ΔNIIP=CA + valuation change

NII = ra *A – rb*B

TB=balanta comerciala (TB1, Tb2)

CA=contul curent (CA1, CA2)

B1*=pozitia neta a investitiilor straine

r=rata dobanzii platite pentru investitiile pe o

perioada

B0*=activele straine nete la sfârsitul perioadei 0

Venitul net din investitii 1=r*B0*

CA1=rB0*+TB1

CA1=B1*-B0*

B1*=(1+r)B0*+TB1

B2*=(1+r)B1*+TB2

(1+r)B0*=B2*/(1+r)-TB1-TB2/(1+r)

B2*=0

(1+r)B0*=-TB1-TB2/(1+r)

B2*-B1*=CA2

B0*=-CA1-CA2+B2*

B2=0

B0*=-CA1-CA2

CA=B1*-B0*

CA1=TB1+rB0*

TB=X-IM

Q+IM=C+I+G+X

TB=Q-C-I-G

CA1=rB0*+Q1-C1-I1-G1

Y1(venit national)=Q1+r*B0*

CA=Y-C-I-G

S(economisiri)=Y-C-G

CA=S-I

A(absorbtie domestica)=C+I+G

CA=Y-C-I-G

CA=Y-A

1. CA1=B1*-B0*

2. CA1=rB1*+TB

3. CA=S-I

4. CA=Y-A

Echilibrul repr grafica:

• C1+B1*-B0*=r0B0*+Q1

• C2+B2*-B1*=r1B1*+Q2

• C1+C2/(1+r1)=(1+r0)B0*+Q1+Q2/(1+r1)

• U1(C1,C2)=(1+r1)*U2(C1,C2)

• Raportul U1(C1,C2)/U2(C1,C2)

reprezinta negativul pantei curbei de

indiferenta pentru o alegere a

nivelurilor de consum C1 si C2

• –(1+r1) este panta bugetului

intertemporal

• optimul este data de intersectia dintre

curba de indiferenta si bugetul

intertemporal

Echilibrul: o abordare formala: consta intr-o

alegere de niveluri de consum (C1,C2), o rata a

dobanzii r1 care satisfac

• r=r* (rata dobanzii pe pietele internat)

• constrangerea bugetara a tarii

C1+C2/(1+r1)=(1+r0)B0*+Q1+Q2/(1+r1)

• conditia de ordinul I pentru gospodarie

U1(C1,C2)=(1+r1)U2(C1,C2)

• paritatea ratei dobanzii

r1=r*

• variabilele exogene: r0, B0*, Q1, Q2, r*

Balanta de Plati:

• Daca TB1=Q1-C1 si TB2=Q2-C2

=> (1+r0)B0*=-TB1-TB2/(1+r*)

Practic, contul curent poate fi scris ca suma

dintre balanta comerciala si balanta de venituri

• CA1=r0B0*+TB1 si CA2=r1B1*+TB2

=> (1+r0)B0*=-(CA1-r0B0*)-(CA2-r*B1*)/(1+r*)

=>B0*=-CA1-CA2

Socuri temporare si permanente:

Economiile emergente reactioneaza la socurile

temporare prin imprumuturi pe pietele

internationale

In acelasi timp, ele se adapteaza la socurile

permanente prin ajustarea consumului, balanta

comerciala si contul curent nefiind afectate

Ipoteze privind Marea Moderatie:

Marea Moderatie: scaderea volatilitatii

productiei USA dupa 1985

• Norocul: economia SUA a fost afectate

de socuri mai mici dupa 1985

• Incepand cu presedintele FED Volcker si

continuand cu Greenspan, USA a avut

parte de o stabilitate macroeconomice

foarte buna (de asemenea politici de

reglementare foarte buna)

• Schimbari structurale: managementul

stocurilor si sectorul financiar

Deteriorarea balantei comerciale:

efectul incertitudinii asupra Q2 este fenomenul

de economisire precauta

Certitudine

• Q1=Q2=Q,

• preferinte de forma: lnC1+lnC2

• B0*=0 si r*=0

• Constrangerea bug intertemp C2=2Q-C1

• functia de utilitate=>lnC1+ln(2Q-C1)

• solutia problemei=>C1=C2=Q

• balanta comerciala=>TB1=Q1-C1=0

Incertitudine

• Q2=Q+σ cu probabilitate ½

• Q2=Q-σ cu probabilitate ½

• Q1=Q

• ½(Q+σ)+1/2(Q-σ)=Q

• deviatia std=> Q+σ-Q=σ, starea pozitiva

• deviatia std=> Q-σ-Q=-σ, starea negativ

• varianta => ½(σ)^2+1/2(-σ)^2= σ^2

• deviata standard este σ

• maximizeaza utilitatea: lnC1+ElnC2

• C2=2Q+σ-C1pentru starea buna

• C2=2Q-σ-C1 pentru starea rea

• val asteptata a utilitatii (pe viata) este:

lnC1+1/2ln(2Q+σ-C1)+1/2ln(2Q-σ-C1)

• conditia optimala=> 1/C1=1/2(1/(2Q-σ-

C1))+1/2(1/(2Q+σ-C1))

• o solutie C1=Q

=> 1/Q=1/2(1/(2Q-σ-Q))+1/2(1/(2Q+σ-Q))

=> 1/Q=1/2(1/(Q-σ))+1/2(1/(Q+σ))

=> 1=Q^2/(Q^2-σ^2)

Daca C1<Q atunci TB1>0

Modelul: firmele

Q1=F(K1) si Q2=F(K2)

In perioada 1, capitalul este predeterminat

Costul capitalului in per 2 este: r+δ

Profitul in perioada 2 : PI2=F(K2)-(r+δ)K1

Problema firmei: alegerea optimala a lui K2

pentru maximizarea profitului

Solutia : F’(K2)=r+δ

I2=K2-(1-δ)K1

profitul in perioada 1: PI1=F(K1)-(r0+δ)K1

Modelul: gospodariile

Venitul din avutie este: r0W0

Venitul in perioada 1: r0W0+PI1

Constrangerea bugetara:

• C1+(W1-W0)=r0W0+PI1

• C2+(W2-W1)=r1W1+PI2

C1+C2/(1+r)=(1+r0)W0+PI1+PI2/(1+r1)

Gospodaria alege optimal consumul in fiecare

perioada, C1 si C2 a.i. sa maximizeze utilitatea

Optim: Curba de indiferenta este tangenta

bugetului intertemporal

Echilibrul intr-o economie inchisa

Agentii nu au acces la finantarea internationala

Implicatii: gospodariile detin avutia sub forma

stocului de capital: W0=K1 si W1=K2

Bugetul intertemporal: C1=Q1+K2-(1-δ)K1

C2=Q2-(1-δ)K2

Si Q(2)=F(K2)

=> frontiera posibilitatilor de productie: C2=F(Q1+(1-δ)K1-C1)+(1-δ)(Q1+(1-δ)K1-C1)

• Daca δ=1 => C2=F(Q1-C1)

Echilibrul intr-o economie inchisa: F’(K2)=r1+δ

In acest caz δ=1, atunci: F’(K2)=1+r1

• Din S1=Q1-C1 si I1=Q1-C1 => S1=I1

Reactia la un soc temporar in productie

intr-o economie deschisa, gospodaria

reactioneaza pentru a modera

fluctuatia consumului, prin recurgerea

la economisiri ori imprumut extern

intr-o economie inchisa nu exista access

la pietele internationale, gospodariile se

vor imprumuta pentru a modera

consumul; aceasta insa va ridica rata

dobanzii conducand la reducerea

investitiilor

Echilibrul intr-o economie deschisa

• r1=r*

• W0=K1+B0* si W1=K2+B1*

solutia la problema de optimizare a firmei:

F’(K2*)=r*+δ

Si pentru o economie deschisa si pentru una

inchisa, investitiile sunt o functie negativa de

rata dobanzii

In economia inchisa: rata dobanzii depinde de

factori interni (preferinte, avutie)

• PI2=F(K2*)-(r*+ δ)K2* , δ=1

=>P12=(F(K2*)-(r*+1)K2*

=>PI1=Q1-(1+r0)K1

• C2=(1+r*)(Q1-K2*-C1)+F(K2*)

Bunastarea (welfare) dintr-o economie deschisa

este mai mare decat dintr-o economie inchisa

Problema deficitelor gemene

Posibile motive:

SUA percepute ca un refugiu de

siguranta (“safe heaven”)

Datorita crizei datoriilor, economiile din

America Latina si-au ajustat contul

curent

Dereglementarea financara

O a doua ipoteza: Incepand cu 1980, SUA au

inceput sa economiseasca mai putin, in

consecinta, SUA au trebuit sa atraga economisiri

din restul lumii

Putem observa ca rata dobanzii are un

comportament total diferit sub cele doua

explicatii alternative

• Explicatia 1: rata dobanzii scade,

deoarece oferta straina de economisiri

a crescut

• Explicatia 2: rata dobanzii creste

deoarece a crescut cererea SUA de

economisiri

Un model cu sectorul guvernamental

Conform adeptilor teoriei deficitelor gemene,

declinul balantei contului curent (dat de S-I)

corespunde in mare masura declinului

economisirilor guvernamentale

• cheltuieli guvernamentale in perioadele

1 si 2: G1, G2

• guvernul impune taxe: T1, T2

• Activele initiale guvernamentale: BG0

Constrangerile bugetare pentru guvern:

• G1+(BG1-BG0)=r0BG0+T0

• G1+(BG2-BG1)=r1BG1+T1

constrangerea bugetara intertemporala pentru

guvern: G1+G2/(1+r1)=(1+r0)BG0+T1+T2/(1+r1)

Problema gospod se modifica, incluzand taxele:

• Constrangerile bugetare sunt: (r=r*)

• C1+T1+Bp1-Bp0=r0Bp0+Q1

• C2+T2+Bp2-Bp1=r1Bp1+Q2

C1+C2/(1+r1)=(1+r0)Bp0+Q1-T1+(Q2-T2)/(1+r1)

Constrangerea bugetara intertemp a economiei

(Posibilitatea de consum a economiei):

C1+G1+(C2+G2)/(1+r1)=Q1+Q2/(1+r1)

Problema echivalentei ricardiene:

economisirile private: Sp1=Q1+roBP0-T1-C1

Consumul privat, date fiind cheltuielile

guvernamentale, nu este afectat de schimbarile

in taxe, iar roBP0 este predeterminat, prin

urmare:

• DSP1=-DT1

Economisirile guvernamentale(surplus fiscal

secundar): SG1=r0BG0+T1-G1

Componentele sale:

• Venitul din activele guvernamentale:

roBG0

• Surplusul fiscal primar: T1-G1

• In concluzie, data fiind o dinamica a

cheltuielilor guvernamentale si conditia

initiala r0BG0:

• DSG1=DT1

Economisirile nationale S in perioada 1 sunt :

• S1=SP1+SG1

• Atunci, schimbarile in S1 sunt date de:

• DS1=DSP1+DSG1

• Insa: DSP1=-DT1 si DSG1=DT1

• Prin urmare: DS1=0 (economisirile

nationale nu sunt afectate de

momentul in care se introduc noi taxe)

• DCA1=DS1-DI1 => DCA1=0

Pe de o parte datele ne arata existenta unor

deficite gemene la inceputul anilor ‘80

Pe de alta parte, daca acceptam echivalenta

Ricardiana, si mai stim ca au existat niste taieri

de taxe (masuri luate de Reagan), ar fi trebuit sa

observam o scadere in economisirile publice, o

crestere in cele private, dar economisiri

nationale constante, respectiv un cont curent

nemodificat

O ipoteza alternativa este ca deficitul fiscal din

anii 80 nu a fost atat datorita scaderii

economisirile publice, cat datorita cresterii

cheltuielilor guvernamentale

• DC1+DG1>0

• TB1=Q1-C1-G1-I1

• DTB1=-DC1-DG1<0

Teoretic, o marire a cheltuielilor

guvernamentale in aceasta perioada ar putea sa

provina din cresterea cheltuielilor militare

De ce ar putea esua echivalenta Ricardiana?

1. Gospodariile sunt afectate de constrangeri

bugetare

2. Cei ce beneficiaza de reducerile de taxe sunt

diferiti de cei care vor plati cresterile in viitor

3. Taxele nu sunt de tip lump-sum (simple

impuneri de taxe)

Constrangeri ale imprumutului

avutia initiala a gospodariilor este BP0=0 si ca

nu se pot imprumuta pe pietele financiare,

adica BP1>0

In plus, nici firmele nici guvernul nu intampina

constrangeri de imprumut si se imprumuta la o

rata a dobanzii globala r*

In absenta constrangerilor, echilibrul este in

punctul A iar C01=Q1-T1

Daca insa exista constrangeri de imprumut,

punctul de echilibru este in B, C1=Q1-T1

Scaderea taxelor produce deficit fiscal si

de cont curent

ar implica faptul ca aproape 100% din populatia

SUA sa intampine constrangeri ale

imprumutului, ceea ce este fals.

Mobilitatea pietelor de capital

Factori care au contribuit la cresterea

mobilitatii pietelor de capital:

Caderea sistemului de rate de schimb fixe

Bretton-Woods; implicatii: eliminarea barierelor

privind mobilitatea capitalului intr-o serie de

economii

Cresterea importantei IT astfel incat a devenit

posibila tranzactionarea simultana pe mai multe

piete de capital

Dereglementarea pietelor de capital

• CA=S-I

Interpretarea paradoxului Feldstein-Horioka

Prima critica se refera la faptul ca chiar si intr-o

economie deschisa o corelatie pozitiva intre

economisiri si investitii datorita faptului ca

ambele pot fi determinate de aceiasi factori

Caz: economie mica si deschisa pentru care

productia in perioadele 1 si 2 este:

• Q1=A1F(K1) si Q2=A1F(K2)

Efectul unei cresteri asteptate in A2:

Investitiile in perioada 1 vor creste pentru a

putea creste capitalul in perioada 2; prin

urmare curba I se deplaseaza spre dreapta; in

acelasi timp, economisirile in perioada scad si S

se deplaseaza spre stanga

o modificare a A1 insa: Q1 este mai mare, ceea

ce implica o deplasare spre dreapta a curbei S,

mai mare decat cea spre stanga datorita

cresterii in A2; curba investitiilor nu se modifica

insa datorita lui A1

O alta posibilitate consta in prezenta tarilor

mari

Presupunem un soc care modifica curba de

economisire spre dreapta: Sr->Sr’

Prin urma, curba contului curent se deplaseaza

spre dreapta

Rata dobanzii se modifica si ea, de la r* la r*’,

prin urmare, investitiile cresc

Astfel, intr-o economie mare si deschisa, un soc

asupra curbei economisirilor duce la cresteri

atat in economisiri cat si in investitii

Alte masuri ale integrarii pietelor de capital

O masura este a diferentialului ratei dobanzii

Daca diferentialul ar fi diferit de 0 atunci

capitalurile ar trebui sa curga spre economiile

cu rate ridicate ale dobanzii

Daca insa persista un diferential pozitiv, ne-am

putea astepta ca unele tari sa implementeze

restrictii ale fluxurilor de capital

! Diferentialul ar trebui sa ia in considerare si

deprecierea ratei de schimb

Motive pentru care diferentialul ratei dobanzii

nu este o masura optima a integrarii pietelor de

capital

Poate reprezenta o masura buna doar daca:

1. Pretul relativ al cosului de consum pentru

diferitele tari nu se schimba de-a lungul

timpului

2. Nu exista incertitudine cu privire la rata de

schimb sau indivizilor nu le pasa despre asta.

Paritatea acoperita a ratei de schimb

• Paritatea acoperita=(1+i)-(1+i’)F/S

Diferenta procentuala dintre F si S este

cunoscuta ca si discountul forward: fd=(F-S)/S

Pt valori rezonabile : fd=ln(F)-ln(S)

Pt valori mici : 1+i*+f-s

• Diferentialul acoperit ale ratei de

schimb este dat de: i-i*-(f-s)

i-i*-fd

O modalitate diferita de a interpreta

diferentialul acoperit al ratei dobanzii este de a

folosi diferentele intre ratele la depozitele in

aceeasi moneda in doua tari, tara de origine si

tara de comparatie

Diferentialul ratei reale a dobanzii

• equatia Fisher : r=i-πe,

• unde r este rata reala a dobanzii, i este

cea nominala iar πe inflatia asteptata

• Diferentialul ratei reale a dobanzii:

• r-r*=(i-i*)+(πe-π*e)

• => r-r*=(i-i*-fd)+(f-se)+(se-s+ π*e- πe)

• f-s=fd

• 1. prima expresie: diferentialul acoperit

al ratei dobanzii(i-i*-fd)

• 2. a doua componenta: premiul de risc

al ratei de schimb(f-se)

• 3. a treia: deprecierea asteptata a ratei

de schimb(se-s+ π*e- πe)

• E=SP*/P

• P=P*S, si atunci: e=1

• In realitate, PPP nu se verifica