raport la studiul de evaluare a impactului - anpmapmms-old.anpm.ro/files/apm...

1

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Lucr ări de închidere – ecologizare a iazului batal de la S.C.AZOMUREŞ S.A.,

Tg. Mureş (S = 30 ha)”.

1. Informa Ńii generale Informa Ńii despre titularul proiectului - numele companiei: S.C.AZOMUREŞ S.A. - adresa poştală: municipiul Tg. Mureş, str. Gh. Doja nr.300, jud. Mureş - tel.: 0265253700; fax: 0265252627; e-mail: office@azomureş.com - persoane de contact:

• director tehnic: ing. Ioan Soleriu • responsabil pentru protecŃia mediului: şef birou mediu ing. Steliana Petraş

Informa Ńii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al

raportului la acest studiu - autorul studiului: Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului

„INCDPM –ICIM Bucureşti” - adresa poştală: Spl. IndependenŃei nr.294, sector 6, cod 060031, Bucureşti 78, România - tel.: 0040213182057; fax: 0040213182001 - atestat pentru elaborarea studiilor de impact (certificat nr. R-EIM-12-81 /22.10.2008) şi a

bilanŃurilor de mediu (certificat nr. R-BM-12-81 /22.10.2008) (anexa A.2.1). - responsabil studiu: ing. Ioan Borşaru şi ing. Cristian Ivanciu 1.3 Denumirea şi autorul proiectului - denumirea proiectului: Lucrări de închidere – ecologizare a iazului batal de la S.C.AZOMUREŞ

S.A., Tg. Mureş (S = 30 ha) - autorul proiectului: S.C.CAZAN IMPEX 93 S.R.L. - adresa: str. Episcop Radu nr.5, sector 2, cod 020751, Bucureşti - tel.: 0212105531; fax: 0212103790; e-mail: [email protected] 1.4 oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului Conform Hotărârii Guvernului României nr. 349/21.04.2005 (anexa nr. 5, tabel 5.5) iazul batal de 30

ha aferent S.C. AZOMUREŞ S.A. face parte din categoria depozitelor de deşeuri industriale periculoase; depozitarea a fost sistată la 30.12.2006. Rolul său în cadrul fluxului tehnologic de la AZOMUREŞ a fost preluat de un nou batal construit în anul 2004 conform noilor cerinŃe de protecŃie a mediului.

Hotărârea nr. 349/2005 are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităŃii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor noi, cât şi pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente, în condiŃii de protecŃie a mediului şi a sănătăŃii populaŃiei.

Reglementarea acestei activităŃi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaŃă, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaŃiei, pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât şi după expirarea acesteia.

2

CerinŃele şi măsurile operaŃionale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăŃii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieşte în funcŃie de modificarea prevederilor legislative naŃionale şi europene şi a condiŃiilor tehnico-economice.

Prevederile normativului tehnic se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcŃie, exploatare, închidere şi monitorizare postînchidere a unui depozit de deşeuri.

Conform metodologiei NTLH - 021/2002 privind stabilirea categoriilor de importanŃă a barajelor, aprobată de Ordinul MLPTL nr.288/2002 şi Ordinul MAPM nr. 115/2002, anexa nr. 2, iazul batal de 30 ha este încadrat în categoria de importanŃă C - baraj de importanŃă normală.

Proiectul ce face obiectul prezentului raport la studiul de impact stabileşte lucrările şi activităŃile necesare pentru închiderea şi ecologizarea iazului batal de 30 ha al S.C.AZOMUREŞ S.A. Obiectul proiectului se încadrează în prevederile Avizului M.M.D.D. – AgenŃia de ProtecŃia Mediului Mureş nr.17/30.10.2008, aviz ce stabileşte obligaŃiile de mediu la transferul proprietăŃii asupra iazului batal de 30 ha.

Prin realizarea lucrărilor proiectate, se redă în circuitul economic suprafaŃa de 30 ha ocupată în prezent de iazul batal. De asemenea, se reduce poluarea mediului în zona amplasamentului iazului.

SuprafaŃa actuală a iazului batal de 30 ha se redă circuitului economic ca suprafaŃă înierbată cu restricŃii privind folosinŃa; în primii ani după închiderea iazului nu se vor putea executa construcŃii sau derula activităŃi pe suprafaŃa acestuia ce periclitează integritatea şi funcŃionalitatea impermeabilizării suprafeŃei iazului.

1.5 Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia; durata realizării lucr ărilor 1.5.1 Date constructive ale depozitului/iazului batal de 30 ha; date de proiectare şi execuŃie,

sistemul de impermeabilizare, activităŃi de monitorizare.

1.5.1.1 Localizarea proiectului În pl. nr.1 (anexa 1.1) „Plan de încadrare în zonă. Sc.1:50.000” sunt figurate amplasamentul

iazului batal şi vecinătăŃile acestuia. Iazul batal ocupă o suprafaŃă de 30 ha şi este amplasat în lunca râului Mureş, pe malul drept al

acestuia, la cca. 4 km în aval de municipiul Tg. Mureş, la cca. 50 - 60 m de malul râului, în dreptul platformei de îngrăşăminte chimice a S.C. AZOMUREŞ S.A Tg. Mureş, pe care o deserveşte. Terenul ocupat de iazul batal se află din punct de vedere juridic în proprietatea societăŃii.

În vecinătatea iazului batal, pe malul drept al Mureşului, sunt localităŃile Cristeşti (1,5 km, vest), Nazna (1,5 km, nord), Sâncariu de Mureş (3,5 km, nord-est).

Pe malul stâng al râului Mureş este oraşul Tg. Mureş la cca.4 km est de iaz şi vis-a-vis de iaz este platforma combinatului AZOMUREŞ.

În pl.nr.2 (anexa 1.1) se prezintă planul de situaŃie sc.1:5000 pe care sunt figurate iazul batal, râul Mureş şi platforma combinatului.

1.5.1.2 Date de proiectare şi exploatare ale iazului batal de 30 ha 1.5.1.2.1 Date de proiectare Iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ se încadrează, din punct de vedere al profilului de activitate, ca

depozit de deşeuri industriale periculoase. Conform prevederilor HG 349/2005 activitatea iazului batal a

3

fost sistată la 31.12.2006 urmând să se întocmească proiectul şi să se realizeze lucrările de închidere a depozitului, cu respectarea prevederilor de protecŃie a mediului în vigoare.

Iazul batal de 30 ha, a fost executat în baza PE-MCI-TLSB nr.206/1972, cu rolul de bazin deschis de răcire a apelor calde provenite din procesul tehnologic de fabricare a îngrăşămintelor complexe (NPK) şi de decantare şi stocare a suspensiilor transportate şi a sărurilor care se insolubilizează ca urmare a răcirii apei. SuprafaŃa totală este de 30 ha, din care 22 ha reprezintă suprafaŃa utilă pentru răcirea apei acide de la 55 °C la 32 °C şi decantarea suspensiilor. Lungimea ecranului de impermeabilizare perimetral este de 2250 m, având latura maximă de 880 m şi cea minimă de 200 m.

Iazul batal de 30 ha a fost integrat în fluxul liniilor de producŃie ale societăŃii, apa vehiculată prin acesta fiind reutilizată integral în fluxul de producŃie din care provine. Până la 31 dec. 2006, dată la care activitatea iazului batal a fost oprită, apa caldă agresivă din secŃia NPK a fost transportată printr-o conductă Dn 600 mm spre iazul batal de 30 ha. Traseul devine suprateran lângă podul de conducte peste râul Mureş şi apoi este pozat pe chituci amplasaŃi pe coronamentul digului exterior al iazului batal de 30 ha. Apa caldă a fost deversată în batal prin 4 guri de descărcare Dn 300 mm după care parcurge batalul mare, realizându-se concomitent răcirea apei şi decantarea şlamului şi trece prin canalul de legătură în „iazul mic" (compartiment separat aflat în colŃul estic al iazului mare). Apa răcită şi limpezită era aspirată de cele 4 agregate de pompare TERMA 200 (NC 200) amplasate în aer liber în zona vechii staŃii de pompare şi refulată prin intermediul unui colector Dn 400 în conducta retur care traversează râul Mureş, spre secŃia NPK, în sistem închis. Sistemul de circulaŃie a apei tehnologice este în continuare funcŃional.

În prezent, societatea dispune de un iaz batal de 2,5 ha, pus în funcŃiune în august 2004. Acesta se află pe malul stâng al râului Mureş şi a fost construit cu scopul de a reduce nivelul în iazul - batal de 30 ha, respectiv de a reduce exfiltraŃiile din acesta. Este integrat în circuitul iazului mare (respectiv al secŃiei NPK), preluând rolurile acestuia.

Iazul batal de 30 ha este un depozit „de şes” amplasat pe un teren plat în lunca râului Mureş, pe malul drept, la cca. 4-5 km aval de Tg. Mureş. A fost pus în funcŃiune în 1975. A fost conceput cu dublu rol de bazin deschis de răcire a apelor calde tehnologice acide provenite din procesul de fabricare a îngrăşămintelor complexe NPK şi de decantare şi stocare a suspensiilor conŃinute de apele tehnologice. Aceste ape, după răcire şi limpezire, se reintroduc în procesul de fabricare a îngrăşămintelor.

Prin proiect, capacitatea de depozitare a iazului batal a fost apreciată la 1,225 mil. m3. În timp, prin exploatarea iazului, capacitatea de depozitare s-a redus progresiv. În decembrie 2006 activitatea iazului batal de 30 ha a fost sistată, funcŃiunile acestuia fiind preluate de un nou iaz cu suprafaŃa de 2,5 ha amplasat pe malul stâng al râului Mureş.

În prezent se apreciază că volumul sedimentelor în iazul batal este de cca. 800.000 m3 respectiv cca. 1.200.000 t. În anexa nr.1.1 la prezenta documentaŃie sunt prezentate planul de situaŃie al iazului Sc.1:2000 (pl.nr.3) şi profilele topografice transversale P1...P4 (pl.nr.2...4) Sc.1:1000/100 întocmite pe baza măsurătorilor topografice din decembrie 2009.

Pe schiŃa de situaŃie (fig.1.5.1) şi în planul de situaŃie din anexa 1.1 este figurată linia aproximativă a depunerilor solide, în decembrie 2009, linie ce delimitează zona iazului cu depuneri solide la suprafaŃă, situată la SV de această linie (mai mult de 2/3 din suprafaŃa totală a iazului) şi zona de luciu de apă la suprafaŃă, situată la NE de această linie. Cota maximă a depunerilor în iaz este de 304.35 m şi cota apei de 302.30 m.

Din punct de vedere tehnologic iazul batal este alcătuit din : • compartiment de decantare şi răcire („iazul mare”) - Vutil = 1.131.800 mc, având în componenŃă: - diguri de contur; - sistem de deversare; - rigolă perimetrală (şanŃ de gardă). • compartiment de răcire - Vutil = 93.200mc („iaz mic") - situat în colŃul de E al iazului batal, având

în componenŃă: - diguri de compartimentare; - sistem de colectare şi repompare apă limpezită în procesul tehnologic.

4

• sistemul de alimentare cu apă caldă acidă provenită din procesul de fabricaŃie al secŃiei NPK - conductă Dn 600

5

Fig

. 1.5

.1

6

• sistemul de evacuare a apei răcite prin pompare din iazul mic spre secŃia NPK - staŃia de pompare ape acide decantate şi răcite - conductă Dn 400 1.5.1.2.2 Date constructive (tr.I 2010) ale depozitului/iazului batal de 30 ha Compartiment decantare si răcire / „iazul mare” În prezent caracteristicile constructive ale acestui depozit „iazul mare” sunt : - cota maximă a depunerilor este de 304,35 m - cota medie a terenului în amplasament: +299,50 m (interior incintă) - fund batal - cotă nivel dig de contur: 304,50 m - înălŃimea medie a depunerilor – aprox. 4 - 5 m în zona de SV şi mai mică de 3 m în zona de NE cu

luciu de apă - panta taluzului exterior (panta depozitului): 1 :2 Depunerile solide din iaz sunt distribuite neuniform, având înălŃime maximă în partea de SV a iazului,

scăzând spre partea de NE. Aproximativ pe 30% din suprafaŃa compartimentului este luciu de apă. Volumul actual al depunerilor în iaz este apreciat la 800.000 m3 ceea ce reprezintă 71% din capacitatea proiectată de stocare a compartimentului.

Compartiment răcire şi repompare În prezent caracteristicile constructive ale acestui depozit sunt următoarele : - cota medie a terenului în amplasament: +299,50 m (interior incintă) - cotă nivel dig de contur: 304,50 m - înălŃimea medie a apei peste cota terenului natural: ≈ 4.00 m - panta taluzului exterior: 1 : 2 - panta taluzului interior: 1 : 2 Depozitul a fost realizat în sistemul „clasic” al depozitelor de şes prin execuŃia digului de contur şi a

celor de compartimentare cu material luat din interiorul depozitului/iazului respectiv materiale aluvionare necoezive (nisipuri prăfoase, nisipuri şi pietrişuri) ce alcătuiesc lunca Mureşului. Cota generală a terenului natural este aprox. 301.00 m.

Caracteristicile constructive ale digurilor sunt: Cotă coronament dig 304,50 m LăŃime coronament dig 4,00 m Pantă taluze dig 1:2 ÎnălŃime dig 3.50 m Compactarea terasamentelor s-a făcut cu cilindru compactor de 10-12 t în 8 treceri - compactare

1800kg/mc. Transportul umpluturii în corpul digului s-a făcut cu screperele şi auto. Materialul utilizat este

reprezentat de complexul stratigrafic aluvionar din interiorul iazului (lunca Mureşului). 1.5.1.2.3 Sistemul de impermeabilizare/etanşare a iazului batal a) Compartimentul de răcire a apei şi decantare a suspensiilor – iazul mare. - Ecranul din gel beton

7

Impermeabilizarea digurilor de contur s-a realizat cu un ecran din gel-beton protejat la partea superioară cu un merlon de argilă. Pentru gelul beton, reŃeta a fost stabilită de I .S.P.G.C. (reŃetă verificată în situ). Tranşeele pentru ecran au fost realizate cu instalaŃiile Kelly şi ELSE prin săpare sub noroi bentonitic. Ecranul din gel beton s-a încastrat 1,5 m în stratul de bază (argilă marnoasă).

Pentru realizarea ecranului s-a folosit următoarea compoziŃie de beton: • Ciment SRA 200 kg • Cenuşă 330 kg • Noroi de transgel 80 l • Agregate 1100 kg • Apă 250 l RezistenŃa la compresiune la 90 zile 40bari Coeficientul de permeabilitate K= 10-6cm/sec. S-a executat un ecran de 0,80 m. Lungimea ecranului este de 2250 m. Cota superioară a ecranului este de 303,0 m dMn. - Merlonul de argilă Rolul merlonului de argilă este de a împiedica gelul beton să intre în contact cu aerul atmosferic.

Contactul cu aerul atmosferic ar duce Ia contracŃii importante, deci la fisurarea necontrolabilă, făcându-1 să-şi piardă capacitatea de impermeabilitate pe o anumită înălŃime.

Merlonul de argilă a fost realizat între cotele 301,80 m şi 304,10 m dMN. De la cota 301,8 m până la cota 303,0 m s-a folosit argilă din depozit, compactată în straturi de 10 cm,

cu mai mecanic şi manual (condiŃii de compactare 1450 kg/mc). De la cota 303,0 m până la cota 304,10 m s-a folosit argilă din depozit compactată în straturi de 20 cm

cu mijloace terasiere; pe jumătatea dinspre batal s-a adăugat 60 kg ciment la mc argilă - condiŃie de compactare: 1500kg/mc. LăŃimea merlonului de argilă este de 2.50 m.

b) Compartimentul de răcire a apei şi repompare a acesteia – iazul mic. Etanşarea/impermeabilizarea iazului mic s-a făcut după cum urmează: 1. Taluz -10 cm beton rezistent la coroziune (placi prefabricate 2,00x2,00x0,1 din B200 cu ciment SRA),

împâslitură din fibră de stică, folie Folbav XC aplicată cu adeziv Folbavit 151 şi ştraifuri din Folbav XC de 15 cm lăŃime, împâslitură din fibră de sticlă şi lestare din prefabricate cu umplutură din balast; folia Folbav XC a fost ancorată pe coronament într-un şanŃ de 50x50 cm umplut cu pământ şi protejată cu un trotuar din beton

2. Fund compartiment -10 cm balast, 5 cm mixtură bituminoasă, 5 cm asfalt anticorosiv cu agregate silicioase, împâslitură

din fibră de sticlă lipită cu bitum pe toată suprafaŃa şi folie Folbav XC aplicată cu adeziv Folbavit 151 şi ştraifuri din Folbav XC de 15 cm lăŃime şi împâslitură din fibră de sticlă lipită cu bitum numai la petreceri de folbav şi între petreceri.

1.5.1.3 Date de monitorizare din perioada de exploatare Obiectivele monitorizării comportării iazului batal de 30 ha în perioada de exploatare (până în 2009

inclusiv) au fost: a) Nivelul apei în iazul batal. S-a măsurat la miră de 3 ori pe zi b) CompoziŃia apei agresive din iazul batal

S-au determinat lunar prin analize de laborator, atât în iazul mare cât şi în iazul mic. c) Supravegherea calităŃii pânzei freatice.

8

S-a realizat lunar prin prelevări de apă din puŃurile de control şi analize de laborator. d) Supravegherea vizuală zilnică . S-au urmărit:

- exfiltraŃii pe taluzul exterior al digurilor de contur, concentrate sau difuze, inclusiv zonele umede - crăpături pe coronamentul şi taluzele digurilor, inclusiv pe plaja uscată - umflarea terenului, izvoare, băltiri pe suprafaŃa adiacentă iazului batal - tulburarea apei evacuate din batal. Pe baza datelor disponibile obŃinute în cadrul activităŃii de monitorizare a comportării iazului batal de

30 ha în timpul exploatării şi după sistarea activităŃii (2007-2009), pe de o parte şi a datelor obŃinute din forajele executate în decembrie 2009 pentru proiectul de închidere a iazului, pe de altă parte, se pot formula unele aprecieri şi concluzii privind impactul exploatării iazului asupra mediului, aprecieri şi concluzii ce au fost avute în vedere în proiectul de închidere/capsulare a iazului.

1.5.1.3.1 CompoziŃia apei agresive din iaz Apa din iazul batal reprezintă apa tehnologică rezultată din procesul de fabricare a îngrăşămintelor.

ProvenienŃa apei este descrisă în rezumat în capitolul următor 1.5.2 de prezentare a proceselor tehnologice de producere a îngrăşămintelor complexe. Apa a fost recirculată în procesul de producŃie; în iazul mare apa se răceşte şi decantează suspensiile hidrotransportate şi în iazul mic, se răceşte în continuare după care se pompează şi se reintroduce în procesul de producŃie.

ConcentraŃiile indicatorilor de calitate a apei din cele 2 iazuri, iazul mare şi iazul mic, sunt prezentate în tabelul 1.5.1.

Tabelul 1.5.1 ConcentraŃiile indicatorilor de calitate a apei din iazul batal.

1. BATAL MARE

Valoare indicator, mg/l Anul

pH NH4 N02 N03 CI P04 F

2000 3.50 52667 0.92 203592 265 2833 422

2001 2.49 54667 0.33 201833 288 4900 710

2002 2.12 53750 0.12 217142 279 9785 1284

2003 2.52 63083 0.27 232708 217 8667 1202

2004 2.32 69770 0.24 264625 199 11723 1536

2005 2.75 69717 0.40 267333 152 9033 1510

2006

2. BATAL MIC

Valoare indicator, mg/l Anul

pH NH4 N02 N03 CI P04 F

2000 3.31 50750 0.86 186825 251 2983 414

2001 2.52 51833 0.31 201551 273 4680 688

9

2002 2.09 52313 0.12 203802 286 9375 1284

2003 2.54 62188 0.23 224958 211 7813 1188

2004 2.35 68573 0.18 252333 185 11197 1492

2005 2.72 66867 0.29 254833 140 8300 1422

2006

Se constată caracterul acid al apei (ph = 2,12-3,50). Pentru indicatorii analizaŃi, valorile

concentraŃiilor sunt deosebit de mari, în special pentru amoniu (NH4 = 50.750-69.770 mg/l), azotaŃi (NO3 = 186.825-267.333 mg/l) şi fosfaŃi (414-1536 mg/l) .

În cadrul studiului de impact efectuat de INCDPM pentru proiectul de închidere a iazului, în

decembrie 2009 au fost prelevate şi analizate 2 probe de apă din iazul batal, 1 probă din iazul mare şi 1 probă din iazul mic. Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate în anexa nr.2.3 sub forma buletinelor de analiză nr.839-2 (iazul mic) şi 841-2 (batalul mare) şi în tabelul 1.5.2 . ConcentraŃiile indicatorilor urmăriŃi în mod sistematic (NH4, NO3, PO4) sunt de acelaşi ordin de mărime dar mai mici comparativ cu valorile determinate în cadrul analizelor anterioare efectuate de S.C.AZOMUREŞ S.A. (anexa 2.2).

Tabelul 1.5.2 ConcentraŃiile indicatorilor de calitate a apei din iazul batal; rezultate ale analizelor

efectuate în laboratorul INCDPM-ICIM pe probe prelevate în dec.2009.

Nr. crt.

PARAMETRU BATAL MIC BATAL MARE

1 pH 3,02 3,44 2 Conductivitate 174000 152400 3 Amoniu (NH4

+) 48900 31420 4 Calciu (Ca2+) 4600 6012 5 Magneziu (Mg2+) 3145 920 6 Cadmiu (Cd2+ ) 2,4 2,1 7 Crom (Cr3+6 ) 8,6 3,2 8 Cupru (Cu2+ ) 0,049 0,312 9 Fier (Fe2+3) 118 243 10 Mangan (Mn2+3) 468 2245 11 Nichel (Ni2+ ) 6,1 8,4 12 Plumb (Pb2+) 1,6 1,7 13 Zinc (Zn2+) 467 106 14 NitraŃi (NO3

-) 18200 116500 15 NitriŃi (NO2

-) 0,27 0,95 16 SulfaŃi (SO4

2-) 1300 87,2 17 Cloruri (Cl-) 319 266 18 FosfaŃi (PO4

3-) 6800 5010

10

1.5.1.3.2 Nivelul apei din iaz Având în vedere agresivitatea apelor vehiculate în iazul batal, prin proiectul iniŃial s-au prevăzut

măsuri severe de etanşare a digurilor perimetrale ale batalului. S-a proiectat şi realizat pe toată lungimea digului (a se vedea cap.1.5.1.2.3) un ecran din gel beton de 0,8 m lăŃime încastrat 1,50 m în argila mărnoasă de fundament. Cota superioară a ecranului este 303.00 m dMN. La partea superioară a ecranului, între cotele 301.80 şi 304.10 m dMN, s-a realizat un merlon din argilă de cca.2,50 m lăŃime. Cota coronamentului digurilor de contur şi de compartimentare este 304.50 m dMN.

În fig.1.5.2...1.5.6 şi tabelele alăturate acestora se prezintă valorile minime, maxime şi medii ale nivelelor apei în iazul batal în perioada 1976-2009. Se constată că, exceptând anii 1976 şi 2009, în toată perioada analizată nivelele medii ale apei în iaz au depăşit cota de 303.00 m dMN a ecranului de gel beton. Nivelele maxime ale apei în iaz au fost cuprinse între 303.50-304.01 m dMN; aceste nivele sunt, mai mari decât cota superioară a ecranului de gelbeton de 303.00 m şi mai mici cu 9-60 cm decât cota superioară a merlonului de argilă respectiv cu 49-100 cm inferioare cotei coronamentului digului de contur.

În fig.1.5.3, 1.5.4, 1.5.6 şi tabelele alăturate se prezintă valorile minime, maxime şi medii lunare ale nivelelor apei în iaz pentru perioada 2000-2009. Se constată că, exceptând anii 2008 şi 2009, variaŃiile nivelului apei în iaz au fost reduse, mai mici de 0,50 m. În 2008, variaŃia nivelului maxim lunar a fost de 1,00 m şi în 2009 de 1,38 m Se menŃionează că, din decembrie 2006, exploatarea iazului batal de 30 ha a fost oprită. În 2009, nivelul mediu al apei în iaz a fost de 302,59 m dMN, nivelul mediu lunar maxim de 303.21 m dMN (februarie 2009) şi nivelul mediu lunar minim de 301.80 m dMN (octombrie 2009). Nivelele medii lunare în perioada 2000-2009 fac obiectul fig.1.5.3 şi tabelului alăturat.

În semestrul 1 2010, nivelele medii lunare ale apei în iaz au fost apropiate de cele de la sfârşitul anului 2009, respectiv aprox. 302.10 m dMN.

11

Fig.1.5.2

13

Fig.1.5.3

15

Fig.1.5.4

16

Fig.1.5.5

18

Fig.1.5.6

20

1.5.1.3.3 Monitorizarea calităŃii apelor subterane în exteriorul iazului batal Monitorizarea calităŃii apelor subterane/freaticului în exteriorul iazului a fost efectuată de

AZOMUREŞ prin prelevări de probe de apă şi analize de laborator. În exteriorul digului de contur, la 10-15 m distanŃă de piciorul digului, au fost executate mai multe puŃuri de control din care s-au prelevat probe de apă cu o frecvenŃă lunară. Indicatorii de calitatea apei analizaŃi sunt PH, NH4 (amoniu), NO2 (azotiŃi), NO3 (azotaŃi), PO4 (ortofosfaŃi), F (fluoruri). În prezent (2009) sunt în funcŃiune şi sunt monitorizate 12 puŃuri de control. Monitorizarea sistematică a calităŃii apei a început în ianuarie 1993. În anexa A.2.2 sunt prezentate 8 tabele (tabelul 16/2002, tabelul 17/2003 ... tabelul 23/2009) cuprinzând rezultatele analizelor efectuate privind calitatea apelor subterane în exteriorul iazului. PoziŃiile puŃurilor de control sunt prezentate în fig.1.5.1 (schiŃa de situaŃie a amplasamentului iazului batal).

Din analiza datelor de mai sus ce fac obiectul anexei A.2.2 se constată: - În ansamblu, valorile concentraŃiilor contaminanŃilor analizaŃi, în principal NH4 şi NO3, au valori

foarte mari, de ordinul zecilor, sutelor, miilor şi chiar zecilor de mii de mg/l, valori ce nu pot fi comparate cu valorile CMA pentru apă potabilă (0,5 mg/l pentru NH4 respectiv 50 mg/l pentru NO3).

- Valorile contaminanŃilor analizaŃi variază într-un domeniu larg. VariaŃii mari ale concentraŃiilor se înregistrează atât între puŃurile de prelevare a apei (variaŃii de la simplu la de zece ori sau chiar mai mari) cât şi, pentru acelaşi puŃ/foraj, între datele de prelevare a probelor (variaŃii mai mici dar de acelaşi ordin de mărime cu cele dintre puŃuri).

- După sistarea activităŃii iazului batal în dec.2006, valorile indicatorilor monitorizaŃi, în principal pH, NH4 şi NO3, nu au scăzut comparativ cu valorile caracteristice perioadei anterioare de folosire a iazului. În 2009, an în care analizele calităŃii apei din puŃurile de control s-au efectuat trimestrial, valorile indicatorilor monitorizaŃi au variat în următoarele intervale (tabelul nr.23, anexa A.2.2): pH = 4,0 – 7,9 NH4 = 5 – 23.500 mg/l NO3 = 2800 – 87.000 mg/l

- Din datele de monitorizare a calităŃii freaticului în exteriorul iazului batal se poate concluziona că impermeabilizarea digurilor de contur ale iazului nu este corespunzătoare, exfiltraŃiile de ape acide din iaz fiind semnificative. Fără a considera perfectă etanşarea asigurată de ecranul de gel beton al digurilor, se apreciază că exfiltraŃiile principale se produc la contactul ecran gel beton – merlon de argilă (cota 303.00 dMN) şi deasupra acestui nivel, prin merlonul de argilă. Având în vedere această situaŃie, proiectul de închidere a iazului batal prevede ca, în prima etapă, apa din iaz să fie evacuată prin pompare şi evaporată în instalaŃia NPK. Evacuarea apei din iaz se va face până la un nivel minim posibil, conform avizului de mediu nr.17/30.10.2008. În proiect acest nivel este propus la 300 m dMN (cota fundului iazului este 299.50 m dMN). Evacuarea apei din iaz trebuie continuată pe toată perioada de execuŃie a lucrărilor de închidere a iazului asigurând astfel evacuarea apelor din iaz provenite din precipitaŃii şi din drenarea şlamului.

1.5.2 Elemente caracteristice ale sedimentelor depozitului/iazului batal de 30 ha al AZOMUREŞ 1.5.2.1 Tehnologia producerii îngrăşămintelor complexe NPK la S.C. Azomureş S.A. Târgu

Mureş INSTALA łIILE DE ÎNGR ĂŞĂMINTE COMPLEXE - NPK tehnologie NORSK – HYDRO – Norvegia capacitate 285 000 t / an (36 t /h) anul punerii în funcŃiune: 1975

21

a) Proces tehnologic Capacitatea de producŃie pentru fiecare componentă a îngrăşămintelor complexe este: 150.000 N2 100% 100 000 P2O5 100% 35 000 K2O 100% Descrierea procesului tehnologic Tehnologia NORSK – HYDRO de fabricaŃie a îngrăşămintelor complexe se bazează, în principal, pe

atacul nitric al fosfaŃilor obŃinuŃi prin calcinarea rocilor fosfatice naturale. FosfaŃii reacŃionează cu acidul azotic pentru a transforma fosforul insolubil în forme solubile,

asimilabile de către plante. După îndepărtarea celei mai mari părŃi de calciu din rocă, prin cristalizare şi neutralizare cu amoniac,

cea mai mare parte din fosfor rămâne sub formă solubilă, în apă. Restul de fosfor este precipitat sub formă de fosfat dicalcic, solubil, cu ajutorul acidului citric.

Azotul din acidul azotic şi din amoniac rămâne, de asemenea, în produsul finit, ca element nutritiv pentru plante.

Reglarea raportului N/P2O5 se realizează prin adăugarea la faza de neutralizare a azotatului de amoniu. Apa este îndepărtată prin evaporare şi produsului obŃinut i se adaugă sare de potasiu pentru obŃinerea îngrăşămintelor ternare.

Produsul finit se obŃine prin granulare şi constituie un îngrăşământ cu o mare concentraŃie de elemente nutritive N.P.K., având în acelaşi timp şi calităŃi foarte bune de condiŃionare.

Produsele secundare din proces se valorifică astfel: calciu este îndepărtat prin cristalizare ca azotat de calciu, este transformat apoi în azotat de amoniu şi carbonat de calciu, prin conversie cu carbonat de amoniu.

O parte din azotatul de amoniu rezultat este recirculat în proces pentru obŃinerea raportului optim N / P2O5 în produsul finit şi restul este trimis spre concentrare. Carbonatul de calciu rezultat este livrat pentru a fi folosit ca amendament al terenurilor agricole.

Din instalaŃie rezultã, ca produse secundare, carbonat de calciu şi soluŃie de azotat de amoniu. Carbonatul de calciu este utilizat ca amendament agricol sau in industrie (sub forma uscata). SoluŃia de azotat de amoniu se trimite în instalaŃiile de azotat de amoniu spre prelucrare pânã la faza de produs finit.

Fazele procesului tehnologic de fabricaŃie a npk: Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricaŃie a NPK sunt: Alimentarea cu rocă fosfatică; Atacul rocii fosfatice cu acid azotic şi decantarea insolubilelor; Cristalizarea azotatului de calciu; Filtrarea azotatului de calciu; Neutralizarea soluŃiei N / P cu amoniac; Conversia azotatului de calciu; Evaporarea azotatului de amoniu; Evaporare; Amestecare cu KCl ; Granulare, condiŃionare, Ambalare. Schema de flux tehnologic pentru fabricarea NPK este prezentată în fig.III.5.1.a, iar bilanŃul de

materiale în fig.III.1.b

22

INSTALA łIILE AUXILIARE DE FABRICA łIE A NPK: FabricaŃia NPK are mai multe instalaŃii anexã, respectiv: InstalaŃia de uscare a clorurii de potasiu; InstalaŃia de uscare a carbonatului de calciu; InstalaŃia de evaporare a apelor fosfoamoniacale - din care se recupereazã soluŃie de azotat de amoniu,

refolositã în faza de neutralizare; InstalaŃia de spãlare a gazelor acide, evacuate din faza de atac nitric; InstalaŃia de spãlare a gazelor amoniacale evacuate în faza de carbonatare-conversie - din care se

recupereazã azotat de amoniu 60%. Aceste instalaŃii au atât rol tehnologic, recuperativ, cu efect de creştere a randamentului global al

fabricaŃiei de NPK, cât si rol de reducere a poluãrii datoratã pierderii de substanŃe utile. Schemele tehnologice şi bilanŃul de materiale ale instalaŃiilor auxiliare sunt prezentate în fig.III.5.2.a

şi b ... fig.III.5.6.a şi b. De interes pentru proiectul de închidere a iazului batal sunt procesele tehnologice din care rezultă ape impurificate ce sunt recirculate în iaz : spălare gaze acide (fig.III.5.2 a şi b), spălare gaze amoniacale (fig.III.5.3.a şi b), uscare carbonat de calciu (fig.III.5.5.a şi b), evaporare ape fosfoamoniacale (fig.III.5.6.a şi b).

23

FIG.1.5.7a SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC – NPK

Atac nitric

Amoniac gaz

AbsorbŃie C

Azo

tat

de a

mon

iu

Carbonat de calciu

la haldã

Carbonat de calciu uscat

Azotat de

amoniu soluŃie

Sol

uŃii

mum

e cu

N

Rocã fosfatic

Acid azotic

G1

Clorur ă de potasiu

Circuit ape acide batal

S2

Decantare

Gaze evacuate în atmosferă

Cristalizare

Filtrare

Topire Conversie NH NO

Neutralizare

Amoniac gaz

Evaporare

Filtrare

Uscare Amestecare

Granulare, condiŃionare,

ambalare

Evaporare

Îngr ăşăminte complexe

G4

G3

G2


A1 12

A2

S1


Ca(NO3)

24

Fig.1.5.7b BILANT DE MATERIALE

NSTALAłIA DE ÎNGRÃŞÃMINTE COMPLEXE ″″″″NPK″″″″

IN

ST

ALAł

IA D

E ÎN

GRĂŞĂ

MIN

TE

CO

MP

LEX

E

Rocã fosfaticã 33,9% P2O5

40,9 t/h

Îngrãşãminte complexe NPK cu

min. 11% PO 115.4 t/h

PRODUS

SUBPRODUSE: Caronat de calciu umed 80% CaCO3

42,9 t/h

RECUPERÃRI: Azotat de amoniu 80% (retur

instalaŃii Azotat)

Gaze reziduale de la atac nitric cu 12% F; 25% NOx;25% CO2. (la spãlare gaze acide)

=1,9 t/h

Gaze acide de la cristalizare carbonat de amoniu

cu:5% NO-0,2% F- la spãlare gaze Gaze de la carbonatare -conversie cu 7 -

8% NH3(la spãlare gaze amoniacale)

Vapori amoniacali de la neutralizare-evaporare, cu 0,4% NH3 (la spãlare gaze amoniacale G3=42,8

t/h

Acid azotic 40%(se recirculã la faza de atac nitric) 23t/h

PIERDERI Reziduu insolubil P2O5 şi carbonat de amoniu: (la iaz batal) 0,1 t/h

Vapori de apã + gaze necondensate (în atmosferã) 0,6 t/h

Acid azotic 58 – 60 % 108,9 t/h

Amoniac 20,8 t/h

Dioxid de carbon 17,7 t/h

Apã de proces 17,8 t/h

Azotat de amoniu soluŃie 60%

62,7 t/h Clorurã de potasiu

99,8%(expr. 100% KCl) 6,2 t/h

Pudrant şi antiaglomerant 0,4 t/h

25

Fig.1.5.8a Schema de flux tehnologic

– Instala Ńia de sp ălare gaze acide –

FIG.1.5.8b BILANł DE MATERIALE

INSTALAłIA DE SPĂLARE A GAZELOR ACIDE

Gaze acide 12,5% F: 25% NOx

G1=1,9 t/h PIERDERI:

Gaze reziduale 0,0012% F

Gaze acide cu 0,2% F: 5% NOx şi 0,1% Nox

G2=2,2 t/h 66,5 t/h

Aer (din sistemul de exhaustare Ape impurificate recirculate la

a gazelor acide)* iazul - batal

162,2 t/h 399,9 t/h

Apã de iaz

400 t/h

Ape impurificate,

Spălare

Gaze acide (de la atac nitric şi filtrare) + aer

G


Apă de iaz

26


– Instala Ńia de sp ălare gaze amoniacale –

FIG.1.5.9b BILANł DE MATERIALE

INSTALAłIA DE SPÃLARE A GAZELOR AMONIACALE

Gaze amoniacale cu 7 -8% NH3 RECUPERÃRI: 0,8 t/h Azotat de amoniu 60%

1,3 t/h Vapori amoniacali 0,4% NH3 G3= 42,8 t/h PIERDERI: Gaze reziduale 0,03% NH3 Aer (*) 21 t/h 20,4 t/h Ape impure recirculate Apã de iaz la iaz - batal 991,1 t/h 1033,3 t/h Acid azotic 58% Vapori apã 0,9 t/h 0,4 t/h

Ape impurificate,

Spălare

Gaze amoniacale (de la conversie azotat de calciu şi evaporare) + aer

G


Apă de iaz

27


– Instala Ńia de uscare clorur ă de potasiu –

Fig.1.5.10b Bilan Ń de materiale

INSTALAłIA DE USCARE A CLORURII DE POTASIU

Clorurã de potasiu umiditate 4% 10,8 t/h Clorurã de potasiu uscatã 99,8% Gaz metan combustie 10,4 t/h 0,06 t/h PIERDERI: Aer combustie Gaze reziduale cu 6,4 t/h 0,07% pulberi KCl 16,3 t/h Aer aspirat din sistemul de ventilatie si rãcire produs finit 9,42 t/h

Uscare

Clorură de potasiu umedă

G


Gaz metan Aer

combustie

Clorură de potasiu uscată

28


– Instala Ńia de uscare carbonat de calciu –

Apa de iaz


INSTALAłIA DE USCARE A CARBONATULUI DE CALCIU

Carbonat de calciu umed (umiditate 15%) 42,9 t/h Carbonat de calciu uscat 0,8% umiditate Gaz metan combustie 34,6 t/h 1,04 t/h Gaze arse desprãfuite 10% CO2 Aer combustie 27,5 t/h 18,2 t/h Apã recirculatã la iazul - batal Apã de iaz 41,54 t/h (ptr. spãlare gaze evacuate) 41,5 t/h

Ape impurificate,

Uscare

Carbonat de calciu umed

G


Gaz metan Aer combustie

Spălare gaze

Carbonat de calciu uscat

A

29


– Instala Ńia de evaporare a apelor fosfoamoniacale –

* ape cu impurificare redusă, la spălare turtă de carbonat de calciu de la filtrare, sau la iazul

batal


INSTALATIA DE EVAPORARE A APELOR

FOSFOAMONIACALE

RECUPERÃRI: SoluŃie azotat de amoniu 35% (reutilizatã la neutralizare) 15,73 t/h Apã de iaz PIERDERI: 33,6 t/h Condens impur, evacuat la canal sau în iaz 17 t/h *) Abur rezidual, evacuat în atmosferã 0,87 t/h

*) Gaze calde spãlate cu apã de iaz în instalaŃia de uscare a carbonatului de calciu.

* Ape cu

impurificare redusă

Evaporare

Apă de iaz

G


SoluŃie de azotat de amoniu 35 % refolosită în proces

A

30

b) PoluanŃi evacuaŃi în mediu PoluanŃii evacuaŃi în mediu din fabricaŃia NPK sunt: EMISII ÎN AER: Gazele uzate evacuate în atmosferã provin din urmãtoarele instalaŃii: - instalaŃia de spãlare a gazelor acide: NOX = 3,4 kg/t F- = 0,04 kg/t - instalaŃia de spãlare gaze amoniacale - cu un conŃinut redus de NH3; NH3 = 0,1 kg/t - instalaŃia de uscare clorurã de potasiu - conŃin pulberi si gaze de combustie; pulberi KCl = 0,23 kg/t - instalaŃia de uscare a carbonatului de calciu - pulberi - gaze de combustie rezultate din arderea a 25,3 t/h CH4. EMISII ÎN AP Ă: Apele uzate rezultate din InstalaŃia NPK nu se deverseazã în canalizare ci sunt recirculate la iazul-

batal. DEŞEURI: Din instalaŃia NPK rezultã, ca deşeu de fabricaŃie, reziduu insolubil conŃinut în rocile fosfatice. Acesta

este pompat în iazul - batal împreunã cu apa care se recirculează.

1.5.2.2 Caracterizarea deşeurilor/sedimentelor din iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ Sedimentele/solidul din iazul batal sunt depuse neuniform în iaz; au înălŃimea maximă de aproape 5 m

în partea de SV a iazului (partea opusă iazului mic), grosimea sedimentelor scăzând spre latura de NE (latura adiacentă iazului mic, perpendiculară pe râul Mureş).

Volumul sedimentelor este apreciat la cca. 800.000 m3 respectiv cca. 1.200.000 t (greutatea volumică γ ≈ 15 KN). Solidul conŃine în principal carbonat de calciu, insolubil, fosfaŃi de calciu şi amoniu, azotat de amoniu, nisip, etc. CompoziŃia sedimentelor variază mult în plan şi pe verticală, această neomogenitate a şlamului fiind normală dată fiind provenienŃa principală a acestuia respectiv sterilul rocilor fosfatice folosite pentru producerea îngrăşămintelor.

În ultimii 10 ani s-au efectuat mai multe analize ale şlamului din iazul batal.

1.5.2.2.1 CompoziŃia chimică a şlamului Conform studiilor efectuate de ICECHIM Bucureşti în colaborare cu secŃia PAF – Valea Călugărească

în perioada 1992-1995, materialul decantat în iaz se prezintă sub forma unei paste tixotrope de culoare alb-cenuşie. CompoziŃia chimică determinată în laborator este prezentată în tabelul 1.5.3.

În anul 2008, S.C.Minesa – Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere din Cluj Napoca a efectuat analize fizico-chimice pe probe prelevate din iazul batal, din 4 foraje F1...F4 amplasate în interiorul iazului, în colŃul sudic al acestuia (fig.1.5.1), într-o zonă în care grosimea sedimentelor este maximă.

CompoziŃia chimică a sedimentelor este prezentată în tabelul 1.5.4 de mai jos, tabel ce reproduce raportul de încercare nr.163/28.11.2008 al S.C. MINESA – Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere S.A.

31

Tabelul 1.5.3 CompoziŃia chimică a materialului decantat în iazul batal al AZOMUREŞ. ICECHIM, 1992-1995.

Probe prelevate în

Probe prelevate în anul 1995 Compozi Ńia, %

1992 1993 1 (uscat ă) 2 3(produs uscat liber, separat prin centrifugare)

N total 1,8 11,71 2,36 5,3 3,0 N amoniacal 1,1 6,97 1,81 2,87 1,43 P2O5 total 17,24 36,27 31,93 32,0 30,58 P2O5 solubil în acid citric

7,4 35,11 18,665

16,71 19,61

P2O5 solubil în apă

0,17

7,47 0,12 0,82 0,83

K2O Lipsă Lipsă Lipsa Lipsă Lipsă CaO 46,81 50,38 46,35 47,05 SO4

2- 2,0 7,75 5,47 3,69 2,32 CO2 0,3 1,62 n.d. n.d. n.d. R2O3 0,5 5,47 2,37 1,98 - MgO 1,38 0,46 0,72 - SiO2 0,9 10,77 11,23 9,67 - Cl 2,62 n.d. n.d. - F 2,32 4,8 4,29 3,2 4,17 P.C.900°C 5,27 27,81 9,25 n.d. 15,11 H2O K-F

2,9 10,88 38,22 39,18 -

Raport P2O5 s.a.c./ P2O5 total

40,55 96,8 58,44 52,22 64,12

Raport P2O5 s.a/ P2O5 total

0,932 23,92 0,376 2,56 2,71

Raport N/P 0,285 10,65 0,169 0,379 0,22 Raport Ca/P 1,92 4,4 2,58 2,37 2,52 Greutate vol,, g/cc

1,013 1,098 n.d. 0,96 -

Greutate vol., g/cc

0,8 0,9 n.d. 0,72 -

Unghi de taluz, ° 35,8 39,5 n.d. 29 -

32

Tabelul 1.5.4 CompoziŃia chimică şi mineralogică a materialelor decantate în iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ

Beneficiar: S.C. AZOMUREŞ Târgu Mureş, jud. MUREŞ

Nr. comanda:

Nr. probe: 8

Descrierea probei: Pastă de var

Data prelevării probei: 11.01.2008

Data recepŃiei: 14.01.2008

Perioada încercărilor: 14.01.2008-28.01.2008

Valoarea determinata U.M.

Cod proba

Nr. crt.

Indicatori determina Ńi

Metoda de încercare

P.S.CHCA-

Standardul de referin Ńa

SR ISO

124 125 126 127 128 129 130 131 1 pH P.S.CHCA-09 SR ISO 7,0 6,65 6,90 6,75 6,40 7,08 7,12 6,86 2 Si SR EN 459-2/03 2,4 1,86 1,10 0,59 0,28 5,24 5,77 0,83 % 3 Al SR EN 459-2/03 1,0 0,78 0,81 0,75 0,96 0,70 1,01 0,44 % 4 Fe SR EN 459-2/03 0,5 0,34 0,36 0,42 034 0,45 0,53 0,28 % 5 Ca SR EN 459-2/03 11, 11,2 17,4 2,7 1,9 16,8 20,0 28,2 % 6 Mg SR EN 459-2/03 0,2 0,23 0,30 0,60 0,30 0,60 0,36 0,24 % 7 Na STAS 0,1 0,15 0,15 0,15 0,19 0,26 0,30 0,15 %8 CaCO3 STAS 22,6 43,3 8,60 4,60 35,6 46,4 64,0 % 9 CaO SR EN 459-2/03 0,8 0,8 0,4 <0,0 <0,0 0,4 0,4 0,4 % 10 PO4

3- STAS 8623/3/70 22,3 19,3 38,1 38,2 17,7 12,0 9,30 % 11 SO4

2- SR EN 459-2/03 0,9 1,23 0,64 1,05 1,07 0,53 0,45 0,91 % 12 F- SRISO10359/2/

01 1,8

5 1,50 1,90 2,60 2,60 2,05 1,25 1,25 %

33

Tabelul 1.5.4 (continuare) Extract apos 1:5, pastă de var, iaz batal AZOMUREŞ.

Valoarea determinata

Cod proba

Nr.

crt

Indicatori

determina Ń

i

Metoda de

încercare

Standardul

de referin Ńa 124 125 126 127 128 129 130

U.M

1. PH P.S.CHCA-09 SR ISO 6,96 6,95 6,99 6,36 6,15 7,05 7,08 7,0 2. SO4

2 P.S. CHASU-39 STAS 8601/70 59,3 57,2 45,7 77,8 117,7 34,6 39,1 34, mg/kg s.u. 3. Na+ P.S. CHASU-46 STAS 8295/69 341, 296, 252, 408 282 267,1 237,4 mg/kg s.u. 4. PO4

3- SR EN ISO

6878/2005

175 100 207,

5

197,

5

240 122,5 70 10

0

mg/kg s.u.

5. Ca2+ P.S. CHS-68 STAS 7148/7/87 1450 1570 1350 1100 700 1030 9200 mg/kg s.u. 6. Mg2+ P.S. CHS-68 STAS 7148/7/87 300 200 200 50 50 300 200 10 mg/kg s.u. 7. F- SR ISO

10359/2/2001

180 188 168 328 330 195 183 15

8

mg/kg s.u.

8. Rezidiu fix P.S. CHASU - STAS 9187/84 148,9 184,3 150,1 136, 72,7 113,5 99,6 97, g/dm3

Se observă conŃinutul ridicat de calciu motiv pentru care sedimentele analizate au fost denumite „pastă de var”.

34

În cadrul studiilor efectuate de INCDPM pentru proiectul de închidere a iazului batal s-au efectuat analize chimice ale şlamului din iaz în vederea aprecierii gradului de poluare a acestuia cu substanŃe chimice ce ar putea afecta folosinŃa terenului după finalizarea lucrărilor de închidere.

Din iaz au fost prelevate 3 probe de şlam ce au fost analizate în laborator determinându-se: - conŃinutul de elemente chimice poluante al fazei solide din şlam - conŃinutul de elemente chimice poluante al levigatului. Buletinele de analiză sunt anexate (anexa nr.A.4.1). ConŃinutul de elemente chimice poluante din şlam este cuprins în următoarele intervale (tabelul

1.5.5). Tabelul 1.5.5 ConŃinutul de elemente chimice al şlamului din iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ.

Nr. crt.

Parametrul U.M. Valoarea determinată

Valori normale ptr.

sol conf. Ord.756/1997

1 pH UnităŃi pH 4,3-6,8 - 2 Cadmiu mg/kg.s.u. 0,454-1,46 1 3 Cupru mg/kg.s.u. 3,25-8,95 20 4 Crom mg/kg.s.u. 0,43-0,63 30 5 Mangan mg/kg.s.u. 7,25-14,59 900 6 Nichel mg/kg.s.u. 9,91-18,42 20 7 Plumb mg/kg.s.u. 12,39-19,64 20 8 Zinc mg/kg.s.u. 13,51-23,9 100

Se observă că valorile indicatorilor analizaŃi se încadrează în limitele normale stabilite prin

Ord.756/1997 privind evaluarea poluării mediului. Există o singură valoare ce depăşeşte limitele normale (1,46 pentru indicatorul Cd), valoare inferioară pragului de atenŃie de 3 sau 5 pentru soluri sensibile sau mai puŃin sensibile.

Testele de levigabilitate s-au efectuat şi interpretat conform prevederilor Ord.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a deşeurilor la depozitare. Buletinele de analiză sunt anexate (anexa nr.4.1).

Se constată că majoritatea valorilor obŃinute exprimate în mg/Kg.s.u. pentru conŃinutul de Cd, Cr, Cu, Mn, Ni, Pl, Zn, cloruri, sulfaŃi se încadrează în limitele conform Ord.95/2005 pentru deşeuri acceptate în depozite de deşeuri inerte şi/sau nepericuloase. S-au obŃinut valori ridicate pentru indicatorii amoniu, azotaŃi şi fosfaŃi, indicatori pentru care Ord.95/2005 nu stabileşte valori limită. ExcepŃiile se referă la indicatorul TDS (conŃinutul total de solide dizolvate sau reziduu fix), valorile acestuia încadrând materialul/şlamul în categoria deşeurilor acceptate pe depozite de deşeuri periculoase.

1.5.2.2.2 Caracteristicile fizice ale şlamului În anul 2008, Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere S.A. – MINESA din Cluj Napoca a efectuat

un studiu privind caracteristicile fizice şi mecanice ale sedimentelor din iazul de 30 ha al AZOMUREŞ. Au fost analizate 8 probe de şlam prelevate din 4 foraje amplasate în colŃul de sud al iazului (fig.1.5.1, forajele F1...F4 din interiorul iazului).

În tabelul 1.5.6 de mai jos sunt centralizate principalele rezultate ale încercărilor/determinărilor de laborator efectuate.

35

Tabelul 1.5.6 Tabel centralizator al principalelor caracteristici fizice ale materialului depozitat în iazul de 30 ha al AZOMUREŞ.

Determinări executate de S.C. MINESA S.A. în 2008.

36

Referitor la compoziŃia granulometrică/granulozitatea şlamului, fracŃiunilor granulare caracteristice sunt cuprinse în următoarele limite:

argilă d < 0,05 mm 13-16% praf 0,005 < d < 0,05 mm 41-78% nisip 0,05 < d < 2 mm 9-46% pietriş d < 2 mm - gradul de neuniformitate u = d60/d10 21-55 Deşi probele au fost prelevate dintr-o zonă restrânsă ca suprafaŃă a iazului (colŃul sudic) se constată că

conŃinutul fracŃiunilor de praf şi nisip variază în domenii relativ largi (37%); fracŃiunea argilă este relativ constantă (13-16%).

Caracteristicile fizice ale şlamului, conform tabelului centralizator 1.5.6 , sunt: porozitatea n % = 65-73% indicele porilor e = 1,8-2.7 umiditatea w % = 62,2-101,8% greutatea volumică γ (KN/m3) = 13,6-16,2 KN/m3 greutatea specifică a scheletului mineral γS (KN/m3) = 25,5-26,8 KN/m3 gradul de umiditate Sr = 0,87-1,18 Se remarcă: - valorile ridicate ale umidităŃii w şi ale gradului de umiditate Sr . Şlamul este saturat. - Valorile ridicate ale porozităŃii n şi ale indicelui porilor e . Se constată că 27-31% din volumul şlamului revine scheletului solid/mineral, restul de 65-73%

reprezentând faza lichidă. În anul 2002, ICECHIM Bucureşti a efectuat studii asupra şlamului din iazul de 30 ha al AZOMUREŞ

în scopul valorificării compuşilor utili. CompoziŃia granulometrică a şlamului din iaz se caracterizează prin fracŃiunile: argilă d < 0,005 mm - praf 0,005 < d < 0,55 mm 5-40% nisip 0,05 mm < d 60-95% Comparativ cu determinările efectuate de MINESA în 2008, analizele ICECHIM indică un procent

mai ridicat al fracŃiunii nisip (d > 0,05 mm); în analizele MINESA procentul de nisip a fost de 9-46%, în cele ale ICECHIM de 60-95%.

În anul 2010 INCDPM – ICIM a prelevat 4 probe de şlam din zone situate în cele 4 colŃuri ale iazului. Probele, în greutate fiecare de 10-15 kg , au fost recoltate de pe suprafaŃa uscată a iazului şi transportate în Bucureşti în recipienŃi de PVC. Cele 4 probe au fost notate A,B,C şi D; poziŃiile punctelor de prelevare sunt marcate în fig.1.5.1 S-au efectuat analizele în laboratorul propriu şi în laboratorul geotehnic al GEOSTUD.

În tabelul 1.5.7 se prezintă rezultatele determinărilor efectuate de INCDPM – ICIM.

37

Tabelul 1.5.7 Rezultatele analizelor INCDPM-ICIM în 2010 pe probe de şlam din iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ.

Nr. prob ă

Greutate

vol.

γ (KN)

Gr. vol. în

stare

uscat ă

γd (KN)

Porozitate

η %

Indicele

porilor

e

Umiditate

w %

Grad de

umiditate

Sr

A 15,1 10,65 59,1 1,44 41,7 0,75

B 16,9 9,70 62,7 1,68 74,3 1,13

C 15,6 8,29 68,1 2,03 88,2 1,09

D 15,8 8,14 68,7 2,19 94,2 1,11

În tabelul 1.5.8 se prezintă rezultatele determinărilor efectuate în laboratorul GEOSTUD

pentru aceleaşi 4 probe prelevate de INCDPM-ICIM.

38

1.100.898 65.50 1.90

Tabelul 1.5.8

39

În tabelul 1.5.9 sunt centralizate datele reprezentative privind caracteristicile şlamului, probele A, B, C şi D; determinări efectuate de INCDPM-ICIM şi GEOSTUD în 2010.

Tabelul 1.5.9 Caracteristici fizice ale şlamului din iazul de 30 ha al AZOMUREŞ. Analize INCDPM-

ICIM şi GEOSTUD 2010.

W % γ (KN) γd (KN) n% e S r Proba

nr. 1* 2** 1* 2** 1* 2** 1* 2** 1* 2** 1* 2**

A 41,7* 57,7** 15,1* 17,5** 10,65* 11,10** 59,1* 57,4** 1,44* 1,35** 0,75* 1,11**

B 74,3* 99,8** 16,9* 16,3** 9,70* 8,14** 62,7* 68,7** 1,68* 2,19** 1,13* 1,18**

C 88,2* 48,7** 15,6* 15,6** 8,29* 10,49** 68,1* 59,6** 2,03* 1,48** 1,09* 0,86**

D 94,2* 80,7** 15,8* 16,2** 8,14* 8,98** 68,7* 65,5** 2,19* 1,90** 1,11* 1,10**

Valori medii

A 49,7 16,3 10,87 58,3 1,40 0,93

B 87,0 16,6 8,92 65,7 1,94 1,15

C 68,5 15,6 9,39 63,8 1,75 0,98

D 87,5 16,0 8,56 67,1 2,05 1,10

Legendă : 1* - Determinări efectuate de INCDPM-ICIM

2** - Determinări efectuate de GEOSTUD

Referitor la compoziŃia granulometrică a sedimentelor din iaz, în anexa nr.3 sunt prezentate

diagramele distribuŃiei granulometrice ale celor 4 probe A, B, C şi D, prelevate din iaz. Procentele fracŃiunilor caracteristice argilă, praf, nisip şi pietriş sunt:

A B C D Domeniu

Argilă d < 0,005 mm 7,0 8,5 6,5 11,0 6,5-11,0

Praf 0,005 < d < 0,05

mm 25,0 90,5 62,5 86,0 25,0-90,5

Nisip 0,05 < d < 2 mm 56,0 1,0 27,0 3,0 1,0-56,0

Pietriş d > 2 mm 13,0 - 4,0 - 4,0-13,0

Referitor la cele 4 probe analizate se constată că procente mai ridicate ale fracŃiunilor nisip (27,0-56,0%) şi pietriş (4,0-13,0%) s-au înregistrat pentru probele A şi C. Procente ridicate de praf (86,0-90,5) s-au înregistrat pentru probele B şi D. Comparativ cu rezultatele analizelor granulometrice din studiile anterioare, se constată că rezultatele determinărilor din 2010 ale GEOSTUD + INCDPM-ICIM sunt apropiate de cele ale Minesa din 2008; datele ICECHIM din 2002 indică conŃinuturi semnificativ mai ridicate ale fracŃiunii nisip.

Datele de mai sus privind caracteristicile fizice şi chimice ale sedimentelor din iaz permit aprecierea că, din punct de vedere al compoziŃiei chimice şi al caracteristicilor fizice, acestea variază într-un

40

domeniu larg, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Mai mult chiar, probe prelevate din acelaşi amplasament nu sunt identice.

1.5.2.2.3 Caracteristicile de compresibilitate şi rezistenŃă ale şlamului Pentru determinarea caracteristicilor de compresibilitate şi rezistenŃă ale şlamului s-au efectuat în

laborator încercări edometrice şi de forfecare pentru fiecare din cele 4 probe A, B, C şi D prelevate în 2010. Rezultatele sunt prezentate în anexa 3, figurile A3.1 ... A.3.27

În tabelul 1.5.10 de mai jos sunt centralizate valorile caracteristice ale tasării specifice ε %.

ε % = h

h∆x100 =

0

0

1 λλλ

+−

x100

Tabelul 1.5.10 Tasarea specifică ε % = h

h∆x100 pentru diverse încărcări σ (KPa).

ε % = ∆h/h % Nr.

probă σ = 20 KPa σ = 50 KPa σ = 100 KPa σ = 200 KPa σ = 300 KPa σ = 500 KPa

A 0,500 0,750 4,250 7,050 9,200 11,650

B 1,000 1,900 13,000 19,000 23,100 28,050

C 0,750 1,250 4,800 8,750 12,950 17,550

D 1,000 2,000 13,100 19,100 23,200 28,150

În tabelul 1.5.11 se prezintă variaŃia modulului de deformaŃie edometric M (KPa) funcŃie de sarcina aplicată σ (KPa).

Tabelul 1.5.11 VariaŃia modulului de deformaŃie edometric M (KPa) funcŃie de sarcina aplicată σ

(KPa).

Modulul de deformaŃie edometric M (KPa) pentru sarcini verticale σ (KPa). Nr.

probă 0-20 20-50 50-100 100-200 200-300 300-500

A 4000 12000 1428 3571 4651 8163

B 2000 3333 450 1428 2439 4040

C 2666 6000 1408 2532 2381 4348

D 2000 3000 450 1666 2439 4040

Din analiza valorilor din tabelele de mai sus se constată: - DeformaŃiile specifice ε % au valori reduse pentru intervalul de încărcare σ ≤ 50 KPa (ε50 mai mic

de 2%) şi cresc semnificativ pentru încărcări mai mari de 50 KPa (ε200=9,2-23,2%) - Din punct de vedere al compresibilităŃii, comportarea celor 4 probe este diferită. Evident, valorile

cele mai reduse ale deformaŃiei specifice ε % şi valorile cele mai ridicate ale modulului de

41

deformaŃie M se înregistrează pentru proba A. La polul opus se situează probele B şi D, proba C prezentând o comportare intermediară.

În tabelul 1.5.12 de mai jos au fost centralizate valorile principalilor parametri ce caracterizează compresibilitatea materialelor analizate.

Tabelul 1.5.12 Parametrii caracteristici de compresibilitate a sedimentelor din iazul batal.

Proba

nr.

M200-300

(KPa)

av 200-300

(1/KPa)

ε 200

(%)

cv

(cm2/s)

A 4651 5,53x10-4 7,05 4,60x10-5

B 2439 1,43x10-3 19,00 5,18x10-5

C 2381 1,26x10-3 8,75 1,09x10-4

D 2439 1,49x10-3 19,10 1,00x10-4

Clasificarea pământurilor din punct de vedere al compresibilităŃii împarte pământurile în 5 categorii:

1) practic incompresibile, 2) cu compresibilitate redusă, 3) cu compresibilitate medie, 4) cu compresibilitate mare şi 5) cu compresibilitate foarte mare. În această ultimă categorie a pământurilor cu compresibilitate foarte mare sunt încadrate argilele plastic moi. Pentru aceste pământuri, valorile indicatorilor de compresibilitate sunt:

- Modulul de deformaŃie edometric M200-300 < 5000 KPa - Coeficientul de compresibilitate av > 4x10-4 - DeformaŃia specifică ε200 > 6 %

Se constată că toate valorile acestor 3 parametri pentru toate cele 4 probe de şlam analizate încadrează

materialul respectiv în categoria pământurilor cu compresibilitate foarte mare respectiv a argilelor plastic moi.

Referitor la ordinul de mărime al coeficientului de consolidare primară cv, acesta are valori de ordinul a 10-3 cm2/s pentru argile nisipoase, 10-4 cm2/s pentru majoritatea argilelor şi argilelor grase şi foarte rar ajunge la 10-5 cm2/s în cazul argilelor compresibile şi foarte puŃin permeabile.

Coeficientul de consolidare Cv al celor 4 probe de şlam este cuprins în domeniul 1,0x10-4 ... 5,18x10-5, valori ce corespund argilelor compresibile, foarte puŃin permeabile.

În diagramele de variaŃie cu presiunea a coeficientului de consolidare Cv şi a coeficientului de permeabilitate K (anexa nr.3), valorile acestuia din urmă sunt foarte mici, de ordinul a 10-9-10-10 cm/sec. Aceste valori nu concordă cu compoziŃia granulometrică a materialului şi nici cu valorile stabilite prin determinări anterioare de laborator în permeametru, valori de ordinul a 10-5 cm/sec. Se apreciază că permeabilitatea sedimentelor din iaz trebuie considerată de 10-4-10-5 cm/sec, conform determinărilor în permeametru; încercările edometrice nu sunt reprezentative pentru permeabilitatea sedimentelor din iazul batal, comportarea acestora la compresiune nefiind similară pământurilor naturale obişnuite.

În anexa A3 sunt prezentate rezultatele a 4 încercări de forfecare directă, câte o încercare pentru fiecare din cele 4 probe prelevate A, B, C, D (fig.A3.23 - A3.26) şi 1 tabel (fig.A3.27) cu rezultatele încercărilor cu penetrometrul de buzunar/laborator.

Referitor la încercările de forfecare directă (fig.A3.23- A3.26) parametrii rezistenŃei la forfecare Φ° şi C(KN) au rezultat:

Unghiul de frecare Φ° = 17° -26°

42

Coeziunea C = 5-10 KPa Trebuie precizat că, din cauza consistenŃei reduse a materialului în stare naturală, acesta (pasta) nu a

putut fi încercat şi a fost necesară o preconsolidare la o sarcină de σ = 200 KPa. Valorile Φ° şi C de mai sus reprezintă caracteristicile de forfecare ale sedimentelor din iazul batal

consolidate la un efort vertical de σ = 200 KPa. Consolidarea sedimentelor poate fi cuantificată analizând indicatorii fizici menŃionaŃi pe fiecare fişă de încercare. Comparativ cu indicatorii fizici din tabelul 1.5.8, valorile corespunzătoare ale probelor forfecate sunt semnificativ mai mici pentru umiditate w% şi porozitate n% şi mai mari pentru densitatea în stare naturală ρ0, densitatea în stare uscată ρd şi indicele porilor e.

În fig. A3.27 din anexa 3 , sub formă tabelară, se prezintă valorile rezistenŃei de penetrare Rp înregistrate în cadrul încercărilor cu penetrometrul de laborator. Încercările s-au efectuat pe material/pastă în stare naturală şi consolidat la o sarcină de τ = 200 KPa. Valorile rezistenŃei la penetrare au rezultat:

- În stare naturală Rp = 0,3-0,6 daN/cm2 - Consolidat la 200 KPa Rp = 1,6-2,5 daN/cm2

Valorile minime s-au înregistrat pentru proba D şi cele maxime pentru proba A. Încercările de penetrare se folosesc în mod curent în practica inginerească pentru evaluări cantitative

ale caracteristicilor terenurilor în stare naturală sau consolidate. Pentru sedimentele din iazul batal, valorile de penetrare înregistrate nu au permis aprecieri cantitative privind caracteristicile fizice şi/sau mecanice ale materialului. Normativele ce reglementează prelucrarea şi interpretarea datelor penetrometrice recomandă corelaŃii între rezistenŃa la penetrare Rp şi caracteristicile terenului (M2-3, Φ°, C, etc.) pentru valori ale Rp > 1 KPa respectiv mai mari de 1000 KPa sau de 10 daN/cm2.

Toate rezultatele de penetrare efectuate pentru materialul din iazul batal au indicat rezistenŃe la penetrare Rp < 2,5 daN/cm2 respectiv mai mici decât pământurile întâlnite în mod curent în practica inginerească. Calitativ, aceste rezultate confirmă aprecierile de mai sus conform cărora materialul din iazul batal a fost asimilat argilelor plastic moi, cu compresibilitate foarte mare.

Utilajele terasiere pe şenile transmit sarcini pe teren de ordinul a 0,4-0,9 daN/cm2. În situaŃia actuală, utilajele terasiere nu pot circula pe suprafaŃa iazului. În literatura de specialitate, pentru închiderea unor iazuri asemănătoare în industria minieră de exploatare a rocilor fosfatice se recomandă, cu titlu de invenŃie, folosirea unor vehicule amfibii. Pentru iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ, proiectul prevede aşternerea pe suprafaŃa iazului a unei geogrile rezistente şi a unui strat de 20-50 cm grosime permeabil, pentru acesta din urmă recomandându-se folosirea refuzului de ciur de la balastiere, deşeuri inerte şi nepericuloase de la demolări, balast, bolovăniş, piatră spartă, etc.

1.5.2.2.4 Comportarea şlamului/sedimentului din iazul batal la şocuri şi vibra Ńii În studiile anterioare efectuate pentru iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ se menŃionează că

materialul din iaz este tixotropic. Prin tixotropie se defineşte proprietatea unor materiale care în stare de repaus se prezintă sub formă de gel şi care, supuse la şocuri sau vibraŃii devin lichide şi revin la consistenŃa gelului după încetarea acŃiunii şocurilor sau vibraŃiilor.

După cum s-a menŃionat mai sus, pentru proiectul de închidere a iazului batal din materialul sedimentat în batal s-au prelevat 4 probe de cca. 10-15 kg fiecare. Amplasamentul probelor este în fig.1.5.1. Probele au fost recoltate în recipienŃi din plastic cu capac filetat şi transportate în Bucureşti. În laborator, la desfacerea capacului recipienŃilor, exceptând proba A în toate celelalte 3 s-a constatat separarea fazei lichide/apei la suprafaŃa probelor. Volumul apei de la suprafaŃă, exprimat în procente faŃă de volumul total (solid + lichid) a fost de :

43

Proba nr. ∆h/h % A 0,00 B 13,31 C 18,39 D 27,42 Media A-D 14,80 ≈ 15%

După îndepărtarea apei din recipienŃi, consistenŃa materialului rămas a fost apreciată ca plastic moale

– plastic curgător. Deşi de consistenŃă redusă, materialul a permis fasonarea probelor şi efectuarea determinărilor geotehnice de laborator. Separarea fazelor solide şi lichide la transportul probelor denotă comportarea specifică a sedimentelor din iaz. Acestea trebuie considerate materiale prăfoase nisipoase, foarte afânate, subconsolidate şi saturate. La transport, structura naturală afânată a scheletului mineral s-a prăbuşit, particolele solide au resedimentat formând o structură mai îndesată, parŃial apa din pori s-a separat la suprafaŃă. Apreciem că această resedimentare a materialului din iaz este similară „lichefierii” nisipurilor. Acceptând comportarea şlamului la şocuri şi vibraŃii ca „lichefiere” trebuie precizat că după îndesarea prin resedimentare acesta rămâne saturat dar nu mai este în continuare „lichefiabil” respectiv nu îşi mai modifică structura sub efectul şocurilor şi vibraŃiilor.

Se menŃionează că determinările geotehnice de laborator efectuate pentru proiectul de închidere a iazului batal s-au realizat pe materiale/sedimente din iaz cu structura modificată prin transport; modificările se referă la resedimentarea particolelor solide şi eliminarea parŃială a apei din pori, cu efecte asupra caracteristicilor geotehnice în sensul reducerii umidităŃii şi porozităŃii şi creşterii densităŃii şi îndesării.

Având în vedere caracteristicile materialului resedimentat (prin transport), acestea, pentru starea iniŃială naturală din iaz, pot fi evaluate conform datelor din tabelul de mai jos – 1.5.13.

44

Tabelul 1.5.13 Caracteristicile fizice ale sedimentelor din iaz în stare naturală şi după transport/laborator.

Indicele porilor

e

Umiditate

W %

G. volumică

γ (KN)

G.vol. uscată

γd (KN)

Gr. de umid.

Sr

Porozitate

n % Proba

nr.

Tasare

sp. la

transport

∆h/h % Natural Lab. Natural Lab. Natural Lab. Natural Lab. Natural Lab. Natural Lab.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

A 0,00 1,40 1,40 49,7 19,7 16,3 16,3 10,87 10,87 0,93 0,93 58,3 58,3

B 13,31 2,39 1,94 91,9 87,0 14,3 16,6 7,67 8,92 1,00 1,15 70,5 66,0

C 18,39 2,37 1,75 91,1 68,5 13,0 15,6 7,72 9,39 1,00 0,98 70,3 63,6

D 27,42 3,20 2,05 123,1 87,5 11,6 16,0 6,19 8,56 1,00 1,10 76,2 67,2

Valori

medii 14,80 2,34 1,785 89,0 73,2 13,8 16,1 8,11 9,44 0,98 1,04 68,8 63,8

45

Din analiza datelor de mai sus se constată: - Caracteristicile fizice ale materialului sedimentat în iaz variază mult în plan şi (fără a dispune de

date de laborator) în adâncime. - Sedimentele din iazul batal pot fi încadrate în categoriile prafurilor argiloase/nisipoase şi a

nisipurilor prăfoase, foaret afânate, subconsolidate şi saturate. Pentru aprecierea gradului de îndesare a nisipurilor se menŃionează că nisipurile fine prăfoase se

consideră afânate pentru valori ale indicelui porilor e > 0,80. Sedimentele din iaz se carcaterizează prin valori ale indicelui porilor e (tabelul 1.5.13, coloanele 3 şi 4) în stare naturală cuprinse în intervalul e = 1,40 – 3,20, în medie e nat = 2,34 şi în laborator, după transport, în medie elab = 1,785. Aceste valori justifică încadrarea sedimentelor ca materiale foarte afânate, subconsolidate.

- Sub efectul şocurilor şi vibraŃiilor, materialul din iaz se îndeasă prin eliminarea unei părŃi a apei din pori. În cazul celor 4 probe A, B, C şi D prelevate din iaz, de la suprafaŃă, volumul de apă eliminat în timpul transportului a reprezentat 0-27,4%, în medie 14,8% din volumul iniŃial. Procentele apei eliminate variază într-un domeniu relativ extins ceea ce confirmă aprecierile de mai sus privind neuniformitatea depunerilor din iaz.

- Valorile porozităŃilor în stare naturală „n” sunt mari, cuprinse în intervalul n = 58,3 – 76,2 %, în medie 68,8% (tabelul 1.5.13, col.13). Volumetric, faza solidă a sedimentelor reprezintă 23,8 – 41,7 %, în medie 31,2% din volumul total. În literatura de specialitate se menŃionează că, la exploatările miniere de fosfaŃi, în iazurile de decantare, faza solidă a materialelor depuse reprezintă cca.20% din volumul total al şlamului.

1.5.2.2.5 Sinteza principalelor caracteristici chimice, fizice şi mecanice ale sedimentelor din iazul batal al AZOMURE Ş; concluzii preliminare privind solu Ńia de închidere.

- Iazul batal de 30 ha al AZOMUREŞ se încadrează în categoria DEPOZITELOR DE DEŞEURI

INDUSTRIALE PERICULOASE. - Faza lichidă din iaz, conform analizelor chimice efectuate de beneficiar în cadrul monitorizării

exploatării, poate fi caracterizată prin următoarele valori ale agresivităŃii/conŃinutului de contaminanŃi:

NO3 240.000 – 262.500 mg/l PO4 5.000 – 5.500 mg/l NH4 ≈95.000 mg/l F- 650 – 800 mg/l Cl- 383 – 397 mg/l PH 2 ... 5 (în medie 2,7)

Apa din iaz prezintă agresivitate acidă. Pentru închiderea iazului batal este necesară, în prima etapă,

reducerea/evacuarea apei acide din iaz la nivelul minim posibil şi menŃinerea acestui nivel minim până la finalizarea lucrărilor de acoperire a suprafeŃei iazului. Evacuarea apei se va realiza prin pomparea şi evaporarea apei din iaz în instalaŃia de evaporare din secŃia NPK. Această cerinŃă este conformă avizului de mediu nr.17 din 30.10.2008 al AgenŃiei de ProtecŃia Mediului Tg. Mureş.

- Faza solidă a sedimentelor din iaz conŃine, în principal, carbonat de calciu, insolubil, fosfaŃi de calciu şi amoniu, azotat de amoniu, nisip. Sedimentul are aspectul unei paste de culoare alb-cenuşiu şi a fost asimilată, în unele studii anterioare, drept „pastă de var”. CompoziŃia sedimentului variază mult în plan şi pe adâncime, această neomogenitate fiind normală dată fiind provenienŃa principală a acestuia ca steril al rocilor fosfatice folosite pentru producerea îngrăşămintelor.

- Prin asimilare cu rocile naturale moi/pământurile, sedimentul poate fi încadrat în categoriile prafurilor nisipoase sau argiloase şi a nisipurilor fine prăfoase sau argiloase, subconsolidate, afânate şi saturate. Din punct de vedere al caracteristicilor de consistenŃă şi compresibilitate se încadrează în categoria argilelor plastic moi – curgătoare cu compresibilitate foarte mare.

46

- În stare naturală (în iazul batal), valorile porozităŃii „n” sunt mari, cuprinse în inetrvalul n = 58,3-76,2%, în medie 68,8%. Volumetric, faza solidă a sedimentelor reprezintă 23,8-41,7%, în medie 31,2%.

- Supus la şocuri şi/sau vibraŃii, materialul din iaz se „lichefiază”, prin aceasta mărindu-şi gradul de îndesare şi eliminând o parte (aprox. 15% din volum) din apa din pori.

- Materialul din iaz, în situaŃia actuală, nu permite circulaŃia utilajelor pe suprafaŃa iazului. Se apreciază că această situaŃie nu se va modifica semnificativ nici după evacuarea apei din iaz. Pentru asigurarea circulaŃiei utilajelor este necesară realizarea unor drumuri din roci tari drenante pe suprafaŃa iazului, ranforsate cu geosintetice (ex. geogrilă). Aceste drumuri vor asigura, pe lângă circulaŃia utilajelor, şi drenarea şlamului de la suprafaŃa iazului. Această drenare va fi completată prin şanŃuri şi rigole de colectare şi evacuare a apelor din precipitaŃii şi a celei drenate. Pentru colectarea apelor drenate şi asigurarea capacităŃii portante necesară circulaŃiei utilajelor, pe întreaga suprafaŃă a iazului se va aşterne un geotextil de separaŃie, o geogrilă rezistentă şi un strat drenant de cca.50 cm grosime peste care se vor realiza straturile de închidere/capsulare propriu zise.

Se recomandă ca, în prima etapă de execuŃie a reŃelei de drumuri, şanŃuri şi rigole pe suprafaŃa iazului batal, să se realizeze un şanŃ perimetral de colectare şi evacuare a apelor. Apele vor fi colectate în zona nordică a iazului (zona iazului mic) şi evacuate prin pompare şi evaporare în instalaŃia NPK.

- Uscarea sedimentelor la suprafaŃă prin evaporarea naturală a apei va favoriza formarea unei cruste

rezistente la suprafaŃă. Încercările de laborator indică îmbunătăŃirea semnificativă a caracteristicilor de deformabilitate şi rezistenŃă ale sedimentelor în cazul reducerii umidităŃii acestora. Pentru favorizarea uscării materialului din iaz prin evaporarea naturală a apei din pori apare normală soluŃia ca operaŃiunile de aşternere a stratului drenant de cca. 50 cm grosime ranforsat cu geogrilă şi de execuŃie a şanŃurilor şi rigolelor (de colectare şi evacuare a apelor din precipitaŃii şi a celor drenate) să se realizeze în perioada călduroasă a anului (iunie – septembrie). Drenarea şi consolidarea şlamului la suprafaŃa iazului ca rezultat al evacuării apei din iazul batal nu vor asigura portanŃa necesară circulaŃiei utilajelor. RezistenŃele la penetrare efectuate în laborator pe probe de şlam transportate în Bucureşti au indicat rezistenŃe la penetrare de Rp = 0,3-0,6 daN/cm2. Încercările de compresibilitate au indicat valori ale modului de deformaŃie M200-300 < 4000 KPa. Trebuie menŃionat că cele mai uşoare utilaje pe şenile exercită o presiune pe teren de 0,4-0,9 daN/cm2 şi că normele de depozitare a deşeurilor (Ord.757/noiembrie 2004) recomandă pentru închiderea depozitelor de deşeuri valori de M200-300 = 40 MPa pentru stratul de susŃinere, valori de cca. 10 ori mai mari comparativ cu cele determinate pentru şlamul din iazul batal analizat.

- Caracteristicile actuale ale materialului din iaz, în stare naturală – netulburată, sunt mai defavorabile comparativ cu cele de mai sus, acestea din urmă caracterizând un material tulburat care a pierdut apă la transport cca. 15% (volumetric). În mod similar, materialul din iaz, sub efectul circulaŃiei utilajelor şi aşternerii stratului suport drenant de 50 cm, va elimina apă, volumul acesteia fiind de ordinul a 10% din volumul sedimentelor respectiv cca. 80.000 m3 în 2 ani sau 40.000 3/an. La aceste volume de apă ce trebuie evacuate trebuie adăugate cca. 40.000 m3/an din precipitaŃii. Rezultă că, după evacuarea apei din iaz (cca. 150.000 m3), în perioada execuŃiei lucrărilor de închidere din iaz apreciată la 2 ani, trebuie drenate şi evacuate volume de ordinul a 80.000 m3/an (40.000 m3 provenite din drenarea şlamului şi cca. 40.000 m3 din precipitaŃii).

- Procesul de consolidare a materialelor/şlamului din iaz va continua şi după finalizarea lucrărilor de închidere/capsulare. Acest proces de consolidare se va manifesta, la exterior, prin tasări ale suprafeŃei iazului. Conform celor de mai sus, se apreciază că 10% din faza lichidă a şlamului se va drena şi evacua în perioada execuŃiei lucrărilor de închidere şi o cantitate echivalentă se va drena în perioada post închidere, în paralel cu consolidarea materialului din iaz. Această consolidare post închidere va avea ca rezultat tasări ale suprafeŃei iazului de cca.30-50 cm, tasări ce se vor produce într-o perioadă de timp îndelungată de cca.10-15 ani.

47

1.5.3 SoluŃia proiectată de închidere a iazului batal de 30 de ha al S.C. AZOMIE Ş

1.5.3.1 Consideratii generale

Proiectarea sistemelor de etanşare (impermeabilizare) şi drenaj a depozitelor de deşeuri se realizează prin metode specifice de calcul şi trebuie să asigure îndeplinirea prevederilor legale, respectiv prevederile Ord. M.M.G.A. nr.757/2004 pentru aprobarea „Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor” şi HG 162/2002.

În HG 162/2002. sunt prevăzute următoarele cerinŃe generale pentru etanşarea (impermeabilizarea) depozitelor:

• baza, pereŃii laterali şi acoperişul depozitelor trebuie impermeabilizate;

• un depozit trebuie sa fie amplasat şi proiectat astfel încât să satisfacă condiŃiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafaŃă şî a asigura colectarea eficientă a levigatului. Aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei si a părŃii superioare a depozitului.

• bariera geologică a depozitului constă dintr-un strat natural care să satisfacă următoarele condiŃii referitoare la grosime şi permeabilitate, k:

- deşeuri periculoase: grosime ≥ 5m, k ≤ 1x10-9 m/s

- deşeuri nepericuloase: grosime ≥: 1m, k ≤ 1x10-9 m/s

- deşeuri inerte: grosime ≥ 1m, k ≤ 1x10-7 m/s

In cazul în care aceste condiŃii nu sunt îndeplinite în mod natural, bariera geologică va fi completată cu un strat de argilă sau alt material cu proprietăŃi echivalente.

Pentru etanşarea de suprafaŃă a depozitelor de deşeuri se pot utiliza, ca şi în cazul etanşării de bază, sisteme de etanşare simple alcătuite dintr-un singur tip de material (geomembrană sau geocompozit bentonitic) sau din asociaŃii de două sau mai multe materiale (etanşări compozite).

Alegerea unuia sau altuia dintre sistemele posibile se face Ńinând cont de factorii climatici, de tipul deşeului stocat, de prevederile legislative, ca şi de solicitările specifice.

Materialele geosintetice cu funcŃie de etanşare sunt asociate cu un strat de acoperire din pământ şi sol vegetal, în cazul depozitelor de deşeuri solide.

1.5.3.2 SoluŃii/variante de închidere a iazului

Referitor la impermeabilizarea / etanşarea bazei depozitului / iazului batal, bariera geologică naturală este asigurată de complexul argilos marnos în grosime mai mare de 100 m existent în amplasamentul iazului.

Impermeabilizarea pereŃilor depozitului este asigurată de ecranul de gel beton existent pe întreg perimetrul iazului. Cota superioară a ecranului este de 303, 00 mdMN. Posibilele defecŃiuni ale ecranului nu vor determina poluarea subteranului în exteriorul iazului. Apa agresivă din iaz se va evacua , în prima etapă de execuŃie a lucrărilor de închidere, până la un nivel situat sub cota +300mdMN, nivel mai scăzut cu 3,0 m decât cota superioară a ecranului de gel beton. Acest nivel al apei în iaz se va menŃine pe toată perioada de execuŃie a lucrărilor de închidere a iazului. Prin realizarea sistemului/stratului de impearmibilizare la suprafaŃă a iazului( fig.1.5.13), infiltraŃii în corpul iazului din precipitaŃii nu sunt posibile. Nu sunt posibile nici infiltraŃii din apele subterane, nivelul maxim al acestora din urmă fiind de maxim 299,00 mdMN, nivel inferior cotei fundului depozitului de 299,5 mdMN. Nivelul mediu al apelor

48

subterane va fi de 294 – 296, 00 mdMN (cap.4.1.1 „CondiŃii hidrogeologice ale amplasamentului”) nivel cu 3,50 – 5,50 m mai coborât comparativ cu fundul depozitului.

Evacuarea debitelor de apă provenită din precipitaŃiile căzute pe suprafaŃa iazului batal de 30 ha, după realizarea sistemului de impermeabilizare, este o cerinŃă vitală pentru starea de siguranŃă de durată a depozitului închis şi ecologizat. Se impune ca apa de precipitaŃii să fie colectată în rigole dimensionate la debitele date de precipitaŃiile maxime şi evacuate apoi în emisarul reprezentat de râul Mureş (apa de precipitaŃii care se evacuează de pe suprafaŃa depozitului închis nu se impurifica întrucât nu intră în contact cu materialul periculos existent în depozit). Întrucât deversarea apei calde s-a realizat, în timpul funcŃionării, preponderent din partea de sud - vest a iazului batal, şlamul s-a depus, pe măsura răcirii, tot din partea de sud - vest spre nord - est. În prezent faŃa superioară a depunerii de şlam are o înclinare de la sud - vest spre nord - est, adică spre iazul mic. Este vizibilă această înclinare şi datorită oglinzii de apă liberă care se retrage încet spre extremitatea nord estică a iazului batal pe măsură ce se evacuează apa limpezită. Odată cu evacuarea apei din iaz şi reducerea suprafeŃei oglinzii de apă, pe măsura trecerii timpului, datorită greutăŃii proprii care face ca apa interstiŃiară parŃial să fie eliminată, ca urmare a circulaŃiei utilajelor de construcŃie ce realizează acoperirea/anvelopa şi datorită evaporării naturale ce favorizează formarea unei creste mai rezistente, şlamul din iazul batal este supus unui proces de consolidare, mai rapid la suprafaŃă şi mai lent în adâncime..

Din datele climatice se constată că în amplasamentul iazului precipitaŃiile medii anuale (media perioadei 2005 –2009, a se vedea capitolul 4.2.1 „CondiŃii de climă şi meteorologice pe amplasament”) de 680 mm depăşesc evaporaŃia medie anuală de 489,9 mm cu 190 mm/an. Pentru o suprafaŃă de 30 de ha reprezentând suprafaŃa depozitului, cantitatea de apă provenită din precipitaŃii ce trebuie evacuată anual este de max. 60 000 m3. La această cantitate trebuie adăugaŃi cca 150 000 m3, reprezentând apa existentă în depozit la nivelul decembrie 2009.

În perioada de execuŃie a lucrărilor de închidere, consolidarea şlamului din încărcare şi circulaŃia utilajelor va elimina o cantitate suplimentară de apă ce trebuie evacuată de circa 80 000 m3, respectiv cca 40 000 m3 /an.

Capacitatea de evaporare a apei din iaz este apreciată la 33 m3/oră respectiv cca.700 m3/zi şi 20.000 m3 / lună.

49

Fig.1.5.13 SoluŃia de realizare a anvelopei / sistemului de impermeabilizare / stratului de închidere a suprafeŃei iazului batal

50

1.5.3.3 Scenarii de închidere a iazului batal analizate în proiect

În studiul de fezabilitate s-au luat în considerare două scenarii:

a) Scenariul nr. 1 – „fără investiŃie”

În scenariul „fără investiŃie", în care nu se realizează lucrări de închidere şi ecologizare a iazului batal de la SC AZOMUREŞ SA în perioada de referinŃă de 30 ani, se poluează în continuare mediul încojurător.

Necesitatea realizării lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului batal (prezentate in capitolul 1.4) duce la eliminarea acestei variante.

Lucrările de închidere şi ecologizare a iazului batal sunt necesare pentru protecŃia mediului înconjurător şi redarea în circuitul economic a 30ha.

b) Scenariul nr. 2 - „cu investiŃie" In cadrul Scenariului nr. 2 s-au analizat 4 variante de soluŃii pentru lucrările de închidere

şi ecologizare a iazului batal. Au fost reŃinute pentru evaluarea costurilor variantele 1 şi 2, variantele 3 şi 4 fiind eliminate din cauza costurilor ridicate, prohibitive.

Varianta nr. 1 - cu lucrări de închidere şi ecologizare a iazului batal şi realizarea unei suprafeŃe unice la cotele 306,0-304,50 mdMN (pl.nr.6, anexa A.1.2)

Se propune realizarea lucrărilor: - evacuarea apei acide din iaz până la o cotă de maxim 300,00 mdMN; - sistematizarea coronamentului digurilor de contur şi dezafectarea conductelor de

pe diguri; - execuŃia unui drum tehnologic în zona centrală a batatalului şi a unor drumuri

secundare în iazul batal mare; - executarea unui şanŃ perimetral, în interiorul iazului, de colectare şi transport în

zona iazului mic a apelor din precipitaŃii şi din consolidarea / drenarea şlamului; - instalarea unui geotextil cu rol de separaŃie a suprafeŃei iazului batal; - instalarea unei geogrile în vederea ramforsării suprafeŃei iazului; - aşternerea unui strat drenant (de susŃinere) de cea. 50cm grosime realizat din

materiale drenante (refuz de ciur, materiale rezultate de la demolări); - aşternerea unui geocompozit bentonitic pentru impermeabilizarea suprafeŃei

iazului; - instalarea unui geocompozit drenant pentru preluarea apelor de infiltraŃie din

precipitaŃii; - aşternerea unui strat de pământ de acoperirea/stratul de recultivare de l,0m (85cm

pământ, 15 cm pământ vegetal); - realizarea rigolei drenate exterioare perimetrale la piciorul digului.

În planşele anexate (anexa 1.2) 5 şi 6 (planuri de situaŃie, VARIANTA 1) nr. 10 ( VARIANTA 1,

profil transversal P2, etapa I şi II ), nr. 13 (VARIANTA 1, profil transversal nr 4, etapa I şi II) sunt prezentate lucrările proiectate de închidere a iazului. PoziŃia profilelor şi etapizarea lucrărilor sunt figurate în planşele nr. 5 şi 6 ( planuri de situaŃie) anexa 1.2.

În această variantă 1 soluŃia de drenare post închidere a infiltraŃiilor din precipitaŃii prevede sistematizarea verticală a stratului de susŃinere drenant şi a geocompozitului bentonitic de impermeabilizare în două pante, cotele maxime realizându-se în zona centrală a iazului ( zona drumului tehnologic ) şi scăzând spre digurile de contur (pl.nr.6, anexa 1.2).

51

În planşa nr.29 din anexa 1.2 este prezentat profilul în lung prin iazul batal mare, Sc.1:2000/100. Pe profilul longitudinal se remarcă scăderea progresivă a cotelor geocompozitului bentonitic de impermeabilizare (4) de la profilul P4 (latura de SV a iazului) la profilul 1 (latura de NV a iazului mic).

În anexa 1.2 se prezintă de asemenea 2 detalii, notate „Profil P1. Detaliu rigolă de sistematizare taluz. Sc.1:100” (pl.nr.30) şi „Profil P4. Sc.1:100” (pl.nr.31), ale rigolei drenante exterioare digului de contur al iazului şi ale amenajărilor taluzului exterior al depozitului.

Varianta nr.2 - cu lucrări de închidere şi ecologizare a iazului batal şi realizarea unei suprafeŃe

neuniforme, cu rigole.

Se propune realizarea lucrărilor:

- evacuarea apei acide din iaz până la o cotă de max.300 m dMN - sistematizarea coronamentului digurilor de contur şi dezafectarea conductelor de pe diguri

-execuŃia a două drumuri tehnologice în zona centrală a batatalului şi a unor drumuri secundare în iazul batal mare

-instalarea unui geotextil cu rol de separaŃie a suprafeŃei iazului batal -instalarea unei geogrile în vederea ranforsării suprafeŃei iazului (stratul de susŃinere) -aşternerea unui strat drenant portant de min. 30 cm grosime realizat din materiale

drenante (refuz de ciur, materiale rezultate de la demolări) cu înclinare înspre rigolele de colectare şi evacuare a apelor din precipitaŃii şi infiltraŃii

-aşternerea unui geocompozit bentonitic pentru etanşarea suprafeŃei iazului -instalarea unui geocompozit drenant pentru preluarea apelor de infiltraŃii din precipitaŃii şi

evacuarea acestora în rigolele de pe suprafaŃa iazului, respectiv în rigolele laterale (perimetrale) -aşternerea unui strat de pământ de acoperirea de l,0m (85cm pământ, 15 cm pământ vegetal) -realizarea pe suprafaŃa iazului a rigolelor de colectare şi evacuare a apelor din precipitaŃii (de

şiroire şi de infiltraŃie) -realizarea unui sistem de rigole perimetrale de colectare şi evacuare ape de precipitaŃii şi

conducerea acestora în r. Mureş. În planşele nr.21, 24, 26 şi 28 sunt prezentate profilele transversale P1, P3, P4, P1a conform

variantei 2. Varianta nr. 3 - cu lucrări de închidere şi ecologizare a iazului batal şi realizarea unei suprafeŃe

unice la cotele (306,0 - 304,5) mdMN. Această variantă este similară variantei 1, diferenŃa fiind propunerea unor lucrări suplimentare constând din puŃuri verticale de drenaj în corpul depozitului.

Varianta nr.4 Similară variantei 3, cu diferenŃa că rigolele de la suprafaŃă de colectare şi

evacuare a apelor din precipitaŃii se înlocuiesc cu drenuri colectoare închise. • Scenariul recomandat şi avantajele acestuia

În studiul de fezabilitate se recomandă pentru promovare investiŃia corespunzătoare scenariului nr. 2 - VARIANTA 1.

În această variantă, secŃiunile tip propuse pot fi adaptate corespunzător cu lucrările de sistematizare aflate în zonă.

Varianta 1 comparativ cu varianta 2 prezintă avantaje evidente şi din punct de vedere al posibilităŃilor de intervenŃie în timp pentru întreŃinere şi reparaŃii. În varianta 2 şanŃurile de pe suprafaŃa iazului de colectare şi evacuare a apelor din precipitaŃii se vor tasa pe măsura consolidării şlamului şi vor necesita lucrări de întreŃinere şi reparaŃii, ceea ce în varianta 1 nu este cazul. În varianta 1 tasările suprafeŃei iazului vor putea fi remediate cu uşurinŃă prin nivelări şi taluzări locale.

52

1.6 Etapele şi durata realizării lucr ărilor proiectate de închidere a iazului batal de 30 ha

1.6.1 Etapele de realizare a lucrărilor de închidere a iazului batal

Conform datelor şi concluziilor din capitolul anterior 1.5 de prezentare a proiectului, situaŃia actuală

a iazului batal este deosebit de complexă şi experienŃa unor lucrări similare în România redusă. Complexitatea situaŃiei actuale a iazului poate fi rezumată astfel:

- Materialul din iaz este neuniform atât în plan cât şi în adâncime. Materialul poate fi încadrat în categoria pământurilor prăfoase şi/sau nisipoase, foarte afânate, subconsolidate, saturate şi lichefiabile. - În situaŃia actuală utilajele de construcŃie nu pot circula pe suprafaŃa iazului, capacitatea portantă a şlamului fiind deosebit de redusă. În unele studii anterioare, materialul din iaz a fost caracterizat drept „pastă de var”. - Toate studiile efectuate până în prezent, inclusiv cele ale INCDPM efectuate în 2009-2010 pentru închiderea iazului batal, au prelevat şi analizat probe de la suprafaŃă. Rezultatele analizelor şi încercărilor de laborator se încadrează în domenii largi de variaŃie ceea ce denotă neuniformitatea sedimentelor din iaz. - Apa din iaz are caracter acid. Nivelul apei în iaz a fost şi este în continuare ridicat. Impermeabilizarea iazului este defectuoasă; exfiltraŃiile din iaz sunt importante şi contaminarea subteranului în exteriorul iazului este evidentă.

Având în vedere complexitatea situaŃiei actuale şi dificultăŃile obiective de detaliere a proprietăŃilor şi comportării sedimentelor din iaz, proiectantul propune optimizarea soluŃiilor de închidere în cadrul unui poligon experimental, acesta reprezentând o etapă preliminare de realizare a lucrărilor de închidere a iazului.

1.6.1.1 Poligon experimental

Varianta 1

Din analiza studiile întocmite prezentate în capitolele anterioare rezultă necesitatea ca ordinea lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului batal să se realizeze în urma concluziilor care se vor desprinde după realizarea unui poligon experimental care va indica măsurile suplimentare care urmează să fie luate la execuŃia lucrărilor.

Poligonul experimental propus va fi cuprins între profilele P4 şi P3a, în zona în care se vor realiza 2 incinte delimitate de drumul tehnologic din zona centrală (planşa nr.5, anexa 1.2).

a) Eşalonarea lucrărilor propuse în cadrul acestui poligon experimental este:

- lucrări de evacuare a apelor acide din iazul batal la nivelul minim posibil şi menŃinerea acestui nivel minim (sub cota 300,0 mdMN), până la finalizarea lucrărilor de închidere a iazului. Evacuarea apei acide din iaz urmează să fie executată de beneficiar SC AZOMURES SA (conform Aviz de mediu nr. 17 din 30.10.2008)

- lucrări pregătitoare colaterale şi anume: o amenajarea drumurilor de acces la iazul batal mare o amenajarea unui depozit intermediar amplasat lângă latura de S-V a iazului batal o amenajarea unor rampe de acces pe digul de contur de pe latura de S-V şi pe latura dinspre

loc. Sâncraiu de Mureş

53

- lucrări de sistematizare a digului de contur: o dezafectarea conductei de hidrotransport de pe coronametul digului de contur al iazului

batal mare o demolarea suporŃilor din beton ai conductelor de hidrotransport , curăŃirea coronamentului

digului de conducte şi suporŃi şi sistematizarea coronamentului prin lărgirea acestuia spre interiorul iazului pentru accesul utilajelor şi aducerea la cota (304,00 - 303,00) mdMN

- lucrări pregătitoare în iazul batal: o realizarea unor rigole drenante pentru scurgerea apelor, şi anume:

■ o rigolă drenantă lângă taluzul interior al digului de contur pe latura disnpre loc. Sâncraiu de Mureş, pornind din profil P4 cu pantă continuă spre profilul PI

■ o rigolă drenantă lângă taluzul interior al digului de contur pe latura dinspre r. Mureş, pornind din profil P4 cu pantă continuă spre profilul P2

o realizarea drumului de acces din zona centrală a iazului mare, pornind de la latura de S-V a digului de contur şi până la profilul 3a (pl.nr.5, anexa 1.2)

o realizarea unei bretele de acces de legătură a drumului din zona centrală şi digul de contur

- lucrările de închidere a iazului batal: o instalarea primului strat de materiale geotextile pe suprafaŃa iazului batal format dintr-un

geotextil de separaŃie şi o geogrilă în vederea ranforsării suprafeŃei incintelor formate între digurile de contur şi drumul de acces

o aşternerea unui strat de materiale granulare de circa 20 - 50 cm grosime şi sistematizarea acestuia la o cotă uniformă şi cu pante continue, conform profilelor transversale şi longitudinale

o sistematizarea taluzurilor exterioare o instalarea stratului din materiale geosintetice pentru impermeabilizarea batalului format

dintr-un strat de geocompozit bentonitic o instalarea stratului de geocompozit drenant care se continuă până în rigolele de

scurgere de la piciorul digului o straturile de geocompozit bentonitic şi drenant se încastrează în drumul tehnologic din

zona centrală a iazului batal şi în rigolele de scurgere de la piciorul digului, într-o grindă din beton simplu

o realizarea rigolelor de scurgere la piciorul exterior al digului de contur, cu pante continue, înspre emisar r. Mureş. Rigolele de scurgere se protejează cu pereu din dale de beton aşezat pe un strat drenant (a se vedea detaliile din anexa 1.2, pl.nr.6, 30 şi 31)

- lucrări de ecologizare a iazului o aşternerea unui strat de pământ argilos-nisipos de 0,85 m grosime o aşternerea unui strat de pământ vegetal de 0,15 m grosime o aşternerea unor geogrile cu pământ vegetal, pe taluzuri

Lucrările de aşternere a stratului drenant, precum şi a materialelor geosintetice se vor realiza de pe drumul tehnologic amplasat în zona centrală a iazului înspre digurile de contur laterale.

Lucrările susmenŃionate, împreună cu cele suplimentare care rezultă ca necesare din poligonul experimental, se vor executa eşalonat, astfel încât aportul apelor de precipitaŃii să influenŃeze numai suprafaŃa neacoperită.

54

b) Drumuri tehnologice

Drumurile tehnologice amenajate în zona centrală a iazului batal se vor realiza prin înaintare pornind de pe latura S-V a digului de contur şi se racordează cu digul de compartimentare dintre iazul mare şi iazul mic.

Drumurile tehnologice se vor executa din piatră brută procurată de la o carieră din zonă, refuz de ciur, sau materiale rezultate de la demolări.

Având în vedere consistenŃa şlamului din iazul batal, s-a prevăzut ca drumul tehnologic să se aşeze pe saltele realizate din geogrile.

Adâncimea de afundare a materialelor din care se realizează drumul tehnologic se apreciază că este de circa 2,0 - 2,5 m. ÎnălŃimea totală a drumului tehnologic se consideră de maxim 3,5 m.

Realizarea poligonului experimental va stabili dacă este necesară realizarea unor drumuri suplimentare/bretele de acces pe suprafaŃa iazului batal, în vederea executării lucrărilor de închidere şi ecologizare.

Pentru transportul materialelor de umplutură şi a pământului vegetal se vor realiza (a se vedea Planul general de situaŃie Sc.1:10000, şi pl.nr.6, ambele din anexa 1.2) : - Se va amenaja drumul tehnologic existent pe perimetrul iazului - Se va consolida drumul existent spre localitatea Sâncraiu de Mureş - Se vor consolida/amenaja drumurile de exploatare existente ce fac legătura între iazul batal şi

balastierele din aval.

Varianta 2 Poligonul experimental propus va fi cuprins între profilele P4 şi P3a, zonă în care se vor realiza 3

incinte delimitate de două drumuri tehnologice în partea centrală.

a) Eşalonarea lucrărilor propuse în cadrul acestui poligon experimental este:

- lucrări de evacuare a apelor acide din iazul batal la nivelul minim posibil şi menŃinerea acestui nivel minim (sub cota 300,0 mdMN), până la realizarea lucrărilor de închidere. Evacuarea apei acide va fi executată de beneficiar SC AZOMURES SA (conform Aviz de mediu nr.17 din 30.10.2008)

- lucrări pregătitoare colaterale la fel cu cele descrise pentru Varianta 1

- lucrări de sistematizare a digului de contur la fel cu cele descrise pentru Varianta 1

- lucrări pregătitoare în iazul batal: o realizarea a două drumuri de acces în zona centrală a iazului mare, pornind de pe

latura de S-V a digului de contur şi continuarea acestora până la digul de compartimentare a iazului mic

- lucrările de închidere a iazului batal: o instalarea primului strat de materiale geotextile pe suprafaŃa iazului batal format dintr-un

geotextil de separaŃie şi o geogrilă în vederea ranforsării suprafeŃei incintelor formată între digurile de contur şi drumul de acces

55

o aşternerea unui strat de materiale granulare de circa 20 - 50 cm grosime şi sistematizarea acestuia cu pante spre drumurile tehnologice de pe suprafaŃa iazului, respectiv spre exteriorul iazului, conform profilelor transversale o sistematizarea taluzurilor exterioare

o instalarea stratului din materiale geosintetice pentru impermeabilizarea batalului format dintr-un strat de geocompozit bentonitic (sau membrană PEHD) o instalarea stratului de geocompozit drenant care se continuă până în rigolele

de scurgere de la piciorul digului şi de pe drumurile tehnologice de pe suprafaŃa iazului o straturile de geocompozit bentonitic şi drenant se încastrează la capete în grinzi din

beton simplu o realizarea rigolelor de scurgere de pe suprafaŃa iazului şi de la piciorul

exterior al digului de contur, cu pante continue, înspre emisar r. Mureş

- lucrări de ecologizare a iazului

o aşternerea unui strat de pământ argilos-nisipos de 0,85 m grosime o aşternerea unui strat de pământ vegetal de 0,15 m grosime o aşternerea unor geogrile cu pământ vegetal, pe taluzurile exterioare şi pe taluzurile

rigolelor de pe suprafaŃa amenajată.

b) Drumuri tehnologice

Drumurile tehnologice amenajate în zona centrală a iazului batal se vor realiza prin înaintare pornind de pe latura S-V a digului de contur şi se racordează cu digul de compartimentare dintre iazul mare şi iazul mic, respectiv cu digul de contur de pe latura N-E.

Drumurile tehnologice se vor executa după metoda prezentată pentru Varianta 1.

Varianta 3 In această variantă se propun următoarele lucrări suplimentare faŃă de cele descrise în varianta 1,

care se vor testa în poligonul experimental, şi anume: - realizarea unor puŃuri verticale de drenaj de pe suprafaŃa iazului ranforsată cu

geogrila pe un geotextil de separaŃie - realizarea unui sistem de rigole pentru colectarea apelor drenate

- amenajarea unei staŃii de pompare mobilă pentru evacuarea apelor drenate de puŃurile verticale

În această variantă, impermeabilizarea suprafeŃei iazului se propune să se realizeze cu o

geomembrană din PEHD de 2,0 - 2,5 mm, care se va aşeza pe un geotextil de protecŃie.

Toate lucrările de bază prezentate pentru variantele 1 şi 2 rămân valabile şi pentru variantele 3 şi 4.

1.6.1.2 Etapele, post finalizare poligon experimental, de realizare a lucrărilor de închidere.

După realizarea poligonului experimental şi precizarea soluŃiilor optime de execuŃie a lucrărilor de închidere, proiectul prevede finalizarea lucrărilor de închidere în 2 etape, etapa 1 şi etapa 2. Lucrările ce

56

fac obiectul acestor 2 etape sunt prezentate în planşa nr.5, anexa 1.2. Se constată că în etapa 1 se vor continua lucrările de execuŃie a stratului de închidere a iazului de la profilul P3a (limita poligonului experimental) până la digul de pe latura nord estică a iazului. Se constată că în etapa 1 se va finaliza închiderea iazului batal pe toată suprafaŃa acestuia, exceptând zona iazului batal mic ce se va executa în etapa 2 (a se vedea pl. nr.5, anexa nr.2.1, lucrări propuse în etapa 2).

Pe toată perioada execuŃiei lucrărilor în etapele I şi II se va pompa apa din iazul batal asigurând un nivel al acesteia cât mai scăzut posibil (max.300 m dMN).

1.6.2 Durata realizării lucr ărilor de închidere a iazului batal Conform avizului de mediu nr.17/30.10.2008 emis de M.M.D.D, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului

Mureş, termenul pentru finalizarea lucrărilor de închidere – ecologizare a iazului batal de 30 ha este stabilit la 31.12.2012. În această situaŃie durata de realizare a lucrărilor este de cca. 2,5 ani.

În proiect este analizată şi varianta realizării lucrărilor în 3-4 ani, în fiecare an urmând a se realiza evacuarea apei din iaz, poligonul experimental, etapa I respectiv etapa II de execuŃie a stratului de închidere a iazului şi lucrările colaterale.

1.7 InformaŃii despre materialele necesare; cantităŃi. Principalele volume de lucrări sunt prezentate în tabelul de mai jos 1.7.1. Tabelul 1.7.1 Principalele volume de lucrări

57

În varianta 1 de închidere a iazului, variantă recomandată de proiectant şi avizată de beneficiar,

principalele cantităŃi de materiale pot fi apreciate după cum urmează: - Strat drenant de egalizare de 20-50 cm grosime alcătuit din piatră spartă, balast, refuz de ciur din

balastiere, deşeuri de la demolări V = cca.250.000 m3

- Pământ de umplutură în grosime de min.0,85 m V = cca.290.000 m3

- Pământ vegetal în grosime de min.0,15 m V = cca.45.000 m3

58

Volumele de geosintetice sunt: - Geotextil cu rol de separaŃie + geogrilă de ranforsare a suprafeŃei iazului:

S = cca.300.000 m2 - Geocompozit bentonitic de impermeabilizare + geocompozit drenant S = 350.000 2 Beneficiarul S.C.AZOMUREŞ S.A. se angajează să asigure procurarea materialelor necesare cu

cheltuieli minime şi fără afectarea mediului înconjurător. În acest sens beneficiarul a demarat negocierile cu proprietarii unor balastiere din zonă situate pe malul drept al râului Mureş, la câŃiva km aval de iaz, pentru furnizarea de pământ vegetal, pământ de umplutură, refuz de ciur, eventual balast. Aceste balastiere urmează să fie amenajate în final ca iazuri-piscicole. Materialele ce vor fi livrate de acestea provin din descopertă şi din activitatea de sortare a agregatelor.

O a doua sursă de materiale este reprezentată de deşeurile provenite din demolări. Pentru materialele geosintetice necesare, procurarea acestora şi punerea în operă vor fi asigurate de

firma sau firmele agreate şi contractate de beneficiar. Referitor la geosinteticele necesare se menŃionează:

Pentru realizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului batal, este necesară folosirea unor materiale geosintetice în conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor (halde).

Criteriile avute în vedere pentru lucrările de închidere şi ecologizare a iazului batal au fost: - asigurarea protecŃiei de durată a depozitului de şlam din iazul batal împotriva pătrunderii

apei provenite din precipitaŃii; - rezistenŃă pe termen lung împotriva eroziunii, influenŃei gerului, deteriorărilor de către

animale şi rădăcinile plantelor; - asigurarea posibilităŃii de circulaŃie pe depozitul capsulat; - posibilitatea controlului şi a eventualelor reparaŃii ale suprafeŃei timp de 30 de ani după

recepŃia finală a lucrărilor de închidere; - realizarea integrării zonei depozitului în peisajul înconjurător

Având în vedere că în prezent sunt mai multe societăŃi comerciale care au ca obiect de activitate procurarea şi furnizarea materialelor geosintetice necesare impermeabilizării depozitelor (haldelor) de deşeuri industriale, proiectantul lucrărilor de închidere a iazului SC CAZAN IMPEX 93 SRL a solicitat oferte la următoarele societăŃi:

- NAUE România SRL - SC GEO.CO.M INTERNATIONAL SRL - SC GEOCONS TRADING SRL - SC STEFI PRIMEX SRL - SC IRIDEX GROUP CONSTRUCłII SRL

ObservaŃii:

- Stratul de separaŃie format din cele 2 materiale geosintetice poate fi procurat ca un material unic sau materiale separate (geotextil şi geogrilă)

- Aşezarea acestor materiale sintetice se va face direct pe suprafaŃa uscată, fără apă, a iazului, pornind de la drumul tehnologic spre cele 2 diguri laterale de contur

- Rolul celor 2 materiale geosintetice este de separaŃie (drenare) şi de ranforsare (consolidare) a suprafeŃei iazului pentru asigurarea portanŃei necesare depunerii stratului drenant din agregate minerale grosiere (refuz de ciur) sau resturi mărunŃite de la demolări

59

- Date privind procesul de aşezare a tuturor materialelor geosintetice care urmează să fie folosite se vor prezenta în Caietele de sarcini de la faza PT+CS

- Având în vedere diferitele caracteristici ale celor 4, respectiv 5 materiale geosintetice, precum şi operaŃiunile care trebuiesc respectate, considerăm necesar ca punerea în operă a acestora să fie supravegheată de o echipă din partea firmei care urmează să fie acceptată de beneficiar ca furnizoare de materiale geosintetice.

Proiectantul, SC CAZAN IMPEX 93 SRL Bucureşti, recomandă folosirea pentru lucrările de închidere şi ecologizare a iazului batal de la AZOMUREŞ (30 ha) a produselor geosintetice furnizate de NA UE România SRL.

Se menŃionează următoarele: • NAUE România SRL a furnizat şi a urmărit punerea în operă a produselor

geosintetice şi pentru iazul de ape de răcire realizat de AZOMUREŞ în 2004, amplasat pe malul stâng al r. Mureş, aval de platforma combinatului.

• NAUE România SRL, prin adresa 788 din 22.12.2009, propune 2 soluŃii privind impermeabilizarea suprafeŃei iazului batal, şi anume:

Varianta 1 — Impermeabilizare cu geocompoziî bentonitic: - Evacuare apă din haldă (prin pompare) din punctul de minim al acesteia

- Instalare geotextil SECUTEX 201 GRK 3C cu masa de 200 gr/mp, livrat în role de 5,90 x 150 m, având rol de separaŃie pe suprafaŃa haldei

- Instalare geogrilă SCUGRID 40/40 Ql, cu rezistentă la tracŃiune de 40 kN/m, livrată în role de 4,75 x 100 m, pentru ramforsarea suprafeŃei haldei.

- Instalarea unui strat de egalizare de circa 30-50 cm - Instalare geocompozit bentonitic pentru etanşare BENTOFIX NSP 6000 (având

6000 gr/mp), coeficient de permeabilitate k2 x 10-11, livrat în role de 4,85 x 30m - Instalare pe suprafaŃă a geocompozitului drenant SECUDRAIN 151 WD 451/151, format

dintr-un miez din monofilamente profilate din polipropilenă având 450 gr/mp, monolitizat între două geotextile de 150 gr/mp. Este livrat în role de 3,80 x 35 m.

- Instalarea unui strat de pământ de acoperire cu grosimea de 1,00 m (85 cm pământ, 15 cm sol vegetal)

Notă:

- Impermeabilizarea cu geocompozit cu bentonită BENTOFIX NSP 6000 poate fi făcută direct peste stratul de egalizare, cu condiŃia ca acesta să nu prezinte bolovani sau corpuri ascuŃite. BENTOFIX se instalează prin simpla derulare pe suprafaŃă, fără sudură.

Varianta 2 — Impermeabilizare cu geomembrană din PEHD, CARBOFOL 406, având ambele feŃe lise, 2,0 mm grosime

Toate operaŃiunile sunt identice cu cele prezentate în cadrul Variantei 1, elementul de impermeabilizare fiind geomembrană din PEHD. Instalarea acesteia presupune pe lângă întindere, sudarea fâşiilor alăturate cu aparatură specializată.

60

• NAUE România SRL, în urma consultării departamentului de specialitate al firmei Naue GmbH &Co.KG din Germania, confirmă că materialele geosintetice propuse pentru închiderea şi ecologizarea iazului batal pot fi folosite fără niciun fel de rezerve (adresă nr. 77 din 12.03.2010.

• SoluŃia recomandată de proiectant şi avizată de beneficiar este VARIANTA 1. 1.8 InformaŃii despre resursele energetice necesare, cantităŃi, furnizori. Pentru execuŃia lucrărilor de închidere a iazului activităŃile ce vor necesita consumuri semnificative de

energie şi combustibili sunt: - Evacuarea/pomparea şi evaporarea apelor acide din iaz. Se foloseşte: energie electrică pentru

pompare (2,2 kWh) şi abur secundar (12,9 t/h) şi energie electrică (114,3 kwh) pentru evaporare. Se apreciază că, în prezent, volumul apei acide din iaz este de cca.150.000 m3 şi aceasta va fi evacuată

cu prioritate. Capacitatea de evacuare/evaporare este de 33 m3/oră, timpul necesar pentru volumul existent de cca.150.000 m3 rezultând de cca.4540 ore respectiv cca.190 zile sau cca.7,8 luni. Pentru evacuarea şi pomparea volumului de apă existent în iaz de cca.150.000 m3, consumul de energie electrică va fi de cca. 150.000 x 116,5 = 17.475 Mwh. Trebuie avut în vedere că după evacuarea volumului de apă existent, în perioada de execuŃie a lucrărilor de închidere, apreciată (acoperitor) de 2 ani, vor trebui evacuate volume suplimentare de apă provenite din drenarea şlamului şi din precipitaŃii. Este evident că aceste volume suplimentare de apă ce trebuie pompate din iaz şi evaporate sunt semnificativ influenŃate de condiŃiile climatice. Se poate aprecia că volumele suplimentare de apă ce trebuie evacuate sunt de cca.80.000 m3/an, pentru a căror pompare şi evacuare se vor consuma cca.9.000 Mwh.

- Lucrările de terasamente necesare închiderii iazului batal vor folosi un parc de utilaje terasiere şi mijloace de transport important şi divers. Se apreciază că materialele necesare vor fi aprovizionate de la distanŃe de ordinul a 5 km şi că pentru 1 m3 de materiale (deşeuri din demolări inerte sau nepericuloase, pământ de umplutură, pământ vegetal, etc.) consumul de motorină va fi de 0,8 l/m3.

Necesarul de combustibil (motorină) pentru întreaga lucrare de închidere a iazului batal va fi de: • pentru lucrările de terasamente: C1 = 0,8 [250.000 m3 (strat drenant de egalizare) + 290.000 m3 (pământ de umplutură) + 45.000 m3 (pământ vegetal)] = 0,8 x 585.000 m3 = 468.000 l ≈412,2 t • Pentru punerea în operă a geosinteticelor: cca. 40 t Total consum motorină: cca.450 t. Pentru funcŃionarea şi întreŃinerea utilajelor şi mijloacelor de transport, pe lângă motorina necesară

menŃionată mai sus, vor fi necesare cantităŃi importante de ulei de motor (cca.9 t), ulei pentru transmisii mecanice şi acŃionări hidraulice (cca.13 t), unsoare consistentă/vaselină (cca.4 t).

Sarcina contractării resurselor energetice (carburanŃi şi energie electrică) revine titularului S.C.AZOMUREŞ S.A.

1.9 InformaŃii despre reglementările/documentele existente privind planificarea/amenajarea

teritorial ă în zona amplasamentului Conform H.G. nr.349/21.04.2005, iazul batal de 30 ha aferent S.C.AZOMUREŞ S.A. face parte din

categoria depozitelor de deşeuri periculoase; depozitarea a fost sistată la 30.12.2006, închiderea depozitului urmând a fi realizată până la 31.12.2012.

Proiectul ce face obiectul prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte lucrările şi activităŃile necesare pentru închiderea – ecologizarea iazului batal de 30 ha al S.C.AZOMUREŞ S.A. Obiectul proiectului răspunde prevederilor Avizului M.M.D.D. – AgenŃia de

61

ProtecŃie a Mediului Mureş nr.17/30.10.2008, aviz ce stabileşte obligaŃiile de mediu la transferul proprietăŃii asupra iazului batal.

Prin realizarea lucrărilor proiectate se redă circuitului economic suprafaŃa de 30 ha ocupată în prezent de iazul batal. De asemenea se reduce poluarea mediului în amplasamentul şi exteriorul iazului, în principal a apelor subterane şi de suprafaŃă, a solului şi subsolului, a vegetaŃiei şi peisajului. Dintr-o suprafaŃă de 30 ha lipsită total de vegetaŃie, formată din materialul sedimentat în iaz (definit uneori „pastă de var”) şi luciu de apă (acidă), prin lucrările de închidere proiectate se obŃine o suprafaŃă înierbată, ce va asigura circulaŃia pietonală şi a utilajelor, colectarea şi evacuarea controlată a apelor din precipitaŃii. Din punct de vedere al posibilităŃilor economice de folosire a acestei suprafeŃe trebuie menŃionate restricŃiile ce trebuie avute în vedere ce se referă, în primul rând, la asigurarea protecŃiei geocompozitului bentonitic de etanşare a suprafeŃei şi taluzelor depozitului.

2. Procese tehnologice 2.1 Prevederile proiectului privind organizarea de şantier Măsurile adoptate de proiectant în colaborare cu beneficiarul au în vedere diminuarea în mare măsură

a impactului execuŃiei lucrărilor de construcŃie. În anexa nr.1.3 se prezintă un plan de situaŃie sc.1:10.000 pe care sunt figurate lucrările colaterale, ale organizării de şantier, proiectate. Principalele lucrări de organizare de şantier sunt:

- Amenajarea organizării de şantier în incinta combinatului Azomureş (pe malul stâng al râului) şi a unui punct de lucru în avalul iazului, în colŃul sudic al acestuia. Pentru punctul de lucru de pe malul drept al Mureşului se vor amenaja 2 suprafeŃe între drumul tehnologic existent pe perimetrul iazului şi digul de contur. Acest punct de lucru va asigura depozitarea temporară a materialelor necesare pentru lucrările de închidere a iazului.

- Amenajarea drumului existent spre localitatea Sâncraiu de Mureş. - Amenajarea a 2 drumuri de exploatare existente ce vor asigura transportul materialelor de la

balastierele din aval. - Amenajarea drumului tehnologic existent pe perimetrul iazului. - Amenajarea a 2-3 rampe de acces pe suprafaŃa iazului. Conform prevederilor proiectului, avizate de titular, principala organizare de şantier din perimetrul

Combinatului (baza de utilaje) va asigura parcarea, alimentarea cu carburanŃi, întreŃinerea şi repararea utilajelor şi mijloacelor de transport. Va sigura, de asemenea, depozitarea temporară a materialelor geosintetice.

Organizarea secundară/punctul de lucru, amplasat în colŃul sudic al iazului batal între drumul tehnologic perimetral şi digul de contur al iazului va reprezenta un depozit temporar/intermediar pentru materialele necesare lucrărilor de închidere. În punctul de lucru se vor transporta şi depozita temporar materialele necesare pentru straturile de închidere a iazului respectiv pentru stratul drenant şi de susŃinere (30-50 cm grosime) de deasupra şlamului şi pentru stratul superior de pământ (de recultivare) de 1,0 m grosime din care 15 cm pământ vegetal. În acest punct de lucru vor fi transportate periodic şi depozitate materialele geosintetice ce urmează a fi folosite în lucrare.

2.2 Etapele principale de realizare a proiectului şi activităŃile specifice fiecărei etape Etapele principale de realizare a proiectului sunt: a) Etapa evacuării fazei lichide din iaz Apa din iaz va fi pompată şi evaporată în instalaŃia NPK a Combinatului. Graficul de evacuare a apei

din iaz va fi corelat cu graficul de funcŃionare a Combinatului şi capacitatea secŃiei NPK de evaporare a

62

apei. Referitor la capacitatea de evaporare a apei, în perioadele de funcŃionare normală a Combinatului, se apreciază că aceasta va fi de 33 m3/oră respectiv cca. 700 m3/zi şi 20.000 m3/lună. Pomparea apei din iaz la instalaŃia de evaporare se va realiza cu pompele şi prin conductele existente. Perioada necesară evacuării şi evaporării volumului de apă existent în iaz, apreciat la cca.150.000 m3, este de circa 7-8 luni. Trecerea la etapele următoare de închidere a iazului batal se va face după finalizarea acestei etape de evacuare a fazei lichide din iaz. În aceste etape ulterioare, post evacuare a volumului actual de apă din iaz, activitatea de pompare şi evaporare a apei din iaz va continua şi va avea ca obiect volumele suplimentare de apă apreciate la cca.80.000 m3/an rezultate din precipitaŃii şi din drenarea şlamului.

b) Etapa poligonului experimental Lucrările ce se vor realiza în cadrul poligonului experimental au fost prezentate în detaliu într-un

capitol anterior (1.6.1.1). Poligonul experimental propus este cuprins între profilele P4 şi P3a (planşa nr.5, anexa 1.2). În cadrul

poligonului experimental se vor realiza 2 incinte delimitate de drumul tehnologic din zona centrală. SuprafaŃa poligonului experimental reprezintă cca.30% din suprafaŃa iazului.

Lucrările ce se vor executa în poligonul experimental pot fi grupate în lucrări pregătitoare/colaterale şi lucrări propriu zise de închidere a iazului.

Din categoria lucrărilor pregătitoare/colaterale se menŃionează: - amenajarea drumurilor de acces la iazul batal; se vor amenaja drumurile locale de legătură a

balastierelor din aval de pe malul drept al râului Mureş cu iazul batal, drumul actual perimetral din exteriorul iazului, drumul de legătură a iazului cu comuna Sâncraiu de Mureş (a se vedea planul de situaŃie sc.1:10.000, anexa 1.3).

- amenajarea depozitului intermediar (punctul de lucru din cadrul organizării de şantier) în colŃul sudic al iazului batal. SuprafeŃele propuse sunt cuprinse între piciorul digului de contur al iazului batal şi drumul existent perimetral din exteriorul iazului (plan de situaŃie sc.1:10000, anexa 1.3).

- amenajare de rampe de acces pe digul de contur - lucrări de sistematizare a digului de contur (dezafectarea conductei de hidrotransport,

sistematizarea şi lărgirea coronamentului, etc.). - realizarea a 2 rigole drenante lângă taluzul interior al digului de contur cu rol de colectare a

volumelor de apă provenite din precipitaŃii şi drenarea şlamului şi evacuarea acestor ape în sectorul nordic al iazului de unde vor fi pompate şi evaporate.

Lucrările propriu zise de închidere, în ordinea execuŃiei acestora, sunt: - execuŃia drumului tehnologic pe suprafaŃa iazului batal, în zona centrală a acestuia, între digul de

pe latura de S-V a iazului mare şi digul de compartimentare a iazului mic. Dacă este cazul, se vor executa drumuri suplimentare (bretele de acces) pe suprafaŃa iazului. Drumul/drumurile tehnologice pe suprafaŃa iazului se vor executa din piatră spartă de la o carieră din zonă, refuz de ciur sau materiale rezultate din demolări. Având în vedere consistenŃa redusă a şlamului, drumurile tehnologice se vor aşeza pe un strat de geosintetice format dintr-un geotextil de separaŃie şi o geogrilă de ranforsare a suprafeŃei şlamului. Drumul se va executa prin înaintare şi refularea şi consolidarea sedimentelor din iaz. Adâncimea de afundare a materialului din care se realizează drumul tehnologic se apreciază la 2,0-2,5 m; înălŃimea totală a drumului se consideră că nu va depăşi 3,5 m.

- după realizarea drumului tehnologic şi asigurarea circulaŃiei utilajelor pe depozit, cu începere de la drum spre digul de contur al celor 2 incinte, pe suprafaŃa depozitului se aşterne, în ordine, un geotextil de separaŃie, o geogrilă de ranforsare a suprafeŃei şi un strat drenant (de susŃinere) din materiale granulare de 20-50 cm grosime alcătuit din piatră spartă, refuz de ciur, deşeuri minerale adecvate, deşeuri de cărămidă, beton, moloz, etc. din demolări. Pentru acest strat drenant şi de susŃinere se vor asigura pante continue conform profilelor transversale din proiect (pante longitudinale spre iazul mic şi pante transversale

63

dinspre drumul tehnologic din zona centrală a depozitului spre digurile de contur de pe laturile iazului batal paralel cu râul Mureş).

- sistematizarea taluzurilor exterioare - instalarea stratului de impermeabilizare a batalului format dintr-un geocompozit bentonitic - aşternerea stratului de geocompozit drenant. Acesta, ca şi cel de impermeabilizare de dedesubt, se

încastrează în drumul tehnologic din zona centrală a iazului şi în rigolele de scurgere de la piciorul digului.

- realizarea rigolelor de la piciorul exterior al digului de contur cu pante continue spre emisar (râul Mureş). Rigolele de scurgere se protejează cu dale de beton aşezate pe un strat drenant (a se vedea detaliile din anexa 1.2, pl.nr.30 şi 31).

- realizarea stratului de recultivare de 1,0 m grosime format din pământ argilos-nisipos (grosime 0,85 m), pământ vegetal (0,15 m) şi vegetaŃia plantată (gazon). Pe taluze pământul vegetal se înlocuieşte cu o geogrilă cu pământ vegetal (a se vedea detaliile de rigolă din anexa 1.2).

c) Completarea stratului de închidere a suprafeŃei iazului mare (etapa I din proiect)

Conform prevederilor proiectului, procesele tehnologice de realizare a stratului de închidere a suprafeŃei iazului mare sunt similare celor aplicate în poligonul experimental, prezentate în paragraful anterior. Sunt avute în vedere unele posibile modificări tehnologice în sensul optimizării execuŃiei lucrărilor, modificări rezultate din monitorizarea atentă a execuŃiei poligonului experimental.

d) Realizarea stratului de închidere a suprafeŃei iazului mic (etapa II din proiect) Tehnologia folosită în etapele anterioare de realizare a stratului de închidere a suprafeŃei iazului batal

va fi aplicată în continuare pentru închiderea iazului mic, eventual cu unele adaptări legate de specificul amplasamentului şi funcŃionalitatea iazului mic. Astfel, volumul şi natura sedimentelor din iazul mic nu sunt cunoscute în detaliu. Studiile efectuate de-a lungul anilor, inclusiv studiile INCDPM din 2009-2010 pentru proiectul de închidere a iazului, au analizat în exclusivitate sedimentele din iazul mare. Studiile au evidenŃiat neuniformitatea materialelor sedimentate în iaz, umiditatea şi porozitatea ridicate, consolidarea şi caracteristicile de rezistenŃă scăzute. Aceste proprietăŃi ale şlamului vor caracteriza şi materialul sedimentat în iazul mic, posibil cu valori de referinŃă mai defavorabile.

Proiectul, pe baza datelor existente, a prevăzut pentru amplasamentul iazului mic aceeaşi alcătuire a stratului de închidere a suprafeŃei ca pe restul suprafeŃei iazului; sunt unele diferenŃe privind grosimea stratelor componente ale acoperirii respectiv grosimea stratului de susŃinere/portant pe suprafaŃa iazului mic va fi mai mare, aceasta asigurând portanŃa necesară a acestuia şi sitematizarea verticală a suprafeŃei iazului, cotele finale ale iazului, din condiŃia asigurării evacuării apelor din precipitaŃii, fiind cele mai scăzute în colŃul de nord estic, al iazului mic (pl.nr.6, anexa 1.2).

2.3 Detalii tehnologice privind realizarea stratului de închidere a suprafeŃei iazului batal 2.3.1 Punerea în operă a terasamentelor Pentru punerea în operă a terasamentelor se va utiliza un parc de utilaje şi mijloace de transport

important şi divers. Conform datelor prezentate în cap.1.7, volumele de terasamente pentru realizarea stratului de închidere a suprafeŃei iazului vor fi:

- Pentru stratul drenant de susŃinere/portant: 250.000 m3 - Pentru stratul de recultivare:

• umplutură de 0,85 m grosime: 290.000 m3 • pământ vegetal de 0,15 m grosime: 45.000 m3 Total: 585.000 m3

64

Pentru transportul materialelor se vor folosi basculante; pentru excavaŃii şi punerea în operă a

terasamentelor se vor folosi excavatoare, buldozere, încărcătoare frontale, screpere, gredere, etc. Materialele necesare (balast, piatră spartă, refuz de ciur, pământ de umplutură, pământ vegetal, etc.)

vor fi transportate de la cariere şi balastiere în exploatare situate la distanŃe de ordinul a 5 km de iazul batal. Materialele vor fi încărcate în basculante şi transportate şi depozitate în organizarea secundară de şantier (punct de lucru) situată în colŃul sudic al iazului, între drumul tehnologic perimetral din exteriorul iazului şi digul de contur al iazului (a se vedea planul de situaŃie sc.1:10.000, anexa 1.3). Acest punct de lucru reprezintă un depozit intermediar pentru materialele de umplutură şi pentru geocompozite. Pe măsura realizării straturilor componente ale stratului de închidere a suprafeŃei iazului, activitate ce începe cu realizarea drumului tehnologic de pe suprafaŃa iazului, în zona centrală a acestuia, materialele necesare se încarcă în mijloace de transport şi se descarcă în punctele de lucru. Pentru aceste operaŃiuni proiectantul recomandă folosirea screperelor şi basculantelor, folosirea acestora din urmă fiind condiŃionată de portanŃa drumului. Pentru execuŃia straturilor se vor folosi utilaje pe şenile, cu presiuni pe talpă reduse (0,5-0,9 daN/cm2). Se vor folosi buldozere, gredere, încărcătoare frontale.

2.3.2 Punerea în operă a materialelor geosintetice Tipurile şi cantităŃile de materiale geosintetice propuse în proiect au fost prezentate în cap.1.7 al

prezentului raport. Referitor la punerea în operă a acestor materiale se precizează: A) Punerea în operă a geotextilelor . 1. Manipularea, transportul si depozitarea

Transportul geotextilelor va fi conform specificaŃiilor tehnice si se va realiza de o firmă specializată in transporturi, sau chiar de beneficiar.

Pentru depozitarea temporara a geotextilelor se vor respecta următoarele recomandări: Încărcarea/descărcarea materialelor geotextile se face utilizând maşini si utilaje specifice (încărcător frontal ,

motostivuitor, excavator sau macara ) , echipate corespunzător. Greutatea rolelor de geotextil poate fi aproximativ de 275 kg. Ele pot fi manevrate folosind echipamente de ridicare dimensionate pentru aceste greutăŃi ( chingi, lanŃuri, etc), în aşa fel încât sa se reducă potenŃialul de deteriorare al acestor role de material.

Antreprenorul vă pune la dispoziŃie spaŃiul (spatiile) de stocare cit mai aproape de lucrare pentru ca manipulările si transportul să fie minimalizate. SpaŃiul de depozitare va fi protejat împotriva vandalismului, furtului si zona adiacentă va fi marcată.

Rolele vor fi aşezate pe o suprafaŃa plana, uscata, curata, (de preferinŃă platformă betonată) , după ce in prealabil au fost montaŃi dulapi groşi de lemn, pentru a impiedica contactul direct al materialelor depozitate cu eventualele bălti apărute in urma precipitaŃiilor si implicit murdărirea, deformarea , deteriorarea sau umezirii acestora.

Stivuirea rolelor se va face fara a depasi 5 role pe verticala. CondiŃiile meteo favorabile descărcării sunt: temperaturi pozitive, lipsa precipitaŃiilor. Daca aceste operaŃii (descărcarea si depozitarea) se pot efectua in spatii acoperite si aerisite, condiŃiile

meteorologice nu mai constituie o limitare .Daca acest lucru nu este posibil, după amenajarea platformei si depozitare , rolele vor fi acoperite cu folii cu rol de protectie impotriva precipitaŃiilor si acŃiunii directe a razelor solare (protective UV).

Timpul maxim in care rolele pot sta neprotejate diferă de la un producător la altul. De obicei producătorul , înainte de livrare, ambalează rolele in folii special cu rol de protecŃie. La incarcarea /descărcarea rolelor se vor lua masuri de protejare a materialelor si foliilor cu care sunt ambalate.

Pentru rolele a căror ambalaj a fost deteriorat, se vor asigura folii de protecŃie pe întreaga perioada de depozitare. ProtecŃia rolelor va fi verificata periodic si refăcuta daca este cazul, pe toata perioada de depozitare. Foliile de

65

protecŃie vor fi asigurate impotriva acŃiunii vintului pe perioada depozitarii .Personalul care face manevrarea acestor materiale trebuie sa fie pregătit si instruit in conformitate cu specificaŃiile fiecărui material.

2. Pregătirea terenului

În majoritatea cazurilor geotextilele sunt poziŃionate direct pe suprafaŃa terenului natural, după o prealabilă nivelare şi îndepărtare a obiectelor ascuŃite sau cu muchii tăioase (bolovani, blocuri de piatră). În unele cazuri, poate fi necesară îndepărtarea vegetaŃiei existente, care ulterior s-ar dezvolta sub geotextil, perforându-1.

În principiu, stratul suport se va amenaja astfel încât să asigure continuitatea geotextilului care se va întinde deasupra.

În cazul iazului batal, geotextilul se va repoziŃiona direct pe suprafaŃa iazului. Pe unele zone va fi necesară îndepărtarea vegetaŃiei. Peste geotextil se va aşterne geogrila de ranforsare şi stratul de susŃinere/portant.

3. Aşternerea geotextilelor

Punerea în operă a geotextilelor se' realizează conform proiectului de execuŃie şi instrucŃiunilor producătorului.

Geotextilele se pun în operă prin aşternere care se va face după un plan de pozare ce va cuprinde:

- dispunerea relativă a fâşiilor de geotextil şi deci modul de debitare al lor; - pozarea lor; - ordinea de aşezare în lucrare; - graficul şi etapele de acoperire.

La aşternere se vor asigura rezerve suficiente la marginea fâşiilor de geotextil pentru suprapuneri, contactul cu alte elemente de construcŃie, încastrare, etc.. In acord cu prevederile proiectului de execuŃie , fiecare caz va fi tratat diferit.

Aşternerea se va face: - pe suprafeŃe mari prin simplă derulare a rolelor de geotextil, manual sau

mecanizat. în ambele cazuri se va urmării o bună întindere, care să asigure contactul intim cu suportul, evitarea formării încreŃiturilor;

- pe suprafeŃe cu curbură sau restrânse unde derularea unor role întregi nu este posibilă se vor utiliza fâşii tăiate anticipat.

Croirea materialelor se face numai de către persoane specializate si cu experienŃa in acest gen de lucrări.

Întinderea materialului geotextil trebuie făcuta cu atenŃie pentru a nu supune materialul unor forte de intindere nejustificate nici in timpul derulării , dar nici după punerea in opera a acestuia.

În perioada dintre aşternerea geotextilului şi execuŃia stratului de susŃinere/portant trebuie să se asigure o fixare provizorie a geotextilului în scopul evitării deplasării acestuia, sub acŃiunea vântului sau a operaŃiunilor de acoperire.

4. Îmbinarea geotextilelor

Îmbinarea fâşiilor adiacente de geotextil se poate realiza: - prin simplă suprapunere pe 50 cm, conform proiectului; - prin coasere, pentru lucrările care necesita acest fel de imbinare.

- prin lipire , folosind pistolul de aer cald.

66

Pentru închiderea iazului batal, îmbinarea geotextilului se va face prin suprapunere. B Aşternerea geocompozitelor bentonitice

Scule si echipamente necesare: - Manusi de protecŃie - Ochelari de protecŃie (daca este cazul) - CuŃite speciale - Cleşti speciali pentru manevrare - Prelate pentru acoperirea temporara - Saci cu praf bentonitic pentru imbinari - Saci cu nisip sau anvelope uzate

Geocompozitele bentonitice se pun în operă prin aşternere care se va face după un plan de pozare ce va cuprinde:

- dispunerea relativă a fâşiilor de geocompozit bentonitic şi deci modul de debitare al lor;

- pozarea lor; - ordinea de aşezare în lucrare; - graficul şi etapele de acoperire.

La aşternere se vor asigura rezerve suficiente la marginea fâşiilor de geocompozit bentonitic pentru suprapuneri, contactul cu alte elemente de construcŃie, încastrare, etc. In acord cu prevederile proiectului de execuŃie, fiecare caz va fi tratat diferit.

Importante sunt si condiŃiile meteorologice la momentul instalării. Astfel: instalarea geocompozitului bentonitic se face în condiŃii de temperaturi de 0-35° C.

În cazul în care temperatura este sub 0°C, instalarea nu se va executa cu excepŃia cazului în care se primesc instrucŃiuni speciale de la furnizorul de material. Plasarea geocompozitului bentonitic va fi oprita în timpul condiŃilor de umiditate excesivă, de exemplu: ceata, ploaie, rouă, de zăpada, sau în stare extremă de vânt. înainte de instalarea geocompozitului bentonitic, instalatorul va evalua temperatura, umiditatea, precipitaŃiile si viteza vântului.

Anterior operaŃiei de instalare, executantul va intocmi un plan schemetic de dispunere a rolelor de geocompozit bentonitic pe suprafaŃa depozitului, pe care ii va supune aprobării beneficiarului.

Aşternerea se va face: - pe suprafeŃe mari prin simplă derulare a rolelor de geocompozit, manual sau mecanizat; în ambele

cazuri se va urmări o bună întindere, care să asigure contactul intim cu suportul, evitarea formării încreŃiturilor;

- pe suprafeŃe cu curbură sau restrânse unde derularea unor role întregi nu este posibilă se vor utiliza fâşii tăiate anticipat. Pentru aceasta se vor folosi cuŃite speciale.

Croirea materialelor se face numai de către persone specializate si cu experienŃa in acest gen de lucrări.

Întinderea materialului geocompozit bentonitic trebuie făcuta cu atenŃie pentru a nu supune materialul unor forte de intindere nejustificate nici in timpul derulării, dar nici după punerea in opera a acestuia.

Fâşiile de material se vor instala pe rind. Derularea materialelor se poate face manual sau mecanizat fara a se permite accesul utilajelor grele, pe senile, peste materialul deja instalat.

În perioada dintre aşternerea geocompozitului şi protecŃia finală trebuie să se asigure o fixare provizorie a acestui material în scopul evitării deplasării acestuia, in timpul operaŃiunilor de acoperire.

Fixarea provizorie pe teren se poate face prin simpla lestare cu material granular, amplasat local. La capete pentru o mai bună asigurare, geocompozitul bentonitic se poate fixa cu Ńăruşi sau prin îngropare într-un şanŃ.

67

Materialul se va instala în etape, astfel încât să poată fi acoperit imediat cu stratul de geocompozit drenant şi pământ. Nu va fi lăsat neacoperit peste noapte. Dacă există material care a fost hidratat accidental, acesta va fi înlăturat şi înlocuit.

La piciorul exterior al digului de contur materialul va fi ancorat în rigolă. Ancorajul geocompozitului bentonitic la partea superioara a taluzelor in santuri este cea mai utilizată

metodă de fixare pe taluze a geocompozitului bentonitic. Şanturile de ancorare vor fi săpate în linie, pe lăŃimea indicată în proiect.

2.4 EficienŃa energetică şi consumurile prognozate Într-un capitol anterior (1.8) al prezentului raport s-au prezentat informaŃii despre resursele energetice

necesare pentru evacuarea şi evaporarea apei din iaz şi pentru lucrările de terasamente. Pentru evaporarea volumelor actuale de apă din iaz (cca.150.000 m3) se vor consuma abur secundar

(12,9 t/h) şi energie electrică (17.500 Mwh). În etapele de realizare a stratului de închidere a iazului se vor consuma cantităŃi suplimentare de energie electrică de cca. 9000 Mwh/an.

Pentru lucrările de terasamente se va consuma o cantitate de cca.450 t de motorină. CantităŃile de motorină consumate de utilajele de construcŃie-terasiere depind, în principal, de

următorii factori: - nivelul tehnologic al motorului - puterea motorului - consumul de carburant pe unitatea de putere - capacitatea utilajului - vârsta utilajului/motorului - dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare) CantităŃile de motorină necesare scad cu cât performanŃele motorului sunt mai avansate, tendinŃa

în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica legislaŃiei în domeniul mediului a UE şi a SUA.

Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty vehicles), estimările din literatura de specialitate americană corelează emisiile de poluanŃi cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km, vârsta vehicului etc.

Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de 16 t fabricate în România au un consum de carburant de 40 – 45 l/100 km

Consumul specific, raportat la 1 tonă de material transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor româneşti de 16 t.

Pentru execuŃia lucrărilor de închidere a iazului, proiectul prevede lucrări de terasamente cu un volum de circa 585.000 m3 .

Acceptând că parcul de utilaje şi mijloace de transport folosit pentru lucrările de terasamente va cuprinde , în principal, excavatoare, screpere, gredere, buldozere şi autoîncărcătoare, consumul specific de motorină va fi de aprox. 0,8 l/m3, din care cca. 0,5-0,6 l/m3 revine utilajelor şi 0,2-0,3 l/m3 camioanelor/basculantelor pentru transportul pământului la 3-5 km distanŃă. Consumul total de motorină pentru aceste lucrări va fi de cca.450 t (este inclus şi transportul materialelor sintetice).

EficienŃa energetică a execuŃiei lucrărilor este dependentă direct de nivelul tehnologic, vârsta şi calitatea întreŃinerii utilajelor. Procesele tehnologice prezentate mai sus nu pot fi modificate. O alternativă de renunŃare la depozitul intermediar nu este posibilă din cauza consistenŃei reduse a sedimentelor din iaz ce nu permit accesul utilajelor sau basculantelor pe suprafaŃa iazului fără măsuri speciale de ranforsare a suprafeŃei.

68

3. Deşeuri 3.1 Generarea deşeurilor în perioada de execuŃie a lucrărilor de închidere a iazului batal de 30

ha Principalele lucrări de închidere a iazului batal pot fi grupate în 3 categorii principale: - Evacuarea şi evaporarea apelor acide din iaz - ExecuŃia straturilor de închidere a suprafeŃei iazului - Lucrări colaterale de construcŃii (amenajarea drumurilor locale, sistematizarea digului de contur,

execuŃia rigolelor de la piciorul exterior al digului de contur).

Evacuarea şi evaporarea apelor acide reprezintă o activitate ce nu generează deşeuri. Materialul/reziduul rezultat la evaporare se foloseşte integral în procesul tehnologic de fabricare a îngrăşămintelor.

Celelalte 2 activităŃi de execuŃie a straturilor de închidere a suprafeŃei şi de pregătire/organizare a lucrărilor (drumuri, rigole, etc.) generează deşeuri specifice domeniului construcŃiilor. Realizarea lucrărilor necesită punerea în operă a unor volume importante de materiale (pământ, piatră spartă, refuz de ciur, deşeuri din demolări, materiale geocompozite) şi folosirea unui parc de utilaje şi mijloace de transport important şi divers. Generarea deşeurilor poate fi localizată în perimetrul organizării de şantier (platforma combinatului) şi în punctele de lucru (amplasamentul iazului).

3.2 Managementul deşeurilor Denumirea/natura, cantităŃile aproximative şi managementul deşeurilor fac obiectul tabelului de mai

jos 3.2.1. Tabelul 3.2.1 Managementul deşeurilor

Nr. crt.

Denumirea deşeului Cantitatea

prevăzută a fi generată

Starea fizică Solid – S Lichid –L

Semisolid –SS

Codul deşeului Propus pentru valorificare

ObservaŃii

1

Ambalaje diverse (hârtie şi carton, lemn, materiale

amestecate, materiale textile)

5-10 t S 150101÷150109 X

2 Baterii şi acumulatori cca. 50 buc. S 160605

3 Uleiuri de motor, de transmisie şi ungere

22 t L 130204÷130208 X

4 Combustibil, diesel

(motorină) cca. 2 t (0,5% din cantitate)

L 130701 X

5 SolvenŃi Câteva zeci de

kg L 200113 X

6 Uleiuri şi grăsimi

(vaselină) 500 kg SS 200106 X

7 Textile (lavete) 500 kg S 200111 X ObligaŃiile executantului lucrărilor de închidere sunt de a asigura colectarea controlată a deşeurilor,

depozitarea temporară a acestora şi contractarea unor firme/societăŃi specializate pentru preluarea deşeurilor, valorificarea, neutralizarea şi/sau depozitarea definitivă a acestora. Depozitarea temporară se va realiza în cadrul organizării de şantier amplasată în incinta Combinatului.

69

4. Impactul potenŃial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a impactului

4.1 Apa 4.1.1 CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.1.1 ConsideraŃii geologice şi stratigrafice În suprafaŃă formaŃiunile tinere cuaternare sunt reprezentate prin depozite aluviale de luncă alcătuite

din pietrişuri şi nisipuri grosiere pliocene peste care se găsesc depozitele holocene, mai fine, alcătuite din nisip fin-mediu, nisip prăfos şi praf nisipos.

Grosimea complexului cuaternar este de 2,70-5,50 m. Sub acest complex cuaternar se găsesc formaŃiunile sarmaŃiene şi pannoniene alcătuite din argile

marnoase cenuşii şi marnă vineŃie cu orizonturi subŃiri nisipoase. Se apreciază că acest complex marnos sarmato-pannonian are o grosime de până la 150 m.

Pentru proiectul de închidere a iazului s-au executat, pe perimetrul acestuia, 6 noi foraje notate F1n...F6n. Amplasamentul forajelor este prezentată în fig.1.5.1. Se observă că s-au executat 3 foraje (F1n, F2n, F3n) pe latura iazului dinspre Mureş, 2 foraje pe latura opusă, dinspre versant (F5n şi F6n) şi 1 foraj pe latura din amonte (F4n).

În fig.4.1.1 şi fig.4.1.2 sunt prezentate profilele geologice transversal (fig.4.1.1) respectiv longitudinal (fig.4.1.2) prin iazul batal AZOMUREŞ.

StratificaŃia identificată în cele 6 foraje noi F1n...F6n executate în decembrie 2009, se prezintă după cum urmează:

F1n 0,00 - 0,20 m sol vegetal 0,20 - 1,50 in nisip fin cu rar pietriş 1,50 - 2,20 m praf nisipos cenuşie cu rar pietriş 2,20 - 2,50 m nisip fin prăfos cenuşie cafenie 2,50 - 2,70 m nisip fin medie mare 2,70 - 4,50 m pietris,bolovănis cu nisip 4,50 - 7,00 m praf marnos cenuşie 7,00 - 8,00 m pietriş,bolovănis cu nisip 8,00 - 10,0 m marnă cenuşie

F2 n

0,00 - 1,00 m umplutură grosieră din pietriş 1,00- 2,50 m praf nisipos cafenie 2,50 - 3,00 m nisip cenuşie spre bază cu rar pietriş 3,00 - 4,00 m pietris,bolovănis cu nisip 4,00 - 10,0 m marnă cenuşie F3.n (sector dig exterior) 0,00 - 2,50 m umplutură grosieră din pietriş 2,50 - 3,00 m praf nisipos cafenie spre bază mull nisipos 3,00 - 6,70 m pietris,bolovănîs cu nisip 6.70- 10,0 m marnă cenuşie

70

F4.n (sector dig exterior) 0,00 - 4,00 m umplutură grosieră din pietris.bolovănis cu nisip 4,00 - 4,50 m nisip fin prăfos cenuşie 4,50 - 5,50 m pietris,bolovănis cu nisip 5,50 - 6.00 m praf nisipos cenusie(marnos) umed moale

F5.n 0,00 - 0,50 m umplutură grosieră d i n pietris (dig exterior) 0,50- 2,50 m praf nisipos cafenie 2,50 - 3,00 m nisip fin spre bază cu rar pietriş 3,00 - 6.00 m pietris.bolovănis cu nisip

F6.n 0,00 - 0,50 m umplutură 0,50 - 1,50 m praf nisipos cafenie cenuşie 1,50 - 2.20 m praf mîlos-nisipos,umed moale 2,20 - 2,50 m nisip fin cenuşie 2,50 - 6,00 m pietris.bolovănis cu nisip Toate cele 6 foraje evidenŃiază prezenŃa la suprafaŃă a complexului cuaternar necoeziv din suprafaŃă,

alcătuit din nisip fin-mediu, nisip fin prăfos, praf nisipos la partea superioară şi bolovăniş şi pietriş cu nisip la partea inferioară. Sub acest complex cuaternar forajele au indicat prezenŃa complexului pannonian-sarmaŃian argilos marnos cenuşiu, cu intercalaŃii de nisipuri fine şi nisipuri marnoase.

Forajele au fost amplasate la piciorul digului perimetral al iazului, toate forajele (mai puŃin F1n) indicând la partea superioară un strat de 0,50 m – 4,00 m grosime de umplutură grosieră de nisip şi pietriş cu rar bolovăniş, reprezentând digul existent. Forajele care au pătruns în complexul marnos au indicat nivelul superior al acestuia la 4.20 – 5.50 m adâncime sub nivelul terenului natural respectiv aprox. la cotele 295.50 – 296.80 m. 4.1.1.2 Considera Ńii hidrogeologice

Datele geologice şi hidrogeologice disponibile rezultate din forajele executate în zona

amplasamentului iazului (foraje executate în anii 1970 pentru proiectul iazului, foraje/puŃuri de monitorizare şi forajele noi executate în decembrie 2009) au permis evidenŃierea unui orizont freatic cantonat în complexul cuaternar de la partea superioară a litologiei, complex permeabil alcătuit din bolovăniş şi pietrişuri cu nisip. Nivelul mediu al apelor subterane în amplasament, stabilit prin forajele executate în anii 1970, a fost de 298.00 m dMN.

În tabelul 4.1.1 de mai jos sunt indicate nivelele apei măsurate în forajele de monitorizare şi în cele noi din decembrie 2009; amplasamentul forajelor este prezentat în fig. 1.1.5.

71

Tabelul 4.1.1 Nivelele apelor subterane în forajele amplasate perimetrul iazului batal.

Nr.crt. Foraj nr. PoziŃie foraj Nivel apă

(m dMN)

ObservaŃii

1 F1 Amonte iaz 298.30 Foraj monitorizare

2 F25 Amonte iaz 298.25 Foraj monitorizare

3 F4n Amonte iaz Fără apă Foraj nou

4 F23 Latura iaz spre

terasă

299.93 Foraj monitorizare

5 F5n Latura iaz spre

terasă

298.50 Foraj nou

6 F6n Latura iaz spre

terasă

298.54 Foraj nou

7 F17 Latura aval 298.80 Foraj monitorizare

8 F5a Latura aval 297.70 Foraj monitorizare

9 F8 Latura spre Mureş 295.18 Foraj monitorizare



12 F1n Latura spre Mureş 297.33 Foraj nou



Din datele prezentate în tabelul 4.1.1 se constată că în cele 14 foraje în care s-a măsurat nivelul apei,

exceptând forajele F23 (latura dinspre terasă) şi F2n (latura dinspre râul Mureş), nivelul apei a fost mai coborât de 299.00 m. Trebuie avut în vedere că nivelul apei în foraje poate fi influenŃat, în sensul ridicării nivelului apei, de infiltraŃiile din iazul batal; se apreciază că aceasta este situaŃia forajelor F23 şi F2n şi, posibil, mai puŃin evident, şi a altor foraje.

Nivelele freaticului în zona iazului este variabil. Pânza freatică este alimentată de precipitaŃii dinspre terasă şi alimentată şi drenată de râul Mureş.

În fig.4.1.3 se prezintă harta hidrogeologică a zonei iazului, hartă pe care sunt trasate hidroizohipsele apei subterane. Se observă că iazul batal este amplasat între hidroizohipsele 294 şi 296, direcŃia de curgere este aproximativ NNE-SSE, gradientul de curgere I = 0,25%. Hidroizohipsa de 294 m de la malul râului Mureş corespunde nivelului râului la debitul mediu de 37 m3/sec. Pentru debite superioare debitului mediu, nivelurile apei în râu şi ale pânzei freatice în zona malului cresc.

În fig.4.1.4 sunt prezentate curbele limnimetrice ale râului Mureş în dreptul iazului. Pentru debitele cu asigurarea de 5% de 658 m3/sec nivelele apei în Mureş sunt 298,40 – 299,50 şi nivelele apelor subterane în amplasamentul iazului vor fi mai mici de 299,00 m.

Caracteristicile de permeabilitate ale stratelor din amplasamentul iazului sunt: - Stratul aluvionar alcătuit din pietrişuri cu nisip în care este cantonată pânza freatică : K = 10-1 – 2x10-1 cm/sec sau 100 – 200 m/zi.

72

- Argila marnoasă de fundament (impermeabilă): K = 10-7 – 10-8 cm/sec. Sau 10-4 – 10-5 m/zi. - Corpul digului perimetral : K = 10-2 - 10-3 cm/sec. - Şlam (depunerile din iaz) : K = 10-4 - 10-5 cm/sec. - Ecranul din gel beton : K = 10-7 cm/sec. - Merlon de argilă : K = 10-5 cm/sec. În concluzie, referitor la nivelele apelor subterane în amplasamentul iazului, se poate aprecia că

acestea vor fi în permanenŃă cu cel puŃin 0,50 – 1,50 m mai scăzute decât fundul batalului (299.50 m) respectiv nu vor depăşi cota de aprox. 298,00 – 299,00 m. Nivelele minime ale apelor subterane vor fi apropiate de cota 294,00 m, cu cca. 5 m sub fundul iazului.

73

Fig.4.1.3

74

Fig.4.1.4

75

4.1.2 Evaluarea contaminării apelor subterane/freaticului În capitolul 1.5.1.3.3 au fost prezentate date privind contaminarea subteranului în exteriorul iazului pe

baza monitorizării calităŃii apelor subterane asigurată de S.C.AZOMUREŞ S.A. prin prelevări de probe de apă din puŃurile/forajele de control şi analize de laborator. Indicatorii de calitate a apei au fost pH, NH4 (amoniu), NO2 (azotiŃi), NO3 (azotaŃi), PO4 (ortofosfaŃi), F (fluoruri).

În prezent (2009) sunt în funcŃiune şi sunt monitorizate 12 puŃuri de control. Monitorizarea sistematică a calităŃii apei a început în ianuarie 1993. În anexa A.2.2 sunt prezentate 8 tabele (tabelul 16/2002, tabelul 17/2003 ... tabelul 23/2009) cuprinzând rezultatele analizelor efectuate privind calitatea apelor subterane în exteriorul iazului. PoziŃiile puŃurilor de control sunt prezentate în fig.1.5.1 (schiŃa de situaŃie a amplasamentului iazului batal).

În decembrie 2009, în cadrul studiului efectuat de INCDPM pentru proiectul de închidere a iazului, s-au prelevat probe din toate puŃurile de control în funcŃiune şi s-au efectuat analize în laborator. În anexa A.2.3 sunt prezentate 10 buletine de analiză a acestor probe de apă. Sunt anexate buletinele 829-2 pentru F8, 830-2/F27, 831-2/F26, 832-2/F5a, 833-2/F17, 834-2/F23, 836-2/F25, 837-2/F1, 840-2/F4, 842-2/F6. Anexat buletinelor sunt prezentate valorile CMA (concentraŃii maxime admise) conform legii 311/2004 privind calitatea apei potabile.

În tabelul 4.1.2 de mai jos sunt centralizate valorile reprezentative ale indicatorilor de calitate a freaticului în exteriorul iazului batal.

Din analiza datelor din tabelul 4.1.2 se constată: - Apele subterane din exteriorul iazului nu sunt potabile - Valorile conductivităŃii (17.410-81.200 µs/cm) depăşesc valoarea CMA (2500 µs/cm) de 7...32

ori. Între conductivitatea apei şi mineralizaŃia ei, exprimată prin reziduu fix, există proporŃionalitate. Valorile ridicate de conductivitate denotă prezenŃa în apă a unor cantităŃi importante de săruri disociabile.

- Depăşirile cele mai mari ale valorilor CMA se constată la indicatorii amoniu – NH4 (depăşiri de până la 20.000 ori) şi nitraŃi – NO3 (depăşiri de până la 1000 ori). La indicatorii fier – Fe, mangan – Mn, nitriŃi – NO2, sulfaŃi – SO4 şi cloruri – Cl depăşirile CMA sunt de 5...20 ori.

- Valorile indicatorilor de calitate a apelor subterane din banca de date a AZOMUREŞ S.A. (anexa A.2.2) sunt de acelaşi ordin de mărime cu cele din analizele INCDPM din 2009.

Tabelul 4.1.2 Centralizator al valorilor indicatorilor de contaminare a freaticului în exteriorul iazului batal. Nr. crt.

Indicator U.M. Valori determinate Valori CMA conform legii 311/2004

1 pH unit. pH 4,09-7,35 6,5-9,5 2 Conductivitate µs/cm 17.410-81.200 2.500 3 Amoniu (NH4) mg/l 65,7-11.330 0,5 4 Calciu (Ca) mg/l 377-3.290 - 5 Magneziu (Mg) mg/l 109-871 - 6 Cadmiu (Cd) mg/l 1,2-3,6 5,0 7 Crom (Cr) mg/l 1,5-29,5 50 8 Cupru (Cu) mg/l 0,015-0,052 0,1 9 Fier (Fe) mg/l 105-1.900 200 10 Mangan (Mn) mg/l 172-951 50 11 Nichel (Ni) mg/l 8,2-17,2 20 12 Plumb (Pb) mg/l 2,1-14,0 10 13 Zinc (Zn) mg/l 290-1.980 5.000 14 NitraŃi (NO3) mg/l 9.100-45.250 50

76

15 NitriŃi (NO2) mg/l 0,43-10,6 0,5 16 SulfaŃi (SO4) mg/l 165-1.350 250 17 Cloruri (Cl) mg/l 51,4-1.240 250

77

Tabelul 4.1.3 Valorile concentraŃiilor indicatorilor de contaminare a apei subterane în exteriorul iazului batal de 30 ha al AZOMUREŞ în perioada 2008-2009 de după sistarea exploatării iazului.

pH NH4 NO2 NO3 PO4 Nr. puŃ

Tr.IV 2008

Tr.IV 2009

Dec. 2009

Tr.IV 2008

Tr.IV 2009

Dec. 2009

Tr.IV 2008

Tr.IV 2009

Dec. 2009

Tr.IV 2008

Tr.IV 2009

Dec. 2009

Tr.IV 2008

Tr.IV 2009

Dec. 2009

Obs.

1 5,8 6,1 5,4 1.660 1.850 1.520 1,0 3,6 1,8 12.200 11.600 8.950 0,1 0,1 0,1

4 6,1 6,2 5,9 13.200 12.200 11.330 16,0 22,4 7,9 55.000 66.600 48.700 0,2 0,4 1,0

5a 6,7 7,0 6,1 6.450 3.100 2.380 1,2 1,0 0,4 35.640 22.000 15.300 3,5 1,2 1,5

6 4,4 4,5 4,1 3600 2.850 3.320 72,0 2,4 3,4 29.000 16.650 14.400 0,3 0,2 2,3

8 6,4 6,7 7,3 10.000 13.100 10.820 88,0 27,2 5,4 43.500 57.000 45.250 2,9 7,5 12,2

17 6,3 6,9 6,4 103 60 65,7 14,0 10,0 2,6 8.360 15.520 9.100 0,5 0,2 0,8

21 7,9 Secat 25.250 Secat 12,4 Secat 79.000 Secat 6,0 Secat

23 5,7 Secat 6,1 8.800 Secat 5.920 2,2 Secat 6,6 32.800 Secat 22.100 392,0 Secat 54,0

25 6,3 7,2 7,1 2.600 2.580 2.110 1,9 80,0 10,6 11.750 16.750 10.200 38,0 0,1 0,4

26 6,5 6,9 7,3 13.250 10.150 9.050 6,4 10,4 5,9 48.300 49.000 34.600 263,7 123,5 38,0

27 6,3 7,2 7,2 12.750 13.950 8.630 2,2 30,0 6,5 54.000 72.600 35.320 261 0,8 0,7

CMA Apă

potabilă Legea

311/2004

6,5-9,5 0,5 0,5 50 -

Notă: Valorile indicatorilor din tr.IV 2008 şi tr.IV 2009 sunt preluate din documentaŃii de monitorizare ale AZOMUREŞ. Valorile

indicatorilor din dec.2009 sunt rezultate din analizele INCDPM. Buletinele de analiză sunt anexate (anexa nr.2).

78

Tabelul 4.1.4 Valorile concentraŃiilor indicatorilor de contaminare a apei subterane în exteriorul iazului batal de 30 ha al

AZOMUREŞ în perioada de exploatare a iazului 1993-2002.

pH NH4 NO2 NO3 PO4 Nr.

puŃ Dec.

1993

Dec.

1997

Dec.

2002

Dec.

1993

Dec.

1997

Dec.

2002

Dec.

1993

Dec.

1997

Dec.

2002

Dec.

1993

Dec.

1997

Dec.

2002

Dec.

1993

Dec.

1997

Dec.

2002

Obs.

1 - 5,6 6,5 - 3.500 3.350 - 0,9 2,0 - 23.500 18.300 - 0 0,1

4 7,1 6,8 6,7 1.250 2.850 5.400 12,8 5,6 1,6 9.600 19.000 29.400 3,2 0 0,0

5a 7,4 6,3 4,7 3.700 2.250 870 8,7 0,4 1,6 19.200 17.000 9.130 0,2 0,1

6 6,7 4,9 4,0 1.140 2.900 760 4,0 0,2 1,0 17.600 20.000 7.000 20,0 0,1 0,3

8 7,2 6,5 6,0 13.400 13.400 3.650 60,0 3,2 2,4 41.500 57.400 18.600 0,2 0,2 0,1

12 3,7 4,5 - 17.000 17.000 - 0,3 4,0 - 57.000 73.000 - 0,3 0,9 -

17 6,3 7,0 8,5 37 13,7 4.900 64,8 7,8 2,0 220 3.360 35.200 1,0 0 0,0

21 - 7,6 - - 22.600 - - 50,0 - - 75.700 - - 0 -

23 - 5,9 5,8 - 32.400 4.450 - 16,0 2,2 - 103.600 16.000 - 0 0,0

24 7,2 5,8 - 13.500 46.000 - 7,4 20,0 - 240.000 148.200 - 0 640 -

25 - 5,5 8,3 - 4.000 1.260 - 1,3 1,6 - 25.040 7.600 - 0 0,0

Notă: Datele din tabel sunt preluate din banca de date de monitorizare a AZOMUREŞ.

79

În tabelele 4.1.3 şi 4.1.4 sunt prezentate selectiv valorile concentraŃiilor contaminanŃilor în apa subterană. Pentru tabelul 4.1.3 au fost selectate concentraŃiile reprezentative pentru perioada 2008-2009, de după oprirea activităŃii iazului şi pentru tabelul 4.1.4, pentru perioada de exploatare 1993-2002, acestea din urmă preluate din anexa A.2.2. Se prezintă datele corespunzătoare tr.IV sau lunii decembrie pentru a putea compara datele existente cu rezultatele analizelor INCDPM din decembrie 2009.

Din analiza datelor menŃionate mai sus se constată: - În ansamblu, valorile concentraŃiilor contaminanŃilor analizaŃi, în principal NH4 şi NO3, au valori

foarte mari, de ordinul zecilor, sutelor, miilor şi chiar zecilor de mii de mg/l, valori ce nu pot fi comparate cu valorile CMA pentru apă potabilă (0,5 mg/l pentru NH4 respectiv 50 mg/l pentru NO3).

- Valorile PH, în 2008-2009 exceptând forajul/puŃul nr.6, sunt cuprinse între 5,4-7,9. În F6, ph = 4.1-4,5.

- Valorile contaminanŃilor analizaŃi variază într-un domeniu larg. VariaŃii mari ale concentraŃiilor se înregistrează atât între puŃurile de prelevare a apei (variaŃii de la simplu la de zece ori sau chiar mai mari) cât şi, pentru acelaşi puŃ/foraj, între datele de prelevare a probelor (variaŃii mai mici dar de acelaşi ordin de mărime cu cele dintre puŃuri).

4.1.3 Ape de suprafaŃă Iazul batal ce face obiectul studiului de impact este amplasat pe malul drept al râului Mureş, în lunca

acestuia, digul dinspre râu al iazului fiind situat la 50-60 m distanŃă de mal. În cadrul studiului INCDPM, în dec.2009 au fost prelevate şi analizate probe de apă din rigola de la piciorul exterior al digului (B.A. 835-2, anexa 2.3) şi din râul Mureş, în dreptul iazului, în apropierea malului (B.A. 838-2, anexa 2.3). Se constată că apele de suprafaŃă sunt contaminate de exfiltraŃiile din iaz.

Apele râului Mureş în sectorul iazului batal se încadrează în clasa de calitate II. Conform buletinului de analiză 838-2 APA (anexa 2.3), toŃi indicatorii de calitate determinaŃi, excepŃie azotaŃii, se încadrează în clasele I şi II de calitate. Valoarea concentraŃiei azotaŃilor NO3 de 23 mgN/l corespunde clasei de calitate V. Proba a fost prelevată de la malul drept al râului (malul dinspre iazul batal). Valoarea ridicată a concentraŃiei de azotaŃi reflectă influenŃa iazului asupra apelor râului dar nu este reprezentativă pentru secŃiunea respectivă ci numai pentru zona malului.

În rigola de la piciorul exterior al digului de contur al iazului, gradul de contaminare a apei este ridicat (B.A. 835-2, APA, anexa 2.3). Valorile concentraŃiilor de amoniu NH4 (1130 mg/l), azotaŃi NO3 (5020 mg/l) azotiŃi NO2 (7,3 mg/l) depăşesc semnificativ limitele clasei V de calitate.

4.1.4 Alimentarea cu apă în cadrul organizărilor de şantier Procesele tehnologice de execuŃie a lucrărilor de închidere a iazului sunt uscate, fără consumuri

importante şi permanente de apă. Organizarea de şantier va fi amplasată pe platforma combinatului şi va beneficia de facilităŃile şi

utilităŃile acesteia, inclusiv alimentarea cu apă. Personalul executantului va avea acces la grupurile sanitare ale Combinatului şi va putea servi masa. CantităŃi reduse de apă necesare întreŃinerii utilajelor vor fi asigurate, de asemenea, de S.C.AZOMUREŞ S.A.

În punctul de lucru din colŃul sudic al iazului se vor amplasa 2 WC-uri ecologice şi se va asigura apă poatbilă îmbuteliată.

4.1.5 Managementul apelor uzate Apele uzate rezultate din activităŃile de execuŃie a lucrărilor de închidere a iazului sunt, în principal,

ape uzate industriale şi pluviale. Având în vedere amplasarea organizării de şantier pe platforma

80

Combinatului, managementul apelor uzate menajere va fi asigurat de acesta prin dotările existente (alimentare cu apă şi canalizare).

Apele uzate industriale conform prevederilor proiectului sunt reprezentate de apele acide existente în prezent în iazul batal. Volumul acestor ape este apreciat la cca.150.000 m3. Aceste ape urmează să fie pompate şi evaporate în instalaŃia NPK a combinatului care asigură evaporarea a 33 m3/oră de apă respectiv cca. 700 m3/zi sau cca. 20.000 m3/lună. Se apreciază că evacuarea şi evaporarea volumului de apă uzată industrială din iaz de 150.000 m3 se va realiza în cca. 7-8 luni şi va reprezenta prima etapă, pregătitoare, de închidere a iazului. În etapele următoare de realizare a straturilor de închidere a suprafeŃei iazului se vor evacua şi evapora volume de apă de cca. 80.000 m3/an provenite din precipitaŃii şi din drenarea şlamului.

BilanŃul apelor uzate ce trebuie evacuate din iaz este prezentat în tabelul 4.1.5. Tabelul 4.1.5 BilanŃul apelor uzate

Ape uzate evacuate Totalul apelor uzate generate Menajere Industriale Pluviale şi drenate

Sursa apelor uzate m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Comentarii

Ape acide din iazul

batal 700

150.000 m3 în

primul an şi câte 80.000 m3 în

următorii

- - 700 150.000 700 80.000

- apele pluviale

reprezintă diferenŃa

între precipitaŃii şi

evaporare - apele drenate

provin din tasarea şi

consolidarea şlamului

4.1.6 Prognozarea impactului; pagubele potenŃiale în cazul descărcării accidentale de substanŃe

poluante în corpurile de apă Ca rezultat final se apreciază că lucrările de închidere a iazului batal de 30 ha al S.C.AZOMUREŞ

S.A. va avea un impact benefic/pozitiv semnificativ asupra factorului de mediu APĂ în amplasamentul iazului şi în zonele adiacente.

După cum s-a menŃionat în capitolele anterioare iazul batal a contaminat şi contaminează în continuare zona amplasamentului, factorii de mediu cei mai afectaŃi fiind apele subterane, solul şi subsolul, peisajul şi, în măsură mai redusă, apele de suprafaŃă, flora, fauna şi populaŃia.

Această poluare a mediului din amplasamentul iazului este cauzată, în exclusivitate, de exfiltraŃiile apelor agresive acide din iaz, exfiltraŃii ce au contaminat amplasamentul şi zonele adiacente iazului.

SoluŃia de închidere a iazului batal prevede, ca principale lucrări, următoarele: - Evacuarea prin pompare şi evaporare a apelor agresive acide din iaz. Se are în vedere reducerea volumului apei acide din iaz, apreciat în prezent la cca.150.000 m3, la un nivel minim posibil, nivel stabilit prin proiect de max.300 m dMN (se menŃionează că fundul iazului este la cota 299.50 m dMN). Acest nivel se va menŃine pe toată perioada execuŃiei lucrărilor de închidere, prevedere ce va necesita pomparea şi evaporarea unor volume suplimentare de apă provenite din precipitaŃii şi drenarea şlamului. În ipoteza în care închiderea iazului se va finaliza în dec.2012, aceste volume suplimentare de ape acide ce trebuie evacuate sunt de cca. 80.000 m3/an. - Impermeabilizarea suprafeŃei iazului. SoluŃiile de impermeabilizare sunt figurate în planşele din anexa 1.2 şi, în detaliu, pentru straturile de închidere a suprafeŃei iazului, în fig.1.5.13.

81

- Sistematizarea digurilor de contur, rigole de colectare a apelor din precipitaŃii, înierbarea suprafeŃei iazului şi stemalizarea terenului la piciorul digului, etc.

Se apreciază că realizarea măsurilor proiectate va elimina sursa de contaminare a mediului respectiv apa agresivă acidă din iaz. Actuala poluare semnificativă a apelor subterane şi a celor de suprafaŃă din canalul colector, se va diminua în timp în mod natural, în condiŃiile eliminării sursei de poluare.

Analizele calităŃii apelor subterane efectuate în decembrie 2009 de INCDPM indică deja o uşuoară reducere a contaminării freaticului în amplasamentul iazului. Se apreciază că această „redusă” îmbunătăŃire a contaminării apelor subterane se justifică prin micşorarea exfiltraŃiilor din iaz ca urmare a coborârii nivelului apei în batal cu cca.1,5 m în a doua jumătate a anului 2009. Evacuarea în continuare a apei din iaz va reduce contaminarea freaticului. Acest proces este de durată, posibil 10-15 ani.

PrezenŃă azotului în apă sub formă de azot amoniacal NH4+, azotiŃi NO2

- sau azotaŃi NO3- în cantităŃi

mari constituie unul din factorii de bază ai eutrofizării lacurilor. PrezenŃa azotiŃilor NO2

- în apa potabilă este nedorită (periculoasă) deoarece poate provoca o boală extrem de gravă numită maladia albastră (methemoglobinemie). AzotaŃii NO3, în concentraŃii mari şi în condiŃii de hipoaciditate stomacală pot fi transformaŃi în nitriŃi NO2

- (de 50 ori mai toxici). 4.1.7 Măsuri de diminuare a impactului şi de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor Se poate concluziona că obiectivul principal al proiectului este diminuarea impactului în

amplasamentul iazului batal asupra subteranului (ape subterane şi sol), apelor de suprafaŃă şi solului. Măsurile adoptate în acest sens prin proiect pot fi rezumate după cum urmează: - Apa acidă din iaz se evacuează (se pompează şi se evaporă) până la un nivel minim posibil

apreciat la +300 m dMN (fundul iazului este la cota 299.50 m dMN). - Pe toată suprafaŃa iazului, inclusiv taluzele, se execută straturile de închidere/etanşare a suprafeŃei

conform prevederilor legale în vigoare. - Se va asigura o monitorizare adecvată a eficienŃei lucrărilor de închidere în perioada execuŃiei

lucrărilor şi 30 ani post închidere. - Lucrările de închidere în perioada de execuŃie nu sunt poluante pentru ape. Amplasarea organizării

de şantier pe platforma combinatului reduce riscul unor poluări accidentale.

4.2 Aerul 4.2.1 CondiŃii de climă şi meteorologice pe amplasament JudeŃul Mureş este situat în partea centrală a Ńării pe cursul mijlociu al Mureşului. Se încadrează în

întregime în Ńinutul climatic al Podişului Transilvaniei, aparŃinând sectorului cu climă continental-moderată.

Trăsăturile esenŃiale ale climatului sunt imprimate de circulaŃia frecventă a maselor de aer de la V şi NV. Iernile sunt reci, umede şi mai lungi decât obişnuit; verile sunt răcoroase, cu zile călduroase puŃine la număr şi cu precipitaŃii abundente.

Temperatura medie anuală în zona Tg. Mureş este de +9°C; extremele absolute sunt de +39,0°C respectiv -32,8°C. Temperaturile medii ale lunilor ianuarie şi iulie sunt -4°C ÷ -6°C respectiv +18°C ÷ +20°C. PrecipitaŃiile medii anuale sunt de 600-700 mm.

În anexa nr.2.1 la prezentul memoriu se prezintă datele privind precipitaŃiile anuale şi maxime căzute în 24 ore înregistrate în ultimii 5 ani (2005-2009) la staŃia meteorologică Tg. Mureş. Se observă că precipitaŃiile anuale au variat în intervalul 502,8 mm în 2009 şi 852,6 mm în 2005. În proiectul de închidere a iazului s-a avut în vedere o cantitate medie anuală a precipitaŃiilor de 680 mm, reprezentând precipitaŃiile medii anuale în perioada 2005-2009.

EvaporaŃia medie multianuală este de 489,9 mm; lunile cu valorile cele mai mari ale evaporaŃiei sunt iunie (87,9 mm), iulie (100,0 mm), august (91,4 mm) şi septembrie (62,7 mm).

82

În anexa nr.2.1 se prezintă adresa nr.12571/14.12.2009 a ANAR, DirecŃia apelor Mureş în care sunt trecute valorile medii lunare multianuale ale evaporaŃiei pe râul Mureş.

Referitor la circulaŃia generală a atmosferei se apreciază că vânturile de NV sunt cele mai frecvente (12,1%). Iarna, vânturile dominante sunt cele de NE, cu frecvenŃe de 10,8-13,8%. Sunt prezente şi situaŃii de calm atmosferic, frecvenŃa acestora putând depăşi 50%.

4.2.2 InformaŃii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului În zona amplasamentului iazului, înŃelegând prin această zonă amplasamentul propriu zis şi o fâşie

exterioară de cca.500 m lăŃime, singura sursă de poluare a aerului este reprezentată de combinatul AZOMUREŞ, situat pe celălalt mal al Mureşului (malul stâng) la o distanŃă de cca.500 m faŃă de iazul batal. În jurul iazului, pe malul drept al Mureşului, nu sunt surse potenŃial poluatoare a aerului, mobile (trafic rutier sau feroviar) sau fixe (obiective industriale).

Biroul de mediu al AZOMUREŞ efectuează monitorizarea sistematică a calităŃii aerului în perimetrul combinatului prin prelevări de probe şi analize periodice la emisie şi imisie. Din datele disponibile se constată că, în perimetrul combinatului, sunt frecvente depăşiri ale CMA (concentraŃia maximă admisă) la indicatorul amoniac NH3. Sunt de asemenea depăşiri, cu o frecvenŃă mai redusă, la indicatorul pulberi în suspensie. Emisiile de oxizi de azot NOx se încadrează în valorile stabilite prin autorizaŃia de funcŃionare. Nu sunt depăşiri la indicatorul pulberi sedimentabile.

Referitor la pulberi, determinările privind concentraŃiile acestora în aer se fac în zona bazinului de omogenizare amplasat pe malul stâng al râului Mureş. Valorile înregistrate la indicatorul pulberi sedimentabile în 2009 (CMA = 17g/m2/lună) sunt cuprinse în intervalul 0,77-14,60 g/m2/lună, în medie 4,50 g/m2/lună. Pentru pulberi în suspensie (PM10) valoarea CMA (24h) este de 0,05 mg/m3 conform Ord.592/2002. Măsurătorile efectuate în 2009 au indicat valori ale concentraŃiilor de pulberi în suspensie cuprinse în intervalul 0,037-0,210 mg/m3 (CMA = 0,05 mg/m3), majoritatea valorilor depăşind 0,05 mg/m3.

Din punct de vedere al proiectului de închidere a iazului, sunt posibile unele depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, depăşiri frecvente la lucrări ce implică lucrări de terasamente importante.

În prezent se apreciază că poluarea de fond a zonei amplasamentului iazului poate fi apreciată ca reprezentând 15-20% din CMA.

4.2.3 Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanŃi specifice lucrărilor de închidere a

iazului; emisii, tipuri de poluanŃi, concentraŃii

Utilajele şi mijloacele de transport, indiferent de tipul lor, funcŃionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conŃinând întreaga gamă de poluanŃi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (VOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Gama poluanŃilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conŃine substanŃe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenŃa, pe lângă poluanŃii comuni (NOx, SO2, CO, pulberi), a unor substanŃe cu potenŃial cancerigen evidenŃiat prin sudii epidemiologice efectuate de OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii: cadmiu, nichel, crom şi hidrocarburi aromatice policiclice.

Se menŃionează, de asemenea, prezenŃa protoxidului de azot (N2O) – substanŃă incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic – şi a metanului care, împreună cu CO2, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.

CantităŃile motorină consumate de utilajele de construcŃie terasiere depind, în principal, de următorii factori:

- nivelul tehnologic al motorului - puterea motorului

83

- consumul de carburant pe unitatea de putere - capacitatea utilajului - vârsta utilajului/motorului - dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare) CantităŃile de motorină necesare scad cu cât performanŃele motorului sunt mai avansate, tendinŃa

în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica legislaŃiei în domeniul mediului a UE şi a SUA.

Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty vehicles), estimările din literatura de specialitate americană corelează emisiile de poluanŃi cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km, vârsta vehicului etc.

Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de 16 t fabricate în România au un consum de carburant de 40 – 45 l/100 km

Consumul specific, raportat la 1 tonă de material transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor româneşti de 16 t.

Pentru execuŃia lucrărilor de închidere a iazului, proiectul prevede lucrări de terasamente cu un volum de circa 585.000 m3 .

Acceptând că parcul de utilaje şi mijloace de transport folosit pentru lucrările de terasamente va cuprinde , în principal, excavatoare, screpere, gredere, buldozere şi autoîncărcătoare, consumul specific de motorină va fi de aprox. 0,8 l/m3, din care cca. 0,5-0,6 l/m3 revine utilajelor şi 0,2-0,3 l/m3 camioanelor/basculantelor pentru transportul pământului la 3-5 km distanŃă. Consumul total de motorină pentru aceste lucrări va fi de cca.450 t (este inclus şi transportul materialelor sintetice).

Tabelul 4.2.1. Emisiile de poluanŃi în aer în perioada execuŃiei lucrărilor de închidere a iazului

batal.

Emisii (kg) Nr. crt.

SubstanŃa poluantă

Simbol Factor de emisie (gr/kg)

Totale Anuale Lunare zilnice

1 Oxizi de azot NOx 48,8 21.960 9.760 976 48,8 2 Compuşi

organici volatili nemetanici

COV-NM

7,08 3.186 1.416 142 7,1

3 Metan CH4 0,17 76,5 34 3,4 0,17 4 Oxid de carbon CO 15,8 7.110 3.160 316 15,8 5 Amoniac NH3 0,007 3,15 1,4 0,2 0,01 6 Protoxid de

azot N2O 1,30 585 260 26 1,3

7 Pulberi PM 5,75 2.587,5 1.150 115 5,75 8 Dioxid de sulf SO2 10,0 4.500 2.000 200 10 9 Dioxid de

carbon CO2 3170 1.426.500 634.000 63.400 3.170

Aceste emisii se dispersează în aer şi nu vor determina creşteri semnificative ale concentraŃiei de

substanŃe poluante la imisie. Se apreciază că imisiile maxime nu vor depăşi local 30-40% din CMA. În aceste condiŃii se apreciază că în vecinătatea punctelor de lucru şi a drumurilor de transport, concentraŃiile

84

maxime la imisie a substanŃelor poluante în aer nu vor depăşi, nici pentru perioade de timp reduse (1 oră) praguri de 0,08 mg/m3 pentru NOx, 5,0 mg/mc pentru CO, 0,8 mg/m2 pentru HC (hidrocarburi).

4.2.4 Prognoza poluării aerului Poluarea aerului ca rezultat al execuŃiei lucrărilor de închidere a iazului va fi redusă, temporară şi

localizată pe traseul de transport al materialelor şi în punctele de lucru. ConcentraŃiile principalilor poluanŃi (NOx, CO, SO2, COV-NM) nu vor depăşi 50% din CMA. Vor fi depăşiri, uneori importante (de 3-5 ori) ale CMA la indicatorul pulberi, sedimentabile şi/sau în suspensie.

4.2.5 Măsuri de diminuare a impactului Singura măsură posibilă de reducere a impactului lucrărilor de închidere a iazului asupra aerului

constă în reducerea consumului de combustibili/motorină. Prin proiect s-au prevăzut măsuri adecvate în acest sens. Astfel, s-a prevăzut amenajarea corespunzătoare a drumurilor în vederea asigurării unui trafic fluent mijloacelor de transport. De asemenea, între cariere şi iaz s-a prevăzut amenajarea a două drumuri, prin aceasta evitându-se blocajele de circulaŃie.

Executantului îi revine sarcina de a asigura întreŃinerea corespunzătoare a parcului auto (revizii periodice, reparaŃii, etc.) în vederea eliminării sau diminuării pierderilor sau consumurile exagerate de motorină. ÎntreŃinerea corespunzătoare a drumurilor de şantier revine, de asemenea, executantului.

4.3 Solul 4.3.1 Poluarea existentă Anexa nr.4.2 cuprinde 17 buletine de analiză a solului. Din analiza rezultatelor obŃinute se observă că

valorile concentraŃiilor determinate(mg/kg substanŃă uscată) pentru indicatorii Cd, Cr total, Cu, Mn, Ni, Pb, Zn sunt apropiate de valorile normale şi inferioare pragurilor de atenŃie şi de intervenŃie conform Ord. 756/97.

Valori ridicate ale concentraŃiilor s-au înregistrat la indicatorii N total (753,8- 17.108 mg/kg substanŃă uscată), NH4 (56,7-4892 mg/kg substanŃă uscată), NO3 (42,6-8500 mg/kg substanŃă uscată). Aceşti indicatori nu sunt specificaŃi ca parametrii de poluare a solului conform ordinului 756/97.

Conform fişei tehnice de securitate, azotatul de amoniu stabilizat (clasa de compuşi azotaŃi, NH4NO3

), în conformitate cu legislaŃia în vigoare privind substanŃele periculoase (OUG 200/2000, H.G. 95/2003) nu este clasificat ca substanŃă periculoasă.

Din punct de vedere al efectelor asupra mediului înconjurător, azotatul de amoniu face parte din grupa de îngrăşăminte azotoase; împrăştierea excesiva a acestora are impact negativ asupra mediului, contaminând din punct de vedere eutrofic suprafeŃele închise de apă sau prin contaminarea terenurilor, a apelor curgătoare sau freatice.

Conform datelor din literatura de specialitate se consideră că peste 100 mg/kg sol poate să apară fenomenul de poluare cu nitraŃi a solului. Amoniul schimbabil şi solubil se găseşte în sol în cantităŃi reduse şi relativ constante, sub 10 mg N-NH4/kg dar poate creşte uneori brusc în urma fertilizării cu îngrăşăminte conŃinând azot amoniacal.

Referitor la terenul din exteriorul iazului batal de 30 ha se poate aprecia că acesta este poluat cu azotaŃi şi amoniu.

4.3.2 Surse de poluare a solului Poluarea solului, subsolului şi apelor freatice în exteriorul iazului batal se datorează exfiltraŃiilor de

ape agresive acide din iaz. Se consideră că poluarea afectează exteriorul iazului spre aval pe distanŃe de

85

sute de metri, posibil chiar mai mult de 1 km, această ultimă apreciere fiind bazată pe datele privind poluarea cu NO3 şi NH4 a apelor subterane din zona localităŃii Cristeşti. Pe aceste suprafeŃe apa subterană nu este potabilă; fără a dispune de analize de sol, se poate presupune că şi solul este poluat.

4.3.3 Măsuri de diminuare a impactului Evacuarea apelor acide din iaz reprezintă principala măsură de diminuare a impactului asupra solului.

Această măsură trebuie completată de impermeabilizarea suprafeŃei iazului; straturile de închidere a suprafeŃei iazului prevăzute în proiect vor asigura eliminarea/reducerea riscurilor de infiltrare şi acumulare a apelor din precipitaŃii în corpul iazului de unde, prin ecranul existent din gel beton, să ajungă în exteriror.

4.4 Zgomotul 4.4.1 Sursele şi protecŃia împotriva zgomotului.

Procesele tehnologice de închidere a iazului batal implică folosirea unor mijloace de transport şi

utilaje diverse cu funcŃii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite utilaje,

trebuie avute în vedere trei niveluri de observare: - zgomotul de sursă. - zgomotul de câmp apropiat. - zgomotul de câmp îndepărtat. În cazul zgomotului la sursă, studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în

câmp liber. Această fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianŃa ei de lucru.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se Ńine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianŃă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obŃinut la distanŃe cuprinse între câŃiva metri şi câteva zeci de metri faŃă de sursă. Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

- fenomenele meteorologice şi în particular, viteza şi direcŃia vântului, gradientul de temperatură, etc.

- absorbŃia mai mult sau mai puŃin importantă a undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”.

- absorbŃia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditate relativă, componenŃa spectrală a zgomotului.

- topografia terenului- - vegetaŃia- La acest nivel de observare, constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul

obiectiv analizat. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul

acestora într-un front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanŃele la care acestea se înregistrează.

Puterile acustice ale câtorva utilaje de construcŃii pot fi apreciate conform valorilor:

86

- buldozere – Lw = 115 dB(A). - încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A). - excavatoare - Lw = 117 dB(A). - screpere - Lw = 110 dB(A). - autogredere - Lw = 112 dB(A). - compactoare - Lw = 105 dB(A). - finisoare - Lw = 115 dB(A). - basculante - Lw = 107 dB(A). Pentru o sursă fixă, amplasată pe un teren plan şi la distanŃa „d” între sursă şi receptor, nivelul

sonor de zgomot sau acustic se calculează cu formula: LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde LwA – nivelul acustic specific utilajului Cd – corecŃie de distanŃă Ctf – corecŃia timpului de funcŃionare a utilajului Ce – corecŃie de ecran Cr – corecŃie datorată prezenŃei reflectorului În condiŃii normale, asimilând sursele reale de zgomot cu surse punctuale, în absenŃa absorbŃiei

în aer a sunetelor, relaŃia între presiunea acustică/nivelul de zgomot „p” la distanŃa „r” de sursă şi puterea acustică „w” a sursei (emisie în semi-spaŃiu) este

W = 2

0

2

2 rc

p ⋅⋅⋅

πρ

în care: ρo = densitatea aerului c = viteza sunetului în aer (300 m/sec) r = distanŃa de la sursă la receptor p = presiunea acustică eficace Valoarea instantanee a presiunii acustice se notează cu p (t). Valoarea eficace a presiunii acustice

între momentele t1 şi t2 se defineşte prin:

p2ef = ( ) dttptt

t

t

⋅− ∫

1

2

2

12

1

Exprimat în dB(A), nivelul de presiune acustică este:

Lp = 20 log 0p

p

La o distanŃă de sursă de 7,50 m, relaŃia între puterea acustică a sursei şi presiunea sonoră la

receptor, ambele exprimate în dB(A), este:

Lw = 20 log 0p

p

87

Pentru utilajele ce vor fi folosite pentru lucrările de închidere a iazului se pot accepta valori ale puterii acustice de 115 dB(A) pentru excavatoare, buldozere, încărcătoare, finisoare şi de 107 dB(A) pentru basculante.

Pentru aceste puteri acustice, nivelul de presiune acustică/nivelul sonor Leq la 7,50 m distanŃă va fi de 89,5 dB(A) respectiv 81,5 dB(A).

În cazul în care sursa de zgomot cuprinde 2-3 utilaje apropiate între ele, nivelul de presiune sonoră Leq se amplifică cu 1-3 dB(A) pentru fiecare utilaj suplimentar.

La diverse distanŃe de punctul de lucru, nivelul de zgomot perceput de receptor poate fi apreciat la:

DistanŃa faŃă de punctul de lucru (m) Nivelul de presiune sonoră Leq dB(A) 7,50 89,5-92,0 15,0 83,5-86,0 30,0 77,5-80,0 60,0 71,5-74,0 120,0 65,5-68,0 240,0 59,5-62,0 500,0 53,5-56,0 1000,0 50,0

Referitor la impactul zgomotului asupra muncitorilor şi localnicilor se apreciază: - În punctele de lucru, în cazurile în care pe spaŃii restrânse lucrează mai multe utilaje, nivelul

echivalent de zgomot Leq poate depăşi 90 dB(A). În aceste cazuri este recomandat ca muncitorii ce lucrează în aceste puncte de lucru să fie dotaŃi şi să folosească căşti de protecŃie sonoră.

- Zgomotul inerent activităŃii şantierului nu va afecta populaŃia locală. Amplasamentul iazului

şi drumurile tehnologice sunt situate la distanŃe mai mari de 1000 m faŃă de localităŃi şi de cca.500 m faŃă de clădirile combinatului. Niveluri de presiune sonoră de Leq = 50-55 dB(A) nu afectează populaŃia. Trebuie avut în vedere că pe drumurile naŃionale, la faŃada clădirilor de la marginea drumului, se înregistrează, în perioada de zi, valori de zgomot Leq > 60-65 dB(A).

4.4.2 Măsuri de diminuare a impactului Se apreciază că nu este cazul să se adopte măsuri speciale de reducerea impactului zgomotului. Dacă

în timpul execuŃiei lucrărilor vor fi reclamaŃii de la populaŃie, acestea se vor analiza caz cu caz. 4.5 Biodiversitatea 4.5.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect În apropierea iazului batal nu sunt arii protejate. Cele mai apropiate arii protejate (2 SCI-uri şi 1 SPA)

sunt situate la distanŃe faŃă de iaz mai mari de 10 km şi nu vor fi afectate de lucrările de închidere şi ecologizare a iazului batal.

88

În anexa 5 sunt prezentate mai multe imagini foto ale iazului şi zonei adiacente acestuia. VegetaŃia este bine dezvoltată pe taluzele şi la piciorul digului de contur. În exteriorul drumului tehnologic perimetral sunt culturi agricole.

În 2010, pe iazul batal în zona sudică lipsită de apă a acestuia, s-au remarcat mai multe pete de vegetaŃie. Dezvoltarea vegetaŃiei pe materialul sedimentat în iaz poate fi explicată prin scăderea nivelului apei în iaz în semestrul II 2009 cu cca. 1,50 m, scădere ce s-a menŃinut şi în 2010 (a se vedea imaginile foto din anexa nr.5).

4.5.2 Măsurile pentru protecŃia biodiversităŃii Principalele măsuri de protecŃie a biodiversităŃii s-au luat prin proiect în capitolul de organizare a

şantierului. Proiectul nu prevede defrişări, ocupări temporare de terenuri agricole, noi drumuri, etc. Ca depozite temporare de materiale se vor folosi suprafeŃe cuprinse între digul de contur şi drumul tehnologic (a se vedea planul de situaŃie, sc.1:10.000, anexa 1.3). Se va circula numai pe drumuri existente ce vor fi amenajate şi întreŃinute. Materialele necesare naturale se vor procura de la balastierele existente în aval, care vor furniza pământul vegetal şi cel de umplutură de la descopertă şi refuzul de ciur de la sortare. Se vor folosi, de asemenea, deşeuri inerte de la demolări.

5. Analiza alternativelor Analiza alternativelor posibile de închidere a iazului batal efectuată în cadrul proiectului este

prezentată în detaliu în cap.1.5.3 al prezentei documentaŃii, capitol intitulat „SoluŃia de închidere a iazului batal de 30 ha al S.C.AZOMUREŞ S.A.”.

Au fost analizate 2 scenarii: scenariul I – fără investiŃii şi scenariul II, cu investiŃii. De la început scenariul I – fără investiŃii, a fost eliminat. În cadrul scenariului II – cu investiŃii, au fost analizate 4 variante. În toate aceste 4 variante, pentru închiderea iazului batal se propun, ca lucrări principale, evacuarea apei acide din iaz prin pompare şi evaporare după care se trece la realizarea straturilor de închidere/impermeabilizare a suprafeŃei conform cerinŃelor Ord.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Acest strat de închidere, în toate cele 4 variante analizate, cuprinde stratul de susŃinere (geotextil de separare, geogrilă de ranforsare şi strat portant drenant de 30-50 cm grosime), stratul de impermeabilizare din geocompozit bentonitic sau folie de 2 mm, stratul drenant (geocompozit) şi stratul de recultivare de 1 m grosime (85 cm pământ şi 15 cm pământ vegetal).

Toate soluŃiile analizate cuprind şi lucrări colaterale. Pentru precizarea tehnologiei de închidere, proiectul propune ca o primă etapă preliminară de execuŃie a lucrărilor de închidere, organizarea unui poligon experimental în care, printr-o monitorizare adecvată, să se stabilească soluŃiile tehnologice optime de execuŃie a închiderii suprafeŃei iazului.

Din cele 4 variante analizate, proiectul recomandă varianta 1, variantă avizată şi de beneficiar. În

această variantă (a se vedea pl.nr.5 şi 6, anexa 1.2) suprafaŃa finală a iazului este sistematizată pe verticală cu pante continue transversale dinspre zona centrală spre digurile de contur şi cu o pantă longitudinală, dinspre latura de SV spre latura de NE, spre iazul mic. Apele din precipitaŃii se colectează în rigolele de la piciorul exterior al digului de contur.

În varianta 2, rigolele de colectare a precipitaŃiilor sunt amplasate pe suprafaŃa iazului. În varianta 3, similară variantei 1, se propune realizarea unor puŃuri verticale de drenaj iar în varianta

4, similară variantei 2, rigolele de pe suprafaŃa iazului se înlocuiesc cu drenuri închise. 6. Monitorizarea Având în vedere specificul lucrărilor de închidere a iazului, în principal dificultăŃile de execuŃie legate

de consistenŃa redusă a materialului sedimentat în iaz şi contaminarea semnificativă a subteranului în

89

exteriorul iazului, se propune un program de monitorizare mai amplu comparativ cu prevederile Ord.349/2005.

Pentru monitorizarea lucrărilor de închidere a iazului batal de 30 ha al S.C.AZOMUREŞ S.A. se propun:

• Perioada de execuŃie a lucrărilor (2010-2012) Monitorizarea va cuprinde: - EvidenŃa volumelor de apă acidă evacuată din iaz şi a nivelelor apei în iaz - EvidenŃa datelor reprezentative privind condiŃiile climatice (temperaturi, precipitaŃii) - ExecuŃia a încă 6-10 puŃuri de observaŃie în exteriorul iazului - Analiza calităŃii apelor freatice prin prelevări de probe de apă din puŃurile de control şi analize de

laborator. Se va măsura şi nivelul apei în puŃurile de control. FrecvenŃa măsurătorilor de nivel şi a analizelor de apă din puŃurile de control va fi semestrială sau anuală, funcŃie de evoluŃia indicatorilor

- Monitorizare topografică a execuŃiei şi comportării în timp a stratului de închidere - Monitorizare geologică şi geotehnică a comportării şlamului la şocuri şi vibraŃii, a drenării, uscării,

consolidării şi tasării şlamului.

• Perioada postînchidere (30 ani) Monitorizarea va cuprinde: - Analize anuale ale calităŃii apelor freatice în exteriorul iazului - Măsurători ale debitelor şi calităŃii apelor colectate în rigolele perimetrale ale iazului - Instalarea unor borne şi reperi pe digul de contur şi pe depozit; urmărirea anuală a tasărilor.

7. Descrierea dificultăŃilor DificultăŃile majore întâmpinate pentru elaborarea proiectului şi evaluarea impactului asupra mediului

au fost legate de dimensiunile mari ale obiectivului (S = 30 ha) şi complexitatea problemelor evidenŃiate privind natura şi comportarea sedimentelor din iaz, contaminarea zonelor exterioare, tehnologia de execuŃie a lucrărilor. Şlamul sedimentat în iaz poate fi asimilat cu o pastă (în studii anterioare a fost caracterizat drept

„pastă de var”), subconsolidată, de consistenŃă plastic moale-curgătoare, saturată, lichefiabilă (în studii anterioare caracterizată drept „tixotropică). Pe suprafaŃa iazului nu pot circula nici oamenii nici utilajele.

Sedimentele din iaz prezintă un grad de neuniformitate ridicat, atât pe suprafaŃă cât şi în adâncime (a se vedea cap.1.5.2 din prezentul raport). Analizele chimice şi geotehnice s-au efectuat pe probe prelevate de la suprafaŃa iazului şi în colŃurile acestuia, în zone în care a fost posibil accesul operatorilor. Având în vedere imposibilitatea prelevării de probe din zona centrală a iazului şi de la adâncime, aprecierile din studiu privind comportarea şlamului trebuie considerate informative.

Pentru elucidarea aspectelor insuficient studiate, se propune organizarea unui poligon experimental şi monitorizarea adecvată a acestuia, prin aceasta urmărindu-se precizarea soluŃiilor optime de realizare a lucrărilor de închidere.

8. SituaŃii de risc În perioada de realizare a lucrărilor de închidere şi în cea post închidere nu sunt posibile situaŃii de

poluare semnificativă accidentală a mediului. Sunt posibile accidente în care să fie implicate utilaje, inclusiv personalul muncitor, în perioada de

execuŃie, accidente determinate de portanŃa redusă a şlamului din iaz. Proiectul prevede realizarea unor drumuri tehnologice în zona centrală a iazului şi a unor bretele suplimentare de circulaŃie; pentru

90

realizarea stratului de susŃinere sunt prevăzute acoperirea şlamului cu geotextil şi un strat portant drenant de 30-50 cm grosime din materiale grosiere, strat ranforsat cu geogrilă.

Pentru reducerea riscului accidentelor, în timpul execuŃiei lucrărilor de închidere se va asigura o monitorizare adecvată a lucrărilor.

9. Rezumat fără caracter tehnic Conform Hotărârii Guvernului României nr. 349/21.04.2005 (anexa nr. 5, tabel 5.5) iazul batal de 30

ha aferent S.C. AZOMUREŞ S.A. face parte din categoria depozitelor de deşeuri industriale periculoase; depozitarea a fost sistată la 30.12.2006. Rolul său în cadrul fluxului tehnologic de la AZOMUREŞ a fost preluat de un nou batal construit în anul 2004 conform noilor cerinŃe de protecŃie a mediului.

Hotărârea nr. 349/2005 are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităŃii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor noi, cât şi pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente, în condiŃii de protecŃie a mediului şi a sănătăŃii populaŃiei.

Reglementarea acestei activităŃi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaŃă, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaŃiei, pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât şi după expirarea acesteia.

CerinŃele şi măsurile operaŃionale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăŃii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieşte în funcŃie de modificarea prevederilor legislative naŃionale şi europene şi a condiŃiilor tehnico-economice.

Prevederile normativului tehnic se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcŃie, exploatare, închidere şi monitorizare postînchidere a unui depozit de deşeuri.

Conform metodologiei NTLH - 021/2002 privind stabilirea categoriilor de importanŃă a barajelor, aprobată de Ordinul MLPTL nr.288/2002 şi Ordinul MAPM nr. 115/2002, anexa nr. 2, iazul batal de 30 ha este încadrat în categoria de importanŃă C - baraj de importanŃă normală.

Proiectul ce face obiectul prezentului raport la studiul de impact stabileşte lucrările şi activităŃile necesare pentru închiderea şi ecologizarea iazului batal de 30 ha al S.C.AZOMUREŞ S.A. Obiectul proiectului se încadrează în prevederile Avizului M.M.D.D. – AgenŃia de ProtecŃia Mediului Mureş nr.17/30.10.2008, aviz ce stabileşte obligaŃiile de mediu la transferul proprietăŃii asupra iazului batal de 30 ha.

Prin realizarea lucrărilor proiectate, se redă în circuitul economic suprafaŃa de 30 ha ocupată în prezent de iazul batal. De asemenea, se reduce poluarea mediului în zona amplasamentului iazului.

SuprafaŃa actuală a iazului batal de 30 ha se redă circuitului economic ca suprafaŃă înierbată cu restricŃii privind folosinŃa; în primii ani după închiderea iazului nu se vor putea executa construcŃii sau derula activităŃi pe suprafaŃa acestuia ce periclitează integritatea şi funcŃionalitatea impermeabilizării suprafeŃei iazului.

Iazul batal ocupă o suprafaŃă de 30 ha şi este amplasat în lunca râului Mureş, pe malul drept al acestuia, la cca. 4 km în aval de municipiul Tg. Mureş, la cca. 50 - 60 m de malul râului, în dreptul platformei de îngrăşăminte chimice a S.C. AZOMUREŞ S.A Tg. Mureş, pe care o deserveşte. Terenul ocupat de iazul batal se află din punct de vedere juridic în proprietatea societăŃii.

În vecinătatea iazului batal, pe malul drept al Mureşului, sunt localităŃile Cristeşti (1,5 km, vest), Nazna (1,5 km, nord), Sâncariu de Mureş (3,5 km, nord-est).

Pe malul stâng al râului Mureş este oraşul Tg. Mureş la cca.4 km nord est de iaz şi vis-a-vis de iaz este platforma combinatului AZOMUREŞ.

91

Iazul batal se încadrează, din punct de vedere al profilului de activitate, ca depozit de deşeuri industriale periculoase.

Iazul a fost pus în funcŃiune în 1975. A fost conceput cu dublu rol de bazin deschis de răcire a apelor calde tehnologice acide provenite din procesul de fabricare a îngrăşămintelor complexe NPK (azot, fosfor şi potasiu) şi de decantare şi stocare a suspensiilor conŃinute de apele tehnologice. Aceste ape, după răcire şi limpezire, se reintroduc în procesul de fabricare a îngrăşămintelor.

Prin proiect, capacitatea de depozitare a iazului batal a fost apreciată la 1,225 mil. m3. În timp, prin exploatarea iazului, capacitatea de depozitare s-a redus progresiv. În decembrie 2006 activitatea iazului batal de 30 ha a fost sistată, funcŃiunile acestuia fiind preluate de noul iaz pus în funcŃiune în 2004 cu suprafaŃa de 2,5 ha, amplasat pe malul stâng al râului Mureş.

În prezent se apreciază că volumul sedimentelor în iazul batal de 30 ha este de cca. 800.000 m3 respectiv cca. 1.200.000 t.

Cca. 1/3 din suprafaŃa iazului reprezintă în prezent, luciu de apă. Pe restul suprafeŃei iazului (cca.2/3 din suprafaŃă) în care nivelul depunerilor este mai ridicat decât nivelul apei, cu începere din 2010 au apărut pâlcuri/pete de vegetaŃie (a se vedea imaginile foto din anexa nr.5).

Din punct de vedere tehnologic iazul batal este alcătuit din : • compartiment de decantare şi răcire („iazul mare”) - Vutil = 1.131.800 mc, având în componenŃă: - diguri de contur; - sistem de deversare; - rigolă perimetrală (şanŃ de gardă). • compartiment de răcire - Vutil = 93.200mc („iaz mic") - situat în colŃul de E al iazului batal, având

în componenŃă: - diguri de compartimentare; - sistem de colectare şi repompare apă limpezită în procesul tehnologic. • sistemul de alimentare cu apă caldă acidă provenită din procesul de fabricaŃie al secŃiei NPK - conductă Dn 600

92

Fig

. 1.5

.1

93

• sistemul de evacuare a apei răcite prin pompare din iazul mic spre secŃia NPK - staŃia de pompare ape acide decantate şi răcite - conductă Dn 400 Având în vedere caracterul acid al apelor vehiculate prin iaz, proiectantul lucrării a prevăzut măsuri,

apreciate severe la vremea respectivă (anii ’70), de impermeabilizare a iazului batal. Impermeabilizarea digurilor de contur s-a realizat cu un ecran din gel-beton protejat la partea

superioară cu un merlon de argilă. Tranşeele pentru ecran au fost realizate cu instalaŃiile Kelly şi ELSE prin săpare sub noroi bentonitic. Ecranul din gel beton s-a încastrat 1,5 m în stratul de bază (argilă marnoasă).

S-a executat un ecran de 0,80 m lăŃime. Lungimea ecranului este de 2250 m. Cota superioară a ecranului este de 303,0 m dMn.

La partea superioară a ecranului s-a executat un merlon de argilă. Rolul merlonului de argilă este de a împiedica gelul beton să intre în contact cu aerul atmosferic. Iazul mic a fost de asemenea impermeabilizat. Deşi s-au luat măsuri de impermeabilizare considerate severe la vremea respectivă, monitorizarea

ulterioară a arătat că eficienŃa acestora nu a fost corespunzătoare; exfiltraŃiile din iaz au fost importante, contaminarea în exteriorul iazului a solului şi subteranului a fost şi este în continuare semnificativă.

Apreciem că exfiltraŃiile s-au produs, în cea mai mare parte, la contacul ecran de gel beton – merlon de argilă şi prin acesta din urmă. Nivelul apei în iaz, în perioada de exploatare şi după sistarea activităŃii (dec.2006) în perioada 2007-sem.I 2009, a fost practic permanent mai ridicat decât cota ecranului de gel beton de 303 m dMN. În unele perioade exfiltraŃiile din iaz au fost vizibile pe taluzul exterior al digului de compartimentare. Este posibil ca şi ecranul de gel beton să aibe deficienŃe de etanşare. Anii ’70 reprezintă o perioadă de asimilare şi experimentare în România a tehnicilor de realizare a pereŃilor mulaŃi. Se apreciază că şi soluŃia proiectată cu merlonul de argilă la partea superioară a ecranului nu a fost cea mai potrivită; la contactul între un element rigid (ecranul de beton) şi unul plastic (argila) se produc fisuri şi crăpături datorită caracteristicilor de deformabilitate diferite.

Apa din iaz are caracter acid şi conŃine în cantităŃi ridicate substanŃe poluante din categoria nutrienŃilor. pH apei din iaz variază în intervalul pH = 2,12-3,50. ConcentraŃiile substanŃelor poluante (nutrienŃilor) sunt de ordinul: amoniu NH4 = 50.750-69.770 mg/l, azotaŃi NO3 = 186.820-267.330 mg/l şi fosfaŃi PO4 = 410-1530 mg/l. Aceste substanŃe/nutrienŃi se regăsesc, în concentraŃii mai mici dar semnificative, chiar foarte mari, în solul şi apele subterane din exteriorul iazului.

SoluŃia de închidere a iazului propune următoarele categorii principale de lucrări: - evacuarea prin pompare şi evaporare a apei acide din iaz - realizarea stratului/straturilor de închidere a suprafeŃei iazului - lucrări colaterale. Pentru stabilirea soluŃiei optime, au fost analizate mai multe alternative. Au fost analizate 2 scenarii: scenariul I – fără investiŃii şi scenariul II, cu investiŃii. De la început

scenariul I – fără investiŃii, a fost eliminat. În cadrul scenariului II – cu investiŃii, au fost analizate 4 variante. În toate aceste 4 variante, pentru închiderea iazului batal se propun, ca lucrări principale, evacuarea apei acide din iaz prin pompare şi evaporare după care să se realizeze straturile de închidere/impermeabilizare a suprafeŃei conform cerinŃelor Ord.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Acest strat de închidere, în toate cele 4 variante analizate, cuprinde stratul de susŃinere (geotextil de separare, geogrilă de ranforsare şi strat portant drenant de 30-50 cm grosime), stratul de impermeabilizare din geocompozit bentonitic sau folie de 2 mm, stratul drenant/geocompozit şi stratul de recultivare de 1 m grosime (85 cm pământ şi 15 cm pământ vegetal).

În final, suprafaŃa iazului se însămânŃează cu gazon.

94

Pentru precizarea tehnologiei de închidere, proiectul propune ca o primă etapă preliminară de execuŃie a lucrărilor de închidere, organizarea unui poligon experimental în care, printr-o monitorizare adecvată, să se stabilească soluŃiile tehnologice optime de execuŃie a lucrărilor de închidere a suprafeŃei iazului.

Din cele 4 variante analizate, proiectul recomandă varianta 1, variantă avizată şi de beneficiar. În această variantă suprafaŃa finală a iazului este sistematizată pe verticală cu pante continue transversale dinspre zona centrală spre digurile de contur şi cu o pantă longitudinală, dinspre latura de SV spre latura de NE, spre iazul mic. Apele din precipitaŃii se colectează în rigolele de la piciorul exterior al digului de contur.

DificultăŃile majore întâmpinate pentru elaborarea proiectului şi evaluarea impactului asupra mediului au fost legate de dimensiunile mari ale obiectivului (S = 30 ha) şi complexitatea problemelor evidenŃiate privind natura şi comportarea sedimentelor din iaz, contaminarea zonelor exterioare, tehnologia de execuŃie a lucrărilor. Şlamul sedimentat în iaz poate fi asimilat cu o pastă (în studii anterioare a fost caracterizat drept

„pastă de var”), subconsolidată, de consistenŃă plastic moale-curgătoare, saturată, lichefiabilă (în studii anterioare caracterizată drept „tixotropică). Pe suprafaŃa iazului nu pot circula nici oamenii nici utilajele.

Sedimentele din iaz prezintă un grad de neuniformitate ridicat, atât pe suprafaŃă cât şi în adâncime. Analizele chimice şi geotehnice s-au efectuat pe probe prelevate de la suprafaŃa iazului şi în colŃurile acestuia, în zone în care a fost posibil accesul operatorilor. Având în vedere imposibilitatea prelevării de probe din zona centrală a iazului şi de la adâncime, aprecierile din studiu privind comportarea şlamului trebuie considerate informative.

Pentru elucidarea aspectelor insuficient studiate, se propune organizarea unui poligon experimental şi monitorizarea adecvată a acestuia, prin aceasta urmărindu-se precizarea soluŃiilor optime de realizare a lucrărilor de închidere.

ExecuŃia lucrărilor de închidere a iazului va necesita realizarea unor volume importante de terasamente şi punerea în operă a unor cantităŃi, de asemenea importante, de geosintetice.

Principalele volume/cantităŃi de materiale sunt: Terasamente: V = 585.000 m3 Geosintetice: • geotextil de separaŃie + geogrilă de ranforsare S = 300.000 m2 • geocompozit bentonitic + geocompozit drena S = 350.000 m2 Punerea în operă a acestor cantităŃi importante de materiale va necesita un parc de utilaje şi mijloace

de transport numeros, divers şi funcŃional ce va consuma cca.450 t motorină. Organizarea de şantier a fost proiectată în sensul diminuării pe cât posibil a impactului asupra

mediului în timpul execuŃiei. Procurarea materialelor necesare se va realiza de la balastiere în exploatare situate pe malul drept al Mureşului la 3-5 km aval de iaz. Aceste balastiere vor furniza refuz de ciur, balast, pământ de umplutură şi vegetal (din descopertă). Transportul materialelor se va realiza pe drumuri locale ce vor fi amenajate pentru a face faŃă traficului. Organizarea de şantier se va amenaja pe platforma combinatului şi va beneficia de utilităŃile existente. În colŃul sudic al iazului, între drumul tehnologic exterior perimetral şi digul de contur, se va organiza un punct de lucru ce va fi folosit ca depozit intermediar de materiale.

Realizarea lucrărilor de închidere a iazului batal de 30 ha va avea efecte semnificative benefice asupra factorilor de mediu în amplasamentul iazului şi în zona exterioară adiacentă iazului.

Peisajul actual ce poate fi apreciat ca „dezolant” se va modifica radical. În locul unei suprafeŃe de cca.20 ha de pastă alb-cenuşie reprezentând sedimentele din iaz şi o suprafaŃă de cca.10 ha de luciu de apă acidă va apărea o suprafaŃă de cca.30 ha înierbată, fără denivelări cu pante reduse transversale şi longitudinale pentru colectarea şi evacuarea precipitaŃiilor.

Prin evacuarea apei acide din iaz se va elimina sursa de contaminare a solului şi subsolului în exteriorul iazului. Contaminarea în exteriorul iazului se va diminua în mod progresiv în timp. Se apreciază că în 10-15 ani calitatea apelor subterane se va apropia de cea a apelor subterane din terasă şi a apelor râului Mureş.

95

Din punct de vedere al folosinŃei potenŃiale a suprafeŃei înierbate a iazului după finalizarea închiderii acestuia trebuie menŃionat că activităŃile ce pot fi acceptate trebuie să nu afecteze stratul de impermeabilizare a iazului respectiv geocompozitul bentonitic. În acest sens pe suprafaŃa iazului este interzisă plantarea de pomi sau arbuşti. În general sunt interzise lucrări şi activităŃi potenŃial penetrante ale geocompozitului bentonitic.

raport la studiul de evaluare a impactului - anpmapmms-old.anpm.ro/files/apm...

Documents