Medicina Sociala ca obiect de studiu si stiinta. Biostatistica ca obiect de studiu si stiinta. Totalitatea statistica. Caracteristicile. Medicina sociala este stiinta promavarii, ocrotirii si fortificarii sanatatii, preventiei si controlului maladiilor prin efortul organizat al comunitatatii. Stiinta protejarii sanatatii, a oamenilor, redobindirii sanatatii prin efort organizat a societaii. MS urmareste aplicarea cunostintelor din diferite ramuri ale medicinii in aspectul asigurarii sanatatii populatiei unei comunitati si intregii societatii avind o orientare predominant preventiva,profilactica. MS - disciplina fara frontiere, inglobeaza studierea tutoror factorilor care conditioneaza sanatatea unei populatii si studierea activitatii structurilor sistemelor de sanatate. Ea este o disciplina colectiva, un domeniu specializat al preventiei medicale alcatuit din discipline distincte care isi concentreaza disponibilitatile asupra populatiei unei anumite comunitati, grup pulational in scopul promovarii, mentinerii si fortificatiei sanatatilor, promovarii bunastarii, precum si prevenirii imbolnavirilor, incapacitatii de munca, decesului prematur. MS este o interventie practicata in starea de sanatate a unei populatii avind drept aliat politicele de sanatate promovate in atare respectiva. MS ca stiinta are 2 componente: teoria fundamentala si practica aplicativa. MS intervine nu numai asupra determinarii nivelului de sanatate dar si asupra factorului care influenteaza modificarea sanatatii: -f mediului ambiant, -f economici, - f sociali, - conditiile de trai si de munca, - procesele de formare scolare si profesionale, - niv de cunostinte medicale si cultura sanitara. MS este stiinta intermultidisciplinara prin probleme abordate de ea care depasesc domeniul tehnic al sanatatii pt a rezolva importante probleme sociale, prob economice s.a. Elaborarea strategii si dezvoltarea sistemelor de dezvoltare este in strinsa legatura cu politica generala de sanatate, de politica reformelor sociale. Principalul obiectiv ca teorie si practica este reprezentat de asigurarea controlului asupra nivelului de sanatate, asigurarea controlului asupra morbiditatii unei popul prin efort comun si organizat si prin participarea activa a intregii comunitati. Prin metodele si tehnicile de lucru utilizate de MS sint elaborate solutiile optime de elaborare, aplicare, a prog de sanatate dintr-o comunitate. Obiectivul prioritar de studiu il constituie populatia unei comunitatti, grupurile umane, comunitatea. Scopurile MS le reprezinta la nivel international: reducerea discomfortului, prentimpinarea incampacitatii de munta, invaliditatii, decesul prematur, morbiditatii. Scopul principal - cercetarea legitatilor sanatatii publice, legitatilor de dezvoltare a sis de santate publica pt elaborarea programelor stiintific argumenatate cu caracter strategic si tactic in asptectul sporirii nivelului de sanatate a populatiei si a calitatii asistentei medico-sanitare, medico-sociale. Sarcinile propuse de OMS in aspectul mentinerii si promovarii sanatatii populatiei: rezolvarea problemelor sanatatii in aspect politic, acces la servicii medicale calitative, asigurarea calitatilor ce tin de securitatea sanatatii, promovarea sanatatii, profilaxia maladiilor. In scopul realizarii acestor obiective medicul trebuie sa posede cunostinte, competente, abilitati, atitudini, aptitudini in domeniile: - metode si tehnici ale statisticii sanitare si statistice epidemiologice; - met si teh de evaluare a morbiditatii populatiiei sub toate formele ei de expresie si a relatiilor de cauzalitate intre factorii de risc si cei de imbolnaviri; - met si teh de evaluare a fenomenelor demografice; - administratea si organizarea activitatii si a serviciilor de asigurare a sanatatii populatiei comunitare prin aplicarea managementului calitativ a serviciilor de sanatate si a programelor sanitare efective. - elemente de economie sanitara si legislatie sanitara; - teorie si met de educatie pt sanatate;- cunoaterea politicelor sanitare, metodologiei planificatii sanitare, modalit de finantare si organizare a serviciilor de sanatate calitattive. - studiul influentei fact de risc si de alta natura asupra starii de sanatate a populatiei cu elaborarea unor masuri de interventii adecvate. MS are o instorie indelungata de combatere a maladiilor si de prevenire a lor. Se cunosc etapele: -Preistorica cu 90-110000 ani in urma prin aplicarea unor masuri de prim ajutor medical. - Antica 8000-3000 iH creste natatilatea, densitatea populatiei, aparitia factorilor de risc pt sanatate odata cu dez agriculturii, dez localitatilor urbane. -Medievala sec 4-15 boala era pedeapsa pt pacate, apar primele centre de invatamint medical, universitati si facult medicale, la Salerma in 1000, padova 1110 , paris 1119, viena 1365, copenhagen 1348. Renasterii 1500-1750 Caracterizate prin dez industriei, localitati urbane, formarea factorilor de risc a condit de munca, trai. Sanatatea popul devine un obiect guvernamental primordial. Luminista 1750 - 1830 impact asupra sanatatii a cond de trai, munca, nutritie, ca stiinta apare demografia,statistica, biostatistica,epidemiologia. Reforme sociale 1830- '75 creste rolul statului in org asist midicale sociale, aparitia unor programe de profilaxia unor maladii prin asigurarea popul cu apa potabila, sist de canalizare s.a. Sec 20 bazele dezvoltarii sis de sanatate publica contemporane si a managementului servic de sanatate. BiostatisticaStiinta universala care se ocupa cu studiul cantitativ a tuturor fenomenilor de sanatate care au loc in masa intro legatura strinsa cu particularitatile lor calitative si in conditii concrete de spatiu si timp. Studiaza legitatile cantitative a fenomenilor materiale care au si o caracteristica calitativa si este o metoda de conoastere a diferitor fenomene de ordin biologic.Particulartitatii BS:ESTE Stiinta CARE NU SE OCUPA cu azuri individuale ce au loc in natura sau societate, numai cu fenomenele in masa.Diferite fenomene in masa din natura si societate stabilindu-le caracteristicile lor numerice in conditii concrete de timp si spatiuDescrierea cantitativa a fenomenelor se face in strinsa legatura cu latura cantitativa a acelorasi fenomene in masaEtapele biostatisticei1.planificare2.acumularea informatie3.prelucrarea info4. Analiza info obtinuteAm ales ancheta, am ales virsta, sexul, Bazele teroretice-Dealectica materiei-Materialismul istoric si legitatile economice-Bazele mediciinii sau a unor ramuri a medicinii-Teoria generala a statistitei si procedarii matematice

Studiaza urmatoarele gr de probleme primordiale:1. starea sanatatii populuatii in ansamblu si a gr lor populationale de baza de care depind nivelul de natalitate, de mortalitate, de raspindirea morbiditatii, a invaliditatii si longidivitatea populatiei.2. Elucidarea si determ legat de corelatie a femom de sanatate care demonstreaza starea sanatatii unei populatiei cu factorii mediului ambiant si celui social pt a elabora masuri de profilaxie efective.3. Acumularea si studiul datelor informative de activitate a institutiilor medico- sanitare publice. De activ a cadrelor medicale, exploatarea tehnologiilor medicale necesare pt acordarea lucrului curativ si de profilaxie cu aprecierea randamentului si calitatii muncii a institutiilor medico- sanitare publice.4. Sumarea si aprecierea experientii in domeniului profilaxiei si tratamentului maladiilor la diferite niveluri .5. Met si remedii de planificare, de economie si de finantare a sis de sanatate publica.

Statistica sanitara se imparte in:- stat sanatatii populatiei- stat structurilor si serviciilor de sanatate pulbica- managementul sanitar

Ca sursa de info in cadrul studiilor BS serveste sis formelor documentare de evidenta si de dare de seama. Evidenta primara a info se efectueaza sub forma de registre , liste, tichet sanitare, fise medicale, cartele, centralizatoare s.a. Raportul institutiei sau serviciului medical furnizeaza info despre toate aspectele de activitate a institutiei medicale si sint acumulate pe baza evidentii primare, a documentelor.

Cerintele fata de darea de seama:1. Autenticitatea si exactitatea info primare2. Plinititudinea info pe orice obiect sau fenomen in comformitate cu programul fixat3. Comparabilitatea care este aplicata prin unificarea programului si procesului de prelucrare si de analiza a valorilor numerice, absolute4. Oportunitatea primirii, prelucrarii, prezenarii mater statistice

Studieirea oricarui fenomen in masa se efectuiaza prin evidentierea obiectului de studiu numita totalitate statistica. Total statis - o grupare ce cuprinde un numar mare de lucruri , elimente, obiecte relativ omogene luate impreuna pe baza unui factor comun in anuminte hotare de timp si de spatiu si serveste drept esantion. Elementul primat al totalit statis - unitatea de observatie. Unitatea de observ isi are semnele sale caracteristice pt a fi exprimate. Acestea se impart in: semn de obs calitative, descriptive, si semne numerice cantitative exprimate prin valori medii, relative, absolute.Semn de observatie sub influenta carora se schimba alte semne se numesc semne factoriale/ determinante iar semnele care se schimba se numesc semne determinate. Pot fi metode de diagnosticare, tratament, profilaxie, virsta, profesia, sexul. Cele rezultative pot include diagnoza, rezul tratamentul, insanatosirea, greutatea, inaltimea s.a.

Se cunosc 2 tipuri de totatilati statistice:Integrala/ generala - tutor uniitat inregistrate conform scopului studiului care pot si observate in hotarele respective. Mai poate fi numita univers statistic si poate fi mai mic sau mai mare decit hotarile administrate teritoriale.Partiale/ selectiva- reprezinta o pare din totali statis integral aleasa pe baza selectie in asa mod ca sa fie reprezentativa pt intreaga totalit statistica. Trebuie sa detina particularitatile de baza ale t intergale si trebuie sa dispuna de un nr satisfact dupa observatie ca sa poata exprima mai precis calit total integ. T partiala poate fi determ prin aplicarea legii cifrelor mari care are 2 aplicatii importante:1. Pe masura major nr unitati de observatii rezultatele cercetayii capatate pe baza totalit stayis partiale tins sa repreduca datele total statis integrale2. La atingerea unui anumit nr de observat in total selective rezultatele cerectatii vor fi max apropiate de cele posibile pe baza totalit statistice integraleCele 2 de form a tatolitatii statistice partiale- teor selectieiSelectii aliatoriiS dirijataS mixtaCaile aplicat in formarea total. statistice partiale:Cerect prin sondaj, aplic anchetelorCercet monografica prin exam medicaleCercet selectiva prin aplic cercet aliatorii sau mecanice

REFERATla medicina socialala tema: Medicina Sociala ca obiect de studiu si stiinta. Biostatistica ca obiect de studiu si stiinta. Totalitatea statistica. Caracteristicile.

Efectuat: Balan Cristina Gr.3301

Chisinau 2015