a da bine al Prea Sfinţiei Voastre, Având în vedere că a construi din nou o cuvântarea pentru sfinţirea locului şi punerea temeliilor Prea plecat şi smerit servitor, Biserică de zid numai cu ofrandele adunate numai din Bisericei parohiale cu hramul Sf. M.M. Dimitrie ce Protoiereu, Iconom Const. Ulea această parohie este imposibil de pare ce în toată urmează a se construi în acea parohie, cu autorizaţiunea

parohia nu sunt decât 153 locuitori capi de familie, şi din Sfintei Episcopii Nr. 96 a.c. şi a Onor.Ministerul Cultelor D-sale Prea Sfinţiei Sale aceştia numai câţi-va sunt mai cu stare; Nr.728 a.c.D-lui D-n D-v Canon Arămescu Donici Pentru aceste considerente am hotărât a Subsemnatul motivat de raportul Epitropiei

Episcopul Eparhiei de Huşi ruga pe Onor. Protoiereu al judeţului Vaslui să cu cel mai profund respect supunând cunoştinţei Prea D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 10/1911, f.7 şi 9. mijlocească la P.S. Episcop Eparhiot ca să ne dea înalta Sfinţiei Voastre smerit vă rog. Prea Sfinţite Stăpâne ca

autorizaţiune pentru circularea unei condici de milă pe să bine voiţi a da bine cuvântarea pentru îndeplinirea IX termen de doi ani, şi pentru suma de 4000 (patru mii) lei serviciului religios cerut prin mencionatul raport.

România absolut necesară. Sunt Prea Sfinţite StăpâneEparhia Huşilor Pentru purtarea acestei condici, am ales pe Cu cel mai profund respectProtoieria Judeţului Vaslui D-nii Vasile D. Corogeanu cântăreţ şi Mihalache Leugan Al prea Sfinţiei VoastreNr. 335 epitrop la această parohie, persoane cunoscute de noi Prea Plecat şi smerit servitor1911, Luna Aprilie 5 ca cinstite şi de încredere, iubitori de Casa Domnului şi Protoiereu: Iconom Const. Ulea

cu cucernicie. Prea Sfinţiei SalePrea Sfinţite Stăpâne, Drept care am încheiat prezentul Proces D-lui D-nu Nicodem Munteanu Episcop Eparhiei Huşilor

Verbal în două exemplare din care unul se va înainta Ibidem, f.24.Epitropia Bisericească a parohiei Mărăşeni Onor. Protoiereu al Judeţului Vaslui, iar altul se va păstra XIV

comuna Cânţălăreşti acest judeţ cu raportul Nr.4 .a.c la arhiva parohiei spre cuvenita regulă. Româniatrimite protoieriei alăturatele procese verbale Nr.3 şi 131 Membrii Epitropiei - Preot Const.Manoilescu Eparhia Huşilora.c. (al acelei Epitropii şi al Primăriei locale) prin care Eu Vasile I. Corogeanu Protoieria Judeţului Vasluiarată, că suma de 7805 lei strânsă din cuprinsul acelei Eu Mihalache Leugan. Nr. 727parohii nu este suficientă la rezidirea Bisericei parohiale Ibidem, f.13. 1912 Luna Iulie ziua 2respectiv cu patronul Sf.M.M. Dimitrie, şi enoriaşii fiind în XI Prea Sfinţite Stăpâne,număr de 150 capi de familie este imposibil a se aduna Ministerul La ordinul Prea Sfinţiei Voastre Nr.1138 a.c. numai de la ei suma de 19.000 lei cât trebuie pentru Cultelor şi Instrucţiunii cu adânc respect Vă supun cunoştinţei că în ziua de 1 a facerea totală a Bisericei, şi că au nevoe de un ajutor de Administraţia Casei Bisericii acestei luni (a curentei) am efectuat serviciul religios 4000 lei; de aceia se roagă a mijloci Prea Sfinţia Voastră Nr. 667 11 mai 1911 pentru sfinţirea locului şi punerea pietrei fundamentale a să bine voiţi a da unei condici de milostenie pe termen de Prea Sfinţite, Bisericei parohiale cu hramul „Sf.M.M. Dimitrie” din 2(doi) ani cu care să se strângă ofrande de la pioşi Avem onoare a vă înapoia neaprobate, parohia Mărăşeni comuna Cânţălăreşti acest judeţ, creştini ai altor parohii din de Dumnezeu păzita Eparhie planurile şi devizul înaintate de P.S. Voastră, cu adresa ţinând şi o cuvântare „Despre datoria creştinească şi a Huşilor; iar ca purtători ai condicei recomandă pe D-nii Nr.411/1991, nefiind bine studiate. - Ca plan de patriotică a enoriaşilor de aş zidi Biserica”.V.D. Corogeanu cântăreţ Bisericesc şi Mihalache distribuţie, proectul s-ar putea accepta făcându-se Sunt Prea Sfinţite StăpâneLeugan epitrop din menţionata eparhie, care sunt modificările indicate cu roşu. Cu cel mai profund respectpersoane de încredere cu garanţii morale şi materiale, Faţada va trebui bine studiată din nou, de Al Prea Sfinţiei Voastreiubitoare de Casa Domnului. asemenea şi secţiunile, bolţile etc. Totodată vă trimitem Prea plecat şi smerit servitor

Subsemnatul având în vedere raportul şi şi un plan tip de biserică cu o turlă, care s-ar putea Protoiereu Iconom Const. Uleaprocesele verbale de mai sus, şi pe considerente, că executa întocmai sau ar putea servi ca motiv de Prea Sfinţiei Saleeste absolută nevoe de a se veni în ajutorul acestei inspiraţia autorului, în orice caz să se refacă devizul D.D. Nicodem Munteanu Episcop Eparhiei Huşilor.biserici, cu o condică de milă în care să se treacă şi pentru noile planuri, după care se va da aprobarea sumele adunate deja, de la locuitori şi acele ce se vor cerută. Ibidem, f.26.mai strânge în viitor. O dată cu noile planuri şi deviz, ni se va

PRUTUL

17

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Documente inedite despre bisericile din parohia Bereasa, judeţul Vaslui (II)

de Florin Constantin Pârcălabu

- urmare din numărul trecut -VII

Proces verbal0N 398

1914, martie 16Subsemnatul protoiereu al jud. Fălciu în conformitate cu ordinul Prea Sf.

0Episcop N 857 a.c. m-am transportat la biserica filială din cătuna Boţoaia spre a face 0cercetare asupra celor arătate prin raportul N 7 al cucernicului părinte M.Lapteş de la acea

0parohie. Din vreme am făcut cunoscut pârâţilor şi parohului cu N termenul de cercetare.S-a prezentat locuitorii Gh.N.Avram şi Ioan Cucu din comitetul procurat de

locuitori pentru facerea reparaţiei bisericii, iar preotul Lapteş n-a venit la cercetare spre a susţine raportul său.

După ce am dat cetire raportului de mai sus în auzul acelor 2 locuitori din comitet şi altor enoriaşi ce i-am găsit adunaţi la biserică am procedat la interogarea lor asupra celor arătate de pr. Lapteş precum urmează: Gh.N.Avram în etate de 34 ani de profesie agricultor din cătuna Boţoaia membru în comitet procurat pentru repararea bisericii arată: Nu vă pot spune suma eczactă cât s-a încasat pentru repararea bisericii căci oamenii au depus banii la banca populară din Bereasa şi fiecare a primit chitanţă de suma ce a dat. Noi comitetul procurat de enoriaşii biserici am angajat cu contract autentificat de judecătorie pe maiştrii Gh.Butneanu şi Vasile Leonti să repare biserica cu suma de 2900 lei în care intra şi tot materialul trebuitor. La facerea contractului am dat ca arvună 250 lei, mai târziu [...] am dat 300 lei. După condiţiile contractului noi trebuia să achităm maiştrilor 1000 lei în timpul executării lucrării 1000 lei şi 400 lei la terminarea definitivă a lucrărilor de reparaţie. Din cauza timpului nefavorabil din 1912 şi a mobilizării din 1913 enoriaşii n'au putut să achite sumele cu care se trecuseră pe liste pentru repararea bisericii şi noi neputând să dăm maiştrilor suma de 1000 lei, de aceea nu s-a început repararea şi nu s-a adus nici materialul care este cumpărat şi cioplit în pădure la Frenciugi. După sărbători se va aduce materialul şi se va începe lucrarea. Mai adaug că maiştrii sunt angajaţi să repare pereţii şi acoperământul, iar nu să facă biserica din nou. Aceste ştiu să le subscriu (Gh.N.Avram).

Ion Cucu, în etate de 60 ani de profesie agricultor membru în comitetul procurat de locuitori arată: că ştie ca şi locuitorul Gh.N.Avram. Aceste ştiu şi le subscriu (Ion Cucu).

Dumitru Avraam, C.N. Popa, V. Buraga, Zamfirache Buraga, C. Avram şi Ioan Romaşcanu toţi din cătuna Boţoaia arată: Când s-a tocmit maiştri şi s-a stabilit condiţiile prevăzute în contract, noi şi ceilalţi enoriaşii ai bisericii am fost de faţă şi am consimţit pentru a se încheia contract şi nu este adevărat ceia ce spune pr. Lapteş în raportul său, că fără consimţământul locuitorilor. Din cauza timpului nefavorabil, a nevoilor ce au urmat în anii 1912 şi 1913 şi n-am putut să achităm sumele cu care am obligat să contribuim la repararea bisericii. După sărbătorile Paştelui o să aducem materiale şi o să dăm bani să se facă reparaţiile necesare, căci noi avem mare dragoste pentru biserica noastră rămasă de la strămoşii noştri. Dovada e că deşi suntem puţini la număr însă noi am înzestrat cu odoare frumoase. Apoi de biserica aceasta se servesc şi locuitorii din Cărleşti şi Bolaţi.

Aceste ştim şi le subscriem.Epitropi

Eu D. Avram BuragaEu Zamfirache BuragaEu C. AvramEu I. RomaşcanuAm aşteptat 3 ceasuri în localitate dar nu s-a prezentat pr. Lapteş şi nici

învăţătorul I. Romaşcanu cu toate că i-am trimis înştiinţare şi după sosirea mea în localitate aşa că prezentul referitoare la gestiunea [...] bisericii şi am putut să o controlez.

Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal.«ss» Protoiereu Econ. C. Ulea

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 13/1911, f.13.VIII

0N 88523 iunie 1914

Prea Sf. Stăpâne0La ordinul Prea Sfinţiei Voastre N 1838 a.c. motivat de raportul acestei

0protoierii N 633 a.c. cu adânc respect vă supun cunoştinţei că Sfinţia Sa parohul M.Lapteş, 0suplinitor la parohia Bereasa cu raportul N 29 a.c. face cunoscut că comitetul bisericii filiale

respective din cătuna Boţoaia ce a-ţi binevoit al dizolva, refuză a restitui banii cheltuiţi în neregulă şi sunt de părere a se interveni la Onor. Minister de Culte pentru a fi pus în urmărire prin perceptorul statului pentru suma de 647 lei.

Sunt Prea Sfinţite StăpâneCu cel mai profund respectAl Prea Sfinţiei VoastrePrea plecat şi smerit servitor«ss» Protoereu: Econ. C. Ulea

Prea Sfinţiei SaleD.D. Nicodem Ep. Eparhiei Huşilor

Ibidem, f.17.

Documente inedite despre biserica din satul Dolheşti,

judeţul Fălciu (II)de Ionuţ-Marius Oatu

- urmare din numărul trecut -X

Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii BucureştiAdministraţia Casei BisericiiNo. 23447 * 10 Jun 1914

Prea Sfinţite,

În urma înţelegerii avută cu Prea Sfinţia Voastră avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă, că am delegat pe domnul inginer şef al judeţului să conducă şi să supravegheze lucrările de construcţie ale bisericii din comuna Dolheşti, judeţul Fălciu. Pentru aceasta i-am trimis proiectul şi devizul în sumă totală de lei 27000, al lucrărilor, dându-i ordin ca totul să se facă cu avizul Sfintei Episcopii şi cu aprobarea casei Administraţiunii. Pentru fixarea onorariului ce i se cuvine domnului Inginer, drept conducere, întocmire de detalii, de situaţiuni de plată şi supravegherea lucrării vă rugăm să binevoiţi a vă da devizul asupra sumei ce va pretinde Domnul Inginer, spre aprobare.

Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni.

Ministru, «s.s.»Prea Sfinţiei SalePrea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 23/1912, f.16.

XIDomnule Administrator,

Un interes necunoscut (!), face pe D-l Arhitect Popovici, să menţie ca supraveghetor al lucrărilor de zidire la Biserica din Dolheşti-Fălciu, pe un evreu, care e pe care a-şi aduce şi soţia acolo, pentru a pregăti mâncare lucrătorilor, şi a-şi asigura astfel un câştig mai mare.

Cea mai mare parte din oameni, nu vor să iasă la lucru, pentru că nu pot suferi pe evreu la Biserică, D-l Arhitect, i-a ameninţat, că-i va scoate cu jandarmii, iar faţă de preot în casa proprietarului, s'a arătat f.semeţ înainte de a fi pus la respect. Asta însă nu l-a oprit ca în faţa satului să spue că jidanul e mai bun decât preotul, care nu are interese persoanele, şi nici nu vrea să facă afaceri.

Rugându-vă să binevoiţi a dispune cele de cuviinţă, respectuos vă rog, să primiţi deosebitul meu respect.

Domniei-saleDomnului Administrator al Casei Bisericei.BucureştiIbidem, f.19

XIIContract

Între subscrişii Econom Ieremia Hagiu, Protoiereul judeţului Fălciu lucrând în calitate de delegat al P.S. Episcop al Huşilor şi Onor. Administraţiuni a Casei Bisericei şi Gheorghe Ionescu Zaharia pictor, domiciliat în comuna Albeşti jud. Fălciu, s-a încheiat următ. contract.

Eu cel dintâi lucrând în calitatea susmenţionată, am dat D-lui Gheorghe Ionescu Zaharia pictor, executarea tuturor picturilor şi decoraţiunelor dela noua biserică construită în parohia Dolheşti, jud. Fălciu, în condiţiunile arătate prin oferta sa făcută Onor. Administraţiuni a Casei Bisericii, înregistrată la N0 33556/915.

Preţul cu care se vor executa aceste lucrări este de trei mii cinci sute lei (3500) lei, cu care se vor plăti de Administraţiune a Casei bisericii treptat înaintarea lucrărilor, prin intermediul Episcopiei de Huşi.

Lucrarea se va executa conform planului care semnat de ambele părţi contractate, face parte integrantă din prezentul contract.

Lucrarea picturii cuprinde: pictura catapetesmei cu toate icoanele aşezate conform Bisericii Creştine Ortodoxe, pictarea icoanelor de la iconostas, strana Maicii Domnului, pictarea a 6 icoane pe plafonul bisericii care se vor executa după indicaţiunile date şi la locurile determinate, precum şi poleitul tâmplei.

Executarea acestei picturi se va face de asemenea cu aur inalterabil.

Plata se va face treptat cu înaintarea lucrărilor, după situaţiunilor ce se vor întocmi, iar recepţia se va face de arhitectul delegat al Casei Bisericii.

Aceste lucrări vor fi complet terminate până la finele Lunei Octombrie 1915, dacă bineînţeles maistru lemnar îmi va da la timp planşele şi tot ce voi avea trebuinţă ca material pregătit din lemnărie.

Neexecutarea la timp a acestor lucrări, sau orice abateri dela

PRUTUL

18

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

condiţiunile contractului, atrage de drept rezilierea mine. ca să li să spue ce şi de unde au de cărat şi ce şi cum fără nici o formalitate prealabilă de somare sau În urmă n'am mai ştiut nimic ce s'a făcut au de făcut. Am aflat că oamenii au umblat de mai punere în întârziere. cu suma donată. Ştiam atât numai, că bătrânul multe ori pe la gară cu carele pentru material şi s'au

Icoanele neexecutate conform planului, donator dorea ca lucrările să se înceapă cât mai întors înapoi cu gol, fiind că cel ce îi chemase nu sau care ar fi în contrazicere cu uzul Bisericii curând. În primăvara aceasta am aflat că s'a început venise să scoată materialul şi să li-l predea. Cu Ortodoxe se vor şterge şi executa din nou fără nici un a se aduna din material, însă s'a dat loc la câteva asemenea procedură de sigur că oamenii nu vor mai alt supliment de plată. neînţelegeri încât, donatorul, desgustat, ajunsese să eşi la lucru, căci ei, mai ales acum, în toiul muncei

Taxele de timbru şi înregistrare privesc pe renunţe la facerea bisericii şi locuitorii n'au mai vrut n'au timp de pierdut. Aştept dispoziţiunile Domniei mine pictor. să dea nici un ajutor din partea lor. Acestea le-am Voastre în această privinţă cât mai neîntârziat.

Prezentul contract s-a făcut în două aflat din zvon şi am trimis pe protopop să vadă ce e Primiţi, vă rugăm D-le Ministru, exemplare astăzi 31 Iulie 1915. acolo. Mi s'a confirmat că tot ce auzisem, e adevărat. asigurarea distinsei Noastre consideraţiuni şi

Ieremia Hagiu Zilele trecute, când am vizitat satul arhierească binecuvântare.Gheorghe Ionescu Zaharia Dolheşti cu D-Voastră împreună, am auzit din gura Episcop, Director,

Ibidem, f.55. domnului Nicolae Ioan toate nemulţămirile lui şi am Ieromonah TomegeaXIII văzut că se începuse chiar zidirea temeliilor. Dar de

Sfânta Episcopie Huşi, 30 Mai 1914 cine, cu ce regulă, şi după ce plan, nime nu ştia. Ibidem, f.21 şi 25.a Huşilor Acum primesc adresa D-Voastră prin XIVNo. 1940 care cereţi să punem în vederea preotului să

Domnule Ministru, îndemna pe locuitori să dea ajutorul lor. Dar nu ne România Huşi 1914 luna noembrie ziua 29supuneţi cine e însărcinat cu acele lucrări nici nu ne Ministerul Lucrărilor Publice

La adresa domniei Voastre No. 21415, trimiteţi planul spre a-l vedea şi aproba, potrivit Serviciul de Poduri şi Şoseledin 28 Mai curent am distinsa onoare a vă comunica regulelor noastre administrative bisericeşti. Judeţul Fălciuurmătoarele: Aţi văzut că se începuse zidirea bisericii. No 2657

Acum doi ani am vizitat parohia Dolheşti Noi însă n'am dat cartea Noastră episcopală pentru Sfintei Episcopi a Eparhiei Huşilorşi găsind biserica parohială cu desăvârşire zidirea bisericii ,nici nu s'a sfinţit locul, şi nici nu s'a dărăpănată, am închis-o imediat, sfătuind locuitorii înfipt crucea pe locul unde trebuia zidită biserica. Alăturat, am onoarea a înainta raportul să se îngrijească pentru zidirea unei biserici din nou. Când se începe zidirea unei case ordinare, şi tot se subsemnatului asupra lucrărilor de construcţie ale Cu acea ocaziune am vizitat acolo în sat pe Domnul face o sfinţire a apei, iar când se zideşte o biserică, Bisericii din comuna Dolheşti însoţit de o Nicolae Ioan, proprietar, care era bolnav în pat. se începe aşa fără nici un ceremonial religios? Şi măsurătoare şi evoluţie, rugându-vă să binevoiţi a Ştiind că dânsul făcuse şcoala din sat şi că s'ar fi fost asta nu se face de nişte oameni necunoscători ai lua conştiinţă de conţinut şi în urmă a-l înainta exprimat cândva că ar voi să ajute şi la zidirea unei regulelor, ci de trimişii Casei Bisericii. Ce încredere Onor. Casei Bisericei, pentru a dispune biserici nouă, l'am rugat să nu părăsească acest voiţi să aibă donatorul, când vede cum se face ordonanţarea restului de 5000 lei ce sunt depuşi gând, sfătuindu-l să încredinţeze suma ce voeşte a o biserica dorită de el? de Dl. M.Ioan şi în acelaşi timp să se prevadă în da pentru biserică sau Casei Bisericii, sau unui De aceia vă rugăm să binevoiţi a lua bugetul Ministerului de Culte suma de lei 6400.00 comitet, alcătuit de D-sa din câteva persoane măsuri ca pe de o parte să ni se trimită planul bisericii pentru complecta terminare a clădirei.notabile din judeţ. Domnia Sa mi-a făgăduit că va ca să putem îndeplini toate formalităţile cerute, iar pe Primiţi, vă rog, asigurarea deosebitei face biserica şi după câtva timp a şi donat Casei de alta să atrageţi atenţiunea celui însărcinat cu mele consideraţiuniBisericii suma de 27000 lei în acest scop. În urma zidirea bisericii să nu neglijeze cu lunile lucrarea Şeful Serviciuluiacestei donaţiuni am mijlocit la Onor. Minister de amintită, cum a făcut până acum, ci să ţină lucrurile Inginer «s.s.»Culte să i se acorde răsplata muncei clasa I pentru din scurt.biserică şi medalia cu brevetul i-a fost înmânat de Locuitorii vor da tot ajutorul, dar e nevoie Ibidem, f.37.

Însemnările preotului Ioan Ştefan Popescu privitoare la schitul Porcăreţ

de Costin Clit

Recent am publicat un scurt articol despre schitul Porcăreţ din judeţul despart din drumul mare ce intră în sat în partea dispre miadă di apus şi o parte merge 1 spre răsărit în centru satului trecând podu de peste apa ce isvorăşte din nişte fântâni ce Vaslui . Prezentăm cercetătorilor şi iubitorilor de istorie însemnările realizate de preotul

sunt puţin mai sus sub un dial şi care pod este în faţa ogradăi casăi. Şi între cracul de Ioan Ştefan Popescu în Mineiul pe lunile ianuarie şi mai (paginile 8-151). Se pare că drum, care despărţindu-se merge pe lângă partea de apus a [...] drept la dial spre această schiţă a fost publicată la Iaşi în 29 martie 1908 (nu cunoaştem publicaţia Biserică. Şi dispre miadănoapte are despărţire de megieşi drumul ce uneşte într-o linie respectivă). Satul Porcăreţ (Stejaru) se află situat în parohia Pungeşti. O copie xerox a puţin curba drumul cel din partea apuseană cu cel din partea răsăriteană. Astfel că locul însemnărilor de faţă mi-a parvenit prin elevul Vasile Iosub din anul I, cântăreţi casei formează un triunghi ce caută cu vârful mai mult spre miadă di apus fixat la bisericeşti. Am invitat, printr-o scrisoare dar şi în urma unei întâlniri, preotul care slujea despărţârea drumului mare în cele două părţi care cu baza spre miadă noapte. Singurul la Porcăreţ, să publice aceste însemnări, diferite motive (?!) l-am împiedicat din păcate. loc de asaminea configuraţie în tot satul. Din Trohan bunicul meu s-a dus în Porcareţ, Publicarea acestor însemnări este benefică descifrării tainelor fostului schit Porcăreţ, loc rădăşesc ce aparţinea radaşilor din Lipova radaşi sat mai sus de Porcareţ moşâea putând fi folosite în realizarea unei monografii a schitului şi mănăstirilor din Eparhia Lipova Mănăstirei (Valea Hogii) şi radaşilor din satul radaşesc Odobeşti din judeţul Huşului de-a lungul timpului.Bacău megieşit cu moşâea Plopana din judeţul Tutova. Porcareţu şi-a luat numirea din pricina că radaşii din Lipova ţâneau acolo mulţi porci, mai cu samă toamna şi iarna, Schiţa istorică a familiei lui Chesarie Popescu, ctitorul principal al bisericii din pentru a se hrăni cu ghinda şi jârul ce erau din belşug, fiind locul acoperit mai tot de Porcăreţpădure saculară. A cumpărat părţile dela mai mulţi radaşi atât din Lipova cât şi din Odobeşti. S-a statornicit acolo într-o poeană, apoi a strâns şi câţva locuitori şi a format o „Bunicul meu Polcovnicul Chireac Popa a fost răzăş din Pungeşti a mai avut cătună, un mic săticel numit Porcăreţu.trei fraţi pe Cosma, Neculai şi Gheorghi. Cel mai mare frate Neculai s-a dus peste Prut

Murindu-i soţâea întâi Zoiţa, s-a căsătorit cu Elena cu care n-a avut copii. înainte de a se însura. Casa bunicului meu a fost pe locul unde este acum parcul curţei Pe Zoiţa fiica sa a măritat-o după Constantin Andoni din satul Cursăştii radaşi, care în boiereşti din Pungeşti pe şes nu pe coastă. Dară cum fratele mai mare Neculai, ca mai urmă s-a preoţit tot în satul Cursăştii, dară a murit forte de timpuriu fără copii, dându-i mare ţânea hârtiele moşâei. El după ce s-a dus peste Prut a mai venit din când în când loc de dăstre atât în Porcăreţ cât şi în Trohan. Pe fiii Ştefan tatăl meu şi Vasâli i-a pela fraţâi săi din Moldova şi a cerut să-i dea şi lui ceva venit anual pentru partea lui. căsătorit dându-le pământ mai puţin în Porcăreţ şi mai mult în Trohan unde s-au fost Dară că ceilalţi i-ar fi dat prea puţin sau deloc. Din care pricină el a vândut hârtiile statornicit cu locuinţăle.moşâei lui Bezadea Şuţu. Şi acesta după ce a cumpărat drepturile a venit şi a scos pe

Rămânând singur cu soţâea sa şi fiind şi înaintat în etate s-a călugărit bunicul meu din casă, în Postul Mare aproape de Paşti. Aşa mi-a spus mătuşa mea numindu-să din Chirieac Chesarie. S-a călugărit şi soţâea sa numindu-să din Elena, Zoiţa Prezvitera cea mai mare dintre fii bunicului meu, fiind şi ea destul de mică, dară Eugenia. După care au clădit din temelie şi cu a sa cheltuială biserica din cotuna ţânea minte că butea cu care venea Şuţu era boită galben. Casa cu toate heiurile am Porcăreţu din fosta comună Doagele, plasa Racova, judeţul Vaslui la 1841. Care în rămas, neputând lua nimica decât lucrurile din casă şi toate lucrurile de afară. După urmă s-a numit schitu Porcăreţu fiind bunicul meu fiind călugăr a mai adunat şi alţi aceasta bunicul meu s-a retras în satul Trohan care este sat redaşesc din sus şi în hotar câţiva călugări pe lângă sine. Dară deşi s-a fost călugărit, a trăit tot împreună cu fosta sa cu Pungeştii unde trăea fraţâi săi Gheorghi Popa bătrânul familiei Popeştilor, având soţâe, călugăriţă şi ea, până ce a murit.casa în satul Trohan cum cobori dela Biserică sub dâmb în mâna dreaptă, tatăl lui Miron

După moartea bunicului meu, Eugenia n-a mai ţânut călugări, ci a adunat Ştefan, Constantin şi Ioan Popescu. Cosma Popa a avut casa tot în Trohan în partea câteva maice şi astfel din schit de călugări s-a transformat în schit de călugăriţe. Zoiţa dinspre răsărit a satului pe deal. Bunicul meu a trăit puţin în casa în care a trăit în urmă cea mai mare între fraţi a trăit mult tot în satul Cursăştii unde a făcut prescuri în tot timpul fiul său Vasâli din mirenie, Natanail din călugărie, pe care a dat-o de pomană lui Ştefan văduviei. A murit în etate de 78 ani, văduvind 52 ani. Am înmormântat-o în ograda Popa fiul lui Gheorghi Popa care prefăcută mai este şi astăzi. Este între drumurile ce să

PRUTUL

19

* Anul IV * Nr. 5(36) * mai 2004 *

Bisericii din satul Cursăţii radaşi împartea dispre răsărit cam în dreptul ferestrei altarului. Tatăl meu Ştefan s-a căsătorit cu Mariea născută Ciurea de origină din radaşi din satul Todereştii sat din sus de târguşorul Negreşti din judeţul Vaslui, rudă şi cu Ciureştii din satul radaşesc Racova, mult mai vechi decât Trohanu şi târguşorul [...] a murit la 1855, înmormântat în ograda bisericii din Trohan împartea despre apus. Am rămas în etate de trei şi patru ani. Aceasta se vede şi din actul meu de naştere eliberat de Ministerul de Finanţă sub N.298 din anul 1856, Luna Mai 24 prin care se arată că eram în etate de 4 ani şi că acest act mi s-a eliberat în locul documentului părintesc ce i s-a fost anulat şi care s-a desfiinţat. Mama mea s-a măritat a doua oară cu Ştefan Vrabie cu care a avut doi copii ce au murit. Atât cu Ştefan Vrabie cât şi după moartea lui a mai trăit în Trohan. După ce eu m-am căsătorit, am luat-o cu mine în Porcareţu unde a trăit până la moartea ei în etate de 60 de ani. Am îmormântat-o în ograda bisericii din Porcareţ împartea de apus, cam în dreptul ferestrii străinii din dreaptă. Vasâli al treilea fiu cel mic s-a fost căsătorit cu Ecaterina fiica lui Zaharia Ciurea din satul radaşesc Odobeşti. A trăit în Trohan în casa părintească despre care am vorbit. Dar neavând copii a lasat soţâea şi s-a dus la Mănăstirea Neamţu şi s-a calugarit numindu-să Natanail. După puţin timp şi soţâea sa s-a dus la schitu de maici ce era în Husani sat în gios de Pungeşti în dreptul Cosaştilor spre asfinţât şi s-a călugărit numindu-se Calistina, ca purtare de grijă avea venitul pământului ei din Porcareţu. După moartea bunicului meu, moşul meu eromonahul Natanail a venit ca călugăr-preot spre a sărvi la biserica din Porcareţ unde a sărvit mult timp. Dară neputându-să împăca cu Eugeniea s-au dus iarăşi la mănăstirea Neamţului. În care timp maica Eugeniea la facut danie pământul din Porcareţ unui Panaite Dobrea (Cristea).

După moartea Eugeniei părintele Natanail a venit dela manastirea Neamţului iarăşi la Porcareţ şi a început judecata cu danienii. Nu mult după veniera sa şi fiindcă şi schitul Husani s-a desfiinţat ca şi cel din Porcareţ, a adus pe maica Calistina la Porcareţ unde a şi murit în anul 1871 şi s-a înmormântat în ograda bisericii din Porcareţ. Eu terminând cursul de patru clase la săminariul din Huşi la 1873 m-am căsătorit cu Elena fiica Preotului Ioan Palade din Târguşorul Plopana, judeţul Tutova. La 1874 am fost hirotonit preot pe sama bisericei din Pocareţ la care am servit împreună cu moşul meu până ce el s-a dus la mănăstirea Neamţului unde a şi murit la 1884. Rămânând cu singur urmaş al bunicului meu Chesarie Popa, căci cei doi fraţi ai tatălui meu n-au avut copii. Socot de o sfântă datorie dinpartemi a îngriji şi mai departe de bisericuţa pe care am râvna creştinească a clădi-o bunicul meu, pe cât puterile mă vor ajuta. Mai ales că şi mătuşa mea mi-a dat partea ei de pământ atât dăstrea cât şi ce i s-a cuvenit moştenire de la bunicul meu după hotărârea curţii de Apel din Iaşi N.8 din anul 1866 şi rămasă definitivă prin hotărârea curţii de [...] dată în procesul dintre noi ca moştenitori şi danierul Dobrea. Şi am însămnat aceasta spre a sărvi şi urmaşilor mei ca un imbold de a griji de cele trebuitoare, după a lor putere, de existenţa Bisericii. Cu atât mai mult cu cât lângă ea sunt îmormantaţi pe lângă bunicul mei Chesarie şi fosta sa soţâe Eugenie şi socrul meu preotul Ioan Palade adus mort din târguşorul Glodurile, judeţul Tecuci, cumnatul Vasâli Palade adus mort din Bucureşti, [...], cumnata mea Polixenia Michin, adusă moartă din oraşul Vaslui, mama mea Maria şi mei Cesar şi Lucreţâea şi unde doresc de va fi cu putinţă să fiu şi eu lângă ei.

Odată cu darea acestor carţi am dat şi un pomelnic atât a viilor cât şi a morţilor spre a fi păstrat la proscomidie şi pomenit la săvârşirea sfintei Liturghii. Şi dacă întâmplător s-ar pierde, rog pe constiţii parinţi ce după timpuri s-ar afla slujitori la Biserica din Porcăreţ a copiea un altul după cum e însămnat în această carte. Şi mai rog a se interesa că dacă vreunul din cei însămnaţi la vii ar trece catre Domnul să-l treacă în pomelnic la adormiţi ştergându-i numele din randul viilor.”

1908 Mart 29 IaşiIoan Ştefan Popescu Preot

Un geniu monstruosde pr. Nicolae Trofin

La începuturile activităţii lor, Lenin şi Kerenski e un terorist de un superlativ de neatins la noi. Îl vezi câtu-i se aflau pe aceleaşi platforme social-democrate. Între ei de gălbejit, cu pometele lui vâroase. De ani de zile stă singur existat doar... o singură deosebire: social-democratul cuc şi scrie zi şi noapte. Ce scrie? Dracu să-l ştie că nu Kerenski voia să-i vadă pe toţi săracii bogaţi, pe când social- publică nimic. E un maniac, din specia comunistă. Dacă s-ar liberal Lenin voia să-i vadă pe toţi bogaţii săraci. Aceasta întâmpla, prin imposibil, să izbutească ăştia, se duce este perversiunea comunismului de croială sovietică: toţi Rusia”.oamenii trebuie să fie egali, dar nu egali în bogăţie ci egali în Se spune că Revoluţia din 1917 a fost făcută de sărăcie. Revoluţia lui Lenin n-a distrus bojdeucile, ca toată Lenin. Dar el va afla despre Revoluţia Socialistă (adevărata lumea să locuiască în palate, ci a distrus palatele, ca toată Mare Revoluţie Socialistă) de la 27 februarie 1917 din Rusia lumea să locuiască în bojdeuci. abia la 2 martie 1917, din ziare, când se afla la Zürich. Şi s-a

O revoluţie care nu face lumea ceva mai bună, grăbit să plece în Rusia.ceva mai dreaptă sau mai îndestulată, dar numai schimbă În acele zile era în toi Primul Război Mondial. pe nişte tirani cu alţi tirani este o aventură tragică. Anume o Germania care lupta contra imperiului rus îşi dorea ţara-rival astfel de „revoluţie” a fost cea iniţiată de Lenin. La 21 paralizată din interior.ianuarie s-au împlinit 80 de ani de la moartea Lenin fusese racolat de mult timp, împreună cu „revoluţionarului de profesie”. Dar corpul lui - ca un blestem - alţi „revoluţionari de profesie” ruşi de către poliţia secretă pământul lui nu vrea să-l primească - zace emanând germană. I se sugerează să plece în Rusia. I se dau fonduri permanentă energie negativă peste imperiul care a avut impresionante de bani. Social-democratul german Eduard ghinionul să-l aibă conducător. Bemstein afirma: Pentru a efectua Revoluţia din Octombrie

Despre Lenin s-a spus că e un mare geniu al Germania îi dase lui Lenin o sumă de 50 de milioane de omenirii. Dar despre el abia urmează să se spună că e unul mărci-aur. Cu aceşti bani se putea face un război, dar'mite o dintre marii criminali ai omenirii. Teoria sa că „ideea de clasă revoluţie”.e mai importantă decât cea de om” a făcut sute de Din legendarul tren blindat sau „sigilat”, dăruit milioane de jertfe. Nu numai în ex-U.R.S.S. ci şi în celelalte de nemţi, înainte de a ajunge la gara din Petesburg, Lenin, ţări. Iniţial V.I. Lenin nu se voia decât un continuator al lui cu modestia care-l caracteriza, telegrafiază şefilor partidului Marx. Dar scriitorul rus Alecsandr Kuprin a spus: „Dacă bolşevic ca sosirea sa să fie anunţată în ziarul „Pravda”, ori Marx ar privi în jos, de acolo de unde este, la Lenin şi la el nu dorea să se întoarcă ca un emigrant de duzină, ci ca un bolşevismul lui rusesc, asiatic şi sectar ar repeta faimoasa lider, de care până la acea oră în toată Rusia n-auzise decât sa frază: «Scuzaţi-mă, domnule, dar eu nu sunt marxist»”. o mână de oameni.

În numele marxismului, Lenin şi acoliţii săi au În iulie 1917 Guvernul Provizoriu avea să emită exterminat clase, generaţii, popoare întregi, punându-le la un ordin de arestare pe numele lui Lenin ca „spion german” zid, au umplut lagăre cu aproape un sfert din populaţia ţării, pe bază de documente între ele aflându-se şi Ordinul Băncii au ucis, împuşcat, terorizat, spânzurat, în numele unei Imperioale Germane Hr. 7433/2.03.1917 prin care era plătit societăţi viitoare, care aşa şi n-a fost construită. cu 50.000.000 mărci dar colegul lui de liceu A. Kerenski,

Un om hidos, unul dintre cei mai mari dorindu-şi-l viitor aliat avea să-l salveze în ultimul moment.criminali ai omenirii a fost transformat într-o icoană. În Pe front în 1917 nemţii aruncau în tranşeele timp ce la Simhirsk, oraşul în care s-a născut. I se ostaşilor ruşi manifeste semnate de Lenin, care spunea: demontează statuile în Republica Moldova (Făleşti, Edineţ, „Predaţi-vă! Aruncaţi armele şi întoarceţi-vă acasă! Ocnita, Bălţi etc.) - acestea îi sunt repuse la loc; şi o fac cei Principalii voştri duşmani nu se află în tranşeele germane care nu i-au citit barem o lucrare, luându-l drept model care-s şi ei muncitori ca şi voi, ci în scaunele tocmai persoane care nu-i cunosc deloc biografia. guvernamentale de la Petrograd”. Aşadar Lenin devenise

Deşi operele complete ale lui Lenin aliatul cel mai de nădejde al duşmanilor patriei lui.apăruseră, în şase ediţii în 55 de volume, în „Arhiva Mii de dezertori fugeau cu totul cu arme de pe Lenin” din fosta clădire a Comitetului Central al P.C.U.S. front. Lenin le promitea pace, pământ, uzine, vodcă şi pâine, se mai aflau până în 1990 încă 6724 de documente fără să muncească. Asta-i face pe dezertori, ca Lenin să le secrete, scrise sau semnate de V.I.Lenin şi nepublicate fie simpatic.vreodată. De ce? Pentru că din toate acestea putea fi Revoluţia din 25 octombrie 1917, n-a fost decât reconstituit un alt Lenin, cel adevărat. Acest lucru îl va o banală lovitură de palat, în ea n-a existat măcar un singur face istoricul rus Dimitri Volkogonov care va edita aceste rănit. În Palatul de iarnă n-au intrat, cum arată filmele lucrări şi va scrie o carte: Lenin. O nouă biografie (Editurile sovietice, soldaţi bolşevici, ci „o mulţime zdrenţuroasă şi Orizonturi şi Lider, Bucureşti, 1994). furioasă, care s-a comportat cu violenţa caracteristică unor

Pentru prima data ni se oferă şi un portret fizic. astfel de gloate. (D. Volkogonov). A fost o trecere paşnică a Portretul lui, modelat după moarte de către linguşitorii puterii de la un Guvern Provizoriu la altul, care urma să fie şi regimului, după mărturiile celor ce le-au cunoscut, e cu totul el la fel de provizoriu, cum se credea atunci.altul. „Semăna mai degrabă cu o schimbare a gărzii”,

„V.I. Lenin era un om rău şi avea ochi răi ca de îşi va aminti bolşevicul Suhanov. A doua zi însă Petesburgul lup”, zicea scriitoarea Ariadna Târkova, care l-a văzut pe se trezi într-o altă ţară, într-o altă lume, într-o altă epocă. Lenin de mai multe ori de aproape. Gleb Krijianovski, unul Cea a începutului unui dezastru care nici acum, în 2004, dintre primii colaboratori ai lui Lenin, care a ocupat posturi încă nu s-a încheiat.importante în guvernul sovietic, va mărturisi în cartea sa Deşi a oferit, drept exemplu de rus veritabil, Marele Lenin: „era un bărbat de statură mică, cu trăsături Lenin îi ura pe ruşi. Iar aşa-zisa „Revoluţie din Octombrie”, de asiat”. Scriitorul Al. Kuprin care a discutat cu el în mai din 1917, a fost una orientată contra poporului rus. Din multe rânduri, va scrie: „Lenin este scund. Nu pare nici componenţa primului Birou Politic, constituit la 25 martie respingător, nici militant, nici gânditor profund. Are pomeţi 1919, din care făcuseră parte cinci membri permanenţi: proeminenţi şi ochi oblici. Fruntea este înaltă şi largă, dar nu Lenin (Ulianov), Kamenev (Rozenfeld), Krestinski, Stalin atât de exagerată cum apare în fotografii. Are mâini mari şi (Djugaşvili), Troţki (Bronştein), nici unul nu era rus.urâte. Ochii sunt înguşti, are obiceiul să şi-i mijească, fără A lţ i conducători importanţi: Dzerjinski îndoială pentru a-şi ascunde miopia... e viclean”. Un (polonez), Zinoviev (evreu), numele adevărat Radomyslski, colaborator, Alecsandr Petrosov va zice despre el că „era Ordjonikidze (gruzin), Sverdlov (evreu), Rokovski (bulgar tânăr numai în acte. Avea o voce răguşită de bătrân. Era din România), Enukidze (gruzin), Linacearski (polonez), cunoscut sub numele de bătrânul”. În tinereţe, mărturisesc Aitakov (turkmen), Rudzatac (leton), Mikoian (armean), contemporanii, arăta ca un bătrân obosit. Şmidt (neamţ), Kaganorvici (evreu), Radek (evreu), Smilga

Din cei 54 de ani pe care i-a trăit, 17 i-a vieţuit în (leton), Ştucita (leton), Korior (polonez) etc. erau selectaţi cele mai frumoase oraşe şi staţiuni balneare din Elveţia, din minorităţile asuprite de imperiul ţarist.Austria, Germania, departe de Rusia. Pe ce bani? Îi plăcea Astfel Dumnezeu bătea Rusia pentru lăcomia ei nopţile să şi le piardă la partide de poker şi să doarmă a de a se fi lăţit fără scrupule peste alte neamuri. Dinc ei 500 doua zi până către amiază. Apoi se apuca de scris... de cominari ai poporului ai poporului al RSFSR de la

Tudor Arghezi, care locuia înainte de 1917 în sfârşitul lui 1917 - 475 erau neruşi şi doar 25 dintre ei - de Elveţia , povesteşte în articolul „Însemnări ruseşti”: „La regulă muncitori necărtuari - aparţineau poporului pe care Zürich, unde am stat patru zile, trăieşte într-o cameră la un pretindeau că-l reprezintă.nivel înalt, cu oarecare Ulianov. Mi l-a arătat cu spaimă un rus, într-o băcănie de cartier. E cel mai ursuz şi cel mai - va urma -primejdios, spune rusul. Are câţiva agenţi şi fiecare dintre ei

20

Redactor şef:Costin CLIT

Redactor şef-adjunct:Mihai ROTARIU

Tehnoredactor:Bogdan ARTENE

ISSN 1582 - 618X

(Corespondenţa de la cititori o primim pe adresa - C.P.47-Cod 735100 Huşi. Manuscrisele nu

se înapoiază)

PRUTULTipărit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad - Str. Republicii nr.85, Tel./Fax: 0235424170

Str. A.I. Cuza Nr.2, Huşi, Jud. Vaslui, COD 735100Str. Calea Basarabiei Nr.8 - Hala IndustrialăTel./Fax: 0235/481695, Tel.: 0235/480696

* Piese de schimb pentru utilaj petrolier, metalurgic ºi alimentar* Garnituri din cauciuc

S.C. TEHN UTILAJ S.A.

PRODUCE ªI COMERCIALIZEAZÃ:

Economia socială de piaţă?

Aurel CordasBiblia ne spune că poporului ales i-au trebuit 40 de ani să

ajungă în ţara binecuvântată. S-ar fi putut face această trecere doar în 14 zile dacă s-ar fi văzut că singurul Dumnezeu este calea adevărului, a dreptăţii, a cinstei şi a respectului faţă de lege.

Se spune că ar exista două căi principale de a ajunge în ţara fericirii. O cale scurtă, dar aspră şi o a doua, pas cu pas, mai uşor de străbătut dar fără rezultate spectaculoase. Căi aurite de trecere de structurile economiei de comandă la economia de piaţă a timpurilor noastre nu am auzit, dar drumuri mai scurte pe la alte popoare s-au văzut.

Dacă este să dăm cezarului ce i se cuvine, trebuie să recunoaştem că modificarea unor elemente ce definesc economia socială de piaţă - proprietatea privată, stat democratic, formarea liberă a preţuirilor, concurenţa, piaţa ca instrument principal, suport prin care toate aceste elemente prind viaţă, este de durată.

Pe această piaţă atât producătorii cât şi consumatorii pot efectua individual presiuni asupra preţului sau a cantităţii produselor. Aceste influenţe sunt dependente de numărul de consumatori şi producători, de legătura dintre ei etc. Trecând în revistă diversele doctrine economice se observă că din evoluţia neoliberalismului cu aspecte îmblânzite dăm de o zonă economică numită economie socială de piaţă.

Se ştie că într-o autentică economie socială de piaţă, cetăţeanul ar trebui să se afle în centrul sistemului economic, iar în jurul său ar trebui să graviteze întreaga activitate.

Încercăm să străbatem spaţiul şi timpul celor 14 ani care s-au scurs şi să vedem pe unde suntem şi cât de departe e luminiţa de la capătul tunelului. Ne-am închinat unor zeităţi păgâne ale economiei de comandă circa 50 de ani. De cât timp avem nevoie să ştergem „politeismul” din mintea noastră - conservatorismul, duplicitarismul, nehotărârea, lipsa de curaj, spaimele... şi să ajungem în ţara binecuvântată.

Datoria noastră externă este de 18 miliarde de dolari, din care 8 miliarde s-au format în ultimii 3 ani. Economia rămasă nerestructurată continuă să producă pierderi, adică să scoată mai multă valută din ţară decât cei ce pot exporta şi cei ce sunt plecaţi la muncă în străinătate. În plus, în continuare, ritmul importurilor este mai mare decât ritmul exporturilor, iar calitatea produselor şi serviciilor lasă de dorit sub raportul competitivităţii.

Guvernanţii noştri vis-à-vis de gestionarea banului public (facilităţi fiscale, risipa, eşalonarea nelegală de datorii etc.) s-au transformat nu în mama tuturor răniţilor, ci mama numai a unor, favoriţii lor politici.

Şi uneori şi Dumnezeu parcă a uitat de noi: seceta - vremea comisioanelor grase; astfel, numai în luna ianuarie a anului 2004 am importat cereale în valoare de 47 milioane euro, de 8 ori mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Exporturile au scăzut în schimb de trei ori.

Istoria ne arată cum au pierit imperii datorită corupţiei. Oamenii politici au căzut de acord că România nu-şi poate rezolva problema corupţiei decât printr-un sistem politic democratic şi o administraţie publică eficientă.

Nu ştim dacă mai e loc de greşeli, timpul lor a cam trecut. Ceasul economic al românilor ar trebui să fie pe acelaşi fus orar cu cel al ţărilor care semnează în luna mai pentru intrarea în Clubul elitelor din Europa.

Ar trebui să punem umărul toţi astfel ca ora astrală să vină pentru toţi românii.

Foametea şi starea de spirit din Moldova în anii 1945-1946

de dr. Nicolae Ionescu- urmare din nr. trecut -

Dincolo de realităţile economice, de Romanaţi, Ilfov, s-au răspândit manifeste intitulate marile prefaceri înregistrate la nivelul structurilor „Ostaşi, plugari români” în care era demascată sociale, starea de spirit a perioadei 1945-1946 a fost această jefuire a ţării. „Toată recolta anului acesta influenţată de propaganda susţinută de Putere şi de (1945 - n.n.), atât de bogată, - se scria în manifestul Opoziţie. „Zvonistica epocii a surprins marile amintit - dar şi cea din anul trecut, care geme prin

42 48frământări ale populaţiei, temerile şi speranţele ei” . hambare, ia acum calea grăbită spre sovietici” . La Ne-am propus în continuare să selectăm aceasta se adaugă jafurile şi abuzurile practicate de

câteva din temele propagandistice ale anilor de soldaţii sovietici, care treceau pe teritoriul Moldovei referinţă care au avut un impact deosebit asupra şi a întregii ţări sau care staţionau aici conform populaţiei din Moldova. Aceste teme erau: „venirea prevederilor Convenţiei de Armistiţiu.americanilor”, tema colhozului, însoţită invariabil de Unele comandamente militare sovietice, hrana la cazan şi traiul în URSS, tema depăşind prevederile Convenţiei de Armistiţiu, antisemitismului şi atitudinii antiguvernamentale, săvârşeau acte de imixtiune în administraţia fără a neglija şi alte manifestări ale populaţiei şi românească. Astfel, pe teritoriul judeţului Putna mediilor politice. Comandamentul militar sovietic din oraşul Focşani

Situaţia dificilă în care se găsea controla întreaga activitate publică şi dădea România şi îndeosebi Moldova era considerată, de dispoziţii cu privire la instalarea primarilor, aplicarea

49majoritatea locuitorilor, în strânsă legătură cu de amenzi, rechiziţii de alimente .ocupaţia sovietică. Cum România era un stat mic, La sate mulţi ţărani nu aveau pământ incapabil să facă faţă marelui vecin, speranţele sau aveau insuficient, lipseau vitele şi atelajele populaţiei se îndreptau spre SUA şi Anglia. Pe datorită rechiziţiilor pentru front. Pe teritoriul parcursul războiului F.D. Roosevelt şi W.Churchill judeţului Tecuci, se scria într-o notă informativă din anunţaseră, de mai multe ori, că odată cu încheierea 28 februarie 1945, „se simte lipsa cumplită a păcii toate popoarele îşi vor recâştiga libertatea şi articolelor de primă necesitate şi în special a

50vor fi slobode să-şi hotărască destinul. De aici s-au articolelor de băcănie” . Într-o altă notă informativă hrănit speranţele românilor şi a celorlalte popoare din octombrie 1944 în judeţul Tutova se menţiona aflate într-o situaţie asemănătoare. Din nefericire, în faptul că „agricultura mergea foarte slab şi nu este scut timp, speranţele s-au transformat în iluzii. Pe însămânţată nici a cincea parte din suprafaţa

43această problemă oferta istoriografică este bogată . arabilă... populaţia este agitată şi în unele localităţi Tema iminenţei războiului dintre sovietici ca Unteşti-Bogdăneşti nu vrea să mai ştie de

51şi americani circula cu insistenţă în Nordul Moldovei. autorităţile locale şi nu colaborează cu acestea” .Din Buletinul informativ din decembrie 1947 al - va urma -Inspectoratului de Jandarmi Iaşi în mediul rural

44această problemă îngrijora foarte mult pe locuitori . Note:Tema antisemitismului era şi ea 42. Gh. Onişoru, Op.cit., p.131.

prezentă în aceşti ani, acreditându-se ideea că evreii 43. A se consulta între altele N.Baciu, Agonia au adus comunismul în ţară, că din cauza lor s-a României (1944-1948), Cluj-Napoca, 1990, ajuns la dictatura roşie la noi. Aderenţii Fl.Constantiniu, Doi ori doi fac şaisprezece. A extremismului naţionalist au fost cei care au susţinut început războiul rece în România, Bucureşti, această idee, iar relativul său succes trebuie pus şi 1997, Gh. Onişoru, Vin americanii! - de la prin legătura permanentă dintre antisemitism şi speranţă la iluzie în România postbelică, în antisovietism. Într-un raport de activitate al Anuarul Institutului de Istorie „A.D.Xenopol”, organizaţiei Botoşani a Frontului Plugarilor din 25 Iaşi, tom XXXI, 1994, p.299-314 ş.a.martie 1945, se cosemna: „În tot judeţul există un 44. DJAN Iaşi, Fond Inspectoratul General curent antisemit chiar mai puternic ca în timpul Administrativ, dosar 8/1947, f.211.legionarilor ca o consecinţă a persecuţiilor 45. DJAN Iaşi, Fond Comitetul Regional Moldova,

45îndreptate asupra românilor” . Frontul Plugarilor, dosar 1/1945, f.15.În Moldova se observau dificultăţi în 46. Raportul este din ianuarie 1946, Direcţia

relaţiile interetnice. În Regionalele locale ale PCR, judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, Fond se atrăgea atenţia asupra dezvoltării unui spirit Comitetul Regional de Partid Moldova, dosar antisemit, care îşi făcea loc şi printre membrii de 1/1946, f.13.partid. Cauza era în viziunea conducerii locale 47. Idem, Fond 1, Comitetul Regional PCR, Iaşi, comuniste, faptul că „majoritatea comerţului este în dosar 1/1946, f.159.

46 48. Arhivele Naţ ionale Bucureşt i , Fond mâna evreilor care practică o speculă deşănţată” . Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar Puternice răbufniri antisemite se înregistrau în 41/1944, f.3.ianuarie 1946 în judeţul Roman, pe teritoriul acestuia

49. Ibidem, dosar 112/1944, f.31.fiind lansaţi fluturaşi scrişi de mână şi chiar un 50. Ibidem, dosar 104/1944, f.112.manifest cu dimensiunile de 30 şi 50 cm, intitulat 51. DJAN Vaslui, Fond Prefectura Judeţului Români. În cuprinsul lor erau aruncate o mulţime de

47 Tutova, dosar 30/1944, f.10.invective la adrese evreilor .Pe teritoriul unor judeţe cum au fost Dolj,