8/9/2019 Matester

1/21

Materiale de construsctii

Naval Daniela

I. Tema: Rolul Materialeleor de construct. In econimia nationala

I.1 Cuprinsul si sarcinile (mat. De construct) ca obiectiv de studiu.

M.C. reprezinta totalitatea materialelor de naturale sau artifciale olosite in

procesul realizarii unei constructii

Tema cursului M.C consta in descirarea proprietatilor! in det"erminarea

domeniilor s#i conditiilor de olosire a lor rationala in constructii.

$copul cursului M.C. consta in sturierea proprietatilor "enerale in pastrarea lor si

bazele te#nolo"ice de abricare

Industria mat. De constr. %ste o manura economica de care depinde

potentialul tarii problema principala in constructia capitala este ridicareaefcientei investitilor capitale in baza induastrilizarii. C#eltuielile la mat. De

construct sunt &' din costul lucrarilor de constructie ! monta ! s#i a *+a parte

din investitiile capitale.

,roducerea mat. de construct. e le"ata in primul rind de dobindirea si de

prelucrarea unei cantitati mari de materie prima .

I.-. inormatie istorica scurta:

De+a lun"ul dezvoltarii civilizatiilor sa perectionat s#i olosirea M!C! nele

M!C! au ost date uitarii! altele sau perectionat ! au aparut M!C! noi . Ca unuldintre cei mai vec#i lianti(amestec plastic) este cunoscut /0R .In prezent

liantul cel mai olosit este cimentul .cera2mica olosita inca de demult are lar"a

intrebuintare s#i in prezent! perectionindu+se te#nlo"ia prelucrarii:

I.*. Masurile ocrotirii mediului ambiant la mat!de cinstruct! din interprinderi.

3crotirea mediului ambiant la MC din interprinderi. 3crotirea mediului ambiant in

conditiile pro"resului te#nico+stiintifce este una din problemele "enerale la

interprinderile MC.

Implementarea sau introducerea te#nicii moderne in procesele naturaleimpiedica decur"rerea lor normala si aduce la sc#imbari nedorite in bisera.

,roducerea multor materiale de constr! se bazeaza pe te#nolo"ii ara deseuri!

multe din uzine sunt inzestrate cu sisteme de captare a praului ! ce includ niste

fltre electrice. 3 parte din praul acumulat este olosit pe lar" in a"ricultura.

8/9/2019 Matester

2/21

-. Tema : ,roprietatiile "enerale a MC

,roprietaliile "enerale ale MC se impart in:

I. Caracteristici fzice (propriet fzice) ce includ:

1. Densitatea reala-. Densitatea aparenta*. Densitatea in "ramada4. Densitatea in stiva

II. Caracteristici de structura1. Compactitatea-. ,orozitatea*. /olumul de "oluri4. 5ranulozitatea

III. Caracteristici privind comportarea mat de constr la actiunea apei1. 0bsorbtia de apa

-. ,ermiabilitatea*. Coefcientul de inmuiere4. Rezostenta la in"#et+dez"#et

I/. Caracteristici mecanice ce includ:1. Rezistenta-. Duritatea*. zura

/. ,roprietati ce caracterizeaza atitudinea materialelor la actiunea cladirii ce

include:1. Conductibilitatea termica-. Capacitatea colorifca*. Rezistenta la oc

4. Reractaritatea/I. ,roprietati c#imice :

1. Corozia(ru"inirea)-. Rezistenta la medii acide.

/II. ,roprietati te#nolo"ice1. ucrabilitatea-. Consistenta*. se"re"area

3. Materiale din piatra naturala

3.1. Generalitati

8/9/2019 Matester

3/21

Rocile+sunt asociatii natural de minerale. Maoritatea rocilor sunt etero"ene din

punct de vedere minerolo"ic! numai o mica parte sunt omo"ene (care au structura

unitara)

Mineralele 6 sunt ormatii anor"anice in compozitia caruia intra numai substante

minerale.

3.2. Clasifcarea materialelor din piatra naturala

Se clasifca in :

1. elemente natural

-. suluri

*. #alo"enuri

4. o7izi si #idro7izi

8. carbonate si nitrati

&. osati

9. cromati

. silicate

;. substante or"anice

Clasifcarea rocilor:

1. roci ma"matice

-. roci sedimentare

*. roci metaorice

,rocesele care au dus la ormarea rocilor in scoarta terestra pot f:

+endo"ene (din interiorul pamintului)

+e7o"ene (care se depun la supraata pamintului)

Rocile ormate prin racirea ma"mei poarta denumirea de roci magmatice. %le se

impart in & amilii dierite prin compozitia c#imica si minerolo"ica.

Rocile sedimentares+au ormat prin actiunea unor actori distructivi c#imici!fzici

si biolo"ici! aceste roci pot lua nastere prin:

1. actiuni distructive

-. actiuni de precipetare

*. actiuni comple7e

Rocile metaorice s+au ormat ca urmare a modifcarii conditiilor de temperature

sau de presiune.

8/9/2019 Matester

4/21

3.3 Caracteristici tehnice ale rocilor si tipurile lor.

Caracteristicile te#nice si tipurile lor constituie principalul criteriu de ale"ere a

rocilor pentru constructii.

Deosebirea lor este:

1. dupa densitatea aparenta (oarte usoare!usare!semi"rele!"rele!oarte "rele)

-. dupa capacitatea de absorbtie a apei (putin absorbante!absorbante si oarte

absorbante)

*. dupa rezistenta la compresiune (roci oarte slabe!slabe!milocie!mare!oarte

mare)

4. dupa rezistenta la soc

8. dupa rezistenta la uzura

&. dupa continutul de minerale dure (roci oarte moi!moi!milocie!dure!oarte dure)

3.4. Produsele din piatra pentru constructii.

,rodusele din cariera se obtin prin saparea cu autorul e7ploziilor!cind nu se pune

problema de marime si microfsurare a blocurilor. ,rodusele obtinute se pot olosi ca

material nefnisat sau pot f sc#imbate ca dimensiuni si orma.

,rodusele de balastiera se obtin prin sapareamecanicade zacaminte!prin spalarea si

sortarea materialului rezultind produse "ranulare.

,ietrele natural sunt material in bucati cu "rad dierit de prelucrare! olosite lazidarie! placae! pardoseli.

,ietre neprelucrate sunt bucati de roca olosite la orma si dimensiunile cu care au

rezultat.

,ietre prelucrate sunt bucati de roca supuse unor operatii de fnisare dupa

e7tra"erea din cariera si inainte de a f puse in opera.

,rincipalele tipuri sunt:

1. piatre pentru zidarii

-. pietre pentru pardoseli

*. pietre pentru placae(pereti)

4. pietre pentru pavae (drumuri)

3.. !ctiunea agresi"asi mi#loace de protecti"e a materialelor din piatra

naturala.

0ctiunea a"resiva a elementelor pot f de natura fzica! c#imica! bilo"ica.

1. 0ctiunile fzice cuprind:

+variatii de temperature ce conduc la mocrofsurare

8/9/2019 Matester

5/21

+apa din pori si in"#et+dez"#et ce produce fsurarea sctructurii prin e7pansiuneaapei

%ectul actiuniifzice se maniesta in timp indelun"at.

-. 0ctiunile c#imice+ ele depend de compozitia minerolo"ica a materialelor de obicei

sunt urmari ale reactiilor c#imice intre o7izi din atmosera.

Dupa rezistenta lor actiunile c#imice se caracterizeaza ca:

+ Nerezistenta la actiuni c#imice+ Rezistenta la actiuni c#imice+

8/9/2019 Matester

6/21

4. Materialele ceramice

4.1. Generalitati. Clasifcarea materialelor.

,rodusul ceramic este un material sub orma de piatra artifcial obtinut sub arderea

unor orme asonate din amestec de ar"ila!apa si dierite adaose.

Calitatea materialelor prime si temperature de ardere determina ormarea unor

material ceramic cu caracteristici dierite sise pot clasifca dupa urmatoarele criterii:

1. $n unctie de culoare deose%im:

+colorate (rosietica)

+alba

2. $n unctie de marimea granulelor constituante:

+ ceramica bruta

+ceramica semifnal

+ceramica fna

3. $n unctie de compactitate

+ ceramic poroasa

+ceramica semicompacta

+ ceramic compacta

4.2. Materia prima

,entru producerea ceramicii ca materie prima este utilizata coalinele si ar"ilele in

stare pura adesea in amestec cu adaosuri

Coalinele sunt compuse din mineralul principal coalenit ce contine "ranule cu

dimensiuni mai mici de '.'1.

0r"ilele au component moneralo"ica neomo"ena masa ar"iloasacontine "ranule cu

domensiuni mai mici de '.'*+'8 mm. 0r"ilele au culoare de la ala verzuie "ri pina la

nea"ra.

4.3. Caracteristicile argilei

0r"ilele amesticate cu o cantitate anumita de apa ormeaza o pasta

ar"iloasa!plastic ce poseda calitatile unui liant.

,lasticitatea ar"ilei se numeste proprietatea sa in stare umeda si de a obtine

ormele necesare ara a se crapa. $upusa uni process de incalzile masa ar"iloasa ar

suporta urmatoarele transormari:

1. pina la temp. 4''+8'' "rade ar"ila se usuca prin evaporarea apei libere

-. pina la 9''+'' ar"ila pierde apa le"ata c#imic devenind poroasa si ra"ile

8/9/2019 Matester

7/21

*. la cresterea temperaturii mai sus de '' ar"ila se incepe a topi producindu+se

topitura de ar"ila.

4.4. Principii tehnologice de a%ricare a produselor ceramice.

Te#nolo"ia de producer a ceramiciicuprinde urmatoarele etape:

1. a&a de pregatire a materiei prime(e7tra"erea!macinarea!amestecul cu altesubstante)

2. a&a de asonare a ormelor crudecuprinde operatiile de modelare a ormei

produsului ce urmeaza a f realizat. .

,oate f cu "auri rotun"ite sau alun"ite.

Densitatea aparenta a caramizii este de la 1.&+1.; ">cm*.

Conorm limitei de rezistenta la compresiune caramizile se impart in urmatoarele

marci 98!1''!1-8!18'!198!-''!-8'!*''.

0bsorbtia de apa &+.

?locurile au dimensiulile -8'>1-'>1*! -8'>-8'>1-' ! ele sunt utilizate la zidariile

peretilor interior si e7terior portanti si neportanti.

Corpuri ceramice pentru plansee:

$unt destinate de a f in"lobate in structura din beton armat pentru reducerea

"reutatii.

Materiale pentru invelitori: In aceasta "rupa sunt incluse ti"lelepentru realizarea

acoperisurilor.

Tuburi ceramic:

$e olosesc in principal pentru realizarea canalelor individuale de um cit si a

ventilatiilor.

,roducerea ceramicii pentru protective si fnisare:

8/9/2019 Matester

8/21

In aceasta "rupa pot f cuprinse produse ceramic ce sunt destinate placarii peretilor

si a pardoselilor si pentru realizarea fnisaelor rezistente si protectiei anticorozive.

. Materiale si piese din mase topite

.1. Sticla si articole din sticla'materia prima

$ticlele sunt material solide cu structura amora obtinute prin supraracirea topirii.

,rincipalele tipuri de sticla sunt obtinute din :

1. nisip curat

-. soda NaC3*!rol de modifcator

*. creta CaC3*!rol de stabilizator

.2. (ehnologia de a%ricare

Te#nolo"ia de abricare cuprinde urmatoarele succesiuni de aze :

1. macinarea si amestecarea materiilor prime!

-. topirea amestecului din materie prima

*. asonarea produselor din sticla

4. recoacerea produselor

8. prelucrarea supraetei.

.3.Caracteristica de %a&a a produselor

$ticla silicate de constructie are componenta c#imica in procente:

1. $3- 91>94

-. Na-3 1*>18

*. Ca3 >1'.8

4. M"3 1>4

8. 0l3* '.8>1

&.

8/9/2019 Matester

9/21

$ticla se produce prin intinderea unei benzi neintrerupte de material. $ticla pentru

vitrine si o"linzi se obtine prin intinderea si laminare se supun procesului de sleuire

si lustruire.

.. Materiale din sticla

1. $italele sunt materiale cristalice ce se obtin din topituri silicate controlind

cristalizarea ce sunt ordonat asezate in structura sticlei. $italele se deosebesc de

ceramica prin dimensiunile mai mici a cristalelor!iar de sticla prin structura

policristalina (culoarea mat)

-. /ata minerala ea se caracterizeaza prin fbre subtiri sticloase cu diametrul de la

8+18 mm ce sunt obtinute di topituri de roci usor uzibile. /ata minerala se oloseste

la dierite tipuri de termoizolari (acoperis!tevi!conducte).

8/9/2019 Matester

10/21

). Materiale liante minerale.

$e numesc lianti minerali materialele de ori"ine minerala (naturala sau artifciala)

care in stare macinata si amestecate cu apa! ormeaza paste plastice prezentind

capacitatea de a se intari! find destinate le"arii materialelor "ranulare (a"re"atele)

pentru a ormacon"lomerate artifciale (betoane si mortare)

Intarirea uni liant mineral poate curinde - etape:

1. priza liantului! in care pasta trece din starea plastica in stare solida! dar ra"ila.

-. intarirea liantului in care rezistentele mecanice ale con"lomeratului cresc! tinzind

spre o valoare specifca a liantului.

iantii se impart in:

1. naturali (ar"ila)

-. artifciali

a) pe baza de sulat de Ca

+ipsos de constructii

+ipsos de modela

+ipsos de inalta rezistenta

+ciment de an#idru

+ciment de pardoseala

+ipsos marmorean

b) pe baza de Ca 3 si M" 3

+var alrian

+var dolomitic

+var ma"nezian

c) pe baza de o7isaruri

+ ciment ma"nezian

@IDR0ICI

1. unitari

a) neclinc#erizati

8/9/2019 Matester

11/21

+var #idraulic

b) clinc#erizati

+ciment silicatic cu ma7 8 adaose

+ciment aluminos

-. micsi

a) pe baza de C ,

+C , compozit

b) pe baza de ciment aluminos

+ciment e7pansiv

c) pe baza de var

+z"ura 6var

+cenusa+var

+tras+var

ianti aerieni se numesc liantii care se intaresc numai in mediu uscat prezentind

rezistente reduse la actiunea ulterioara a apei.

).1. *iantii din gips. $nsusirile materiei prime. Producerea. +olosirea.

Metode de ridicare a re&istentei la apa a liantilor din gips.

Materia prima pentru obtinerea liantilor din "ips este roca sedimentara+ "ipsul!

continind sulat de Ca in stare bi#idrata (Ca $ 34! -@- 3)

5ipsul se poate prezenta cu structura compacta microcristalina sau constituita din

cristale mari! "emene! cu orma de rozeta. /arietatile! pure ! compacte! poarta

denumirea de albastru. /arietatile de "ips ce contine sulatul de calciu in stare

an#idra se numeste 6 an#idrid.

,rincipiul de abricare a liantilor pe baza de "ips! consta in calcinarea rocii. a

incalzire "ipsul se des#idrateaza! dar suera si modifcatii poliorme! trecind

succesiv prin urmatoarele stari:

1. la temp. pina la 19' "rade bi#idratul (Ca $34A -@-3) pierde B din apa cristalina

trecind in orma de semi#idrat (Ca $34A'.8 @-3)

-. la temp. de 19'+-1' "rade se pierde si restul de apa le"ata c#imic! semi#idratul

trecind in orma an#idra (Ca $ 34) compusul c#imic find denumit an#idru solubil.

Tratarea termica a rocii se poate realiza sub orma de bul"ari! urmata de macinarea

produsului calcinat sau sub orma macinat in prealabil.

Mecanismul prizei liantilor de "ips se bazeaza pe variatia solubilitatii produselor decalcinare! in apa.

8/9/2019 Matester

12/21

0stel! la amestecarea cu apa toate ormele solubile prin introducerea de activatori!

se vor dizolva in apa! ormindu+se! intr+o prma aza! solutia saturata de semi#idrat

In aza imediat urmatoare! semi#idratul trece in starea de bi#idrat! ormindu+se

solutie de bi#idrat.

Ca$34A'.8@-31.8@-3+++Ca$34A-@-3

Ipsosul de constructie se obtine prin calcinarea "ipsului la temp. de 1'+-'' "rade

avind compozitia predominanta ormata din semi#idrat si an#idrid solubil!care find

solubile in apa! determina priza rapida.

Domeniile de olosire a ipsosului de constructie e7ploateaza propr. 0cestuia:

1. este liant aerian! putind f olosit numai in medii uscare! iar pentru medii relativ

umede! elementele trebuie sa fe #idroizolante

-. plasticitatea pastei! inaintea inceperii prizei! permite realizarea fnisaelor cu

straturi subtiri! pentru acoperirea asperitatilorla tencuieli

*. e7pansiunea de volum! il recomanda pentru astuparea fsurilor si a rosturilor

dintre elementele preabricate

4. priza rapida il recomanda pentru fzarea pe pereti a elementelor de instalatii

8. densitatea aparenta mica Il recomanda oentru realizarea elementelor decorative

si a elementelor neportante sau autoportante ("reutate proprie)

&. capacitatea de izolare termica si onica il recomanda pentru realizarea acestor

tipuri de izolatii.

).2. *ianti ipsos,ciment,pu&olana

0cesti lianti se obtin! amestecindu+se (din masa) ipsosul semi#idrat (8'+98) C ,

(18+-8) si adaos mineral activ (1'+-8)+trepel! diatomit. 0sa lianti se atirna la tipul

liantilor #idraulici si se olosesc la producerea elementelor sanitaro+te#nice!

panourilor de pereti si altor elemente. 0daosul mineral activ este necesar pentru a

obtine stabilizarea liantului intarit.

).3. -arul aerian. Materii prime. Schema tehnologica de producere.

+elurile de "ar. +olosirea si intarirea "arului.

/arul aerian! este un liant ne#idraulic! avind in compozitie o7id de Ca si find obtinut

prin calcinarea calcarului cu continut de minimum ;8 Ca C3* (,I%TR%I D% /0R).

,rin incalzire la temp ;''"rade carbonatul de calciu se descompune termic

obtininsu+se varul nestins CaC3* ++++Ca3C3*

a contactul cu apa !carul se #idrateaza (se stin"e) obtinindu+se varul stins Ca3

@-3 se obtine Ca (3@)- E 18.8 Fcal! reactia se produce cu intensa de"aare de

caldura si este insotita de marirea de * oria volumului de Ca 3 reactionat.

,iatra de var se calcineaza de obicei in cuptoare verticale in bucati cu dimensiuni

de +-' cm!arderea bucatilor mici se poate ace in cuptoare orizntale. In inustria de

producre a varului temp de calcinare a varului este 11''+1-'' "rade depinzind de

8/9/2019 Matester

13/21

densitatea carbonatului si tipul cuptorului . In cuptorul vertical m. p. se incarca prin

partea superioara si materialul !in timp ce produsul calcinat se descarca prin partea

inerioara!se coboara in os in intimpinare primind "aze ferbinti.

In cuptor concomitent se petrece incalzirea!uscarea carbonatului de calciu!arderea

sa si racirea. Daca se oloseste combustibil solid (co7!=)!incarcarea se ace in

straturi impreuna cu bucati de piatra de var.

a evacuarea din cuptoare se obtine varul in bul"ari care se trateaza ca atare sau

se macina obtinindu+se varul nestins macinat. Dupa modul se stin"ere a varului se

cunoaste:

+var stins in pra sub orma de pulbere uscata (apa de stin"ere *' din masa

varului)

+var stins in pasta (apa de stin"ere -'' din masa varului)

Me canismul intarii varului se bazeaza pe - enomene:

+ scarea pastei prin evaporarea apei (reducerea volumului azei

lic#ide)!ceea ce provoaca apropierea intre ele a cristalelor de #idrozid de

calciu si sudarea lor de catre aceiasi substanta precipitata din solutie+ Carbonatoarea #idro7idului de calciu de catre bio7idul de

carbonatmoseric! avind ca eect cresterea rezistentei mecanice cit si a

stabilitatii la apa:+ Ca (3@)- C3-+++Ca C3*@-3

,rocesul de intarire a varului aerian impune uscarea pastei si e7punerea la actiunea

aerului atmoseric.

/arul aerian se oloseste in urmatoarele domenii:

+ Ca liant la prepararea mortarelor! pentru partile aeriene ale constructiilor

e7ecutate cu materialele poroase.+ Ca adaos plastifant la prepararea mortarelor cu alti lianti (ipsos!ciment)+ a zu"raveli si fnisari de tencuieli+ a stabilizarea ar"ilelor! intrucit contine calciu si realizeaza sc#imbul ionic!

iar in cazul olosirii varului nestins macinat se realizeaza si ridicarea

umiditatii ar"ilei! prin mobilizarea apei in reactia de #idratare si prin

de"aarea caldurii de #idratare.

+ Ca adaos donator de calciu !pentru lianti mi7ti! si ca reactiv bazic pentrusubstantele "eneratoare de "aze olosite la obtinerea materialelor cu

structura celulara.

).4. *ianti magne&ieni.

Carbonatul de ma"neziu se comporta similar carbonatului de calciu! cu care

poate orma serii izomore (M")(Ca C3*)- avind ca orma dolomita. Rocile cu

continut preponderent de carbonat de ma"neziu se numesc ma"nezite.

,rin calcinarea dolomitei sau ma"nezitei se pot obtine varuri dolomtice

respectiv ma"neziene!lianti ne#idraulici cu proprietati asemanatoare varuluiaerian! dar cu stin"ere mai lenta.

8/9/2019 Matester

14/21

).. Sticla solu%ila

$ticla solubila reprezinta o solutie apoasa coloidala a silicatului de Na si G!

avind densitatea 1.*+1.8 ">cm* cu continutul apei 8'+9.

$ticla de Na se produce din nisip de cuart si soda conorm te#nolo"iei sticlei

obisnuite.

Dezolvind bucatile de toc#ituri racite in apa! la temperatura ridicata si

presiune de '.&+'.9 M,a se obtine o sticla solubila.

%a se oloseste la producerea betoanelor acido+rezistente si reractoare.

$ticla de G este mai scumpa si se oloseste la olosirea vopselelor silicatice.

).. *ianti hidraulici. otiuni despre "arul hidraulic.

,rincipalii lianti #idraulici olositi in constructie sunt:

1.varurile #idraulice

-. cimenturile portland

*. cimenturile aluminoase

,rimele doua tipuri au componenta mineralo"ica ormata preponderent din

silicati de calciu! topit pentru care se cuprind in cate"oria liantilor silicatici.

Cimenturile aluminoase contin! preponderent aluminat de calciu.

/arurile #idraulice! sunt lianti #idraulici unitari! neclinc#erizati! obtinuti prin

calcinarea! la temp ;''+1''' "rade a calcarelor marmoase cu continut le &+-' impuritati ar"iloase.

Materia prima este calcinata in bul"ari. Dupa calcinare! bul"arii de var

#idraulic se supun tratamentului de stin"ere in pra cu cantitati limitate de

apa si se macina fn. In raport cu varul aerian valurile #idraulice prezinta

rezistente mecanice superioare si comportare mai buna la umiditate. /arurile

#idraulice se pot olosi la prepararea mortarelor petnru parti ale

constructiilor! ce lucreaza in mediul umed!pentru zidarii din materiale

compacte! la prepararea betoanelor de mica rezistenta mecanica. In prezent

importanta lor s+a redus find inlociute de cimentul ,ortland.

&.&. Cimentul ,ortland. Determinarea. Materia prima.

Cimenturile ,ortland se obtin prin calcinarea amestecurilor de calcar 98+9

cu ar"ila si eventual cu adaosuri pentru corectarea compozitiei mineralo"ica.

Materiile prime sunt fn macinate amestecate omo"en si calcinate

latemperaturi de peste 148' "rade! la care se produce clinc#erizarea.

).).1. Metodele de producere a C.P. . Metoda /umed0 /uscat0.

,roducerea C, este un proces te#nolo"ic complicat ce include:

+ Dobindirea si transportarea materialelor prime+ ,repararea amestecului materiilor prime

8/9/2019 Matester

15/21

+ Calcinarea amestecului pina la a"lomerare+ proces de clic#elizare+ Macinarea fna a clic#erului cu adaos de "#ips+ obtinerea C,.+ Depozitarea produsului fnit.

0mestecul materiilor primese ace prin metodele: uscata! umeda !

combinata.

Metoda uscata consta in maruntirea si amestecarea materiilor uscate!

amestecul materiilor prime se pastreaa in silosuri unde se corecteaza

componenta si se ac rezerve pentru lucrul continuu al cuptorului.

Metoda umeda a pre"atirii amestecuui materiilor prime se propune cind

materialele au umiditatea inalta.

Macinarea fna si amestecarea se ace in mediul apos *8+48 apa.

Comparativ cu metoda uscata! neaunsul principal al metodei umede este

consumul inalt de combustibil si ener"ie.

Cuptoarele de ardere pentru producerea clinc#erului! de obicei! suntorizontale!rotative cu o mica inclinatie ata de orizont. %le unctioneaza dupa

principiul contracurentului.

Calcinarea in cuptoare se ace in * aze:

+zona de incalzire pina la 9'' "rade

+ zona de calcinare pina la 148'"rade

+zona de racire de la 1*''+1''' "rade

).).2 Compo&itia chimica si minerologica a clincherului. !daosuri la

producere CP.

Clinc#erul obtinut este racit rapid de la 1''' "rade la 1'' !in curent de aer

este depozitat pentru citeva zile si este fn macinat! impreuna cu un adaos!

bine determinat (pina la 8)! de "ips. Compozitia mineralo"ica a C, poate f

e7primata de sistemul urmator.

C*sc-sH98

C*0C40

8/9/2019 Matester

16/21

*Ca3A0l-3* (C*0)+ celit II! se contine (4+1- ) se #indrateaza si se intareste rapid

dar are o rezistenta mica.

Compozitia c#imica a clinc#erului se determina cu continutul de o7izi in procente

dupa masa:

Ca3 &*+&&

$i3- -1+-4

0l-3* 4+

8/9/2019 Matester

17/21

. etonul

.1. Clasifcarea %etonului:

?etonul si mortarele sunt con"lomerate artifcial!obtinute prin amestecul omo"en

de a"re"at liant si apa luate in anumite proportii pina la intarire. 0ceasta masa e

numita amestec de beton.

?etonul se clasifca dupa:

1. densitate

+oarte "rele (dens. Mai mare de -&'' F">m*)

+"rele sau obisnuit (dens. -''+-&'')

+macroporos (1''+-''')

+usor (dens. 1-''+1'')

+oarte usor (dens. Mai mica de 1-'')

-. liantii olositi:

+pe baza de ciment

+pe baza de polimer ciment

+selicatici

*. dupa destinatie

+obisnuit

+#idrote#nic

+pentru pereti

8/9/2019 Matester

18/21

+pentru izolatii termice

+ pentru pardoseli! autodrumuri si aerodrumuri

+speciale

.2. Materia prima

1. nisip+ nisipul natural olosit pentru producerea betonului obisnuit prezinta un

amestec de "ranule.

Caracterizarea fnetii:

+nisip mascat

+nisip milociu

+nisip fn

+nisip oarte fn

,entru prepararea betonului de obicei se oloseste nisip mascat ce contine "ranule

si milocii si fne.

-.,ietrisul 6 se numeste material fabil ormat in rezultatul distru"erii naturale a

rocilor.

,ietrisul se clasifca in:

+pietris ractionat

+fn

+miociu

+mascat

*.,iatra sparta se numeste materia prima in rezultatul concasarii pietrelor naturale

si artifciale.

.3. Calculul do&a#ului %etonului

ucrare de laborator

.4.Proprietati generaleale amestecului de %eton. Caracteristicile

amestecului se reera in speciala proprietatile tehnologice.

1. lucrabilitatea betonului e7prima calitatea acestuia de a ramine omo"en in timpul

transportarii si trnarii.

-. consistenta betonului proprietatea de a se deorma sub actiunea unui lucru

mecanic.

*. aptitudinea de compactare 6ortele interne care impun ca la turnare betonul sa

ramina in aceiasi orma.

8/9/2019 Matester

19/21

4. tendinta de se"re"are+ reprezinta enomenul de separare a constituentilor unui

amestec.

.. Prepararea si transportarea amestecului de %eton:

,repararea amestecului de beton se eectueaza in mala7oare care pot f de - tipuri:

cu unctionare continua si cu unctionare periodica.

.). !ccelerarea intaririi %etonului:

$e cunosc citeva metode de intarire a betonului. Tratarea termina 1-+1& ore!

olosirea aditivilor.

0ditivii pot f de citeva tipuri:

1.accelerator de prize

-.aditivi acceleratori de priza si intarire

*.aditivi acceleratori de intarire

9.9.?etonarea in timpul iernii

Temperatura de intarire a betonului se considera normala de la 18+-' "rade.

,e timp de iarna pentru a asi"ura intarirea betonului trebuie sa obtinem rezistenta

necesara pentru intarire prin:

+olosirea caldurii interne a betonului prin utilizarea aditivilor

+transmiterea caldurii suplimentare incalzind a"re"atele preventiv.

.. Caracteristicile generale a %etonului:

Caracteristicile fzice ale betonului sunt:

1. densitatea

-. compactitatea si porozitatea

*. contractia betonului sau enomenul de reducere a volumului betonului.

4. coefcientul de dilatare termica

8. conductibilitatea termica

Caracteristicile mecanice ale betonului:

1.rezistenta la compresiune

-.rezistenta la intindere

*. rezistenta la incovoiere

4. durabilitatea

.. etoanele. Speciale.

8/9/2019 Matester

20/21

1. betoanele usoare! prin micsorarea densitatii aparente se realizeazas imultan -

caracteristici

+reducerea "reutatii

+cresterea capacitatii de izolare termica

?etoanele usoare se olosesc la peretii e7teriori!planseilor de acoperis!articolelor de

izolatie termica.

-. betoanele macroporoase se prepara la olosirea a"re"atului cu "ranulozitate

restrinsa.

*. betoane celulare. Cele obtinute prin spumare se numesc spumobetoane!cele

obtinute prin olosirea substantelor "eneratoare de "az se numesc "azobetoane.

?etoanele celulare se impart in:

+beton celular constructiv

+betoncelular termoizolant

+beton celular compact

4. ?etoanele #idrote#nice sunt cele aJate permanent sau temporar in contact cu

apa si se clasifca:

+in unctie de pozitiv in raport cu nivelul apei

+in unctie de masivitatea articolelor

+in unctie cu presiunea apei asupra betonului

8. ?etoanele rutiere sunt destinate e7ecutarii straturilor de imbracaminte a

drumurilor si platormelor

&. ?etoane reractoare sunt destinate captuselilor cuptoarelor si utilaului termic

industrial. %le se clasifca in:

+ betoane termorezistente

+ betoane reractoare

.15. Mortare de constructii

Mortarele de constructii se clasifca dupa:

1. 6omeniul de utili&are:

+mortar de zidarie

+mortar de tencuiala

2.dupa tipul liantului:

+pe baza de ar"ila

8/9/2019 Matester

21/21