Masajul medical reprezinta grupul de tehnici care se executa asupra musculaturii si tesuturilor adiacente cu scopul relaxarii, si imbunatatirii circulatiei sanguine. Se poate aplica un masaj local, pe diferite regiuni ale corpului, sau masajul general, el mai poate fi superficial sau profund, sedativ sau stimulant. Este cel mai cunoscut mijloc de fizioterapie, el fiind folosit inca din anul 3000 i.e.n.

Efectele masajului: imbunatateste circulatia sanguina, stimuleaza regenerarea tesutului cutanat, ajuta la schimburile gazoase la nivelul pielii, ajuta la scaderea tesutului grasos subcutanat, are efect analgezic asupra tesutului cutanat si muscular, creste rezistenta musculara, produce relaxare si scade anxietatea.

Procedee principale de masaj (fundamentale): alunecarile (netezirea, efleurajul); frictiunile; framantatul si stoarcerea (petrisajul); lovirile usoare si ritmice (baterea, tapotamentul); vibratiile. Procedee secundare de masaj (ajutatoare): cernutul si rulatul; presiunile; tractiunile si tensiunile; scuturarile; ciupirile si pensarile;

Netezirea/EfleurajulDefiniie:Se adreseaz tegumentelor i const n alunecri ritmice i uoare executate cu diferite pri ale minilor n sensul circulaiei de ntoarcere (venoase i limfatice).Micarea const n aciunea de mpingere i tragere a minilor cu o anumit apsare n funcie de scopul urmrit.

Manopera activa si cu presiune mai mare se va face intotdeuna in sensul curgerii circulatiei de intoarcere venolimfatice (dinspre distal inspre proximal, pentru a nu produce staza).Revenirea mainii inspre pozitia initiala se va face intotdeauna fara a desprinde mana de tegument, cu presiune mult mai mica fata de timpul precedent.Clasificarea netezirilor:Cnd acionm superficial se fac neteziri cu vrful degetelor, cu faa palmar sau cu cea dorsal. Presiunea manevrelor va fi rsfrnt strict asupra pielii.Cnd acionm mai profund avem neteziri cu marginea cubital, cu rdcina minii, cu pumnul palmar sau cubital. n timpul netezirilor intensitatea apsrilor va alterna ritmic i la distane egale pentru a nu stnjeni circulaia din artere.

A. Din punct de vedere al modului de lucru al minilor avem:- neteziri simultane- neteziri alternativeB. Din punct de vedere al direciei netezirilor:- pe direcie longitudinal a segmentului:simultane lungialternative lungi- pe direcie oblic:simultane mediialternative medii- pe direcie transversal:simultane scurtealternative scurteManevrele lungi pierd din vitez i presiune n timp ce manevrele scurte devin din ce n ce mai rapide, au ritm vioi i presiune crescut.C. Din punct de vedere metodic.- netezire introductiv- netezire final (de ncheiere)

Netezirea introductiv are loc n orice edin, orice regiune, segment sau zon.Tipuri:1. simultane lungi2. alternative lungi3. simultane medii4. alternative medii5. simultane scurte6. alternative scurteRitmul i intensitatea manevrelor vor crete n mod treptat, deoarece se urmrete obinerea nclzirii subiectului pentru urmtoarele tehnici i obinerea acomodrii subiectului cu maseurul.

Netezirea final. Succesiunea manevrelor este invers ca la cea introductiv. Manevrele vor scdea treptat n ritm i intensitate.D. Din punct de vedere al specificului regiunii avem:- neteziri pentru regiuni cu pilozitate crescut hipertricoz, neteziri n perie cu degetele n semiflexie

- neteziri pentru segmentele circulare, tronconice (brae, gambe, antebrae), neteziri n brar sau inel, se realizeaz sacadat. Se prinde segmentul n priz circular cu policele unul naintea celuilalt i se deplaseaz cu o micare sacadat.

Efectele terapeutice. Efectele se instaleaz pe cale reflex i mecanic.Efectele mecanice se rsfrng asupra:1. circulatiei2. sferei neuropsihice3. pielii

1. Asupra circulatiei:acioneaz direct asupra circulaiei venoase superficiale, mpingnd sngele venos n sensul curgerii normale;acioneaz asupra circulaiei profunde pentru regiuni plane i ntinse. Efectul se produce cnd netezirea se execut simultan i cu presiune.pentru regiunile circulare efectele sunt induse prin manevra superficial, netezirea sacadat n brar, deoarece priza circular simuleaz contracia fibrei musculare netede ce intr n alctuirea tunicii medii a venelor dispuse sub form de inele.

2. Asupra sferei neuropsihice:- realizeaz acomodarea subiectului cu maseurul, inducnd efect psihoterapeutic de relaxare. 3. Asupra pielii:- determin exfolierea celulelor cornoase, rezult scurtarea timpului rennoirii epidermului;- mpiedic ncrcarea progresiv a fibrelor elastice cu ioni de calciu prevenind mbtrnirea pielii;

- activeaz secreia de sebum i sudoare care intr n componena filmului lipidic, acid de suprafa cu rol antimicrobian, antifungic i antiparazitar;- stimuleaz deschiderea canalelor glandelor sudoripare;favorizeaz pierderea de cldur prin transpiraie, deci intervine n termoreglare;- prin sudoare se elimin i produi toxici de metabolism (azotaii, nonazotaii);- favorizeaz detoxifierea organismului dup eforturi intense, prevenind instalarea oboselii.

Efectele pe cale reflexa:Se excit receptorii senzitivo-senzoriali, extero-, proprio, interoceptorii, iar ecoul pentru fiecare receptor este diferit.Neteziri lungi- efectuate cu ritm i intensitate sczut induc un efect calmant, linititor la nivelul sistemului nervos central i efect relaxant decontracturant asupra musculaturii striate;- scad sensibilitatea conductibilitii i reactivitatea nervoas.

Neteziri scurte- efectuate cu ritm i intensitate crescut au efecte intense;- se induc efecte asupra circulaiei arteriale vasodilatante, hiperemie cutanat persistent;- temperatura pielii este incriminat n perceperea senzaiei dureroase, astfel temperatura sczut scade percepia durerii, rezult aplicaiile masajului cu ghea n diverse algii.

FrictiuneaDefinitie: Este reprezentata de presiuni cu intensitate variabila efectuate rotativ, longitudinal sau eliptic, la nivelul tegumentului si musculaturii pacientului.Este o tehnica de masaj care are ca principale tinte terapeutice zone mici ale tesutului celular subcutanat, tesuturi cicatriciale si aderentiale.Se adreseaza in special pentru tesuturile dermice si subdermice, fascii, tendoane, burse seroase, musculatura.

Tehnica uzeaza deplasarea din aproape in aproape, durata manevrei active circa un minut, urmata de deplasarea in regiunea imediat invecinata, cu revenire la nevoie in zona masata initial, pentru prevenirea iritarii tisulare, tehnica folosita cu forta putand provoca leziuni tisulare.De aceia tehnica nu se va folosi niciodata in fazele acute sau imediat postacute. Se contraindic de asemenea n procese hemoragice putand produce ruperea vaselor sanguine locale i continuarea hemoragiei.

In tehnicile neuromusculare, ca de exemplu in stimularea organelor Golgi de la nivelul insertiilor tendinoase, tehnica descrisa de Dr. James Cyriax, durata frictionarii este de pana la 15 minute, multi dintre pacienti si terapeuti considerand-o insa excesiva.La sfarsitul frictionarii, se recomanda intinderi functionale, mobilizari in unghiuri functionale pasive.

Clasificare:A. Din punct de vedere tehnicSe execut cu vrful degetelor, marginea cubital, rdcina minii, proeminena tenar i hipotenar, faa palmar, faa dorsal, pumnul palmar, pumnul dorsal sau cu cotul. La acestea se va apela n funcie de sensibilitate. Pe zonele sensibile fizic se va executa cu partea crnoas, iar pe zonele mai voluminoase, mai pline se va executa cu pumnul sau cotul.

n funcie de suprafa: n zonele mici cu degetele, n zonele mari cu toat mna, n zonele foarte mari cu ambele mini. Sensul este adaptat particularitilor anatomice ale regiunilor respective.Pentru ligamente, spaii interosoase, spaii intermusculare, degete, tendoane se execut liniar i longitudinal; pentru articulaii interfalangiene i pentru unele tendoane (tendonul lui Ahile) se execut transversal cu vrful degetelor sau cu marginea cubital a minii.

Dup specificul regiunii avem:- friciuni n clete pentru tendonul lui Ahile- friciuni n zigzag pentru coloana vertebral de sus n josPrin friciune putem aciona profund sau superficial mrind presiunea cu care se execut manevra i unghiul cu care degetele se aplic pe tegument. Cu ct presiunea este mai mare i unghiul este mai mare cu att manevrele sunt mai profunde, cea mai mare adancime fiind realizata la un unghi de 90 de grade.

B. Din punct de vedere metodicFriciunea este simpl sau combinat.Friciunea simpl cnd se execut unul din elementele tehnice.Friciunea combinat cu alte procedee de masaj: cu frmntatul.Efectele terapeutice. Efectele mecanice.- Elasticizarea si asuplizarea tesuturilor cicatriciale si a fibrozarilor tisulare, constitue unul dintre principalele efecte terapeutice, efect care nu poate fi conceput fara aceasta tehnica de tratament. Reduce astfel riscul aparitiei redorilor articulare, musculoligamentare, cicatriciale, precum si retractiile tisulare.

- Stimuleaza procesele de vindecare si favorizeaza regenerarea unui tesut cicatricial functional.- Amelioreaza si stimuleaza circulatia locala tisulara, cu aparitia vasodilatatiei tegumentare dar si la nivelul structurilor profunde intratisulare sau periarticulare.- Produce analgezie si induce relaxare musculara, mai ales cand sunt efectuate lent, usor si progresiv.- Creste absorbtia si vehicularea in circulatia profunda a unor produse medicamentoase.

Efectele pe cale reflex- Stimularea eliberarii de hormoni (histamina, bradikinina) care produc vasodilataie local exteriorizat prin hiperemie persistent.- Creterea afluxului de snge ctre piele. Aceasta explic mecanismul de asuplizare a acesteia n toate condiiile n care supleea este redus sau pierdut (naintarea n vrst sau tendina la formarea de cicatrici cu exces de material fibros).

- manevrele lungi executate cu ritm i intensitate sczut induc relaxarea muscular, fiind utila atat pacientilor cat si sportivilor, inainte sau dupa incheierea unei probe sportive, producand si analgezie este utila in tratamentul sechelelor dupa entorse, luxatii, contuzii, sufuziuni, intinderi musculoligamentare.- manevrele scurte executate cu ritm i intensitate crescut au efecte inverse, efectul stimulant creste randamentul recuperator, creste performantele fizice si psihice ale pacientului sanatos sau bolnav, inclusiv al sportivilor, inaintea probelor sportive.

Framantatul/PetrisajulDefinitie.Const n prinderea tegumentului, tesutului celular subcutanat si musculaturii pacientului, ridicarea sub forma unei cute, atat ct permite elasticitatea proprie i stoarcerea prin comprimare ntre degete sau ntre degete i rdcina minilor sau presarea pe un plan profund.

Clasificare:Din punct de vedere tehnic i n funcie de particularitile regiunii avem:1. Frmntatul n cut se aplic tuturor regiunilor. Difer ns priza n funcie de grosimea stratului de prelucrat.a. Priz mic se realizeaz ntre police i index;b. Priz medie se realizeaz ntre degetele 2, 3, 4, 5 i rdcina minii;c. Priz mare se realizeaz cu vrful tuturor degetelor inclusiv policele.2. Frmntatul n val sau n cut deplasabil se execut dac elasticitatea pielii o permite. Sensul este longitudinal i transversal.

Forme speciale:Se aplic pe segmentele circulare tronconice.Frmntatul circular segmentul se prinde cu priz circular. Policele sunt orientate unul n faa celuilalt, muchii sunt ntre degete i palme i sunt presai pe planul de sprijin.Frmntatul erpuit priza este tot circular. Policele sunt paralele, iar muchii sunt presaialternativ de mna dreapt i mna stng.

Efectele terapeutice. Efectele se instaleaz concomitent pe cale mecanic i reflex. Ele nu pot fi att de net difereniate, deoarece masele musculare au o dispoziie profund.

Frmntatul activeaza circulatia limfatica si stimuleaz deschiderea unor capilare de rezerv favoriznd circulaia profund i eliminarea produilor toxici de metabolism astfel mobilizarea fluidelor si a lichidelor de staza constitue unul din cele mai importante efecte terapeutice.

Stimuleaz proprietile fizice ale muchilor, i anume:Troficitatea menine muchii n stare trofic normal mpiedicnd apariia atrofiilor (dup imobilizri n aparat gipsat sau alte afeciuni specifice);Elasticitatea creterea elasticitii prin stoarcere previne apariia rupturilor musculare, secundare unor contracii brute;Excitabilitatea este concretizat prin posibilitatea executrii unui efort prelungit i susinut datorit mpingerii barierelor de instalare a oboselii;Contractilitatea frmntatul crete fora de contracie a muchilor prin ameliorarea sincronizrii i mobilizrii unitilor motorii.

Metoda se dovedeste deosebit de utila in tratamentul hipotoniilor, atoniilor si chiar atrofiilor musculare, mai ales in cele produse de imobilizarea prelungita, in conditiile pastrarii normale a inervatiei musculare.Sidney Licht recomanda ca efectuarea framantatului sa fie facuta numai atunci cand:- nu exista riscul producerii socului histaminic dupa terminarea tratamentului (atunci cand nu apare hipotensiune arteriala, greturi, insomnie, miozita dureroasa).- exista mase musculare suficient de voluminoase (brate, coapse, gambe, solduri, perete abdominal), sau acolo unde tesutul celular subcutanat si tegumentul pot fi usor prinse cu mainile.

Sidney Licht descrie o serie de tehnici care deriva din framantatul clasic, tehnici pe care alti autori le includ la tehnici secundare de masaj:- ciupiturile- rulatul- stoarcerile- rasucitul- framantatul cu pumnul

Tapotamentul/BatereaEste cel mai excitant procedeu de masaj, dar efectuat bland poate fi o metoda relaxanta si intens reconfortanta. Definitie.Const n aplicarea unor lovituri (batai) ritmice, uoare si rapide, executate cu diverse pri ale minii.Clasificare:Din punct de vedere tehnic:Dupa DeLisa:- utilizarea partii dorsale a degetelor medii se numeste tocat- utilizarea suprafetei palmare a tuturor degetelor se numeste plescait- utilizarea regiunii hipotenare se numeste batatorire- cu periuta sau cu varful degetelor se numeste batere usoara- cand degetul mare si indexul produc o ciupire usoara a tesuturilor se numeste ciupire

Manevre de bttorit:- cu palma n cup sau ventuz;- cu pumnul cubital sau palmar;- cu pumnii complet nchii sau parial.

Se va evita:- regiunea lombar (rinichii);- plica poplitee;- axila;- plica inghinal;- triunghiul lui Scarpa.Tapotamentul se execut n lungul fibrei musculare.La fiecare ciclu de tapotament se execut o netezire.

Efectele terapeutice. Efectele pe cale mecanic:- mobilizeaz adipocitele din stratul adipos. Rezult rolul estetic al acestei manevre;- acioneaz asupra nervilor vasomori crescnd afluxul de snge ctre zona masat. Rezult hiperemie (nroirea i nclzirea pielii);- acioneaz asupra nervilor senzitivi scznd sensibilitatea dureroas;

- acioneaz asupra fibrelor musculare propriu-zise determinnd creterea tonusului muscular. Gradul de contracie muscular depinde de ritmul i intensitatea cu care se aplic manevra. Astfel avem:loviri aplicate cu ritm i intensitate sczut produc contracii pariale;loviri aplicate cu ritm i intensitate crescut produc contracii totale, dar fr efect mecanic;stimuleaz proprietile muchilor (excitabilitatea i contractibilitatea) cu condiia aplicrii de-a lungul fibrei.

Tapotamentul este recomandat n automasaj pentru c manevrele pot fi bine dozate. Se recomand ca masaj pregtitor pentru competiiile sportive de iarn, n tratamentul atoniei (diminuare a elasticitii esuturilor, lips de vitalitate) i atrofiei (reducere a volumului i puterii unui esut cauzat de inactivitate sau de tulburri de nutriie) musculare.

VibratiileDefinitie. Imprimare n esut al unui numr ct mai mare de micri oscilatorii ritmice, ntr-o unitate de timp ct mai mic, printr-o foarte rapida alternanta intre flexii si extensii ale cotului si umarului.

Micrile se aseamn cu tremurat continuu, tehnica fiind relativ greu de efectuat, aparand rapid oboseala mainii tehnicianului.

Sunt manuale i mecanice. Ele se completeaz reciproc i este ideal s se aplice alternativ.1. Vibraiile manuale:Se pot adapta particularitilor anatomice ale subiectului, i pot modifica ritmul, amplitudinea n funcie de regiunea i tolerana subiectului.2. Vibraiile mecanice:Produc oscilatii mecanice continue, uniforme, egale, cu ritm constant. Nu ntotdeauna se pot adapta formei regiunii masate.

In practica se poate combina masajul mecanic vibrator cu vibratiile efectuate manual.

Eficienta vibratiilor efectuate manual este de mai buna calitate fata de cele efectuate mecanic.Din punct de vedere tehnic:Vibraiile se execut cu vrful degetelor, faa palmar a degetelor, cu mana, cu regiunea radiocarpiana, cu toata palma si cu degetele inchise, cu pumnul inchis sau deschis.

Efectele terapeutice. Efectele apar prin actiunea factorului mecanic, dar si pe cale reflex:- manevrele fine, usoare, uniforme i prelungite sunt sedative, calmante, linititoare pentru sistemul nervos central, produc scderea sensibilitii pielii i a esuturilor superficiale si cresterea pragului de perceptie a senzatiilor periferice, producnd senzaie de amorire, nclzire generala, confort i relaxare;

- relaxare musculara pe musculatura contractata antalgic sau hipertona prin suprasolicitare, facilitand astfel performanta motorie musculara.- manevrele ample i puternice produc un efect stimulant, excitant, cu cresterea tonusului psihic, cu cresterea capacitatii de efort, combaterea oboselii generale si musculare, cu cresterea performantelor psihice si fizice, cu activarea circulaiei si hiperemie consecutiva.

Manevrele secundareIncadrarea unor procedee ca procedee secundare de masaj se face mai mult din considerente didactice, care reies din frecventa cu care se utilizeaza in practica medicala aceste procedee, sau din faptul ca unele dintre acestea provin din cele etichetate drept principale, prin variante de tehnica.

Efectele terapeutice in marea lor parte se pot obtine cu ajutorul procedeelor etichetate drept procedee principale de masaj, procedeele secundare de masaj fiind acele procedee care prin asocierea lor cu procedeele principale cresc eficienta tratamentului sau permit obtinerea mai usoara a unor efecte terapeutice, altfel greu de obtinut.

Sunt mai putin frecvent folosite in masajul uzual.Nu sunt intodeauna obligatorii de utilizat.Nu constitue uzual metode de masaj care sa deschida sedinta de masaj.Nu sunt metode obligatorii si obisnuite de pregatire pentru masaj.Nu constitue metode unice in terapia prin masaj.

1. Rulatul i cernutul;2. Traciunile, tensiunile i scuturrile;3. Presiuni;4. Ciupiri i pensri.

RulatulSe aplic segmentelor circulare, ntre feele palmare cu meninerea degetelor n extensie. Minile se deplaseaz ritmic, alternativ, de jos n sus, anterior i posterior sau invers, feele palmare lucrnd n permanen n planuri paralel.

CernutulSe prinde masa muscular cu vrful degetelor, uor flectate, sau ntre feele palmare cu degetele ntreptrunse i se deplaseaz n sens lateral de jos n sus prin ridicri i presiuni alternative. Cel mai frecvent se foloseste dupa framantare intensa sau tapotament.

Cernutul si rulatulSe adreseaz segmentelor tronconice i induc urmtoarele efecte:- relaxare importanta a maselor musculare si sedativ asupra sistemului nervos central. - decongestie;- redau supleea si elasticitatea tisulara.Sportivii apeleaz la ele dup eforturi intense avnd avantajul c se pot aplica peste mbrcminte n pauzele dintre probe i dup competiii.

Tractiunile si tensiunileTractiunile sunt miscari de tragere in axul lung al segmentului de tratat, cu scopul de a indeparta cele doua capete articulare,cu intinderea tesuturilor moi periarticulare, iar tensiunile reprezinta active sau mai ales pasive, o fortare a capatului extrem de miscare a unui segment de tratat, pe directia unghiurilor normale de miscare a articulatiei respective.Se executa la sfarsitul sedintei de masaj.Se executa numai pentru articulatii si tesuturile periarticulare.La nivelul articulaiilor se produce o senzatie de incalzire placuta, de reducere a tensiunii locale, de usurare.

Cresc amplitudinea de miscare articulara si periarticulara, de asuplizare articulara si musculara.Previn si combat redorile si anchilozele articulare si redorile de origine musculoligamentara.Mentin mobilitatea normala.Reduc intensitatea durerilor prin mecanism de decoaptare articulara si cresc posibilitatile de miscare articulara.Favorizeaza vindecarea in conditii functionale normale.Previn fibrozele excesive si faciliteaza mentinerea structurii functionale normale, in conditiile reducerii duratei de vindecare, a diminuarii durerii, a prevenirii limitarilor functionale ulterioare.

ScuturarileMicri oscilatorii care se executa ritmic, amplu, la nivelul segmentelor de membru, membru in intregime sau tot corpul. Se execut prin prinderea segmentului distal cu ambele maini, urmat de imprimarea unor miscari ritmice si vii dinainte inapoi si de sus in jos, apoi cu alternanta inversa.Efectele sunt in special miorelaxante la nivelul grupelor musculare contractate sau retracturate, analgetic si de ameliorare a tonusului fizic si psihic al pacientilor.

PresiunileConstau ntr-o apsare superficial sau profund. Se aplic n diverse moduri:- presiuni simple;- presiuni vibrante;- presiuni asociate cu micri respiratorii. Acestea se aplic n ritmul frecvenei respiratorii (16-18 resp./min.).Un prim efect terapeutic este acela de analgezie, efect care de regula apare dupa o initiala scurta exacerbare a durerii, urmata de hipoalgezie pana la anestezie. Mecanismul are o importanta componenta reflexa. Eficienta este mai mare pe punctele dureroase decat pe zonele dureroase.

Efectele sunt relaxante prin asociere cu vibraiile.

Ciupirile si pensarileSe aplic pe poriunile musculare i difer prin priza cu care se execut. Ciupiturile au priz mic, iar pensrile priz medie sau mare. Corectitudinea manevrelor este dat de zgomotul fit.Au efect excitant cnd se execut cu ritm viu.

Manevrele secundareRulatul i cernutul se fac naintea tapotamentului, dup frmntat.Ciupiturile i pensrile se fac naintea tapotamentului.Pensrile nu se fac niciodat direct pe os, se fac paravertebral.Tensiunile dup netezirea final.

Masajul pieliiIntodeauna in efectuarea masajului tegumentar se va tine cont de zona de tratat, avand in vedere faptul ca diferitele zone de tegument au structura diferentiata, au grosime si sensibilitate diferita, iar toleranta si reactia la diferite modalitati de efectuare a masajului va fi diferita.Indicatii:- cicatrici- placi tegumentare cu vindecare incompleta- procese degenerative sau inflamatorii tegumentare

Cele mai utilizate manopere de masaj medical clasic sunt:- efleurajul- frictiunile.

Efeurajul:Pentru stimularea circulatiei venoase:- viteza de deplasare a mainii terapeutului trebuie sa fie adaptata aproximativ vitezei de curgere venoase proprii a bolnavului, aceasta putand fi stabilita individual dupa aspectul tegumentului in timpul masajului, cu recolorarea tegumentului imediat in urma mainii terapeutului.Pentru stimularea circulatiei limfatice:- viteza de deplasare a mainii terapeutului va fi mai mica, cu intreruperi ritmice, cu forta de apasare mai mare la sfarsitul miscarii, ca sa permitem golirea colectorilor proximali, semnul clinic de evolutie buna fiind reducerea consistentei zonei de tratat, care devine mai moale, mai elastica. Pentru introducerea altor tipuri de proceduri:- viteza de deplasare poate sa fie mai rapida, se poate asocia cu o apasare mai pronuntata, mai ales atunci cand dorim sa aplicam un masaj cu efect stimulant, excitant.

Frictiunea.Se va face prin apasari progresive dar nu foarte puternice ca sa nu depasim grosimea tegumentului, cu scopul mobilizarii tegumentului fata de structurile tisulare adiacente, pentru intinderea tesuturilor tegumentare din jurul zonei afectate.Tegumentul va fi intins in limita elasticitatii tisulare, peste care se va trece usor astfel incat sa nu producem noi leziuni tegumentare, exacerbarea durerii sau a procesului iritativ-inflamator local.Un eritem chiar de lunga durata nu reprezinta un semn de iritatie tisulara, putand fi chiar o reactie benefica in cadrul tratamentului, spre deosebire de cresterea durerii si aparitia sau cresterea infiltratiei si edemului la nivel local insotita mai ales de reducerea mobilitatii la acest nivel.

Masajul tesutului conjunctivDispozitia tesutului conjunctiv, forma si dimensiunile sale permit utilizarea tuturor tipurilor de manopere terapeutice utilizate in cadrul masajului medical clasic.Framantatul constituie o manopera frecvent utilizata pentru influentarea depozitelor adipoase bogate subtegumentare.

Masajul muscularSe utilizeaza toate tipurile de manopere de masaj, atat principale cat si secundare.Efleurajul.Se va efectua de-a lungul fibrelor musculare, initial cu apasare mai usoara, ulterior cu cresterea fortei de apasare mai ales la nivelul corpului muscular, cu forta de apasare mai mica la nivelul tendoanelor si zonelor tendinomusculare.Frictiunea.Se va efectua longitudinal la nivelul maselor musculare, circular la nivelul zonelor tendino-musculare si tendoanelor, a aponevrozelor si fasciilor intermusculare, a insertiilor tendinoosoase.Intensitatea apasarii va fi cu atat mai mare cu cat grosimea stratului muscular va fi mai mare si cu cat dorim sa obtinem un efect mai excitant.

Framantatul. Se face diferit in functie de zona de tratat.La nivelul zonelor plate se practica framantatul in cuta, iar la nivelul membrelor se va practica framantatul in cerc sau bratara, mana la acelasi nivel sau la nivele diferite.Se aplica cu bune rezultate la nivelul corpului muscular si nu se va practica la nivelul tendoanelor ori insertiilor tendinoase.

Masajul articular si a altor componente osteoarticulareLa acest nivel se poate aplica doar efleuraj si frictiune, uneori vibratii, la care se mai adauga tensiuni, tractiuni si uneori scuturari, in situatia prezentei unei musculaturi suficient de bune in zona respectiva, mizandu-se pe efectul local al aplicatiilor.

Masajul formatiunilor vasculare perifericeManoperele superficiale, putin intense gen efleuraj, vor influenta in special circulatia tegumentara, manoperele care au o actiune ceva mai profunda, frictiunile sau framantatul, vor influenta mai mult circulatia musculara daca se vor face de intensitate moderata, daca se executa intens vor activa toate structurile circulatorii profunde inclusiv ale oaselor.

Masajul nervilor perifericiSe aplica la nivelul radacinilor nervilor spinali, la nivelul traiectului periferic al nervilor, in anumite puncte de stimulare a nervilor respectivi sau locuri de trecere a nervilor la nivelul unor tesuturi.Se pot folosi efleuraj, frictiunea, presiunile, vibratiile si mai rar tapotamentul.

Efleurajul.Se executa prin miscari de netezire efectuate initial usor apoi mai apasat la nivelul punctelor sau zonelor dureroase de pe traiectul nervilor respectivi, cu miscari scurte la nivelul punctelor dureroase, mai lungi la nivelul zonelor dureroase.Intensitatea manoperelor creste ulterior, concomitent cu cresterea fortei de apasare, in asa fel incat sa actionam profund la nivelul traiectului nervilor respectivi, cu scopul de a decongestiona si activa circulatia la nivelul tesuturilor perinervoase, a combaterii stazei si resorbtiei exudatelor.

Frictiunea.Se practica punctiform la nivelul zonelor mici dureroase sau longitudinal, de-a lungul traiectului nervilor, de intensitate mica sau medie, cu scopul reducerii sensibilitatii si cresterii pragului de perceptie a senzatiilor dureroase.

Masajul regiunii precordialeSe folosesc efleurajul, frictiunile, tapotamentul si vibratiile.Pacientul va fi pozitionat in decubit dorsal, relaxat, cu trunchiul putin ridicat, iar membrele superioare si inferioare putin indoiteIn scop relaxant, calmant, cu efect bradicardizant, de linistire si reducere a efortului miocardic:- cu miscari de alunecare lente care pornesc de la nivelul regiunii epigastrice in sus, aluneca la nivelul sternului pana pe spatiile intercostale stangi precordiale si se termina la nivelul varfului inimii, cu palma deschisa, cu degetele intinse, doar usor atingand tegumentul.In scop excitant, stimulant, cu efect tahicardizant, de crestere a fortei de contractie miocardica, eventual chiar cresterea tensiunii arteriale:- tehnicile de masaj vor fi facute energic, rapid si intens.

Masajul plamanilor si a cailor respiratoriiPentru a avea un efect terapeutic asupra plamanilor este important ca sa practicam masajul la nivelul intregii cutii toracice.Tehnicile utilizate sunt cele clasice, cu mentiunea ca ele se vor aplica mult mai energic si intotdeauna vibrator atunci cand dorim sa favorizam si drenajul respirator.Se incepe cu un masaj energic la nivelul spatelui, continuand cu partile laterale ale toracelui iar apoi cu partea anterioara a cutiei toracice.

Masajul organelor abdominalePozitia pacientului este de decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate usor, in asa fel ca musculatura peretelui abdominal sa fie maxim relaxata.Debuteaza cu un masaj al peretelui abdominal efectuat clasic, cu rol de pregatire a peretelui pentru tehnicile profunde ce vor urma, astfel sensibilitatea tegumentului se reduce si creste toleranta pacientului la tratamentul aplicat.

Masajul colonuluiSe efectueaza din zona cecoapendiculara pana la nivelul regiunii rectosigmoidiene.Se face prin efleuraj, frictiune, framantat si usor tapotament.

Masajul intestinului subtirePrin efleuraj, frictiune, framantat si usoare scuturari pornind circular in jurul ombilicului, din aproape in aproape de-a lungul intregului abdomen.

Masajul stomaculuiUtilizeaza efleurajul, frictiunile si vibratiile usoare, de-a lungul marii curburi a stomacului in sens descendent iar de-a lungul micii curburi in sens ascendent

Masajul ficatului si a veziculei biliareSe folosesc efleurajul, frictiunea usoara, framantatul si mai ales vibratiile, la nivelul hipocondrului drept, atat subcostal cat si deasupra coastelor, pornind de la nivelul regiunii medioabdominale spre partea laterala si terminand in lomba dreapta.

Masajul zonei renaleSe folosesc efleurajul, frictiunile si vibratiile, la nivelul jonctiunii dorsolombare si a flancurilor.

Masajul vezicii urinareManopere de efleuraj si presiuni vibrate, deasupra simfizei pubiene, apasand mai ales de-a lungul plicii inghinale, de sus in jos, cu finalizare deasupra simfizei pubiene.

Mari scoli de masajMasaj suedezMasaj chinezescMasaj japonezMasaj SarawakiMasaj indian Masaj ThaiMasaj marocanMasajul bailor turcesti