raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Impactab01 SC CEPROHART SA Braila

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

(realizat conform Anexei nr. 2, Partea a II-a, din Ordinul nr. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului”)

1. Informatii generale 1.1 Titularul proiectului

• Numele companiei: SC VIS CAMPI SRL Urziceni

• Adresa postala: STR. GARII NR. 33, Urziceni, jud. Ialomita

• Număr de înregistrare la ORC: J21/214/2003

• Cod fiscal: CUI 15462288

• Numar de telefon, de fax si adresa de e-mail: tel: 0243 255 444; fax. 0243 254 210; e-mail: officeaalcoprod.ro

• Numele persoanelor de contact: o KIZILCELIK EDA- Asociat unic; o Corodeanu Cleopatra- Responsabil proiect FEADR; o BUSUIOC OANA- Responsabil mediu

SC VIS CAMPI SRL Urziceni este o societate cu raspundere limitata (S.R.L.), cu sediul in Municipiul Urziceni, str. Garii nr. 33, Jud. Ialomita, care are ca obiect principal de activitate cresterea puilor pentru carne. Pentru realizarea obiectului de activitate, SC VIS CAMPI SRL Urziceni urmeaza sa realizeze o noua investitie in acest domeniu “Constructia Fermei de crestere a puilor de carne apartinand SC VIS CAMPI SRL, din Com. Amaru, Jud. Buzau”. Obiectivul proiectului il constituie realizarea a 17 hale de crestere a puilor de carne si achizitionarea de echipament pentru tehnologizarea acestora si utilaje aferente desfasurarii activitatii in ferma. Precizam ca SC VIS CAMPI SRL va realiza prin efort propriu constructia celor 17 hale in 2011, urmand ca sa se realizeze tehnologizarea in cadrul proiectului realizat in parteneriat cu APDRP, prin fonduri structurale. Se urmareste astfel integrarea Fermei Amaru- SC VIS CAMPI SRL- in fluxul de productie a grupului de firme, asadar creearea de noi capacitate de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, productivitatea sporita a muncii si implementarea standardelor comunitare. Obiectivul general al proiectului este in accord cu obiectivul general al masurii M121- “Modernizarea exploatatiilor agricole” si il constituie cresterea competitivitatii sectorului agricol-zootehnic (domeniul crestere pasari)- printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie.

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii: Obiectivele specifice masurii M121 care vor fi indeplinite in cadrul proiectului:

• adaptarea eploatatiilor la standardele comunitare • cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite • Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.



2

Se poate constata pe baza obiectivelor propuse a se realiza prin implementarea acestui proiect ca se va imbunatati performanta generala a exploatatiei agricole a SC VIS CAMPI SRL, prin achizitionarea de utilaje performante, la data darii in explotare a investitiei si ca se vor indeplini urmatoarele obiective specifice masurii M121- “Modernizarea exploatatiilor agricole”, in care se incadreaza proiectul:

��obiective tehnice atinse prin implementarea proiectului -achizitionarea de utilaje care determina cresterea productivitatii muncii, -imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de munca -construirea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare

��obiective economico-financiare indeplinite prin implementarea proiectului

-reducerea costuilor de productiei si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole -cresterea valorii adaugate bute (VAB) a exploatatiillor agricole -cresterea viabilitatii economice

��obiective de mediu -reducerea emisiiilor daunataoare cu efect de sera (nivelul noxele de la utilaje fiind mult scazut prin utilizarea de motorina cu un continut scazut de sulf –mai mic de 0,02% din greutate) si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din actvitatea de productie -reducerea emisilor de amoniac (si a altor gaze) prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igiena si de bunastarea a animalelor.

Obiectivele propuse in cadrul proiectului:

• Cresterea eficientei exploatatiei agricole datorita utilizarii unor noi tehnologii si a unor utilaje performante, obtinerea astfel de produse cu valoare adaugata cat mai mare • Creearea de noi capacitate de productie eficiente si competitive • Imbunatatirea conditiilor de lucru prin achizitionarea de utilaj agricol ce raspunde conditiilor de siguranta si sanatate in munca si determina in acelasi timp productivitatea sporita a muncii • Reducerea pierderilor de carburanti si cresterea productivitatii muncii • Diversificarea productiei care ofera societatii posibilitatea sa-si ocupe o buna pozitie pe piata si sa-si largeasca volumul de activitate • Reducerea emisiilor daunatoare- noxelor- si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din exploatarea utilajelor agricole – scurgeri de carburanti, ulei uzat pe sol- etc ceea ce asigura respectarea cerintelor de ordin ecologic. • Folosirea gunoilului de grajd ca ingrasamant organic pentru suprafetele cultivate, fapt ce se incadreaza in practicile agricole prietenoase cu solul.

Obiective tehnice care vor fi atinse prin implementarea proiectului

-achizitionarea de utilaje care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de munca -construirea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare

Obiective economico-financiare care vor fi atinse prin implementarea proiectului

-reducerea costuilor de productiei si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole



3

-cresterea valorii adaugate bute (VAB) a exploatatiillor agricole -cresterea viabilitatii economice

Obiective de mediu care vor fi atinse prin implementarea proiectului

-reducerea emisiiilor daunataoare cu efect de sera (nivelul noxele de la utilaje fiind mult scazut prin utilizarea de motorina cu un continut scazut de sulf –mai mic de 0,02% din greutate) si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din actvitatea de productie -reducerea emisilor de amoniac (si a altor gaze) prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igiena si de bunastarea a animalelor.

Proiectul (Fermele nr. 1 si 2 VIS CAMPI) va fi amplasat in extravilanul satului Dulbanu, Comuna Amaru, judetul Buzau, intre DJ 102H la sud si drumul de pamint care deserveste canalul de desecare la nord, Tarlaua 59, P 137, avind numerele cadastrale 4256, 345, 4144. Comuna Amaru se afla la cca. 40km sud-vest de Municipiul Buzau, pe drumul judetean 102H, desprins din DE 85. Amplasamentul investitiei este învecinat cu:

-la NORD - NORD-VEST – comuna Movila Banului -la NORD - NORD-EST – comuna Sahateni -la EST – comuna Mihailesti -la SUD – comuna Glodeanu Sarat

1.2 Autorul Studiului de evaluare a impactului -numele autorului SC CEPROHART SA Braila -adresa autorului Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3 -persoana de contact Ing. P. Ciobanu -telefon 0723/302810 1.3 Denumirea proiectului: “Constructia Fermei de crestere a puilor de carne

apartinand SC VIS CAMPI SRL, din Com. Amaru, Jud. Buzau”

1.4 Capacitatea de productie: 17hale x 40.000locuri = 680.000 locuri

1.5 Amplasamentul proiectului: Comuna Amaru, sat Dulbanu judetul Buzau 1.6 Proiectantul general Birou cabinet de arhitectura individual al investitiei: Arh. Mihaiela Pascu



4

1.7 Descrierea proiectului Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului Prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (realizat conform Anexei nr. 2, Partea a II-a, din Ordinul nr. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului”) va stabili, prin metode specifice, impactul potential asupra factorilor de mediu din zona de amplasament al obiectivului de investitie “Constructia Fermei de crestere a puilor de carne apartinand SC VIS CAMPI SRL, din Com. Amaru, Jud. Buzau”, operator SC VIS CAMPI SRL. Urziceni, Judetul Ialomita. Pentru realizarea investitiei “Constructia Fermei de crestere a puilor de carne apartinand SC VIS CAMPI SRL, din Com. Amaru, Jud. Buzau” Primaria Comunei Amaru a eliberat Certificatul de urbanism nr. DDDDDD, prin care se solicita Acordul de mediu. Prin realizarea noii investitie se urmareste integrarea Fermei Amaru- SC VIS CAMPI SRL. Urziceni - in fluxul de productie a grupului de firme, asadar creearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, productivitatea sporita a muncii si implementarea standardelor comunitare. In prezent, terenul in suprafata de 40 ha identificat prin numarul cadastral 4256, obtinut prin contractul de supericie nr. 1264 din data de 28.10.10 de la SC VIS CAMPI SRL, are intocmit PUZ fiind trecut in categoria de folosinta intravilan (curti-constructii). Conform contractului de superficie nr. 1264 din 28.10101 VOX AGRI SRL a vandut catre VIS CAMPI terenul in suprafata de 40ha- nr cadastral 4256, pentru care s-a intocmit PUZ si care a trecut in intravilan. Pe acest teren se doreste constructia: • Complexului de crestere pui carne format din 17 hale, cu o capacitate de 40000pui/hala,

adica un total de 680.000 capete /complex. • Constructii aferente halelor de crestere pentru fiecare ferma, formate din: incinerator, filtru

sanitar si birouri, depozit paie, post trafo, magazie si atelier mecanic farmacie si cabina poarta, dezinfector rutier.

• Drumuri si cai de acces in suprafat de 1,4663ha • Spatii verzi in suprafata de 35,5ha

Existent Propus Nr crt Specificatii suprafete

Suprafata % Suprafata %

Sup. construita - - 8,0333 2,74

Drumuri si cai de acces

- - 1.4663 0.5

1 Zona unitati agricole

Spatii verzi - - 35.5 12,09

2 Zona teren arabil 289,82 98,73 238,9004 81,39

3 Zona teren sub ape 0 0 0 0

4 Zona cai de circulatie rutiera 3.70 1,26 3,70 1,26

5 Zona spatii verzi - - 5,92 2,01

Total suprafata 293,52 100 293,52 100

Obiectivul proiectului il constituie realizarea a 17 hale (prin efort propriu), impartite in doua ferme de crestere a puilor de carne si achizitionarea de echipament pentru tehnologizarea acestora si utilajele aferente desfasurarii activitatii in ferma (cu fonduri nerambursabile, M121, APDRP); halele si instalatiile tehnologice vor fi realizate astfel încît, pe timpul funcţionării, să



5

fie respectate normele specifice impuse in Uniunea Europeană, prin respectarea prevederilor BAT/BREF (Best avaible tehnology). Realizarea noii investitii va urmari construirea si amenajarea acestui Complex de crestere a puilor pentru carne, cu respectarea normelor comunitare privind obtinerea produselor alimentare sigure pentru consumatori, folosind metode moderne de executie, precum si materiale de constructie corespunzatoare, precum si dotarea cu utilaje performante si respectarea cerintelor Directivelor Uniunii Europene, privind conditiile de viata a pasarilor, calitatea si parametrii de igiena ale produselor finite, precum si cele de protectia mediului inconjurator. Adăposturile şi echipamentele trebuie să ofere păsărilor un mediu confortabil şi să permită accesul simplu la apă şi furaje. Din raţiuni igienice, la nivelul fermelor de pui SC VIS CAMPI SRL se doreste a se construi o pardoseală de ciment, iar peretii vor fi construiti din panouri tip SANDWICH, precum şi un sistem de scurgere care permite igienizarea halei. Constructia halelor de crestere a puilor se va face respecand conditiile climaterice specifice Romaniei: climat continental, prin hale de tip “mediu controlat cu ventilatie mecanica”. Caracteristicile climatului continental: diferenţe mari între vară şi iarnă, cu ierni reci, uneori extreme, şi veri relativ calde. Obiectivul proiectării halei în acest tip de climat este mai mult sau mai puţin identic celui din climatele temperate moderate, dar trebuie acordată o atenţie specială condiţiilor de iarnă. În afara celor enumerate pentru climatele temperate moderate, proiectul halei trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte:

• izolarea masivă a pereţilor, pardoselelor şi acoperişului in vederea realizarii unui consum energetic (gaz natural) scazut;

• ventilaţie mecanică, cu cel puţin 6 ventilatoare pe plafon si 12 ventilatoare pe capatul halei

• gurile de aerisire trebuie să poată permite intrarea aerului in hala in functie de presiunea negativa din interiorul halei.

Noua investitie va consta din urmatoarele: a. Investitii noi pentrurealizarea de cladiri si instalatii

-Ferma 1 formata din 9 hale si constructiile aferente care sunt detaliate mai jos. -Ferma 2 formata din 8 hale si constructiile aferente care sunt detaliate mai jos.

Capacitatea unei hale de crestere a puilor de carne va fi de 40.000 locuri, astfel incit capacitatea totala a COMPLEXULUI AVICOL (2) Amaru din cadrul SC VIS CAMPI SRL va fi de 680.000 locuri; intr-un an calendaristic se va realiza 5,5 serii, 3.740.000 capete pe an la populare. Conform procesului tehnologic se accepta o mortalitate de max. 4,5% inainte de abatorizare. Cele 17 hale in care se va monta echipamentul tehnologic sunt constructii de tip ‘’parter’’ avand urmatorul sistem constructiv: -fundatii izolate din beton armat;

-suprastructura din pereti din beton armat, respectiv stalpi din beton armat si stalpi metalici;

-inchideri perimetrale din panouri termoizolante; -ferme metalice grinzi cu zabrele;



6

-invelitoare din tabla; Pe directie longitudinala halele sunt structurate pe 24 de travei de 5.00 m, iar in sens transversal au o deschidere de 18.00 m. Inaltimea la cornisa este de 4.20 m iar cea maxima de 6.00 m. Alte constructii aferente unei ferme Celelalte obiective existente in cadrul fermelor sunt de tip ‘’parter’’ ca regim de inaltime si au urmatorul sistem constructiv: -incineratorul -fundatii continue din beton armat;

-inchideri perimetrale din panouri termoizolante; -acoperis tip ‘’sarpanta’’ din metal, prevazut cu invelitoare din tabla;

-filtrul sanitar -fundatii continue din beton armat;

-zidarie portanta din caramida, intarita cu samburi si centuri din beton armat; -acoperis tip ‘’sarpanta’’ din lemn, prevazut cu invelitoare din tabla;

-depozitul de paie -fundatii continue din beton armat;

-inchidere perimetrala din perete membrana; -acoperis tip ‘’sarpanta’’ din lemn, prevazut cu invelitoare din tabla;

-postul trafo -fundatii continue din beton armat;


-cabina poarta -fundatii continue din beton armat;


-atelierul mecanic -fundatii continue din beton armat;


-magazia de materiale -fundatii continue din beton armat;


-cladirea birourilor -fundatii continue din beton armat;


-rezervoarele, fosele vidanjabile si fosele apa tehnologica au urmatorul sistem constructiv:

-radier general din beton armat; -pereti structurali din beton armat;

-acoperis tip ‘’terasa’’ din beton armat; Hala crestere pui Pe directie longitudinala halele sunt structurate pe 24 de travei de 5.00 m iar in sens transversal au o deschidere de 18.00 m. înãltimea la cornisa este de 4,20 m iar cea maxima de 6,00 m. Aria construita este de 2.160,00 mp pentru o hala.



7

Hala este o constructie de tip "parter" având urmãtorul sistem constructiv: -fundatii izolate din beton armat; -suprastructura este realizata din stâlpi din beton armat si stâlpi metalici; -invelitoarea este din tabla si va fi asezata pe o structura formata din ferme metalice tip grinzi cu zãbrele;

Cladirile in care se vor monta Incineratoarele vor avea dimensiunile in plan de 6,00 m x 12,00 m, având o arie construita de 72,00 mp. Regimul lor de înãltime este de 3,00 m. Sunt constructii tip "parter" având urmãtorul sistem constructiv:

-fundatii din beton armat; -suprastructura realizata din confectii metalice; -închideri perimetrale din panouri termoizolante; -invelitoarea este din tabla si va fi asezata pe o structura formata din ferme metalice tip grinzi cu zãbrele;

Filtrele sanitare si birourile sunt constructii de tip "parter" cu dimensiunile in plan de 12,00 m x 24,00 m si un regim de înãltime de 3,00 m. Aria construita este de 288,00 mp. Sistemul constructiv va fi:

-fundatii continue din beton armat; -suprastructura realizata din zidãrie portanta din cãrãmida, întãritã cu sâmburi si centuri din beton armat; -acoperis tip "sarpanta" din lemn, prevãzut cu invelitoare din tabla;

Depozitele de paie vor avea un sistem constructiv asemãnãtor halelor de crestere pui. Ele vor fi structurate pe 10 travei de 5,00 m pe directie longitudinala iar in sens transversal au o deschidere de 20,00 m. înãltimea !a cornisa va fi de 4,20 m iar cea totala de 6,00 m. Aria construita este de 1000,00 mp. Depozitele de paie sunt constructii de tip "parter" având urmãtorul sistem constructiv: -fundatii izolate din beton armat; -suprastructura este realizata din stâlpi din beton armat si stâlpi metalici; -închideri perimetrale din panouri termoizolante; -invelitoarea este din tabla si va fi asezata pe o structura formata din ferme

metalice tip grinzi cu zãbrele; Posturile trafo sunt compuse din trei camere, camera trafo, camera de distributie si camera grup electrogen, toate având dimensiunile in de plan de 6,00m x 4,00 m si un regim de înãltime de 6,00 m. Sunt constructii de tip "parter" având o arie construita de 72,00 mp si un sistem constructiv de tipul:

-fundatii continue din beton armat; -suprastructura realizata din zidãrie portanta din cãrãmida, întãritã cu sâmburi si centuri din beton armat; -acoperis tip "sarpanta" din lemn, prevãzut cu invelitoare din tabla;

Magaziile si atelierele mecanice au un sistem constructiv asemãnãtor incineratoarelor, astfel: -fundatii din beton armat; -suprastructura realizata din confectii metalice; -închideri perimetrale din panouri termoizolante; -invelitoarea este din tabla si va fi asezata pe o structura formata din ferme

metalice tip grinzi cu zãbrele; Dimensiunile in plan sunt de 6,00 m x 15,00 m, cu un regim de înãltime de 3,00 m. Aria construita este de 90,00 mp.



8

Farmaciile si cabinele poarta vor fi realizate din zidãrie portanta de cãrãmida, întãritã cu sâmburi si centuri de beton, fundatii continue din beton armat si acoperis tip sarpanta din lemn, prevãzut cu invelitoare din tabla. Dimensiunile in plan sunt de 4,00 m x 6,00 m iar regimul de înãltime este de 3,00 m. Aria construita este de 24,00 mp atât pentru farmacii cat si pentru cabinele poarta. Gospodaria de apa In ceea ce privesc bazinele tehnologice, statiile de apa si bazinele vidanjabie, acestea vor avea un sistem constructiv de tipul: -radier general din beton armat; -pereti structurali din beton armat; -acoperis tip "terasa" din beton armat; Dimensiunile in plan si regimul de înãltime diferã astfel:

-rezervoarele de apa tehnologica au o capacitate de 500,00 mc, fiind alcãtuite din bazinele propriu zise, care au dimensiunile de 12,00 m x 20,00 m si o înãltime de 2,15m si statiile de pompare ce au dimensiunile de 6,00 x 4,00 m si o înãltime de 2,15m; -bazinele vidanjabie, cu o capacitate de 100,00 mc, care au dimensiunile in plan de 6,00 m x 6,00 m si un regim de înãltime de 3,00 m;

Aria construita este de 264,00 mp pentru bazinele tehnologice respectiv 36,00 mp pentru bazinele vidanjabie. In incinta fermelor vor mai fi amenajate dezinfectoare rutiere din beton cu o suprafata de 90,00 mp si platforme betonate prevãzute cu rampe de urcare si coborâre având o suprafata de 72,00 mp. In fiecare ferma se vor amplasa cite doua foraje pentru captarea apei, ale caror cabine sunt clãdiri cu un sistem constructiv de tip radier beton armat, pereti structurali din beton armat si planseu din beton armat. Dimensiunile in plan ale cabinelor sunt de 3,00 m x 3,00 m iar regimul de înãltime este de 2,50 m. Aria construita este de 9,00 mp. Fermele au acces la un drum judetean iar in interior se vor amenaja drumuri, alei si platforme pentru a se asigura o buna circulatie si accesul la toate obiectivele aflate in incinta fermelor.

b. Investitii in echipamente tehnologice Principalele utilaje din dotare Fermelor vor fi urmatoarele

-silozuri depozitare furaje; -transportoare furaje, echipate cu grupuri motoare, senzori de oprire, conuri sub silozuri, etc.; -sisteme de hranire, echipate cu grupuri motoare, buncarase, tamburi suspensie, etc.; -sisteme de adapare, echipate cu regulatoare de apa, nivel de capat, tamburi suspensie, picuratoare, etc.; -sisteme de ventilatie hale; -sisteme de iluminat; -pompe submersibile; -calculatoare de proces;



9

c. Investitii pentru tratarea, recircularea si eliminarea produsilor reziduali �gospodarie de apa �bazine vidanjabile pentru apele uzate menajere si de igienizare a spatiilor Etapa constructiei obiectivului Realizarea investitiilor propuse spre avizare se va face prin lucrari de constructie si montaj de utilaje si instalatii tehnologice, care se vor realiza prin amenajarea a 35 hale, constituite din patru ferme. Principalele faze ale executiei lucrarilor noilor investitii constau din: �lucrari de amenajarea a 17 de hale �lucrari de construire a cladirilor noi, auxiliare, necesare functionarii fermei �lucrari de amenajare a terenului in spatiul noilor cladiri, inclusiv realizarea

spatiilor verzi intre aceste cladiri �realizarea instalatiilor aferente cladirilor (electrice, termice si sanitar-veterinare �montarea utilajelor si echipamentelor tehnologice �lucrari pentru realizarea gospodariilor de apa, in fiecare din cele patru ferme

Documentatia s-a intocmit in conformitate cu prevederile Legii 50/1991, modificata si completata cu Legea 453/2001 si a urmatoarelor norme si normative specifice:

-P100/92 : Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale; -P2/85 : Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie; -C169/88 : Normativ privind executarea de terasamente pentru cladiri; -P10/86 : Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; -C140/86 : Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; -STAS 10101/20/90 : Greutati tehnice si incarcari permanente; -STAS 10107/0/90 : Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton necomprimat; -P118/99 : Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului; -Ordinul 9N/93 : Norme specifice MLPAT, pentru protectia muncii;

Incadrarea constructiilor in categorii si clase

-potrivit ‘’Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor’’ aprobat cu HGR nr.766/1997, constructiile cu regimul de inaltime ‘’parter’’ fac parte din categoria de importanta ‘’C’’ – cladiri de importanta normala; -din punct de vedere al Normativului P100/1992 privind proiectarea antiseismica a constructiilor, cladirile se incadreaza in clasa a III-a, importanta normala;

Exigenta de performanta

-legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, a legalizat constituirea in Romania a sistemului calitatii in constructii; -prin acest sistem se urmareste ca realizarea si exploatarea constructiilor si instalatiilor aferente sa fie de o calitate superioara, in scopul imbunatatirii conditiilor de confort si de siguranta a utilizatorilor, a protejarii mediului inconjurator; -astfel, au devenit obligatorii realizarea si mentinerea pe toata durata de existenta a constructiilor aferente, a urmatoarelor cerinte de calitate obligatorii:

-rezistenta si stabilitate; -siguranta in exploatare; -siguranta la foc;



10

-igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; -izolatia termica, hidrofuga si economia de energie; -protectia impotriva zgomotului;

-conditiile de exploatabilitate vor asigura incadrarea in limitele prevazute de normativele in vigoare cu privire la exigentele de performanta esentiale ale constructiilor, in raport direct cu nivelul de exigenta impus de beneficiar; -in procesul de exploatare, obiectivului ii vor fi asigurate valorile prescrise de durabilitatea fata de factorii de exploatare subiectiva, precum si fata de agentii climatici ai mediului; -lucrarile de realizare a obiectivelor nu genereaza emisia in atmosfera de noxe peste limitele admise de normativele in vigoare, deseurile provenite din procesul lucrarilor fiind transportate la punctul de depunere ordonat de autoriatea publica locala;

Executarea săpăturilor

-executarea săpăturilor se va realiza în conformitate cu prevederile din “Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” indicativ C 169/88; -lucrări pregătitoare : înlăturarea stratului vegetal, saparea mecanică în taluz; -executarea săpăturilor şi sprijinirilor ( după caz ), săparea manuala în şanţuri a fundaţiilor; -săparea şi finisarea ultimului strat, aproximativ 20 cm, se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiilor; -trasarea pe teren : fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat şi marcarea fiecărei construcţii după planul de săpătură şi fundaţii din proiect; -dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente, se face pe timp friguros, se va respecta “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii” – indicativ C 16-1984; -la executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele: - menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate; - când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală cu 20 – 30 cm pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei; -in cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel încât să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze constructiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrari învecinate; -in cazul în care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de săpătură ale acestora se intersectează, planurile de săpătură ca şi săpăturile propriu-zise vor fi executate ca pentru un singur obiect; -săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii; -dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrarilor;

Executarea umpluturilor

-umpluturile de pământ în jurul fundaţiilor sau sub pardoseli se vor executa conform normativ C 169-88;



11

-umpluturile se vor executa în straturi elementare de 10-15 cm care se vor compacta cu maiul mecanic sau manual, până la atingerea unui grad de compactare mediu de 95% şi minim de 92%; -inainte de punerea în lucru a pământului se va determina umiditatea optimă de compactare şi se vor aduce corecţii după caz – conform prevederii STAS 1913/13-83; -verificările se vor efectua conform “Normativ C 169-88 si C 56-85 pentru fiecare strat elementar; -se va verifică natura terenului de la cota de fundare; -nu se va trece la executia lucrărilor de betoane decât după încheierea proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare; -la execuţie se vor respecta ordinea şi tehnologia aferente lucrărilor prevăzute în proiect; -verificările se vor efectua conform “Normativ C 169-88 şi C 56-85 pentru fiecare strat elementar;

Executarea fundaţiilor

-lucrările de fundaţii se vor executa în conformitate cu prevederile din “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii la construcţii” indicativ P10-86; -executarea fundaţiilor se face numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente; -la executarea fundaţiilor se vor avea în vedere :

-materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor tehnologice în vigoare; -rosturile de turnare vor respecta prevederile din ‘’Prescriptii tehnice - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999;

-recepţia lucrărilor de fundaţii -lucrările se vor recepţiona în conformitate cu normativul C 56-85; -la receptionarea lucrărilor de fundaţii se vor verifica:

- clasa betonului; -aplicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiect la turnarea betoanelor; -modul în care se respecta acoperirea armăturilor cu beton; - poziţia şi diametrul armăturilor; - continuitatea betonului si respectarea rosturilor de lucru prevăzute în proiect; -existenţa şi conformitatea cu proiectul a armăturilor ce pleacă din fundatii( ex. armături longitudinale din stâlpi );

Executarea lucrarilor de beton si beton armat

-lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din ‘’Prescripţii tehnice - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999; -lucrările de turnare a betonului se vor executa numai după ce au fost realizate corespunzător măsurile pregătitoare, s-au adus şi verificat materialele necesare, iar utilajele şi dotările necesare sunt în stare de funcţionare; -betonarea va începe după verificarea existenţei proceselor verbale de lucrări ascunse, care să confirme că suportul structurii ce urmează a se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice precum şi că toate cofrajele şi elementele de construcţie adiacente corespund ca poziţie şi dimensiuni cu proiectul şi au fost curătate şi corect pregătite; -la turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

-cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi inlăturată;



12

-din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face cu bene, pompe şi benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare; -dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de lucrabilitate sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; -înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,50 m; -betonul trebuie să fie răspândit în lungul elementului, urmărindu-se realizarea unor straturi orinzontale de max. 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior; -se vor lua măsuri pentru evitarea deformării sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; -dacă se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării; -se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului; -nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturilor în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului; -în zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii prin lovirea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; -în cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral a betonului prin spaţiul care să permită şi pătrunderea vibratorului; -se va urmari comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul constatării unor deplasări sau cedări; -circulaţia muncitorilor şi a utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podine astfei rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; -este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele de beton proaspăt; -betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect; -durata admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; -în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării betonului este admisă după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform punctelor enunţate mai sus;

Executarea lucrărilor de zidărie

-lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85 şi STAS 10109/1-82; -toate materialele care intră în compoziţia unei structuri din zidărie nu pot fi puse în operă decît:

-după verificarea certificatelor de calitate care să ateste că sunt cele corespunzătoare normelor respective; -după ce s-au executat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripţiile tehnice respective; -după verificarea fişei de transport a betonului şi mortarului din datele căruia să rezulte că betonul şi mortarul sunt corespunzătoare calităţilor prevăzute în proiect şi în prescripţiile tehnice; -cărămizile, înainte de punerea lor în lucru, se vor uda bine cu apă; -pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent; -grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu abaterile prevăzute în tabelul 8,5;



13

-rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei, mai puţin de 10-15 mm la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a se asigura o bună aderenţă a tencuielii; -intreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte; -armătura-carcasă în stîlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei; -pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stîlpişorii, înglobîndu-le în mortar, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a mortarului ciment; -rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca 20mm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu betonul din stâlpişori; -turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca 1,00 m., după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului; -indesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau baterea cofrajelor;

Lucrari de izolatie

-lucrările de izolaţie se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a normativului C 112-86; -inainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă suprafaţa de aplicare a hidroizolaţiei nu prezintă discontinuităţi, zone segregate sau fisuri peste limitele admise, precum şi dacă golurile de instalaţii sunt corect poziţionate astfel încât să nu fie necesare spargeri ulterioare; -se va verifica dacă sunt asigurate condiţiile realizării aderenţei stratului suport (suprafete umezite în prealabil, fără impurităţi, etc.); -nu se vor executa lucrări de hidroizolaţii pe timp de ploaie;

Lucrari de invelitori

-se vor executa în conformitate cu detaliile prezentate în proiect, precum şi “Normativ pentru alcatuirea şi executarea învelitorilor la construcţii indicativ C 37-1988; -inainte de începerea execuţiei învelitorii se vor verifica în mod riguros următoarele:

- prescriptive de proiectare avute în vedere privind respectarea pantelor învelitorilor conform STAS 3303/1-1975 si STAS 33030/0 din 1977; - suportul învelitorii să corespundă normelor PSI şi normelor tehnice de realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P 188-1993; - respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, precum şi modului de prindere a elementelor suportului şi structurii propriu – zise; - în timp de iarna, înainte de începerea execuţiei învelitorilor stratul suport şi materialele ce se pun în operă, vor fi bine curaţate de zăpadă şi gheaţă;

-la proiectarea şi executarea învelitorilor se vor mai respecta: - normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, aprobate de Decret nr. 290/1977; - normele de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate de Ordinul nr. 742/D/1981; - norme republicate de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate cu Ordinul nr. 1235/D/29 ore. 1980; - norme specifice de protecţie a muncii pentru şantierele de construcţii montaj;

-acestea sunt republicate în anii 1990, 1993 si 1995; -pe timp de polei, ceaţa deasă, vânt cu intensitate mare, ploaie torenţială cu ninsoare, indiferent de temperatura mediului, execuţia lucrărilor de învelitori se va întrerupe;



14

-legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor care lucrează pe acoperiş, la montarea elementelor de învelitoare sau nu ofera destulă securitate, se vor monta parapeţi; -in jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri şi table indicatoare “Atenţie! Se lucrează sus”; -in vederea asigurării funcţionalităţii şi durabilităţii învelitorii pentru prevenirea degradărilor premature, se impune ca beneficiarii de clădiri să respecte unele reguli generale de exploatare şi măsuri de întreţinere corespunzătoare:

- curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a învelitorilor, gurilor de scurgere, conductelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice (conform cap. 7 din C 37-1988); -recepţia lucrărilor la învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, pazii);

Controlul calitatii lucrarilor

-controlul calităţii în timpul execuţiei, se face conform prevederilor din “Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii ” C 56/1985 şi din “Instrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse”; -verificarea calitatii materialelor componente şi a betoanelor se va face în conformitate cu prevederile din NE 012-99; -se vor respecta prevederile din Legea 10-1995 privind calitatea în construcţii; -pentru lucrările din beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în “Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse”; -nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal de calitate referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă;

Masuri de protectia muncii

-la executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în legislaţia în vigoare în special din:

-Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii editia 1993 ; -Legea Protecţiei Muncii nr. 90-1996; -Norme generale de protecţie a muncii ediţia 1996;

-Norme specifice de protecţia a muncii pentru diferite categorii de lucrări; -lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţia muncii; -se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie; -dintre măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menţionează:

- zonele de lucru periculoase se vor marca cu placaje şi inscriptii; -se vor face amenajări speciale ( podine de lucru, parapeţi, dispozitive ); - toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare; – asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţia muncii în vigoare din “Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” editia 1993, cap. 1-41;

-se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protecţia muncii prezentate nu au caracter limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă ( măsuri prevăzute şi în “Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări” );



15

Constructii aferente unei ferme Celelalte obiective existente in cadrul fermelor sunt de tip ‘’parter’’ ca regim de inaltime si au urmatorul sistem constructiv: -incineratorul -fundatii continue din beton armat;

-inchideri perimetrale din panouri termoizolante; -acoperis tip ‘’sarpanta’’ din metal, prevazut cu invelitoare din tabla;

-filtrul sanitar -fundatii continue din beton armat;


-depozitul de paie -fundatii continue din beton armat;

-inchidere perimetrala din perete membrana; -acoperis tip ‘’sarpanta’’ din lemn, prevazut cu invelitoare din tabla;

-postul trafo -fundatii continue din beton armat;


-cabina poarta -fundatii continue din beton armat;


-atelierul mecanic -fundatii continue din beton armat;


-magazia de materiale -fundatii continue din beton armat;


-cladirea birourilor -fundatii continue din beton armat;


-rezervoarele, fosele vidanjabile si fosele apa tehnologica au urmatorul sistem constructiv:

-radier general din beton armat; -pereti structurali din beton armat;

-acoperis tip ‘’terasa’’ din beton armat; Prin realizarea lucrarilor de constructie a cladirilor de productie rezulta o serie de deseuri solide (pamint din sapatura, moloz, etc.), care vor fi folosite la amenajarea terenului, prin realizarea infrastructurii drumurilor si platformelor de exploatare tehnologica ale noii investitii.



16

Impactul potenţial asupra calităţii aerului in timpul constructiei Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrari de excavatii, transportul pamantului, a betoanelor, utiliajelor, etc, care implica utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculanta, buldoexcavator, automacara, autobetoniera. Tipurile de lucrări necesare pentru realizarea proiectului, înscriu lucrările de construcţie în categoria construcţiilor uşoare. Cantităţile de poluanţi emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. Emisiile de particule in suspensie variaza de la o zi la alta, depinzând de specificul operaţiilor efectuate, cat si de condiţiile meteorologice. Cantitatea de particule in suspensie este proporţionala cu aria terenului pe care se desfăşoară lucrările. Impactul emisiilor de particule in suspensie asupra factorilor de mediu este maxim in condiţii meteorologice defavorabile (vânt cu viteza egala sau mai mica de 1 m/s). Măsurile principale pentru reducerea impactului produs asupra calităţii aerului atmosferic, pe timpul efectuării lucrărilor de construcţie, sunt:

� respectarea graficelor de lucru pentru utilaje pe fiecare tronson în parte � mijloacele de transport pentru materiale vor fi prevăzute cu prelată pentru evitarea

împrăştierii de particule cu ajutorul vântului � mijloacele de producţie echipate cu motor vor respecta HG 332/2007 pentru

“procedurile de aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţie atmosferei”

� efectuarea reglajelor corespunzătoare la motoarele mijloacelor de producţie în conformitate cu condiţiile impuse de ITP

� vehiculele de transport materiale vor avea traseu bine stabilit în cadrul incintei, asigurând un nivel minim al emisiei de gaze de eşamament;

� la ieşirea din amplasament roţile camioanelor vor fi spălate cu ajutorul unei instalaţii de spălare specifice

� Pentru evitarea răspândirii prafului pe o rază mai mare se recomandă ca în special în zilele cu condiţii nefavorabile de vânt să se limiteze activităţile de derocare sau săpare ce implică volume mai mari sau cele de manevrare a unor cantităţi mai mari de materiale.

� respectarea vitezei de circulatie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul materialelor

� se va stropi cu apa pamantul excavat si deseurile de constructie depozitate temporar pe amplasament, in perioada lipsei de precipitatii

� se vor utiliza betoane preparate in statii speciale , evitandu-se utilizarea pe amplasament de materiale de constructii pulverulente

� se vor opri motoarele utilajelor in perioadele in care nu sunt implicate in activitate si in care se realizeaza descarcarea materialelor



17

Astfel , în condiţii de respectare a măsurilor prevăzute prin proiect, impactul generat de activităţile de construire a obiectivului de investiţie asupra aerului atmosferic se consideră că se va încadra la un nivel nesemnificativ. Impactul potenţial asupra apei, in timpul constructiei Impactul potential asupra apelor, pe perioada execuţiei lucrarilor, ar putea fi urmatorul:

• Apele pluviale, care pot eroda suprafeţele de teren, antrenând suspensii solide, care pot siroi si ajunge eventual in cursuri de apa de suprafata

• Transportul materialelor de construcţie şi a echipamentelor ar putea duce la scurgeri accidentale de substanţe periculoase în apele de suprafaţă (de la utilaje); de asemenea, transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment) poate duce la antrenarea de pulberi în aer, cu depunere în apele de suprafaţă; utilizarea drumurilor neasfaltate implică producerea de praf care este purtat de vânt în apele de suprafaţă.

• Scurgeri de substanţe periculoase pe sol şi infiltrarea acestora în apele subterane, odată cu apele pluviale; dinamica acviferului face ca impactul unei eventuale impurificări a acestuia să se resimtă la distanţe mari faţă de amplasament, inclusiv în apele de suprafaţă.

In scopul reducerii/eliminarii riscurilor de poluare a apei, se impun urmatoarele masuri:

• Intreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora nu se va face niciodată în amplasament; operaţiile se vor face numai de către personal instruit astfel încât să prevină împrăştierea produselor petroliere;

• alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul acestora se va întinde o folie din material plastic; dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat să vină în contact cu apele meteorice;

• reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;

• respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor. Prin urmare se considera ca emisiile de substante poluante (produse de traficul auto caracteristic unui santier, manipularea si executia materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu vor fi in cantitati semnificative si nu vor modifica incadrarea in categoriile de calitate ale apei. Mediul acvatic ar putea fi afectat doar prin varsarea accidentala a unor cantitati mari de carburanti, uleiuri sau materiale de constructie. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a panzei freatice, se considera ca si aceasta va fi relativ redusa. Impactul potenţial asupra solului in timpul constructiei Impactul lucrarilor de constructie si amenajare a zonei consta, in principal, din pierderea totala sau temporara a partii superioare a solurilor de pe unele suprafete de teren, si in mod secundar din depunerea prafului rezultat din diferitele activitati de excavare, constructie si transport, pe suprafete de teren neafectate in mod direct de lucrarile de constructie. Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori cum sunt apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor dominante, etc.. In scopul reducerii/eliminarii riscurilor de poluare a solului, se impun urmatoarele masuri:



18

� asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrefianţi cât şi pentru minimizarea emisiilor în aerul atmosferic

� efectuarea eventualelor reparaţii doar în bazele de producţie, în locuri amenajate special

� evitarea ocupării de terenuri nejustificat pentru gararea sau staţionarea utilajelor � depozitarea pe suprafeţe minime a volumelor rezultate din săpături, derocări etc. � gestionarea deşeurilor prin asigurarea de condiţii de eliminare corespunzătoare, pe

bază de contrcate cu societăţi specializate Impactul potenţial datorat zgomotelor şi vibraţiilor, in timpul constructiei Sursele de zgomot şi vibraţii în perioada execuţiei, provin de la utilajele de execuţie şi de la traficul auto. Nivelul total de zgomot este prevăzut să nu depăşească 70 dBA la limita perimetrului construit şi 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat. Vibraţiile care se produc nu ajung sub nivelul de 20 Hz, nivel sub care este afectat organismul uman. Impactul potenţial asupra peisajului şi mediului vizual, in timpul constructiei Un impact vizual negativ poate fi definit ca o percepţie negativă a esteticii unei amenajări prin care se diminuează calitatea vizuală a peisajului existent. In timpul perioadei de construcție ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorita:

- săpăturilor pentru fundații; - depozitarea echipamentului; - depozitarea materialelor; - solul rezultat din excavații.

Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei nu este de importanta peisagistica, fiind situat intr-o zona arabila. Peisajul va fi afectat de constructia investitiei si de traficul care se va desfăsura pentru a transporta materialele de constructii. Următoarele masuri ce trebuie luate in timpul fazei de construcție vor fi specificate in contracte și monitorizate:

-Se va evita împrăstierea materialelor de construcție, mai ales pe amplasamentele punctelor de transfer; -Se va evita extinderea ariei de lucru prin împrejmuirea amplasamentului; -Săpăturile vor fi controlate pentru a evita împrăștierea prafului; -Se vor acoperi camioanele care transporta materiale; -Se va curata zona după încheierea lucrărilor și se vor aduce vecinatatile la condițiile naturale inițiale.

2.2 Etapa de demontare/dezafectare Dupa inceperea activitatii, titularul urmeaza sa intocmeasca Planul de închidere a zonei si de refacere a amplasamentului, conform prevederilor Ordinului MAPAM nr. 36/2003, pentru aprobarea Ghidului Tehnic General pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 43, din 19 ianuarie 2004 – capitolul 18, paginile 35, 36, 37, subcapitolele 18.1, 18.2, 18.3. Conform Ghidului Tehnic General, capitolul 18, titularul trebuie să dispună de un plan de închidere a fermei care să demonstreze că instalaţia este capabilă să-şi înceteze activitatea în



19

siguranţă. Planul trebuie păstrat si reactualizat ori de cite ori este nevoie, ca dovadă a schimbărilor făcute. O copie a planului va însoţi formularul în care se specifică schimbările făcute, iar autorizaţia integrată de mediu va menţiona orice schimbare făcută. Dacă la închidere operatorul doreşte să urmeze o direcţie diferită de actiune, planul va trebui completat, cu acceptul Autorităţii competente pentru protecţia mediului. Pentru eventualitatea in care obiectivul isi inceteaza activitatea, Planul de închidere va cuprinde cel putin urmatoarele principii:

a) scurgerea şi spălarea conductelor şi vaselor şi golirea lor completă de orice conţinut potenţial periculos; b) metode şi resurse necesare pentru curăţarea halelor şi instalatiilor tehnologice

c) metode de a asigura că orice spatiu se poate preda în condiţii adecvate; d) îndepărtarea materialelor potenţial periculoase;

e) metode de demontare a construcţiilor, care oferă îndrumări pentru protecţia solului şi a apelor de suprafaţă şi subterane; f) testarea solului pentru a constata gradul de poluare cauzat de activităţi şi necesitatea oricăror remedieri, în vederea redării zonei într-o stare satisfăcătoare;

g) evitarea accidentelor care pot avea un efect dăunător asupra activităţilor din vecinătate.

Dezmembrarea echipamentelor si a instalatiilor necesita rezolvarea operativa a unor probleme inerente, precizate mai jos si monitorizarea permanenta a respectarii obligatiilor contractuale ale ambilor parteneri. Reamintim in acest sens:

�asigurarea conditiilor sigure de lucru (masuri de prevenirea incendiilor, masuri de prevenire a unor accidente tehnice si/sau umane, etc.); �valorificarea/eliminarea substantelor periculoase ramase dupa oprirea procesului de productie. �decizii operative referitoare la destinatia ulterioara a partilor si materialelor rezultate, care nu fac obiectul contractului de valorificare; �monitorizarea activitatii si, dupa caz, interventia pentru corectarea acesteia sub aspectul respectarii cerintelor de mediu, PSI si TSM.

Pentru realizarea lucrarilor de dezafectare in conditii de siguranta, cu respectarea prevederilor legale in vigoare se recomanda:

�delimitarea obligatiilor si responsabilitatilor prestatorului de servicii si ale proprietarului in domeniul protectiei mediului, a protectiei muncii si PSI; �stabilirea unor modaliatati operative de colaborare in situatiile inedite ce pot apare pe parcursul desfasurarii activitatii (modul de actiune in cazul substantelor sau depunerilor ramase din tehnologie, decizii asupra destinatiei ulterioare a unor subansamble, interventii operative in cazul unor evenimente, etc.).

Etapa functionarii obiectivului Componenta deosebita a intregii activitati, dar si conditie limitativa, foarte stricta, cu implementarea Normelor existente in Uniunea Europeana, protectia mediului este tratata



20

precis din faza de proiectare si asigurata in totalitate cu dotari si constructii specifice pe fiecare domeniu si aspect al protectiei mediului, specifice cresterii pasarilor. Instalatiile tehnologice Echipament complet pentru o hala este format din sistem de furajare, sistem de adapare, sistem de cantarire automata a animalelor, siloz si ssitem de aliantare si cantarire siloz, sistem de ventilatie, racire, incalzire, sistem de control al climatizarii, sistem de iluminare, echipamente aditionale. Sistemul de alimentare cu furaje sunt alcatuite din:

-buncar exterior din tabla galvanizata, cu capacitatea de 25 mc. prevăzut cu deschidere de la pământ cu coardă, chepeng cu capac cu role pentru o deschidere uşoară, scară cu protecţie, bandă de nivel transparentă, tiranţi cu expansiune pentru fixare; toată parta metalică este realizată din fier zincat la cald -linie de alimentare cu hrana , tip Feed supply Flex Vey 90, pentru transportul hranei de la siloz la minibuncarele liniilor de alimentare. Linia este alcătuită din:

-casetă de scoatere din siloz; -spirale din oţel zincat; -grup de tracţiune prevăzut cu motoreductor şi micro de siguranţă.

-Linie furajare, tip Augermatic with FLUXX , automate, suspendate Sistemul de hranire:

-lungime de 114 metri avand 125 hranitori pe linie, incluzand actionare electrica, siste de control, sistem de ridicare manuala la inaltimea de 4m.

Sistemul de adapare

-5 linii de adăpători cu picuratoare tip JUMBO, suspendate, cu manşoane de joncţiune, nipples şi tăviţe pentru picături (proiectat astfel incat sa fie circa 12 pasari/adapatoare) -racordul la reteaua de alimentare, cu dozator de medicamente, tip Medicator 9-3400L/h 0,2-2,5% -1 bucata, 0,27-6,00 bar -sisteme de ridicare a circuitelor manuale cu lanţ din oţel fixat pe structura halei -panou de control -manşoane de joncţiune şi tăviţe pentru picături -dispozitiv anticatarare -filtru decantor, dozator de medicamente, redactor de presiune

Sistemul de cantarire automata a animalelor

• Sistem complet de cantarire cuprinzand platforma de cantarire, alimentator, cablu si accesorii

Sistem de ventilatie

-Ventilatoare tip CL 2400 FLEX (78 buc) cu deschidere automată, plasă de protecţie a părţii interne, amplasate pe coama halei; admisia aerului se va face prin intermediul unor clape de admisie, uniform distribuite pe peretii laterali -1 calculator proces, pentru pentru comanda climatizarii: -ventilatoare cu automate de protecţie, cu viteză fixă cu pronire pe blocuri; -1 piston pentru deschiderea şi închiderea ferestrelor; -alarmă de semnalizare a nivelului de minim şi maxim al temperaturii şi a lipsei de curent, cu sirenă acustică; -termostat;

Sistem de control al climatizarii



21

• Sistem complet de control inclusiv senzor de umiditate, variator de turatie, sonda de presiune, senzori de temperatura, panou de control

Sistemul de incalzire a halelor Incalzirea halelor se va face prin intermediul unor Centrale termice, care vor functiona cu resturi vegetale (biomasa, 1 modul pe fiecare hala), fiecare modul avind puterea de min 240kw; Centralele vor produce apa calda, care va fi introdusa in hale prin intermediul unor aeroterme de tip Heatmaster 2H/3H/4H, cu debitul de aer cald (30 C) de 3000 Nmc/h, 5000Nmc/h si 7500 Nmc/h. De asemenea, proiectul prevede si Centrale termice care functioneaza cu gaz metan drept combustibil. Cele doua sisteme de incalzire vor functiona alternativ, in functie de situatia stocurilor de combustibil solid (resturi vegetale).

Sistem de iluminare

-4 linii de lumina, tip Light w/energy sav. lampi albastre 60 P 300lm, IP54 ORION 230/50 -sistem de reglare a intensitatii luminii, inclusiv cablu

Echipamente aditionale

• Sistem complet de alarma ventilatie si siloz • Sitem centralizat de control al climatizarii • Capacitatea de productie a unei hale este de 40.000 locuri, care la final ajung la

greutatea medie de 2,2kg (greutate de abatorizare).

• Instalatii tehnologice de crestere a puilor pentru carne adoptate sunt de tipul “la sol”, tehnologii care corespund Normelor Uniunii Europene si prevederilor BAT/BREF (Best avaible tehnology) privind adapostul pasarilor (instalatii de crestere si suprafata necesara pe cap de pasare).

• Puii pentru carne traiesc pe un asternut vegetal, care se schimba numai dupa incheierea ciclului de crestere, impreuna cu dejectiile de pasare.

• Halele mai sunt prevazute cu calculatoare de proces, pentru pentru comanda climatizarii si alarmă de semnalizare a nivelului de minim şi maxim al temperaturii şi a lipsei de curent, cu sirenă acustică.

Alte utilaje conexe desasurarii in ferma- caracteristici tehnice: Grup electrogen

-Putere- min. 250 kWA -Tensiune furnizata min. 400V in curent alternativ

Incinerator

-Incinerator cu 2 incinte de ardere -Rata de ardere min. 50kg/h -Dimensiuni camera primara de ardere- min. 0,1m3 -Combustibil utilizat- gaz metan sau GPL

Statie apa -Formata din: grupuri de pompare, rezervor de apa si statie de dedurizare



22

-Grupul de pompare format dintr-un sistem de pompare apa pentru ferma cu un debit de min. 90 mc/h la H = 56,0 m si un sistem de pompare apa incendiu cu un debit de min. 50 mc/h la H=57,0m. -Rezervorul de apa cu o capacitate min. 270 m3 -Statie de dedurizare apa cu cu debit nominal min. 6,0mc/h si debit maxim min.9,0 mc/h.

Sistem de transport pneumatic al furajului, format din: -5.1.Suflanta cu lobi cu presiune de aspiratie min. 1030 mbar ; Presiune de refulare min. 0,5 bar si capacitate min. 600 mc/h -5.2 Trei Buncare tabla stocare furaj fiecare cu o capacitate de min. 40 t -5.3 Ecluze rotativ si deviatoare cu actionare pneumatica -5.4 Sistem de automatizare pneumatica cu tablou electric

Cantar- bascula

-Greumate maxima: 60000kg -Diviziuni: 20kg -Proiectata sub forma de platform cu toate accesoriile necesare: rama metalica si armura, celule de sarcina, cmplet automatizata.

Descrierea instalatiei termice ce folosese energia verde pentru incalzirea halelor

• Centrala termica ce utilizeaza biomasa- energie verde, alcatuita din: -cazan, -arzator, -sistem de alimentator, -buncar, -exhaustor, -kit evacuare-admisie, -bloc de siguranta cu manometru de presiune, -panou de automatizare full-protection, -termostat ambiental radio, -fluxostat, -pompa de recirculare anticondens sau vana cu 3 cai, toata gama de senzori de comanda si de protectie.

Putere= min. 240kW Sursa de combustibil: biomasa, peleti

• Presa pentru producere peleti -Capacitate: min. 4 t/h -Sursa de combustibil: resturi vegetale: stiuleti, coceni, lemne etc -Complet automatizata

Presa pentru producere peleti va fi amplasata in cladirea magaziei si atelierului mecanic iar centralele termice ce utilizeaza biomasa sunt amplaste in incinta camerei tampon de la intrarea in hala. Depozitarea Dejectiilor Platforma pentru depozitarea dejectiilor toate Fermele de crestere si ingrasare pui de carne la sol se va amplasa pe terenul in suprafata de 10,00 ha, teren cu numarul cadastral 4257 si va fi operata de catre titularul S.C. Vox Agri S.R.L. Urziceni, Judetul Ialomita.



23

1.8 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei Scopul realizarii investitiei analizate este acela de crestere a puilor pentru carne. Capacitati/Ferme

-Ferma 1 formata din 9 hale si constructiile aferente care sunt detaliate mai jos. -Ferma 2 formata din 8 hale si constructiile aferente care sunt detaliate mai jos.

Capacitatea unei hale de crestere a puilor de carne va fi de 40.000 locuri, astfel incit capacitatea totala a COMPLEXULUI AVICOL (2) Amaru din cadrul SC VIS CAMPI SRL va fi de 680.000 locuri; intr-un an calendaristic se va realiza 5,5 serii, 3.740.000 capete pe an la populare. Conform procesului tehnologic se accepta o mortalitate de max. 4,5% inainte de abatorizare. Pentru desfasurarea activitatii, noua investitie va avea nevoie de urmatoarele utilitati energetice:

-energie electrica pentru functionarea instalatiilor tehnologice (pompare apa, ventilatie, iluminat, hrana pentru animale, etc.): pentru functionarea tuturor echipamentelor din ferma provine din racordarea complexului la reteaua de medie tensiune existenta in zona prin intermediul a unui post de transformare per ferma (asadar 2 posturi trafo per complex)- vezi mai jos solutii tehnice adoptate. Ca sursa de rezerva s-a prevazut grup electogen echipat cu panou de comanda pentru intrarea in functiune automat. -energie termica pentru incalzire spatii administrative si de productie:pentru incalzirea spatiilor administrative s-a prevazut realizarea unei centrale termice murale, care functioneaza cu gaz natural, cu puterea calorifica de 48kw, avind parametri:

Parametrii de functionare a centralei termice sunt: -putere 48kw -Tmax. 95°C -Qcombustibil = max. 12,7 Nmc/h Sistemul de incalzire a halelor Incalzirea halelor se va face prin intermediul unor Centrale termice, care vor functiona cu resturi vegetale (biomasa, 1 modul pe fiecare hala), fiecare modul avind puterea de min 240kw; Centralele vor produce apa calda, care va fi introdusa in hale prin intermediul unor aeroterme de tip Heatmaster 2H/3H/4H, cu debitul de aer cald (30 C) de 3000 Nmc/h, 5000Nmc/h si 7500 Nmc/h. De asemenea, proiectul prevede si Centrale termice care functioneaza cu gaz metan drept combustibil. Cele doua sisteme de incalzire vor functiona alternativ, in functie de situatia stocurilor de combustibil solid (resturi vegetale). Energie electrica necesară noii investitii se va asigura de la sistemul energetic national, prin intermediul unor transformatoare electrice de 620 KVA, 20/0,4kV, prevazute in proiect. 1.6 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Cantitate Denumire Cantitate anuala Furnizor

Gaz natural 80 mii Nmc/an Furnizori combustibil Pui pentru carne

680.000 locuri (3.740.000 capete/an) Energie

electrica

15.000 MWh/an SC ELECTRICA SA



24

1.7 Informatii despre mteriile prime, substantele sau preparatele chimice Denumirea

materiei prime, substantei

Cantitatea anuala

Clasificarea si etichetarea substantelor

categorie periculozitate Fraze de risc

Furaje combinate 21.000to/an Materie prima - -

1.8 Informatii privind poluantii fizici si biologici De la activitatea noii investitii vor rezulta urmatorii poluanti fizici si biologici: Tipul poluantului

Sursa de poluare

Nr. Surse poluare

Poluare max. permisa

Poluare calculata produsa de activitate

Masuri de eliminare

zgomot Functionare motoare electrice

difuze 65dB Max. 65dB Nu este cazul

radiatie elctromagnetica

nu - - - Nu este cazul

radiatie ionizanta nu - - - Nu este cazul biologici da Instalatie

tehnologica Conform NTPA

002/2005 si Normelor sanitare

Sub nivelele maxime admise

-

2.1 Procese tehnologice care pot genera poluanti pentru mediu Intre seriile de pui pentru carne, halele sunt pregatite sanitar-veterinar, timp de trei saptamini, dupa care acestea se populeaza cu pui de o zi, obtinuti in incubatorul propriu. Cresterea a puilor pentru carne se incepe cu aducerea puilor de o zi, adusi din import, care sunt crescuti pana la varsta de 55 zile (8 saptamani), dupa care puii ajung la greutatea de sacrificare, de cca. 2,2kg. Furajul folosit este asigurat de la fabricile nutreturi concentrate ale Grupului de societati, din care face parte si SC VIS CAMPI SRL Urziceni. Programul de furajare prevede ratii de nutreturi combinate de la 14 g/zi, in prima saptamana, la 150 g/zi in saptamana a 8-a (cantitatea medie de furaje fiind de 5.500g/pui), cantitatea de apa pentru baut fiind dubla fata de cantitatea de hrana. Randamentul de asimilare a hranei (raportul spor greutate/consum hrana) are o valoare de 40%. Aprovizionarea nutreturilor se face cu autocamioane, prevazute cu un buncar care descarca furajul, prin intermediul unui snec, in buncarele de stocare, metalice, amplasate cate unul la fiecare hala a fermei. Distribuirea nutreturilor din aceste buncare se realizeaza prin intermediul transportoarelor cu noduri, care functioneaza in interiorul unei tubulaturi metalice si descarca in buncarele tampon. Apa este primul nutrient pe care puiul trebuie sa-l intalnesca in viata. Este dovedit ca puii realizeaza un start mai bun daca in primele 2-3 ore dupa populare primesc numai apa. La 15 pui este necesar un punct de adapare (o picuratoare). Intensitatea luminoasa trebuie sa fie mare in perioada de start intrucat puii mici au o vedere slaba neputand gasi suficient de repede sursele de hrana si de apa. In perioada urmatoare



25

lumina se reduce progresiv, corelandu-se cu fiziologia nutritiei si micsorandu-se consumurile energetice. In prima saptamana dupa populare este necesar un program de 23 ore lumina si o ora intuneric, raportul modificandu-se treptat astfel ca intre 4 si 18 saptamani sa se asigure 8 ore de lumina in timpul verii si 6 ore in timpul iernii. Temperatura care asigurata este de 30-32°C care scade de la 32° C, in prima saptamana, la 16°C in saptamana a 8-a, asigura prin intermediul sistemului de incalzire hale. Curentii de aer Viteza maxima a curentilor de aer se stabileste in functie de varsta puilor si de temperatura din hala, conform unor date tabelate. Astfel pentru perioada 10÷18 saptamani si la temperaturi de 20÷30°C viteza aerului trebuie sa fie pana la 0,4 m/sec. La temperaturi care situeaza pasarile in zona confortului termic, curentii de aer nu influenteaza negativ sanatatea pasarilor, la temperaturi ridicate curentii au chiar efect favorabil, permitand evaporarea apei, cu absorbtie de caldura, si imbunatatind confortul termic al pasarilor. Umiditatea La inceputul cresterii, cand temperatura este ridicata, este necesara o umiditate relativ scazuta (50-60%). Pe masura scaderii temperaturii, odata cu varsta, creste umiditatea relativa, neputand insa depasi 70÷75% la varsta de 18 saptamani. Noxe Atmosfera din interiorul halei nu trebuie sa aiba mai mult de 0,002% (20 ppm) amoniac in primele saptamani de varsta, putandu-se tolera in continuare pana la 0,003% (30 ppm). Mirosul de amoniac poate fi sesizat de catre crescator de la concentratia de 10÷15 ppm. Concentratia de hidrogen sulfurat nu trebuie sa fie mai mare de 0,001% (10 ppm). Concentratia de bioxid de carbon poate fi de pana la 0,5-0,6%. La canalizarea exterioara a fermei ajung numai ape uzate menajere, apa din eventualele neetanseitati, care nu se mai amesteca cu dejectiile, precum si apele uzate de la igienizarea spatiilor, la sfirsitul unui ciclu. Pardoseala de ciment se matura, se spala si se dezinfecteaza asigurandu-se conditiile sanitare pentru noul ciclu de productie. Apele rezultate de la operatiile de spalare si igienizare se colecteaza la sistemul de canalizare a fermei, de unde acestea ajung la o bazinele vidanjabile. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu natura si cantitatea materialelor folosite, capacitati de productie, materii prime, auxiliare si combustibili utilizati, produse si subproduse obtinute si destinatia acestora, alte date specifice Principii generale Un start bun al pasarilor este esential pentru valorificarea potentialului genetic al puilor de carne. Cheia cresterii cu succes a broilerilor consta in obtinerea unei greutati corporale suficiente şi a unei cresteri bune şi uniforme la varsta de 7 zile. Pentru aceasta, trebuie instalat un program managerial sistematic şi eficient, care trebuie sa demareze inca dinainte de sosirea puilor.



26

Procesul de crestere a puilor de carne are urmatoarele etape tehnologice: 1. Perioada de starter 0-7 zile 2. Perioada de crestere 8-21 zile 3. Perioada de finisare 21-42 zile 4. Livrarea puilor la abator 2 zile 5. Evacuarea gunoiului de grajd 3 zile 6. Spalarea, igienizarea si dezinfectarea halei 3 zile 7. Introducerea de asternut si formolizarea 3 zile 8. Asigurarea vidului sanitar 11 zile

Calitatea puilor Startul cu pui de buna calitate este esential pentru obtinerea unei bune calitati. Aceasta inseamna ca procedurile de incubatie şi transport trebuie sa se concentreze asupra obtinerii şi mentinerii unei calitati maxime a puilor. Incubatia este deosebit de importanta in acest sens, deoarece la puii de carne grei supraincalzirea apare usor in cursul incubatiei, cu efecte defavorabile asupra calitatii puilor şi performantelor de productie. Totodata, deshidratarea in cursul transportului şi manipularii poate deshidrata grav un lot de pui. Mortalitatea din prima saptamana este un bun indicator al calitatii puilor. Mortalitatea excesiva (>1%) in prima sapatamana poate indica o problema in incubatie, transport sau conditiile de crestere. Inaintea sosirii puilor de-o zi

• din ratiuni de igiena şi biosecuritate, toate amplasamentele trebuie sa contina pui de aceeasi varsta (totul-plin, totul-gol)

• se va folosi o singura sursa de pui pentru umplerea fiecarei hale. Daca acest lucru nu este posibil, plasati grupurile cu varste similare in aceeasi hala. Daca nici acest lucru nu este posibil, separati grupurile de reproducatori cel putin in etapa de post-ecloziune şi nu amestecati populatia inaintea varstei de 7 zile.

• halele, echipamentele şi zonele inconjuratoare trebuie curatate şi dezinfectate inaintea sosirii puilor

• asternutul trebuie imprastiat uniform la o adancime de 2-8 cm • pentru a permite incalzirea asternutului, se incepe incalzirea halelor suficient de devreme.

Verificati temperatura asternutului şi a pardoselei la sosirea puilor • furajele trebuie introduse in hala inaintea sosirii puilor cu puţin timp • este preferabil sa se inceapai cu granule de buna calitate, pentru maximizarea consumului

de furaje • umpleti hranitorile pana la muchie şi plasati-le cat mai jos posibil, pentru un acces simplu • folositi furaje suplimentare pe hartie şi plasati miniadapatori suplimentare pentru a sprijini

startul pasarilor. Distanta maxima pana la furaje/apa trebuie sa fie de 1.5 m • imediat inaintea sosirii puilor, clatiti cu apa sub presiune liniile de adapare, pentru

furnizarea de apa proaspata Sosirea puilor

• plasati puii cat mai repede posibil. Lasarea de gramezi de cuti de pui in halele incalzite va provoca supraincalzire. Totodata, intarzierea plasamentului va deshidrata puii.

• goliti cutiile usor aproape de furaje şi apa, acoperind toata zona cresei • in primele 3-4 zile, folositi furaje pe hartie şi complectatile frecvent pentru a stimula pasarile • folositi adapatori suplimentare, apropiate de conductele de apa, in primele 2-3 zile, curatiti

adapatorile regulat • folositi intensitatea maxima a luminii (minimum 20 lux) la sosirea pasarilor • observati comportamentul puilor, ca indicator al temperaturii corecte. Zburatul, ca şi

zgomotul sporit al pasarilor, indica o temperatura prea scazuta. Puii trebuie adunati,



27

preferabil, in grupuri de 20-30, cu deplasari constante intre grupuri. Pasarile trebuie sa fie vioaie şi active

• pentru a stimula apetitul, asigurati-va ca temperatura nu este prea mare Puii din efectivele de tineret reproductie Cand puii provin de la efectivele de tineret reproductie (<35 saptamani), trebuie acordata o atentie speciala sosirii şi startului lor. Puii de la tineret reproductie au o productie relativ mica de caldura la o varsta frageda, deci au nevoie de o temperatura de start mai mare (cu 1 -2°C). Cand acesti pui sunt prea reci, nu reactioneaza asa de evident prin zbor precum puii de la reproducatorii maturi, deci indicatorul de frig este mai putin clar. Cînd sunt mai slabi, trebuie pus un accent mai mare pe aprovizionarea cu apa şi furaje. Niciodata nu se vor amesteca aceste pasari cu altele de la populatii mai mature. Densitatea popularii Numarul pasarilor introduse depinde de controlul asupra halei. Desi puii pot demara la o densitate de 40 pasari/m2, densitatea popularii va fi determinata de catre densitatea in kg greutate vie/m2 la abatorizare. In halele cu mediu controlat bine administrate, va fi avut in vedere un maxim de 30-35 kg greutate vie/m2. Spatiul de hranire şi adapare trebuie sa fie sufficient pentru densitatea de populare obţinuta. Administrarea apei Apa este unul din cei mai vitali factori nutritionali. Pentru evitarea deshidratarii, apa proaspata trebuie sa fie accesibila permanent. Consumul de apa şi cel de furaje sunt legate direct, iar fara o aprovizionare corespunzatoare cu apa consumul de furaje şi cresterea vor fi diminuate. Mai ales la finalul perioadei de crestere, cand se formeaza majoritatea carnii pieptului, este esential un aport corespunzator de apa curată şi proaspata. In conditii normale, va fi obtinut un raport dintre apa şi furaje intre 1.6:1 (adapatori picuratoare). Consumul de apa creste cand temperatura aerului depaseste 20°C cu aproximativ 7 % per grad centigrad. Schimbarile bruste ale raportului dintre apa şi furaje sau necesarului de apa sunt primele semene care indică probleme cu calitatea furajelor, boli sau stres in populatie. De aceea inregistrarea zilnica a consumului de apa este esentiala. Varsatul apei are o influenta negative asupra calitatii asternutului, ceea ce duce la cresterea frecventei inflamatiilor coapsei şi degradarii carcaselor. Atat alegerea cat şi intretinerea sistemului de adapare vor influenta masiv varsatul apei. Totusi, mai ales la adapatorile picuratori, restrictia asupra apei risca sa duca la reducerea cresterii. Inaltimile şi presiunea apei din sistemul de adăpare, trebuie monitorizate constant şi reglate conform sfatului fabricantului. In general, sfatul este cresterea presiunii apei in perioada de start a efectivului şi odata cu cresterea varstei acestuia. Pentru reglarea inaltimii sfatul este ca, dupa perioada de start, pasarile trebuie sa se inalte usor pentru a atinge picuratoarea. La adapatorile picuratori trebuie reglate nivelul apei şi cel de baut pentru prevenirea varsarii. • nivelul apei: pentru prima saptamana, nivelul apei va fi cu 0.5 cm sub muchia vasului de

adapare. Ulterior, nivelul apei va fi cu 0.5 cm deasupra fundului adapătorii • nivelul de baut: fundul vasului de baut trebuie sa fie la nivelul spinarii pasarii incepand de la

16-18 zile Administrarea furajelor Obtinerea unei greutati corporale suficiente la 7 zile este vitala pentru performantele lotului. Aceasta inseamna ca accentul trebuie pus pe perioada de start, atat in privinta ingrijirii cat şi a hranirii. Stimularea apetitului furajer prin acces usor la furaje şi apa şi prin folosirea de furaje



28

de buna calitate, preferabil granulate, sunt esentiale pentru obtinerea primelor rezultate saptamanale. Forma preferabila a furajului de crestere şi finisare este de o granula de 3 mm, deoarece stimuleaza consumul furajer. Puii de carne sunt hraniti, de regula, la discretie. Chiar daca pasarile sunt hranite la discretie, incepand cu varsta de o saptamana sistemul de hranire trebuie golit o data pe zi, pentru a permite pasarilor sa termine furajul şi sa obtina furaj proaspat in hala. Dupa golirea sistemului de hranire, incepeti hranirea imediat, in cel putin o ora. Reglarea inaltimea hranitoarelor şi nivelul furajului se face conform sfaturilor fabricantului, pentru a preveni atat risipa cat şi accesul limitat al pasarilor la furaje. Cand in furaj sunt folosite coccidiostatice sau alte medicamente, asigurati-va ca treceti pe furaj "curat" la timp, respectand regulile timpului de eliminare. Cum pasarile trebuie livrate la abator fara furaje in intestine, hrana trebuie eliminate in cursul procesarii (vezi capitolul manipularea pasarilor inainte de taiere). • la start, asigurati-va ca hranitorile sunt umplute complet, pentru a obtine acces usor pentru

pasari • la start, amplasati hranitorile cat mai jos posibil • puneti furaje suplimentare pe hartie sau tavi de furaje in primele 3-5 zile • folositi un furaj de buna calitate, preferabil sub forma de granule, drept furaj starter • folositi un furaj de buna calitate, preferabil granulat, ca furaj de crestere • dupa 1 saptamana, permiteti golirea zilnica a sistemului de hranire, pentru curatire

-se regleaza constant inaltimea sistemului şi nivelul furajului -se inlatura furajul medicat şi treceti la furaj curat la timp pentru procesare -se inlatura furajele la timp pentru procesare

Reglarea temperaturii In functie de sezon şi climat, sistemul de încălzire trebuie pus în funcţiune in zona de demaraj cu minimum 24 de ore inaintea sosirii puilor, pentru a permite incalzirea asternutului. Pentru folosirea intregii hale drept cresa, incalzirea trebuie sa inceapa cu 48 de ore inainte de sosire. La cresa locala, temperatura ambianta nu trebuie sa fie cu 4-6°C mai mica decat cea a cresei, pentru evitarea curentului. Sistemul ideal de cresa este o combinatie de incalzire spatiala şi locala, deoarece pasarile pot alege mai mult sau mai putin temperatura lor necesara. Cand intreaga hala este folosita drept cresa, pasarile nu mai pot migra spre mediul cu temperatura lor optima iar comportamentul lor va fi un indicator mai putin clar. Trebuie acordata o atenţie speciala zgomotelor facute de pasari, deoarece acesta este un indiciu bun al temperaturilor prea scazute. Ideal ar fi ca puii sa fie raspanditi uniform in toata zona cresei. Daca puii nu sunt raspanditi uniform, schema raspandirii poate fi folosita drept indiciu pentru determinarea problemei. Observarea comportamentului puilor este un ghid bun al temperaturii ambiante şi problemelor de ventilatie. Petele goale indica conditii climaterice proaste precum uscaciune, temperatura scazuta, asternut prost, iluminat prost etc. Pe masura ce pasarile cresc, temperatura trebuie redusa iar ventilatia trebuie sporita. Instalati senzori de temperatura la circa 30 cm deasupra pardoselii.

Prea departe Prea rece Prea cald Corect



29

Necesaruri de temperatura (la nivelul puiului):

•ziua 1 32-33°C •ziua 2 32°C • zilele 3-7 29-30°C • saptamana 2 26-28°C • saptamana 3 24-25-C • saptamana 4 23°C • saptamana 5 20°C • saptamana 6 şi dupa 17-18°C Managementul ventilatiei Obiectivul ventilatiei este eliminarea caldurii, prafului şi gazelor reziduale precum dioxidul de carbon, amoniacul şi umiditatea, şi introducerea de aer proaspat. Oricare din aceste puncte poate determina rata ventilatiei, depinzand mai ales de conditiile exterioare. Ratele ventilatiei sunt determinate adesea de starea asternutului. Desi supraventilatia duce la risipa de energie şi trebuie evitata, un microclimat optim este esential pentru maximalizarea rezultatelor de productie şi trebuie sa fie factorul determinant pentru ventilatie. Slaba ventilatie va duce la probleme respiratorii (datorita prafului, contaminarii bacteriene, amoniacului, calitatii proaste a asternutului), va spori ascitele, va diminua ritmul de crestere şi eficienta asimilarii furajelor şi va duce la mortalitate şi indice de asimilare a furajelor ridicat. Inca din prima zi trebuie asigurata o oarecare ventilatie, mai ales daca sunt folosite incalzitoare cu aer deschis, pentru inlaturarea dioxidului de carbon produs. Cand puii sunt proaspat eclozionati, se recomanda o umiditate relativă de 60%, pentru prevenirea deshidratarii. La varste mai inaintate, este preferabila o umiditate relativă sub 60%, pentru mentinerea calitatii asternutului. Rata ventilatiei trebuie determinata, in primul rand, de cantitatea de aer ce trebuie inlocuita in hala. Aceasta va fi determinată de conditiile climatice interioare şi exterioare şi de starea asternutului. Directia şi viteza de patrundere a aerului vor determina efectele de racorire şi amestecare. Cand este necesara o improspatare maxima, viteza aerului trebuie sa fie mare iar acesta trebuie directionat spre pasari. Cand este necesara o amestecare maxima cu aerul prezent, viteza aerului trebuie sa fie mare iar acesta trebuie directionat spre tavan. Gurile de aerisire nu trebuie blocate iar capacele de sarma trebuie mentinute curate de praf. Controlul iluminarii Conventional, broilerii sunt crescuti in iluminat continuu, pentru maximizarea sporului mediu zilnic. In fiecare zi trebuie asigurata o perioada de intuneric de 1 oră, pentru ca pasarile sa fie obisnuite cu intunericul, in eventualitatea unei pene de curent. In prima saptamana, puii de carne trebuie sa beneficieze de lumina puternica cu intensitatea minima de 20 lucsi, pentru un start bun. Pentru cresterea activitatii in cursul startului, poate fi folosita, incepand de la varsta de trei zile, o perioada de intuneric de 15 minute la fiecare 2-4 ore. Dupa prima saptamana, intensitatea luminii trebuie scazuta treptat la un nivel care mentine pasarile docile, fara a le afecta comportamentul de hranire. Acest nivel va fi, de regula, de 5 luxi. Pentru controlul cresterii şi sporirea activitatii pasarilor, pot fi folosite diverse programe de iluminare (vezi capitolul de modificare a curbelor de crestere).



30

In halele deschise prea multa lumina poate tine pasarile prea active. Acestea pot fi calmate prin umbrirea laturilor. Cresterea pe vreme caniculara In zonele temperate in cursul verii, canicula poate spori mortalitatea şi reduce ritmul de crestere. Efectele negative ale caniculei pot fi reduse prin reglarea microclimatului, management şi compozitia furajelor. Reglarea microclimatului Pasarile elimina caldura prin radiatie şi convectie (eliminare de caldura perceptibila) şi prin evaporare (eliminare de caldura inperceptibila). Odata cu cresterea temperaturii, pasarile trebuie sa se bazeze mai mult pe evaporare decat pe radiatie şi convectie. De examplu, la 25°C un pui de carne de 6 saptamani elimina aproximativ 75 % din caldura sa prin radiatie şi convectie şi 25 % prin evaporare. La 35°C, eliminarea caldurii se face 10 % prin radiatie şi convectie şi 90% prin evaporare. Pentru a elimina caldura prin evaporare, pasarile trebuie sa gafaie, ceea ce necesita energie şi are, deci, un efect negativ asupra asimilarii furajelor. Cand peste 10 % din pasari gafaie, trebuie luate masuri de reducere a temperaturii. La nivele mari de umiditate, pierderea de caldura prin evaporare nu va mai fi eficienta. Aceasta inseamna ca la nivele mari de temperatura şi umiditate gafaitul nu va mai fi eficient iar pasarile nu mai pot elimina suficienta caldura. Aceasta va duce la stress canicular, cresterea temperaturilor corporale şi a mortalitatii. Eliminarea de caldura prin convectie este influentata de miscarile aerului. Cresterea vitezei deplasarii aerului la nivelul pasarilor la 2-3 m/s va ajuta pasarile sa elimine caldura prin convectie. Pentru prevenirea stresului canicular, trebuie luate urmatoarele masuri:

izolarea acoperisului şi zidurilor, prevenirea radiatiei solare directe,folosirea de acoperisuri de culoare deschisa folosirea de stropitori cu apa pe acoperis pentru reducerea temperaturii. Acestea trebuie folosite cu atentie urmarind cresterea umiditatii relative a halei • ventilati hala cu suficient aer racoros, daca se poate prin racorire evaporativa (in functie de umiditate) • reduceti densitatea populatiei daca sunt previzibile situatii caniculare • gafaitul necesita cantitati sporite de apa de baut. Asigurati-va ca aprovizionarea cu apa este suficienta • izolati rezervoarele şi conductele de apa pentru asigurarea de apa racoroasa • cresteti viteza circulatiei aerului la nivelul pasarilor la 2-3 m/s • evitati asternutul umed, deoarece va contribui la cresterea umiditatii relative din hala

Managementul pe stress canicular Prin management, putem reduce stresul canicular prin influentarea productiei de caldura a pasarilor. Densitatile mari de crestere vor spori cantitatea totala de caldura produsa in hala. Cand in anumite perioade ne asteptam la stress canicular, trebuie reduse densitatile populatiilor. Digestia genereaza caldura, deci trebuie evitata hranirea in cea mai fierbinte parte a zilei. Cand pasarile se deplaseaza regulat din pozitia lor de repaus, caldura este imprastiata. Aceasta se poate obtine prim programe intermitente de iluminare sau hranire. Pasarile raman active, dar nu trebuie stresate. Aceasta inseamna ca lucrul cu populatia de pasari trebuie efectuat in liniste. La temperaturi mari, pasarile se bazeaza pe gafait pentru eliminatrea caldurii. Deci, trebuie sa fie disponibila suficienta apa proaspata. Pentru reducerea umiditatii halei şi permiterea unui gafait mai eficient al pasarilor, trebuie evitat asternutul ud. S-a



31

semnalat ca introducerea de vitamina C şi aspirina in apa de baut reduce, de asemenea, stresul canicular.

• reduceti densitatile de crestere • hraniti pasarile in perioadele mai racoroase • furnizati suficienta apa, izolati bazinele şi conductele de apa • folositi sisteme de iluminare sau hranire intermitente • evitati stresarea pasarilor • introduceti in apa 1 g vitamina C şi 0,3 g aspirina pe litru.

Compozitia furajelor Temperatura ridicata poate favoriza dezvoltarea mucegaiurilor şi deteriora vitaminele. Deci, trebuie controlata calitatea furajelor iar timpul de stocare al acestora in magazia fermei trebuie redus. La temperaturi ridicate, pasarile tind sa manance mai putin. Intre 20 şi 30°C, consumul furajer se reduce cu 1-2 %, pe cand intre 30 şi 35°C consumul furajer se poate reduce cu peste 5 %. Daca scade atat de mult consumul de furaje, trebuie acordata atentie consumului total de substante nutritive. Astfel, trebuie sporite vitaminele şi mineralele, precum şi coccidiostatele şi alte medicamente. Digestia furajelor produce caldura metabolica. Mai ales eliminarea de proteine excesivă creste productia de caldura. Necesarul de aminoacizi al pasarilor trebuie asigurat permanent, dar in conditii de stress canicular acest lucru trebuie obtinut cu un continut total mai mic de proteine. Proteinele de calitate superioara şi aminoacizii sintetici pot contribui la aceasta. Totodata, carbohidratii produc mai multa caldura in cursul digestiei decat grasimile. Inlocuirea carbohidratilor cu grasimile ca surse de energie va contribui la reducerea stresului canicular. Includerea grasimilor stimuleaza consumul furajer şi va contribui, deci la reducerea efectului negative al stresului furajer asupra cresterii. Gafaitul reduce nivelele de dioxid de carbon din plasma sanguina si, deci, provoaca alcaloza. Acest efect negative al stresului canicular poate fi corectat prin adaugarea de bicarbonate in apa de baut.

• preveniti mucegairea furajelor şi scaderea eficientei vitaminalor • reduceti timpul de pastrare a furajelor in ferma • daca scade consumul furajer, cresteti concentratiile de substante nutritive • reduceti continutul total de proteine fara a afecta nivelele de aminoacizi esentiali • folositi materii prime de calitate superioara pentru maximizarea digestibilitatii, in special a aminoacizilor • inlocuiti carbohidratii cu grasimi ca sursa de energie • adaugati bicarbonate in apa de baut pentru reducerea alcalozei

Sursele emisiilor de poluanti in mediu aferente activitatii de fabricare a produselor lactate sunt: -pentru apa: spalari si igienizari de pardoseli ale halelor grupurile sanitare

-pentru aer arderea combustibilului in centrala termica -pentru sol deseuri gospodarite necorespunzator neetanseitati ale sistemului de canalizare



32

Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru Valori limita

Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Energie electrica kwh/1000 capete

1360 1500 -

Apa mc/ 1000 capete

0,15 0,15 -

Energie termica kwh/ 1000 capete*zi

46 50 -

Poluanti in aer de la instalatii de incalzire

SO2 CO NOx

22,1 mg/Nmc 22,6 mg/Nmc

35 mg/Nmc 100 mg/Nmc

_

Poluanti in aer de la ventilatia halelor

NH3 CH4 NOx

0,30 kg/pas.*an 0,030 kg/pas.*an 0,015 kg/pas*an

0,01-0,386 kg/pas.*an 0,021-0,043 kg/pas.*an 0,014-0,021kg/pas.*an

Poluanti pentru apa

350mg/l 300mg/l 500mg/l

350mg/l 300mg/l 500mg/l

_

Deseuri generate -deseuri menajere -dejectii -cadavre pui

50,00to/an 14.000 to/an SU

550 to SU/an

- - -

_

Proiectul propus spre avizare propune cele mai bune tehnici de crestere a puilor pentru consumul uman, disponibila in momentul de fata in Uniunea Europeana, titularul importind tehnologia, precum si instalatiile tehnologice de la cele mai cunoscute firme in domeniul utilajelor din domeniul cresterii puilor pentru carne. Prin vizitele de informare efectuate in tari cu traditie in acest domeniu, titularul investtiei s-a convins ca viitorul in aceasta activitate o reprezinta adoptarea tehnologiilor si echipamentelor moderne, care conduc la costuri mult mai scazute de productie, dar se elimina si o mare parte din problemele de poluare. De asemenea, avind in vedere aderarea Romaniei la UE in 2007, operatorii care nu se vor adapta Normelor UE in acest domeniu vor fi eliminati de pe piata. 3. Deseuri 3.1 Surse de deseuri, tipuri si cantitati Din activitatea Complexului de crestere a puilor pentru carne la sol vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

-deşeuri menajere, provenite de la angajaţii care lucrează în cadrul Fermei, inclusiv cele rezultate din activitatea de întreţinere a curăţeniei în amplasament; cantitatea medie de deşeuri menajere rezultată este cca 100,0 kg/zi (cca. 36,00 to/an); deşeurile menajere se depozitează în containere, de unde sunt apoi preluate periodic şi transportate la Depozitul de deseuri urbane a localitatii, societatea urmind sa incheie un contract cu o societate specializata; conform HGR 856/2002, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 (produse pe care deţinătorul nu le mai utilizează), grupa 20 03 01 (deşeuri municipale amestecate) -cadavrele pasarilor, vor fi livrate pentru indepartarea in siguranta; conform HGR 856/2002, aceste deseuri se incadreaza in categoria 02 (deseuri de la prepararea sI procesarea alimentelor), grupa 02 02 03 (deseuri care nu se preteaza consumului sau procesarii); cantitatea de astfel de deseuri este variabila, functie de mortalitatea in



33

halele de crestere; la o capacitate de 50.000capete pe an si o mortalitate de 2,5% rezulta o cantitate de cadavre de: -3.740.000 capete/an x 4,5/100 x 1,60kg/buc/1000 = 269 to/an -dejectiile de la activitatea de crestere a pasarilor, evacuate de la Fermele 1si 2 de crestere a puilor pentru carne Dulbaru, care sunt livrate pentru folosirea ca fertlizant pe terenuri agricole; cantitatea de dejectii rezultate va fi de cca. 7.000 to/an SU; conform HGR 856/2002, acest tip de deseuri se incadreaza in categoria 02 (deseuri de la cresterea animalelor), grupa 02 01 06 (dejectii de la animale); dejectiile sunt evacuate in stare uscata la un deposit al Grupului de firme, putind fi folosite la fertilizarea terenurilor agricole, conform conditiilor impuse in BAT (Best avaible tehnology), precum si de Ord. MMGA nr. 344/2004 si al Ordinului comun al MMGA nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005; suprafata de teren necesar pentru fertilizare:

Determinarea suprafetei de teren necesara pentru aplicarea dejectiilor ca fertilizant Continutul de substante active ale dejectiilor de pasare este: -azot 8-23 kg/to -fosfor 12-20kg/to -potasiu 7-12kg/to Cantitatea anuala de dejectii de pasare va fi de 7.000 to/an. Cantitatea medie totala de azot din dejectiile de pasare:

-15kg/to x 7.000 to/an = 105.000 kg/an -suprafata de teren necesara se calculeaza cu relatia: Sta=Ct az./Doz.az., in care: Sta = suprafata de teren agricol necesar in vederea fertlizarii Ct az.= cantitatea anuala de azot rezultata de la ferma (105.000 kg/an) Doza de azot/ha=210 kg/an (170kg/an dupa primii patru ani) Sta1= 105.000 kg/an : 210kg/an = 500,0 ha (primii 4ani) Sta2= 105.000 kg/an : 170kg/an = 620,0 ha (dupa primii patru ani)

Managementul deseurilor Denumirea

deseului Cantitatea generata

Starea fizica

Codul deseului

Codul privind

caracteristica

periculoasa

Codul clasificarii statistice

Managementul deseurilor Cantitate prevazuta a fi generata

(to/an)

valorificata eliminata stoc

Deseuri menajere

36,00 to/an solid 20 03 01 - - - 36,00 to/an -

Cadavre de pasari

269,0 to/an

solid 02 02 03 269,00 to/an

-

Dejectiile de la activitatea de crestere a puilor

7.000 to/an (SU)

uscat 02 01 06 7.000 to/an (SU)

- -



34

3.2 Modul de gospodarire a deseurilor deseurile menajere se depoziteaza in containere, care sunt preluate periodic si transportate la Depozitul de deseuri menajere a localitatii. cadavrele pasarilor, care vor fi depozitate intr-un conteiner, fiind apoi incinerate intr-un incinerator propriu; vor fi instalate patru incineratoare, cite unul pentru fiecare ferma, cu capacitatea de 40to/ora dejectiile de la activitatea de crestere a pasarilor, care sunt evacuate de la Fermele 1 si 2 Complexuluii de crestere a puilor pentru carne Dulbaru, sunt depozitate temporar pe o platforma betonata aferenta altor ferme apartinand SC VOX AGRI SRL din cadrul Grupului, in suprafata de 10ha; dupa depozitarea temporara, dejectiile vor fi folosite ca fertilizant pentru terenurile agricole

Evidenţa gestionării deşeurilor se va face, de către titular, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3 valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor), titularul avînd obligaţia ţinerii acestor evidenţe. Evidenta deseurilor produse este tinuta lunar, conform prevederilor HG 856/2002 si contine urmatoarele informatii:

• tipul deseului; • codul deseului; • instalatia producatoare; • cantitatea produsa; • data evacuarii deseului din instalatie; • modul de stocare; • data predarii deseului ; • cantitatea predata catre transportator; • date privind expeditiile respinse; • date privind orice amestecare a deseurilor;

Se pastreaza inregistrari privind persoanele fizice sau juridice care preiau deseurile pentru imprastierea pe terenuri agricole. Modul de gestionare a deseurilor in perioada de constructie a obiectivului Gestionarea deseurilor inerte si nepericuloase din constructii se va efectua in intregime intre limitele amplasamentului analizat, procesarea, transportul si eliminarea acestor deseuri se va realiza utilizänd exclusiv mijloacele tehnice si instalatiile constructorului. Deseurile generate in faza de constructie vor consta din:

-solul vegetal, care va fi depozitat in mod controlat, fiind folosit ca umpluturä dupa amenajarea santurilor in care au fost montate conductele de apa, reabilitarea zonelor unde au fost dezafectate amenajari industriale; -deseuri metalice si de Iemn, care pot fi valorificate prin intermediul agentilor economici specializati autorizali; -deseuri de ambalaje din carton si plastic, care pot fi valorificate prin intermediul agentilor economici autorizati; -deseuri de beton sau alte deseuri din constructii necontaminate, care pot fi eliminate prin depozitare in depozitul de deseuri indicat de Primaria Com. Amaru



35

Toate deseurilor valorificabile var fi recuperate de agenti economici specializati autorizati. Deseurile metalice vor fi vândute unui agent economic autorizat. In conformitate cu HG nr. 856 din 08/16/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurilor periculoase, Ia categoria 17 sunt incluse deseurile din constructii si demoläri, deseuri care nu sunt peniculoase si care sunt codificate astfel: -17 01, beton, caramizi s materiale ceramice 17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 01 07 amestecuri de beton, cáràmizi, tigle si materiale ceramice -17 02, Iemn, sticla si materiale plastice 17 02 01 lemn usi, ferestre 17 02 02 sticla, ferestre 17 02 03 materiale plastice Se pot recicla si/sau valorifica de catre agenti economici autorizati: 17 04, metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru 17 04 02 aluminiu 17 04 05 fier si otel, sub forma de structuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice Se pot recicla si/sau valorifica Ia agenti economici autorizati: -17 05, pamint, pietre si deseuri de la lucrari de terasamente 17 05 04 pamânt si pietre, altele decât cele specificate Ia 17 05 03 17 09 04 beton simplu (moloz de beton), zidarii, tencuieli, se pot depozita in depozitele de deseuri din constructii si demolari 20 02 02 — pamânt si pietre 20 03 01 — deseuri municipale amestecate Pentru deseurile reciclabile, se va organiza o zonã specialã pentru depozitarea acestora, inainte de a fi expediate cätre operatori de deseuri autorizati. Contractarea de servicii de reciclare se va face pe baza criteriitor de eficientä economicä si in deplinä conformitate cu cerintele legate privind protectia sanatatii populatiei si a mediului. Excavarea solului in cazul obiectivului de investitii analizat - solul natural indepartat este nepoluat si se poate reutiliza Ia amenajarea unor soluri degradate aflate in zona de amplasament. Pamântul excavat in cazul noului obiectiv este un pamânt bogat in humus, nu este poluat cu substante periculoase si se poate reutiliza la reamenajarea unor locatii, prin acoperirea cu pamint vegetal. Constructorul, impreuna cu beneficiarul proiectului vor identifica o alternativà de depozitare pe intreaga perioada a derulàrii lucrárilor, conforma cu prevederile legale, depozit care va avea o capacitate de depozitare suficientã pentru perioada de construire, forarea puturilor de captare, amenajarea gospodariilor de apa. Metodele ce trebuiesc folosite Ia caracterizarea acestor deseuri sunt cele stabilite prin Ordinul Ministrului Mediulul si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare



36

si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor Ia depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de deseuri. Pentru deseurile municipale, reglementárile in vigoare nu impun teste pentru determinarea compozitiei sau caracteristicilor fizico-chimice ale acestora. Acestea se vor depozita in Depozitul indicat de Primärie. Cerintele cu privire Ia evidenta deseurilor si raportarea de cätre generatorul de deseuri. Responsabilul cu gestionarea de tine evidenta tuturor inregistràrilor cu privire Ia gestiunea acestora. Evidenta va include toate documentele de expediere sau facturile emise de operatorii de deseuri autorizati pentru toate deseurile transportate in afara amplasamentului, cu evidentierea clara a destinatiei acestora. Suplimentar prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 659 din 5 septembrie 2002, se vor mai respecta următoarele condiţii:

1. Recuperarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum este precizat în Tabelul anexa, în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; nu sunt eliminate/recuperate alte deşeuri nici pe amplasament, nici în afara amplasamentului fără a informa în prealabil şi fără acordul scris al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Galaţi. 2. Deşeurile trimise în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare sunt transportate doar de o societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeuri; deşeurile sunt transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale. 3. Animalele decedate în fermă cat si cele care au murit în cursul tranzitului (transportului) sunt depozitate temporar si eliminate in conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare (prin incinerare) 4. Nu se face aruncarea si sau/depozitarea cadavrelor de pasari, a deseurilor medicale, menajere, metalice, de ambalaje, a deseurilor provenite din activitatea de intretinere si reparatii curente realizate pe amplasamentul fermei, a celor din constructii/demolari, la platforma de compostare (platforma de depozitare temporara a dejectiilor); de asemenea, nu se face depozitarea deseurilor de orice fel la platforma de compostare, in afara dejectiilor de pasare. 5. Dejecţiile solide sunt utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole numai după trecerea perioadei de stocare necesară, minimum patru luni; 6. Nu se depoziteaza dejectiile solide (gunoi) în grămezi pe câmp, pentru a se evita scurgerile din dejectiile spălate de ploi, cât şi irosirea şi pierderea azotului pe care-l conţin. 8. Nu se aplica dejectii solide stabilizate (îngrăşăminte) pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi a captărilor de apă potabilă, pe terenurile înclinate. 9. Nu se face golirea sau spălarea buncărelor şi a utilajelor de administrare (distributie/imprastiere) a dejectiilor stabilizate în apele de suprafaţă sau in apropierea lor. 10. Nu se utilizeaza dejectii/namoluri stabilizate (fermentate) pe pasuni sau pe culturi furajere in anumite conditii; pe culturile de legume si fructe in timpul perioadei de vegetatie; pe solurile destinate culturilor de legume si fructe care sunt in contact direct cu solul. 11. SC VIS CAMPI SRL întocmeste un registru complet pe probleme legate de



37

operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor de pe amplasament; acest registru este păstrat la compartimentul PM si conţine un minimum de detalii cu privire la:

-Cantităţile de deşeuri gestionate pe amplasament, însoţite de Codul din Cotalogul European al Deşeurilor pentru deşeurile transportate; -Numele agentului şi transportatorului de deşeuri şi detaliile lor de autorizare (să includă adresa instalaţiei finale destinate eliminării/recuperării deşeurilor); -Confirmarea scrisă a transportatorului privind acceptarea şi eliminarea/recuperarea oricăror transporturi de deşeuri periculoase şi locul de depozitare/eliminare;

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontaliera, asupra componentelor de mediu si masuri de reducere 4.1 Impactul asupra apei Starea apei subterane Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica. Judetul se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinandCampiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Apele subterane vor constitui sursa de alimentare cu apa pentru Complexul de crestere a puilor pentru carne, prin intermediul celoe patru foraje, aferente fiecarei Ferme. Sub raportul mineralizării, apele subterane au o mineralizare medie, aceste ape fiind în general potabile, parametrii de calitate incadrându-se în prevederile Legii 458/2002, care stabileşte calitatea apei potabile; aceste ape se folosesc pentru alimentarea cu apă a locuitorilor din zonă si pentru adăparea animalelor. Geologic, zona de studiu se încadrează în partea nord-estică a Platformei Moesice, al cărui fundament paleozoic apare la zi, pe malul drept al Dunării. Deasupra fundamentului s-au depus depozite neogene cu grosimi de peste 1000 m, dar importanţă hidrogeologică prezintă numai formaţiunile cuaternare şi pliocene. Foraje executate în zona de studiu la adâncimi de 100-120 m au interceptat depozite constând dintr-o alternanţă de argile şi nisipuri heterogene care suportă, la suprafaţă, o pătură de depozite deluvial-proluviale cu aspect loessoid având grosimi de 5-15 m şi considerată de vârstă holocen inferioară. Forajele hidrogeologice executate în zona Brăila-Lacu Sărat au pus în evidenţă următoarele acvifere:

a) strate acvifere de mică adâncime, cantonate în nisipurile fine din baza loessului; b) strate acvifere de adâncime, aflate sub presiune cantonate în nisipuri şi pietrişuri

a. Stratele acvifere din prima categorie, freatice, se întâlnesc la adâncimi medii: 15-20 m fiind alcătuite din fracţiuni fine argiloase; nivelul hidrostatic se situează la cca. 12 m adâncime, potenţialul de debitare având valori reduse; sub aspectul calităţii fizico-chimice apele fratice de



38

la baza loessului nu se încadrează în normele de potabilitate, apa fiind puternic mineralizată (gust sărat) b. Stratele acvifere sub presiune se întâlnesc de la adâncimea de peste 40,0 m şi constau dintr-un orizont de nisipuri heterogene cu pietrişuri, groase de cca. 10-20 m şi din două-strate de nisipuri de 2-5 m grosime; astfel forajul existent în incinta fostei Ferme zootehnice Amaru având talpa la 60,0 m a interceptat şi captat acviferul sub presiune între 45,0-55,0 m. Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de -9 m, cel hidrodinamic s-a stabilizat la –10,0 m. În urma pompărilor experimentale s-a obţinut un debit de cca. 20 mc/h (5,5 l/s) revenind cu un debit specific egal cu 5,5 l/s/m denivelat; referitor la calitatea apei se constată ca aceasta se incadreaza in prevederile Legii 458/2002, care stabileşte calitatea apei potabile. Informatii de baza despre cursurile de apa de suprafata Zona de amplasament se situeaza la distanta fata de ape de suprafata. Descrierea surselor de alimentare cu apa Alimentarea cu apă potabilă si tehnologica La realizarea lucrarilor necesare pentru alimentarea cu apa a Fermelor se va tine cont de prevederile urmatoarelor acte normative:

-STAS 1478/90 : Alimentare cu apa la constructii civile si industriale; -I9/94 : Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor;

-ISO 9001; -ISO 7471;

-NP 003/97 : Normativ de proiectare, executie si exploatare a instalatiilor din polipropilena; -C 142 : Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elemente de instalatii; -C 56/2002 : Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de instalatii aferente constructiilor;

Destinatia obiectivului impune folosinta de apa pentru: -nevoi igienico-gospodaresti; -consum biologic-pui; - consum de apa tehnologica (igienizare hale) -prevenirea si stingerea incendiilor; Echiparea cu puncte de folosinta apa s-a facut in conformitate cu STAS 1478/90 art.2.13, a normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, Ord.M.S. 536/2000 si propunerile tehnologice ale beneficiarului. In spatiile cu destinatii social-administrative ( filtru sanitar, cladire birouri, etc. ) punctele de folosinta apa s-au amplasat conform STAS 1504, functie de solutiile arhitectural-tehnologice, in grupuri sanitare, oficii, apartamente, birouri, etc.. In zona de productie punctele de folosinta apa s-au amplasat functie de necesitatile tehnologice astfel exista in incaperea tampon un robinet cu destinatie speciala pentru igienizare hale, iar in hale exista o conducta care alimenteaza adapatorile pentru pasari. In zona amplasamentului obiectivului nu exista sistem centralizat de distributie a apei potabile si sistem de colectare si evacuare ape uzate. Sursa de apa va fi pinza freatica subterana, captata prin puturi forate, fiecare ferma din cele 4 urmind a fi dotate cu cite 2 foraje, de unde apa este colectata intr-un rezervor de 500mc; din acest rezervor se va face distributia catre consumatorii de apa din ferma: hale de crestere a puilor, incinerator, filtre sanitare, birouri etc.



39

Forajele se vor echipa cu electropompe submersibile ale caror caracteristici se vor stabili dupa denisiparea si stabilirea caracteristicilor acestora ( adancime, debit, nivel hidrostatic, nivel hidrodinamic ). Gurile puturilor se vor proteja cu o cabina put, in care se vor monta instalatiile hidraulice aferente putului. Forajele e se vor imprejmui cu gard, pentru asigurarea zonei de protectie sanitara impusa de HGR nr.101/97. Rezerva de apa intangibila pentru incendiu si volumul de compensare a consumatorilor de apa va fi in rezervoarele de beton armat, cuplate cu statii de pompare, fiecare avand V=500 mc. Retelele de distributie apa potabila si tehnologica si racordurile se vor executa din teava de polietilena de inalta densitate, imbinata cu fitinguri de etansare. Pentru prevenirea si stingerea incendiilor din exterior se va realiza o retea de distributie pe care se vor monta hidranti de incendiu,amplasati in spatiul verde. Pentru igienizare spatii exterioare si stropit spatii verzi se prevad hidranti de gradina montati in cutii de protectie din fonta. Lucrarile de montaj, probare, spalare, dezinfectare, punere in functiune si exploatare se vor executa in conformitate cu prevederile STAS 2250, STAS 4163/3-96. Sursa de apa

-sursă subterană proprie (4 foraje, cite doua in fiecare ferma), fiecare cu următoarele caracteristici tehnice estimate:

-H = 120,0 - 130,0 m; -Q = 2,0 – 3,0 l/s, -NHs = ascensional (artezian) până la -2,0 m, -NHd = -6,0 la -8,0 m; forajele vor fi echipate cu câte o pompă submersibilă,

-instalaţii de clorinare a apei (aferente celor 2 ferme) -Aducţiunea apei de la foraje la rezervoarele de înmagazinare a apei, se va realiza prin intermediul unor conducte din PEID, cu Dn = 100 mm, în lungime totală de 250m -Înmagazinarea apei se va face în rezervoare metalice fiecare cu volumul V = 300 mc -Distribuţia apei la utilizatorii interni ai celor 2 ferme ale complexului, se va face printr-o reţea de conducte din PEID, cu Dn = 30-80 mm, în lungime totală de 1.800 m şi la presiunea creată de 4 staţii de hidrofor care vor fi amplasate adiacent rezervoarelor de înmagazinare a apei

Presiunea în reţeaua de distribuţie a apei se asigură prin intermediul instalaţiei de hidrofor, presiunea la plecare fiind de 45mCA. Apă pentru stingerea incendiilor: Apa pentru stingerea incendiilor se asigură din sursa subterană proprie prin intermediul instalaţiei de hidrofor şi a reţelei de hidranţi exteriori şi interiori. Rezerva intangibilă de apă de incendiu este păstrată în rezervorul de apă potabilă. Informatii privind calitatea apei folosite Apa folosita se va asigura din sursele de apa existente (apa potabila si cea tehnologica), care respecta LMA prevazuti in Legea 458/2002 la toti indicatorii de potabilitate; se prevede totusi montarea unei instalatii de dezinfectie a apei. In zona de impact a activitatii propuse nu sunt alti utilizatori de apa.



40

Bilantul consumului de apa (mc/zi)

Proces tehnologic

Sursa de apa

Apa prelevata din sursa Recirculare/ reutilizare

Total Menajer Tehnologic subteran suprafata Potabila pentru nevoi menajere si tehnologice

Proprie (subterana)

320,0 mc/zi 8,0mc/zi 328,0mc/zi - - -

Managementul apelor uzate Apele uzate provenite de la puctele de folosinta apa din filtrul sanitar, cladire birouri, etc. sunt ape uzate cu caracter menajer, ce se colecteaza printr-o instalatie de canalizare interioara si se evacueaza si colecteaza la exterior prin colectoare orizontale de serviciu, in bazine vidanjabile. Apele uzate corespund normativului N.T.P.A. 02/2005, pentru descarcarea in sisteme de canalizare orasenesti. Instalatia de canalizare se va executa din tuburi de polipropilena pentru canalizare imbinate elastic cu inele de cauciuc. In procesul tehnologic de crestere, pe pardoseala, pe asternut permanent, la finele ciclului de productie se produc deseuri solide care sunt evacuate din hala mecanic si depozitate pe o platforma de gunoi amenajata in exteriorul incintei. Apele uzate rezultate din igienizarea halelor la incheierea unui ciclu de productie si apele meteorice sunt colectate prin receptori de plinta si rigole deschise trapezoidale din beton si descarcate in colectoarele principale amplasate la capetele halelor. Colectoarele principale descarca apele prin sistem gravitational in bazinul colector de ape tehnologice de unde vor fi incarcate in cisterne speciale si folosite in functie de concentratia in azot si fosfor ca ingrasamant natural pe terenurile proprii. Colectoarele se vor executa din tuburi de polipropilena pentru canalizare imbinate elastic, cu inele de cauciuc. Colectoarele se monteaza cu pante de scurgere, pentru asigurarea vitezei de autocuratire impusa de STAS 1795 si 4163. Sursele generatoare de ape uzate si poluatii generati de activitate in apele uzate sunt prezentate in tabelul de mai jos. Sursa generatoare

Natura apei

Polunati existenti in apa uzata

Mod de evacuare

Activitatea de depozitare temporara a dejectiilor

Ape uzate tehnologice

-suspensii -substante oxidabile, in special organice -sulfuri si H2S -compusi cu azot

Colectare in bazine vidanjabile. Transport cu vidanja la statia de epurare a Orasului Buzau

Activitatea administrative

Ape menajere

-suspensii -substante oxidabile -detergenti -compusi cu azot

Colectare in bazine vidanjabile. Transport cu vidanja la statia de epurare a Orasului



41

Buzau Igienizare spatii tehnologice

Ape tehnologice -suspensii -substante oxidabile, in special organice -sulfuri si H2S -compusi cu azot

Colectare in bazine vidanjabile. Transport cu vidanja la statia de epurare a Orasului Buzau

Precipitatii

Ape pluviale de pe acoperisuri si platforme betonate

-suspensii -substante extractibile

Colectarea prin rigole si evacuare gravitationala pe ternurile aferente fermelor

Surse de poluanti pentru ape (generarea apelor uzate) 1. Ape menajere uzate, Qm: Apele menajere uzate, provenite de la grupurile sanitare şi filtrele sanitare ale celor 2 ferme ale complexului zootehnic, vor fi colectate în câte un bazin vidanjabil etanş, din beton armat, fiecare cu V = 100 mc, prin intermediul unor conducte din PEID, cu Dn = 200 mm, în lungime totală de 16 m Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar ale Fermelor se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza in bazinul vidanjabil, cu volumul util de 100,0mc, iar de aici apele sunt preluate si trimise cu vidanja la o Statie de epurare. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 16,00mc/zi = 12,80 mc/zi; 2. Ape tehnologice uzate 2.1 Apele menajere uzate, provenite de la grupurile sanitare şi filtrele sanitare ale celor 2 ferme ale complexului zootehnic, vor fi colectate în câte un bazin vidanjabil etanş, din beton armat, fiecare cu V = 100 mc, prin intermediul unor conducte din PEID, cu Dn = 200 mm, în lungime totală de 16 m Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar ale Fermelor se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza in bazinul vidanjabil, cu volumul util de 100,0mc, iar de aici apele sunt preluate si trimise cu vidanja la o Statie de epurare. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 16,00mc/zi = 12,80 mc/zi; 2.2 Apele tehnologice uzate rezultate de la igienizarea periodică a halelor de creştere-îngrăşare a puilor, din fiecare fermă, vor fi colectate gravitaţional prin intermediul unor canale betonate, în câte o staţie de pompare, de unde vor fi pompate spre câte un bazin vidanjabil, din beton armat, fiecare cu V = 500 mc. Lungimea totală a reţelei de canalizare pentru apele tehnologice uzate va fi de 1.500 m. De la activitatea Fermei rezulta ape uzate tehnologice, provenite de la igienizarea spatiilor de productie (halelor). La sfirsitul unui ciclu de productie halele se golesc de pasari, fiind apoi supuse unui proces de igienizare, in vederea reluarii ciclului de productie.



42

Apele uzate, rezultate la operatiile de igienizare la halele de productie, se aduna in canalul colector separat, care le deverseaza intr-un bazin vidanjabil, cu volumul de 100mc, de unde sunt preluate si trimise, cu o cisterna speciala, in anumite perioade ale anului, la irigarea terenurilor aflate in proprietate sau in arenda. 2.3 Apele meteorice colectate de pe clădirile celor 2 ferme ale complexului şi din incintele amenajate ale acestora, se vor scurge gravitaţional în reţelele de canalizare pentru apele tehnologice uzate, prin intermediul cărora vor ajunge în bazinele de colectare-stocare temporară a apelor tehnologice uzate, realizându-se astfel o diluţie naturală a apelor rezultate de la igienizarea periodică a halelor de creştere a puilor Parametrii de calitate ai apelor uzate transportate la statia de epurare se vor încadra, în limitele legale, conform Normativului privind condiţiile de descărcare în retelele publice de canalizare a apelor uzate, Indicativ NTPA 002/2005, asfel: �pH 6,5-8,5 �MTS 350 mg/l �CBO5 300mg/l �CCO-Cr 500mg/l Indicatori ai apelor uzate Debitul de ape uzate colectate in bazinul vidanjabil (fara apele de igienizare, care se produc numai la schimbarea populatiilor de pasari): 12,80 mc/zi Apele uzate care se evacueaza de la grupurile sanitare sunt ape menajere obisnuite, care vor avea urmatorii parametri maximali (conform literaturii de specialitate - Degremont "Memento techniqe de l′eau"): �pH 6,5-8,5 �MTS 350 mg/l �CBO5 300mg/l �CCO-Cr 500mg/l Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati in mediu, locul evacuarii sau emisarul Cantitatea totala de poluanti evacuati zilnic cu apele uzate: -MTS 4,50kg/zi -CBO5 3,80kg/zi -CCO-Cr 6,40kg/zi Concentratia în poluanti a apelor uzate evacuate la statia de epurare Buzau, conform NTPA 002/2005: -suspensii totale max. 350mg/l -CBO5 max. 300mg/l -CCO-Cr max. 500mg/l Receptorul natural al apelor uzate provenite de la activitatea Fermelor este Statia de epurare. Transportul apelor uzate se face prin intermediul vidanjelor. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si poluanti Nu este cazul. Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate tehnologice au urmatorul sistem de colectare si evacuare :



43

-din interiorul halelor apele uzate de la igienizare, la incheierea unui ciclu de productie, sunt colectate prin receptori de plinta si rigole deschise trapezoidale din beton si descarcate in colectoarele principale amplasate la capetele halelor -reteaua interioara de canalizare se racordeaza la reteaua exterioara a noului obiectiv de investitie, iar de aici apele ajung la o bazine vidanjabile, cu volumul util de 50,0mc fiecare.

Locul de descarcare a apelor uzate Prin intermediul vidanjei, apele din fosa vidanjabila sunt transportate la o Statie de epurare, cu respectarea limitelor maxime admise de NTPA 002/2005. Prognozarea impactului a. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului Asa cum am aratat noua investitie are ca sursa de alimentare cu apa cite doua foraje, care se vor executa in incinta fiecarei din cele patru Ferme ale complexului. Impactul preluarii apelor de adincime asupra acestei resurse nu va fi semnificativ, dat fiind faptul ca in zona nu mai sunt alte folosinte ale acestei categorii de apa; consideram ca activitatea nu va influenta folosirea acestei resurse. Impactul asupra conditiilor hidrologice ale apelor de suprafata va fi minim, respectindu-se conditiile impuse de NTPA 002/2005. b. Impactul secundar asupra componentelor mediului Folosinta de apa a Complexului de crestere a puilor pentru carne nu va avea un impact secundar asupra factorilor de mediu, atunci cind se presupune aparitia unor schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice. c. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate {n conditiile respectarii parametrilor de evacuare, conform prevederilor proiectului (prevederile NTPA 002/2005), calitatea apei evacuate la statia de epurare nu influenta negativ functionarea Statiei de epurare. d. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa, provocat de evacuarea apelor uzate generate si evacuate Rezultatul evacuării poluanţilor în mediul acvatic, este din cele mai grave; astfel, se produc dezechilibre, respectiv probleme de mediu, cum ar fi: acidifiere, eutrofizare, sărăturare, etc, fiecare dintre aceşti factori afectând diferenţiat funcţiuni specifice de mediu (alimentări cu apă, piscicultură, irigaţii, etc). Principalii poluanti care se vor evacua de la activitatea noii ferme (suspensiile si substantele organice-exprimate prin CBO5 sau CCO-Cr, precum si celelalte substante poluante) se manifesta ca iritant-asfixiante pentru caile respiratorii ale faunei si florei acvatice. Calea de patrundere in organism este tractul respirator; datorita consumului oxigenului din apa de suprafata fauna acvatica este lipsita de acest element indispensabil vietii. Efectele apar la expunerea timp indelungat a faunei si florei acvatice la actiunea acestor substante poluante.



44

Tinte/receptori Receptorii ce pot fi afectati de emisiile de substante organice din activitatea noii fabrici de crestere a puilor sunt:

-locuitorii din aval, care pot folosi apa in diverse scopuri (potabila, pentru adaparea animalelor, irigatii); valea Buzaului, in aval de amplasament trebuie sa respecte parametrii inscrisi in Legea 458/2002, apa acesteia fiind folosita ca sursa de apa potabila -terenurile agricole din aval de punctul de evacuare a apelor uzate, prin irigarea culturilor de cereale si legume -ecosistemele naturale, situata in aval de punctul de evacuare a apelor uzate

Cai de propagare -prin consumul oxigenului din apa receptorului, de catre substantele organice poluante -prin irigarea culturilor agricole cu apa receptorului -prin apa Birladului, care este mediul de viata al ecosistemelor acvatice

e. Folosinte de apa in zona de impact potential, provocat de evacuarea apelor uzate In zona de impact a evacuarii apelor uzate din cadrul noii Ferme avicole sunt urmatoarele folosinte: -zone de recreere -nu-

-prize de apa -nu- -alti utilizatori in aval de evacuare mai pot fi captari de apa pentru irigarea

terenurilor agricole; impactul evacuarii apelor uzate asupra acestei folosinte va fi minor, dat fiind faptul ca calitatea apei evacuate, dupa epurare, asigura calitatea apei pentru irigatii

f. Impactul transfrontalier Nu este cazul. Masuri de diminuare a impactului a. Masuri de reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale cursurilor de apa Nu este cazul. b. Masuri de reducere a impactului asupra zonei de mal ale cursurilor de apa Nu este cazul c. Zone de protectie sanitara Ferma de crestere a puilor pentru carne este imprejmurta cu un gard din prefabricate si din tabla, iar sursa de apa va fi protejate din punct de vedere sanitar. Accesul persoanelor in Ferma de crestere a puilor pentru carne va fi organizat, cu un control sever si riguros fiind excluse orice vizite care nu sunt strict obligatorii; pentru persoanele considerate ca autorizate sa intre in Ferma de crestere a puilor pentru carne se vor aplica reguli stricte privind vestiarul filtru si echipamentul de productie. d. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale Modul de actionare în caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a surselor de apa din zona va fi urmatorul:

Sistemul de alertă în caz de poluare accidentală -persoana care observă fenomenul de poluare anunţă imediat conducerea SC VIS CAMPI SRL Urziceni



45

-conducerea SC VIS CAMPI SRL Urziceni dispune anunţarea persoanelor sau a echipei cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării în vederea trecerii imediate la acţiunile şi măsurile necesare eliminării cauzelor poluării şi diminuării sau îndepărtării efectelor acesteia, locale sau din zonă; -conducerea SC VIS CAMPI SRL Urziceni dispune anunţarea imediată a S.G.A. Buzau şi A.P.M. Buzau şi, în continuare, informarea periodică asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia.

Intervenţia operativă: Persoanele (echipa) din cadrul Complexului avicol al SC VIS CAMPI SRL Urziceni, cu atribuţii în combaterea poluărilor accidentale acţionează pentru:

-eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării acesteia; -limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante (materii în suspensie şi substanţe organice); -îndepărtarea prin mijloace adecvate tehnic (colectare directă în recipienţi metalici şi/sau remorci auto sau prin pompare) a substanţelor poluante (depuneri de namoluri, ape uzate, etc.); -colectarea, stocarea temporară, transportul în vederea recuperării sau după caz a neutralizării ori distrugerii substanţelor poluante.

După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii substanţelor poluante în arealele adiacente zonei afectate, conducerea Complexului avicol al SC VIS CAMPI SRL Urziceni va informa S.G.A. Buzau şi A.P.M. Buzau asupra sistării fenomenului şi a măsurilor avute în vedere în continuare. 4.2 Aerul Conditii de clima si meteorologice pe amplasament Date climatologice Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26' longitudine estică. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest. Clima este temperat continentală la fel ca în toată ţara, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului). Temperaturile medii variază între 12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 37 grade Celsius, în timp ce temperaturile minine se înregistrează în februarie - 26 grade Celsius. Media anuală a precipitaţiilor este între 400 mm şi 500 mm. Clima se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii nu prea abundente, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscoale puternice.



46

Radiaţia solară variază între 127.5 kcal/cm în sud şi 122.5 kcal/cm în nord şi este strâns legată de durata de strălucire a soarelui, care însumează în medie circa 2100 ore/an în nord şi 2145 ore/an în sud. La Galaţi, media anilor 1948-1955 a fost de 2197 ore. Peste 60% din aceste cantităţi se înregistrează în intervalul mai-septembrie, adică tocmai în peioada de vegetaţie, fapt deosebit de important pentru culturi. Nebulozitatea este destul de ridicată (5 - 5.5 zecimi), dar apropiată valorilor înregistrate, în general, în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de Vest şi Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează valori şi de 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0 -3.5 zecimi) atinge 126.9 la Buzau. Celelalte zile ale anului au cerul acoperit, nebulozitatea având valori diferite.

Precipitaţiile însumează pe teritoriul judeţului, valori dintre cele mai reduse din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă a foenizării maselor de aer ce circulă dinspre vest şi nord-vest. Câteva mici porţiuni ale teritoriului său sunt delimitate de izohieta de 400 mm, de unde denotă că acestea primesc cantităţi sub această valoare. Precipitaţiile lunare, pe anotimpuri şi anuale înregistrează fluctuaţii uneori impresionante, constituind, şi acestea, dovezi ale continentalismului climei. Aşa de exemplu, cea mai mare medie lunară s-a înregistrat la Buzau, în anul 1940, când au căzut 209.7 mm în luna mai şi tot aici, în anul 1926, în timpul verii, 409.5 mm, aproape cât media anilor obişnuiţi (467.0), iar în anul 1930, toată vara au căzut numai 41.5 mm. Vântul. Datele cu privire la dinamica atmosferei arată, la rândul lor, aceleaşi diferenţieri teritoriale, mişcarea maselor de aer fiind mai activă în partea de sud, unde calmul are o frecvenţă anuală (în %) de numai 14.1, în timp ce în nord acesta este de peste două ori mai mare, 35.6 . Calmul variază, însă, anotimpual, cele mai mari frecvenţe avându-le iarna (42.1) şi toamna (42.0) în nord şi toamna (16.3) şi vara (15.7) în sud. Calitatea aerului din zona de amplasament este influenţată numai de ciculaţia auto in localitate, foarte putin intensa. Surse de poluare a aerului De la activitatea Ferma de crestere a puilor pentru carne nu vor fi eliminaţi poluanţi care sa afecteze in mod semnificativ aerul atmosferic. Emisiile rezultate din activitatea de crestere a pasarilor, evacuate in atmosfera, sunt prezentate in tabelul de mai jos.

SURSA GENERATOARE

PUNCT DE EMISIE

POLUANTI EMISI

Activitatea de crestere a pasarilor in hale

Sistemul de ventilatie al halelor de crestere

NH3 H2S CO

Pulberi

Functionarea centralei termice, cu gaze naturale, in pavilionul administrativ/filtru sanitar

Sistemul de evacuare agazelor arse/ Cosul centralei

CO SO2 NOX

Pulberi Activitatea de depozitare temporara a dejectiilor si namoluri de la curatarea

Platforma de stocare a deseurilor

NH3 H2S



47

sistemelor de canalizare, a bazinelor vidanjabile si a decantoarelor de ape uzate.

Mirosuri

Emisiile de azot – N Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia umiditatea, procentul de stocare, calitatea halelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul de mai jos. De exemplu la excrementele de porc, azotul din uree reprezinta mai mult de 95% din totalul de azot din urina. In urma activitatii microbiene aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil.

Proces Compusi cu azot Ce pot sa afecteza

1. Dejectii Acid uric / uree (70%) + proteine nedigerate (30%)

Animale si hrana

2. Degradare Amoniac / amoniac in dejectii Conditiile procesului (dejectii): T, pH, Aw

3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local

4. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului Alte gaze Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid dar si la cel solid. Nivelul de dioxid de carbon rezultat din respiratia animalelor cu caldura degajata de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula in hale daca acestea nu sunt ventilate corespunzator. Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din dejectii, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces. Praful Praful nu s-a constatat a fi o problema de mediu in imprejurimile fermelor, dar poate cauza neplaceri cand bate vantul. Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor. In incinta halei, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa asigure eliminarea gazelor din interiorul halei. Aerul din interiorul halei va fi eliminat prin sistemul de ventilatie. Cerinţele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC (132,EC,1991) pentru controlul climatului din adăposturile pentru pasari. Temperatura şi umiditatea aerului, nivelele de praf, circulaţia aerului şi concentraţiile de gaz trebuie să fie sub nivelele dăunătoare. De exemplu, concentraţiile valorilor limită prevăzute în



48

tabelul de mai jos, sunt prezentate în Directivă cu titlu dispozitiv, dar aceste valori pot varia între statele membre. O bună atmosferă în adăpost poate fi obţinută astfel :

• izolarea clădirilor • încălzire • ventilare

Tabelul cu factorii din mediile interne

Factori din mediile interne Nivel/ eveniment

CO Sub valoarea măsurabilă H2S Sub valoarea măsurabilă NH3 Max. 10 ppm CO2 Volum max. 0,20%

Emisii in atmosfera Conform Ordinului 462/1993 emis de MAPPM, prin emisie de poluanti se intelege eliminarea in atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi sau gazosi din surse punctiforme sau de suprafata, surse fixe sau mobile. Emisiile in atmosfera pot fi :

-dirijate (evacuare prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de esapament); -difuze (evacuare necontrolabila).

Emisiile in aer sunt emisiile majore din adapostul pentru animale. Emisiile cheie in aer sunt amoniacul, mirosul si praful. Activitatea desfasurata intr-o ferma de crestere a pasarilor conduce la evacuarea unor efluenti gazosi care contin poluanti precum:

-NH3 – rezultate de la dejectiile animalelor; -H2S - hidrogenul sulfurat, rezultat de la dejectiile animalelor -CO2 – rezultat de la echipamentele de intretinere din interiorul fermei -praf de la incarcarea si macinarea cerealelor, pulberi care sunt sedimentabile, fara efecte negative asupra mediului.

Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de crestere a pasarilor sunt rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului. Mirosul In cadrul unei Ferme de pasari, mirosurile specifice constituie o problema majora privind impactul asupra mediului, in special confortul locuitorilor. Amplasamentul Fermei, departe de aglomerari urbane mari, precum si de localitatile rurale din zona, constituie o masura de diminuare a impactului mirosului, luata in situatia aplicartii acestui proiect. In general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reactiile la stimuli de miros (odorizanti) nu sunt intotdeauna predictibile. {n plus, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim instinctiv anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul, poate fi adaptat unor anumiti stimuli dupa expunere si poate fi atenuat cu timpul.



49

Interpretarea mirosurilor survine dupa perceptie. Nasul tinde sa clasifice mirosurile in functie de sursa sau in asociere cu o substanta familiara. {n tabelul de mai jos se prezinta o clasificare empirica a diferitelor mirosuri:

Nr. crt.

Sursa cea mai importanta din activitatea de productie

Substanta chimic cea mai importanta

1 Reziduuri de la pasari domestice, urina Amoniac 2 Reziduuri specifice de porc, faina de peste, oua

stricate Hidrogen sulfurat

3 Peste sau carne stricata, excremente in descompunere Amine 4 Reziduuri specifice sulfuroase, laturi,piele stricata Scatoli, indoli, sulfuri,

putriscine 5 Balegar deshidratat, namol organic Sulfuri 6 Balegar compus, balegar amestecat cu fin scatoli

Mirosurile intepatoare sunt asociate substantelor amoniacale. Mirosurile de putrefactie provin de la substante sulfuroase cum sunt alimentele (furajele) pe baza de proteine, care trec prin descompunere septica. Ouale stricate si excrementele septice dau mirosuri de putrefactie care contin hidrogen sulfurat, mercaptani si sulfati, in combinatie cu acizi si amine. Mirosul tipic de descompunere a materiilor organice biodegradabile cum sunt fecalele si dejectiile de porc este pestilential. Mirosurile care produc senzatia de greata sunt mirosuri grele, emanate de carnea stricata sau laturi preparate in locuri inchise. Acest lucru se poate intimpla intr-o ferma de gaini in timpul unei nopti calde si umede. Nivelul mirosurilor depinde in mare masura de conditiile atmosferica, fiind influntat in special de viteza vintului; la viteze foarte mari ale vintului are loc o dispersie rapida, nivelul mirosului fiind foarte scazut. Cea mai importanta dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Aceasta poate cel mai bine promovata printr-o campanie de relatii cu publicul, incluzind recunoasterea problemei, demonstrind dorinta de a face ceva in acest sens, de a da sugestii pentru solutionarea plingerilor si eforturi de a educa populatia cu privire la importanta zootehniei si implicatiile eliminarii acesteia. Emisiile de mirosuri provenite din activitatiile descrise mai sus contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma, depinzind si de factori precum activitatiile de intretinere si organizare a fermei, compozitia dejectiilor si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea acestora. Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (Oue). Pentru emisiile odorizante s-au luat in calcul mai multe surse printre care si experimentele cu diete cu continut scazut de proteina la pasari (vezi tabelul de mai jos).

Emisii Proteine scazute “Normal” proteine

Unitate odor. (Oue pe secunda) 371 949 H2S (mg pe secunda) 0,008 0,021

Ferma care constituie obiectul acestei documentatii este situata la peste 500 m departare de intravilanul localitatii, si intruneste conditiile impuse pentru a fi construita. Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru cladirile situate in intravilan.



50

Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in atmosfera vor fi construite perdele vegetale pe conturul fermei. Reglementari privind protectia calitatii aerului Pentru a se putea evita afectarea dincolo de limitele incintei obiectivului necesar sa fie respectate normele de protectia muncii referitoare la calitatea aerului din zonele de lucru. Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv. Noxe la locul de munca Valorile concentratiilor admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera locurilor de munca sunt precizate in Normele generale de protectia muncii, Legea protectiei muncii 90/96 republicata in 2001. De asemenea pot fi luate in consideratie Ordinul 1957/95 privind aprobarea Normelor de medicina muncii si Ord. 536/1997 Ordinul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei. Respectarea limitelor stabilite prin concentratiile admisibile este obligatorie pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Concentratiile admisibile (medii si de varf) sunt concentratiile maxime admise in mediul de munca :

-concentratia admisibila de varf este concentratia noxelor in zona de munca ce nu trebuie sa fie depasita in nici un moment al zilei de lucru ; -concentratia admisibila medie rezulta dintr-un numar de determinari reprezentative pentru locul de munca respectiv, aceasta concentratie nu trebuie depasita pe durata unui schimb de lucru .

Pentru evitarea contactului direct cu substantele toxice sau pulberi si pentru prevenirea efectelor asupra sanatatii sunt necesare masuri care cuprind :

-utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie) -masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor.

Alte surse de poluare a aerului a. Arderea gazului metan in Centrala termica, care asigura caldura in spatiile destinate birourilor, filtrelor sanitare, laborator, din care rezulta gaze arse, care se face prin intermediul unei centrale termice, ca puterea de 48kw. Centrala termica functioneaza cu gaz natural. Parametrii de functionare a centralie termice sunt: -puterea de 48kw -Tmax.=95°C -Qcombustibil = max. 12,7 Nmc/h Gazul care va fi folosit drept combustibil in centrala termica are urmatoarele caracteristici: -puterea calorifica inferioara ...............9000 kcal/Nmc -greutatea specifica .................................0,71 kg/Nmc -continut de sulf (dupa odorizare).......max. 0,1 g/Nmc



51

Volumul teoretic de aer ardere pentru 1,0 Nmc de gaz metan este de 7,52 Nm3. Deoarece procesul de ardere necesita un contact direct intre aer si combustibil, in practica este este nevoie sa se introduca in focar o cantitate de aer mai mare decat cea teoretic necesara. Raportul dintre cantitatea de aer real necesara si cantitatea de aer teoretic necesara se numeste coeficientul excesului de aer. Acest coeficient, λ este cu atat mai mic cu cat combustibilul se poate amesteca mai bine cu aerul. De aceea la combustibilii gazosi si la cei care se pot pulveriza foarte fin λ = 1,1-1,2. Cantitatea de aer real necesar arderii gazului este urmatoarea: 12,7 Nmc/h x 7,52 Nmcaer/Nmc gaz x 1,2 = 114,6 Nmc aer/h Consumul masic de gaz este: 12,7 Nmc/h x 0,71 kgCH4/Nmc = 9,07 kg/h Gaze arse evacuate in atmosfera: Cantitatea de monoxid de carbon (CO) rezultat la ardere 9,07kg/h x28 CO x 0,05 = 0,0026 kg CO/h 48 100 Concentratia de monoxid de carbon: 2600 mg/h = 22,6 mg/Nmc 115 Nmc aer/h Concentratia maxim admisibila la emisie pentru CO, conform Ordinul nr.462/'93 al MAPPM, este de 100 mg/Nmc. Cantitatea de bioxid de sulf Continutul maxim de S in combustibil, inclusiv odorizarea, este de max. 0,1 g/Nmc, iar debitul orar va fi: 12,7 Nmc/h x 0,1 g S/Nmc = 1,27 g/h respectiv, 1,27 g/h x 64 SO2 =2,54 g/h 32 S x γ Concentratia in bioxid de sulf (SO2) 2540 mg/h = 22,1 mg/Nmc 115 Nmc aer/h Concentratia maxim admisibila la emisie pentru bioxidul de sulf, conform Ordinului nr.462/'93 al MAPPM, este de 35 mg/Nmc. Gazele arse se evacueaza in atmosfera printr-un cos de evacuare, cu diametrul de 150mm, cu inaltime totala de cca. 2,0m deasupra cornisei cladirii, asigurind dispersia gazelor arse. Energia termica pentru incalzirea halelor Incalzirea halelor se va face prin intermediul unor Centrale termice, care vor functiona cu resturi vegetale (biomasa, 1 modul pe fiecare hala), fiecare modul avind puterea de min 240kw; Centralele vor produce apa calda, care va fi introdusa in hale prin intermediul unor aeroterme de tip Heatmaster 2H/3H/4H, cu debitul de aer cald (30 C) de 3000 Nmc/h, 5000Nmc/h si 7500 Nmc/h. De asemenea, proiectul prevede si Centrale termice care functioneaza cu gaz metan drept combustibil. Cele doua sisteme de incalzire vor functiona alternativ, in functie de situatia stocurilor de combustibil solid (resturi vegetale).



52

Cazanul are o functionare automatizata, procesul fiind condus de un calculator, care dirijeaza arderea in functie de o serie de parametri din interiorul camerelor de uscare (umiditate lemn, presiune atmosferica, temperatura exterioara, specie de lemn, etc.) Fabricantul cazanului garanteaza urmatoarele valori maxime ale poluantilor evacuati in atmosfera: -CO < 250mg/Nmc -NOx < 500mg/Nmc -pulberi < 100mg/Nmc, valori mai mici decit limitele maxime admise prin Ordinul MAPPM nr. 462/93 Combustibilul folosit la arderea in cazan este resturile vegetale de pe terenurile agricole proprii, brichetate, cazanul fiind realizat pe principii ecologice. Cazanul este dotat si cu un sistem automat de alimentare cu combustibil (brichete din resturile vegetale) alcatuit din: -buncar receptie brichete, -sistem de descarcare brichete din buncar -instalatie de dozare automata a cantitatii de combustibil solid, care alimenteaza

arzatorul cazanului Concentratiile maxime admisibile, conform Ordinul nr.462/'93 al MAPPM, la centralele termice care functioneaza cu combustibil solid, sunt: -CO < 250mg/Nmc -NOx < 500mg/Nmc -pulberi < 100mg/Nmc Asadar valoarea concentratiilor poluantilor din gazele de ardere emisa in atmosfera de centrala termica se incadreaza la emisie in LMA stabilite in Ord. 462/93 al MAPPM. Evacuarea gazelor arse din cele patru incineratoare de pasari Pentru indepartarea cadavrele pasarilor, acestea vor fi depozitate temporar intr-un conteiner special, de unde vor fi introduse in cele doua incineratoare, cu capacitatea de 40to/ora fiecare, cu care se vor dota fiecare din cele doua ferme ale Complexului avicol VIS CAMPI. Caracteristicile tehnice ale incineratoarelor: Camera de ardere rotativa Volumul camerei de ardere mc 0,5 Diametrul interior mm. 700 Lungimea la interior mm. 1300 Capacitatea incineratorului kg 40-100 Puterea termica a arzatorului Kcal/h 100.000 Durata medie aunui ciclu ore 3-3,5 Puterea electrica kW 1 Combustibile Gas natural Consumo max di gas metano Nmc/h 43 Incineratorul este conform Regulamentului CEE n.1774/2002 si este costituit din urmatoarele: a) Camera de ardere in interiorul careia se petrece procesul de combustie al cadavrelor pasarilor; incarcarea incineratorului se va face prin intermediul unei ferestre frontala



53

b) Camera de postcombustie, care opereaza la temperatura de 850°C, la care substantele volatile sunt arse complet c) cosul de evacuare a gazelor arse, cu inaltimea de 2,0m peste nivelul corniselor halelor din zona d) statia electrica de comanda si control Funtionarea incineratorului este ciclica, dupa secvente schematizata, astfel:

-Prima incarcare a materialului (cadavrele de pui) in camera rotativa, urmata de ardere -aprinderea in camera postcombustie -incenerarea - adaugarea de material (cadavre) -racirea incineratorului -descarcarea cenusei

Camerele si cosul sunt realizate din materiale refractare, pentru a resista la temperaturile ridicate. Arzatoarele sunt de tipul monobloc, cu ventilare continua. In ambele camere temperaturile sunt masurate si controlate de sistemul de supraveghere, functionarea incineratorului fiind complet automatizat. La terminarea timpului impus al unui ciclu, arzatoarele se opresc, in timp ce ventilatia sunt mentinute in functiune, un timp predeterminat, pentru racirea incineratorului. Incineratorul monitorizeaza independent urmatorii parametri: � oxigen O2: 0 ... 21 %; � CO cu compensare H2: 0 ... 10.000 ppm; � NO: 0 ... 4.000 ppm; � SO2: 0 ... 2.000 ppm; � temperatura: 0 ... 850 0C, atat in camera de combustie, cat si in camera de postcombustie. Carbonul organic total (TOC) si pulberile totale sunt controlate prin monitorizarea continua a temperaturii de ardere, a excesului de oxigen si a hidrocarburilor nearse (HC). In procesul de incinerare se vor evacua gaze care, inainte de a fi evacuate, vor fi procesate in camera de post-combustie, astfel incat sa nu produca efecte negative in mediul inconjurator. Masuri de diminuare a impactului si solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului

-evacuarea gazelor arse de la arderea combustibililor se face prin intermediul unor cosuri de evacuare, care asigura dispersia acestora in atmosfera -in centrala termica (pentru incalzire spatii administrative si hale) si incinerator, se va lua masura folosirii combustibililor cu continut redus de sulf

In zona de amplasament exista doar activitati specifice agricole (cultura cerealelor si cresterea animalelor), amplasamentul noii investitii fiind in localitatea Amaru, astfel incit impactul asupra zonei va fi minim. Daca nu s-ar fi luat masuri severe de limitare a poluantilor emisi in atmosfera, gazele evacuate in aer ar fi avut urmatorul impact asupra aerului, si prin acesta asupra vegetatiei forestiere din amplasament:



54

Efectul SO2 asupra vegetatiei Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de a converti SO2 in forme relativ netoxice. Sulfitul si acidul sulfuros sunt principalii compusi formati prin dizolvarea SO2 in solutii apoase. Efectele fitotoxice sunt micsorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice si neenzimatice in sulfat, care este mult mai putin toxic decat sulfitul. In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agenti patogeni si la conditii climatice excesive. In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii; reducerea varietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiei intregii comunitati. Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectia plantelor:

-medie anuala 50µg/Nmc pentru a se mentine intreaga productie in cele mai multe locuri si 25µg/Nmc pentru a mentine intreaga

productie si a proteja mediul -medie pe 30 min. 150µg/Nmc si respectiv 75µg/Nmc pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea

acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5%). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30µg/Nmc ca medie anuala. Efectul bioxidului de sulf asupra omului Calea de patrundere in organism a bioxidului de sulf este tractul respirator. Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10 - 30 min.), cat si la expunerea pe termen mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii. La concentratii peste 10000 µg/Nmc (apar in general numai la locul de munca) timp de 10 min. pot apare efecte severe ca: bronhoconstrictii, bronsite si traheite chimice. La concentratii de 2600-2700µg/Nmc pe 10 min. creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici. De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori. Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta). Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de ardere) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardio-respiratorii si a deficientelor functiei pulmonare. La copii care traiesc in zone industrializate s-a remarcat scaderea capacitatii vitale. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si la cea pe termen lung.



55

Efectul dioxidului de sulf asupra faunei este similara celui asupra omului. Din datele anterioare, concentratia in SO2 la limita incintei va fi sub limitele recomandate mai sus si sub cele prevazute de STAS 12574/87 “Aer din zonele protejate”. 4.3 Solul Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26' longitudine estică. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest. Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica. Judetul se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinandCampiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Clima este temperat-continentala, la fel ca in toata tara si temperaturile medii variaza intre 12 C si 14 C. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, pana la 37 C, in timp ce temperaturile minine se inregistreaza in februarie - 26 C. media anuala a precipitatiilor este intre 400 mm si 500 mm. Subsolul este bogat in depozite de sare, gaze naturale, carbune, ape minerale, chihlimbar. Suprafata judetului este de 6.103 kmp. Populatia Judetului numara 520.000 locuitori. Orasul Buzau este resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau. orasul este punct de intalnire pentru cele patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km departare de Bucuresti, 250 km de marea Neagra pe drumul european E85. Relieful este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel, în nord domină înalţimile Munţilor Vrancei şi Buzăului (cu vârful Penteleu de 1.772 m, şi vârful Lăcăuţi, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Române, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estica, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei, Râmnicului. Grosimea stratului de sol este relativ mare, ajungand la cca. 1,0m. Cernoziomurile au un potential de fertilitate foarte ridicat, fapt ce determina folosirea lor la numeroase culturi, dintre care graul si porumbul ocupa cea mai mare parte a terenurilor agricole; in zona se mai cultiva si alte plante, cum ar fi floarea soarelui, sfecla de ferma, pomi fructiferi, etc. Sub raport genetic, teritoriul jud. Buzau, ca portiune a campiei Romane, poarta amprenta evolutiei acesteia. Campia Romana reprezinta o zona larga, depresionara cu caracter subsident, situata la contactul dintre geosinclinalul carpatic, platforma moesica, podisul Moldovei si horstul dobrogean, denumita in literatura de specialitate si Depresiunea Valaha. Sectorul oriental al Depresiunii Valahe, delimitat de raurile Arges, Dunare si Siret, prezinta numeroase complicatii tectonice date de intilnire a celor patru unitati structurale amintite.



56

Analizand coloana stratigrafica a fundamentului pe linia de profil, constatam ca formatiunile precambriene, reprezentate prin sisturile verzi, si cele paleozoice se afunda din ce in ce mai mult spre vest. Daca pe malul dobrogean al Dunarii acestea se gasesc la suprafata, la Martacesti ajung la 1500m, iar sub albia Buzaului la 3500m. Peste aceste formatiuni urmeaza succesiunea depozitelor neogene: tortonian (marne calcaroase, nisipuri grezoase si calcare organogene), sarmatian, la cca. 3000m adancime (marne, nisipuri, gresii), meotian la 2400m (nisipuri), dacian la 1500m (nisipuri, marne, argile), levantin de la 1500 la 500m (argile, marne, nisipuri) si cuaternar pe aproximativ 400 m grosime (argile, nisipuri, pietrisuri si depozitele loessoide). Acest depozit s-a depus intr-un mediu marin si denota o continuitate de sedimentare din tortonian, mai exact din sarmatian si pana in pleistocen, cand arealul oriental al Campiei Romane mai era inca ocupat de un lac relict. Sub depozitele loessoide, fluviatile si cele eoliene care alcatuiesc primul orizont de la suprafata, cuaternarul mai este reprezentat si prin: -stratele de Candesti, constituite din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase; -stratele de Fratesti cu nisipuri si pietrisuri; -complexul marnos; -nisipuri de Mostistea. Depozitele loessoide din zona de amplasament au grosimi de 10-15 m, incadrandu-se in depozite loessoide fin nisipoase, cu fractiunile de 0,20-0,02 intre 25 si 50 % si cele de 0,20 intre 10 si 20 %; d.p.d.v. chimic, SiO2 reprezinta cca. 80%, iar CaCO3 doar cca. 5%. Potentialul seismic al zonei Potrivit "Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor civile şi industriale", P-100/1992, zona judeţului Buzau se află în arealul zonei seismice C, avînd valoarea coeficientului Ks de 0,20. Aceasta indică faptul că în zonă se resimt frecvent cutremurele de pamînt cu epicentrul în zona muntoasă Vrancea. Ele pot avea intensităţi relativ mari de 5-7 grade pe scara Richter, iar în secundar în zonă se resimt şi cutremurele de pământ cu intensităţi mai mici (sub 5 grade pe scara Richter), de origine pontică sau prebalcanică. Surse de poluare pentru sol si subsol Poluarea şi degradarea solului este cauzată în principal de următoarele activităţi: depozitarea neadecvată a deşeurilor menajere şi industriale şi administrarea incorectă a pesticidelor şi fertilizanţilor pe terenurile agricole. Deseurile menajere din zona rurală, în cea mai mare parte a cazurilor, nu sunt supuse unui sistem de gestionare, necesitând servicii de colectare şi transport. Depozitarea deşeurilor se face în general în perimetre stabilite de primării, fără a fi supravegheate şi împrejmuite. Cu privire la poluarea solului cu fertilizanţi s-a constatat că utilizarea neraţională a acestora a determinat apariţia unui exces de azotaţi şi fosfaţi în sol, care a avut un efect toxic asupra microflorei din sol, iar prin levigare au poluat apele freatice. De asemenea excesul de pesticide prezent în sol poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării solului, apei şi aerului.



57

Din activitatea analizata vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri, care ar putea afecta calitatea solului daca nu ar fi gestionate corespunzator:

�deseurile menajere se depoziteaza in containere, care sunt preluate periodic si transportate la rampa de gunoi a localitatii. �cadavrele pasarilor, care vor fi depozitate intr-un conteiner, fiind apoi incinerate intr-un incinerator propriu fiecarei din cele patru ferme �dejectiile de la activitatea de crestere a pasarilor, care sunt evacuate de la Ferma, depozitate temporar, fiind ulterior folosit ca fertilizant pentru terenurile agricole.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului Realizarea noilor obiective de investitii, propuse in zona studiata va avea un anumit impact asupra solului, prin schimbarea structurii acestuia. Ca cel mai complex factor de mediu, solul reprezinta pe de o parte locul de acumulare al unor elemente poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul acumularii acestora în el. Modificarile induse astfel în sol se reflecta si asupra celorlalte verigi ale lantului trofic: apa (subterana si de suprafata) - vegetatie - animale - om. Activitatile desfasurate pe amplasament, precum si in zonele invecinate au fost de tipul agricol, care nu au determinat un impact semnificativ asupra parametrilor fizico-chimici naturali ai solului de pe amplasamentul analizat. Prin masurile de depozitare, indepartare si valorificare a dejectiilor, canalizarea apelor uzate, solul din incinta si vecinatati a fost protejat impotriva poluarilor, in special cele chimice. De asemenea, pe sol, in special pe marginile cailor de acces, dar si ale zonelor nefolosite, se pot depozita necontrolat unele deseuri de tip urban; consecintele depozitarii deseurilor in spatii neamenajate se regasesc in probabilitatea foarte mare a poluarii mediului, in special a solului/subsolului. Principalele aspecte care duc la perturbarea desfasurarii normale a fenomenelor naturale, ceea ce duce, implicit, la afectarea arealelor inconjuratoare sunt urmatoarele: � perturbarea scurgerii pluviale naturale: terenul este situat intr-o zona ale carei cote

topografice sunt mai scazute decat cele ale terenurile situate in partea de est a amplasamentului si mai ridicate fata de cele din vest;

� contaminarea apelor meteorice: prin ocuparea terenului cu deseuri, apele meteorice au ajuns in situatia intrarii in contact cu acestea si, ca urmare, la antrenarea de contaminanti diversi, unii toxici/periculosi sau infectiosi, contribuind la poluarea solului.

Avind in vedere aceste principii, se constata ca in cazul noilor Ferme, lucrarile de investitii vor fi astfel realizate, astfel incit la oprirea activitatii, reconstructia ecologica sa fie usor de realizat in acest amplasament. Prin masurile de depozitare, indepartare si valorificare a deseurilor, canalizarea si epurarea apelor uzate, solul din incinta si vecinatati este protejat impotriva poluarilor. Depozitarea deseurilor generate dupa realizarea proiectului se va face selectiv, pe categorii, individualizat, pe tipuri de functiuni, cu respectarea conditiilor de amplasament din Ord. MSF 536/97.



58

Prognozarea impactului Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil decopertat:

-suprafata 45.000mp -grosimea 0,50m -volumul 22.500 mc

Impactul prognozat cauzat de poluare Functionarea in conditii normale a noii investitii nu va avea un efect negativ deosebit asupra solului si subsolului. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat Dupa decopertare, solul vegetal este depozitat separat, urmind a fi folosit la imbunatatirea calitatii unor soluri degradate din zona. Masuri de diminuarea a poluarii si impactului Prin masurile luate, activitatea propusa spre avizare va avea un impact minim asupra solului si subsolului din zona de amplasament. Masuri de diminuarea a impactului fizic asupra solului Eliminarea pierderilor de apa si gestionarea corecta a dejectiilor de pasare constituie o masura importanta de diminuarea a impactului fizic asupra solului. 4.4 Geologia subsolului Sub raport genetic, teritoriul de amplasament, poarta amprenta evolutiei zonei. Campia Romana reprezinta o zona larga depresionara cu caracter subsident, situata la contactul dintre geosinclinalul carpatic, platforma moesica, podisul Moldovei si horstul dobrogean, denumita in literatura geologica si Depresiunea Valaha. Sectorul oriental al Depresiunii Valahe, delimitat de raurile Arges, Dunare si Siret , prezinta numeroase complicatii tectonice date de intilnirea celor patru unitati structurale amintite. Analizand coloana stratigrafica a fundamentului pe o linie de profil din campia Covurluiului (componenta a campiei Romane) spre Baragan, constatam ca formatiunile precambriene, reprezentate prin sisturile verzi, si cele paleozoice se afunda din ce in ce mai mult spre nord. Daca pe malul dobrogean al Dunarii acestea se gasesc la suprafata, la Buzau ajung la cca. 1500-1600m, iar sub albia Siretului la 3500m Peste aceste formatiuni urmeaza sucesiunea depozitelor neogene: tortonian (marne calcaroase, nisipuri grezoase si calcare organogene), sarmatian, la cca. 3000m adincime (marne, nisipuri, gresii), meotian la 2400m (nisipuri), dacian la 1500m (nisipuri, marne, argile), levantin de la 1500 la 500m (argile, marne, nisipuri) si cuaternar pe aproximativ 400m grosime (argile, nisipuri, pietrisuri si depozitele loessoide). Depozitele loessoide din zona, au grosimi mari, de peste 20m si se deosebesc din punct de vedere granulometric si al compozitiei chimice de cele din zonele limitrofe-Baraganul de sud, Campia Rimnicului, Podisul Moldovei etc. Astfel, in campia Siretului Inferior acestea se incadreaza in depozite loessoide fin nisipoase, cu fractiunile de 0,20-0,02 intre 25 si 50% si cele de 0,20 intre 10 si 20%; d.p.d.v. chimic, SiO2 reprezinta cca. 80%, iar CaCo3 doar cca. 5%. Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului Eliminarea pierderilor de apa si gestionarea dejectiilor constituie o masura importanta de diminuarea a impactului fizic asupra subsolului.



59

De asemenea, folosirea combustibililor gazosi pentru Centrala temica, cu un continut redus de sulf, va conduce la reducerea emisiilor de SO2, care, prin depunerile pe sol, antrenate de apele de ploaie, pot afecta atit solul si subsolul, cit si vegetatia forestiera. 4.5 Biodiversitatea Pe timpul relevării situaţiei existente s-au determinat vizual următoarele tipuri de vegetaţie in zona de amplasament si imprejurimi: -abori de padure, specifica de cimpie, cum sunt: -stejarul -salcim

-arbuşti de diverse tipuri �cătină roşie (tamarix romosissima)

�specii de măceş (rosa) -flora spontană

�ciulini (ceratocarpus arenarius) �graminee (stipa joanis, stipa pulcherrima, stipa stenophila, etc.)

�pirul crestat (agropyrum cristatum) �specii de lucernă (medicago) �cimbrişor (thymus) �rogozul (carex gracilis, carex acutiformis, carex riparia) �dentiţa (bidens tripartita) Impactul prognozat Implementarea proiectului nu va avea un impact semnificativ asupra biodiversitatii existente in prezent pe amplasament sau zonele adiacente. De asemenea, zona de amplasament nu este una ocrotita, pentru flora si fauna specifica. 4.6 Peisajul Realizarea noii investitii nu va avea un efect semnificativ asupra peisajului din zona, aceasta integrindu-se in acesta, investitia fiind una specifica agroozootehnica. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului Suprafata (ha)

{nainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicarea a proiectului

Recultivata

Zone construite 0,00 8,00 - 4.7 Mediul social si economic Zonele adiacente noii investitii au un caracter agricol, astfel incit realizarea noii investitii va oferi noi locuri de munca pentru locuitorii din Amaru si zona invecinata, precum si venituri la bugetele locale si centrale. De asemeni se va asigura si un produs cerut pe piata alimentara, carnea de pui, de calitate superioara si ieftine pentru pietele din zona (Buzau, Braila, Galati). 4.8 Conditii culturale si etnice Nu este cazul 5. Analiza alternativelor Alternative avute in vedere



60

Proiectul propus constituie o actiune de integrare economica (cultivarea cerealelor, Ferme zootehnice), la standardele din Uniunea Europeana. 6. Monitorizarea Pentru automonitorizarea activitatilor ce se vor desfasura in noua investitie, se propune urmatorul plan, pentru principalii factori de mediu: 6.1 Factorul de mediu apa -periodicitate: o data cu vidanjarea -parametrii urmariti: �pH

�Suspensii solide, TSS �CBO5

�CCO-Cr �Detergenţi �Substanţe extractibile

-locul monitorizarii probele se vor recolta din vidanja, la statia de epurare 6.2 Factorul de mediu aerul -periodicitate semestrial -parametri urmariti CO, SOx, Nox, NH3 -locul monitorizarii la limita incintei, conform STAS 12574/1997 6.3 Factorul de mediu solul -periodicitate: anual

-parametrii urmariti: -pH -substante organice

-detergenţi -azotati+azotiti

-locul monitorizarii se vor preleva probe dintr-un punct din incinta fiecarei Fermei

Evidenta gestionarii deseurilor se va face de catre beneficiar, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avind obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora la organele abilitate (APM Buzau). 7. Situatii de risc Activitatea analizata nu va afecta sanatatea populatiei din zona prin masurile igienico-sanitare luate din proiect. Un alt risc l-ar putea constitui incendiul izbucnit la halele de crestere a puilor de carne; acest risc este micsorat prin dotarea cu mijloace de prima interventie, precum si cu instalatii de stins cu apa (atit din interior cit si din exterior). Calculul simplificat pleaca de la urmatoarele date:

Clasificarea probabilitatii Clasificarea gravitatii 3 = mare 3 = majora 2 = medie 2 = medie 1 = mica 1 = usoara



61

Date de intrare: probabilitate gravitate 1=mica 2 = medie Valoarea riscului: Riscul = probabilitate x gravitate = 1 x 2 = 2 Scara valorica privind riscul: 1-3: risc mic 4-6: risc acceptabil 7-9: risc mare 8. Descrierea dificultatilor In procesul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului nu s-au pus probleme deosebite de culegere de informatii, consultare documente si documentatii, vizite pe teren, etc., managementul SC VIS CAMPI SRL Urziceni asigurind concursul pentru realizarea Studiului de impact. 9. Rezumat fara caracter tehnic a. Descrierea activitatii Investitia care se propune, ““Constructia Fermei de crestere a puilor de carne apartinand SC VIS CAMPI SRL, din Com. Amaru, Jud. Buzau” prezinta mai multe avantaje pentru locuitorii din AMARU, cum ar fi asigurarea de locuri de munca, precum si fabricarea unor produse de calitate pentru consumul locuitorilor. Activitatea desfasurata va fi una obisnuita in astfel de obiective, Complexul de crestere a puilor pentru carne urmind a fi dotata cu utilaje moderne, care respecta cerintele privind protectia mediului. Activitatile umane conduc, intentionat sau neintentionat, la degradarea ecosistemelor. Procesele de degradare pot da nastere la diverse raspunsuri ale ecosistemelor, in functie de intensitate, durata si nivelul impactului. In toate situatiile se impune reconstructia zonelor afectate, care are ca scop readucerea sistemului degradat la o anumita forma care sa fie protectoare, productiva, placuta estetic si valoroasa din punct de vedere al speciilor. Reconstructia ecologica trebuie sa refaca anumite caracteristici ale ecosistemelor naturale, sau cit mai aproape de acestea, existente inainte de aplicarea proiectului sau de existenta unei instalatii industriale. Complexul de crestere a puilor pentru carne Amaru, operator SC VIS CAMPI SRL va produce pui destinati abatorizarii, la o greutate de cca. 2,2 kg/buc. Productia se va realiza in cadrul a Patru Ferme specializate, care alcatuiesc Complexul de crestere a puilor pentru carne in sistem la sol, in total 35 hale, dotate cu echipamente moderne de crestere: -adaposturi -sistem de alimentare cu hrana -sistem de alimentare cu apa



62

-sistem de ventilatie si control al atmosferei din interiorul halelor -sistem de crestere la sol, pe principiul totul plin, totul gol, tehnologie care este prietenoase mediului, respectindu-se prevederilor BAT/BREF -evacuarea uscata a gainatului de pasare, depozitarea temporara, urmata de folosirea ca fertilizant pe terenurile agricole proprii

Finantarea investitiei se va face partial cu fonduri structurale de la Uniunea Europeana, prin Programul FDEAR. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa efectelor negative asupra mediului prin implementării proiectului Protectia apei De la activitatile propuse a se realiza in zona studiata se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate:

ape uzate menajere, colectate de la grupurile sanitare ale Filtrelor Apele de la igienizarea spatiilor apele pluviale, colectate de pe caile de acces si de pe acoperisuri, care se propune a se evacua la terenurile din jur

De la activitatea Fermei rezulta ape uzate tehnologice, provenite de la igienizarea spatiilor de productie. La sfirsitul unui ciclu de productie halele se golesc de pasari, fiind apoi supuse unui proces de igienizare, in vederea reluarii ciclului de productie. Apele uzate, rezultate la operatiile de igienizare la halele de productie, se aduna in canalul colector separat, care le deverseaza in fosa vidanjabila, de unde sunt preluate si trimise, cu vidanja, la o Statie de epurare. Factorul de mediu apa va fi protejat prin evacuarea apelor uzate de tipul menajer si tehnologic la bazine vidanjabile, de unde vor fi transportate la o statie de epurare. {n aceasta situatie parametrii de calitate ai apelor uzate evacuate de la ansamblul propus se vor incadra in prevederile normativului NTPA 002/2005, astfel incit impactul noii activitati asupra apei va fi in limite acceptabile Protectia aerului Sursele potentiale de poluare a aerului ale noilor obiective de investitie propuse in zona sunt constituite din evacuarea aerului din halele de crestere a puilor. Surse de poluare a aerului In cadrul unei Ferme de pasari, mirosurile specifice constituie o problema majora privind impactul asupra mediului, in special confortul locuitorilor. Amplasamentul Fermei, departe de aglomerari urbane mari, precum si de localitatile rurale din zona, constituie o masura de diminuare a impactului mirosului, luata in situatia aplicartii acestui proiect. In general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reactiile la stimuli de miros (odorizanti) nu sunt intotdeauna predictibile. {n plus, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim instinctiv anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul, poate fi adaptat unor anumiti stimuli dupa expunere si poate fi atenuat cu timpul.



63

Interpretarea mirosurilor survine dupa perceptie. Nasul tinde sa clasifice mirosurile in functie de sursa sau in asociere cu o substanta familiara. {n tabelul de mai jos se prezinta o clasificare empirica a diferitelor mirosuri:

Nr. crt.

Sursa cea mai importanta din activitatea de productie

Substanta chimic cea mai importanta

1 Reziduuri de la pasari domestice, urina Amoniac 2 Reziduuri specifice de porc, faina de peste, oua

stricate Hidrogen sulfurat

3 Peste sau carne stricata, excremente in descompunere Amine 4 Reziduuri specifice sulfuroase, laturi,piele stricata Scatoli, indoli, sulfuri,

putriscine 5 Balegar deshidratat, namol organic Sulfuri 6 Balegar compus, balegar amestecat cu fin scatoli

Mirosurile intepatoare sunt asociate substantelor amoniacale. Mirosurile de putrefactie provin de la substante sulfuroase cum sunt alimentele (furajele) pe baza de proteine, care trec prin descompunere septica. Nivelul mirosurilor depinde in mare masura de conditiile atmosferica, fiind influntat in special de viteza vintului; la viteze foarte mari ale vintului are loc o dispersie rapida, nivelul mirosului fiind foarte scazut. Cea mai importanta dimensiune a mirosului este acceptabilitatea. Aceasta poate cel mai bine promovata printr-o campanie de relatii cu publicul, incluzind recunoasterea problemei, demonstrind dorinta de a face ceva in acest sens, de a da sugestii pentru solutionarea plingerilor si eforturi de a educa populatia cu privire la importanta zootehniei si implicatiile eliminarii acesteia. Pentru emisiile odorizante s-au luat in calcul mai multe surse printre care si experimentele cu diete cu continut scazut de proteina la pasari (vezi tabelul de mai jos).

Emisii Proteine scazute “Normal” proteine

Unitate odor. (Oue pe secunda) 371 949 H2S (mg pe secunda) 0,008 0,021

Ferma care constituie obiectul acestei documentatii este situata la peste 500 m departare de intravilanul localitatii, si intruneste conditiile impuse pentru a fi construita. Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru cladirile situate in intravilan. Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in atmosfera vor fi construite perdele vegetale pe conturul fermei. Alte surse de poluare a aerului a. Arderea gazului metan in Centrala termica, care asigura caldura in spatiile destinate birourilor, filtrelor sanitare, laborator, din care rezulta gaze arse, care se face prin intermediul unei centrale termice, care respecta limitele maxime admise de Normele de protectie a atmosferei. b. Arderea combustibilului solid in Centrala termica pentru incalzirea halelor Incalzirea halelor se va face prin intermediul unor Centrale termice, care vor functiona cu resturi vegetale (biomasa, 1 modul pe fiecare hala); Centralele vor produce apa calda, care va fi introdusa in hale, prin intermediul unor aeroterme.



64

De asemenea, proiectul prevede si Centrale termice care functioneaza cu gaz metan drept combustibil. Cele doua sisteme de incalzire vor functiona alternativ, in functie de situatia stocurilor de combustibil solid (resturi vegetale). Cazanul are o functionare automatizata, procesul fiind condus de un calculator, care dirijeaza arderea in functie de o serie de parametri din interiorul camerelor de uscare (umiditate lemn, presiune atmosferica, temperatura exterioara, specie de lemn, etc.) Fabricantul cazanului garanteaza urmatoarele valori maxime ale poluantilor evacuati in atmosfera: -CO < 250mg/Nmc -NOx < 500mg/Nmc -pulberi < 100mg/Nmc, valori mai mici decit limitele maxime admise prin Ordinul MAPPM nr. 462/93 c. Evacuarea gazelor arse din cele patru incineratoare de pasari Pentru indepartarea cadavrele pasarilor, acestea vor fi depozitate temporar intr-un conteiner special, de unde vor fi introduse in cele patru incineratoare, cu capacitatea de 40to/ora fiecare, cu care se vor dota fiecare din cele patru ferme ale Complexului avicol Amaru. Protectia solului Realizarea noilor obiective de investitii, propuse in zona studiata va avea un anumit impact asupra solului, prin schimbarea structurii acestuia. Din activitatea analizata vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri, care ar putea afecta calitatea solului daca nu ar fi gestionate corespunzator:

�deseurile menajere se depoziteaza in containere, care sunt preluate periodic si transportate la rampa de gunoi a localitatii. �cadavrele pasarilor, care vor fi depozitate intr-un conteiner, fiind apoi incinerate intr-un incinerator propriu fiecarei din cele patru ferme �dejectiile de la activitatea de crestere a pasarilor, care sunt evacuate de la Ferma, depozitate temporar, fiind ulterior folosit ca fertilizant pentru terenurile agricole.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului Activitatile umane conduc, intentionat sau neintentionat, la degradarea ecosistemelor. Procesele de degradare pot da nastere la diverse raspunsuri ale ecosistemelor, in functie de intensitate, durata si nivelul impactului. Prin masurile de depozitare, indepartare si valorificare a deseurilor, canalizarea si epurarea apelor uzate, solul din incinta si vecinatati este protejat impotriva poluarilor. Depozitarea deseurilor generate dupa realizarea proiectului se va face selectiv, pe categorii, individualizat, pe tipuri de functiuni, cu respectarea conditiilor de amplasament din Ord. MSF 536/97. Gestionarea deseurilor Din activitatea Complexului de crestere a puilor pentru carne la sol vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

�deşeuri menajere, provenite de la angajaţii care lucrează în cadrul Fermei, inclusiv cele rezultate din activitatea de întreţinere a curăţeniei în amplasament; deşeurile



65

menajere se depozitează în containere, de unde sunt apoi preluate periodic şi transportate la Depozitul de deseuri urbane a localitatii �cadavrele pasarilor, care vor fi depozitate temporar intr-un conteiner special, de unde vor fi livrate pentru incinerare �dejectiile de la activitatea de crestere a pasarilor, evacuate de la Complexul de crestere a puilor pentru carne Dulbaru, care sunt livrate pentru folosirea ca fertlizant pe terenuri agricole

b. Metodologii utilizate in evaluarea impactului asupra mediului La elaborarea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului s-au folosit urmatoarele:

�Documentatii tehnice privind proiectul investitiei analizate �Dosare speciale ale societatii privind protectia mediului, gospodarirea apelor si autorizari diverse (P.S.I., sanitar-veterinare si sanitare, etc.), contracte, conventii, adrese, etc.; �Examinarea unor informatii de arhiva SC VIS CAMPI SRL; �Documentare în teren; �Consultarea unor angajati ai societatii (din conducerea societatii, responsabili cu probleme specifice, sefi de sectoare); �Consultarea unor membri ai comunitatii locale; �Relevarea situatiei existente pe amplasamentul activitatii

�Enciclopedia geografica a Romaniei- Ed. Academiei, Bucuresti, 1983 �Lucrarea “Judetele patriei, Buzau”, Ed. Institutul de geografie, Buc. 1973. �Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2001, editat de CNS �Curs de intocmire a Studiilor de impact si Bilanturi de mediu, organizate de ICIM Bucuresti, 1997, absolvite de elaboratorul Bilantului de mediu �Alte lucrari de mediu elaborate de SC CEPROHART SA Braila �Negulescu M. “Protectia mediului”, Ed. tehnica, Buc, 1995 �Vadineanu A., “Ecologie”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 �Stoianovici C., “Poluarea aerului in industria petrochimica”, Ed. Tehnica, Buc. 1965

�actele de reglementare si control ale APM si SGA Buzau c. Impactul prognozat asupra mediului Tehnologia adoptata pentru cresterea puilor pentru carne, in conformitate cu prevederile BAT/BREF, va conduce la un impact redus asupra factorilor de mediu, cu accent mai ales pe protejarea calitatii apelor si a solului, prin gospodarirea corespunzatoare a dejectiilor. d. Identificare zonei pe care se resimte impactul Avind in vedere amplasamentul noii investitii, consideram ca impactul noilor activitati, combinat cu cel al activitatilor existente, se va manifesta doar in incinta fermelor aferente Complexului AMARU, precum si pe o zona de maximum 100-150ml de limita incintei. e. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Apa-se va realiza bazine vidanjabile, de unde apele uzate vor fi transportate la o statie de epurare, care va reduce substantial emisia de poluanti in apele de suprafata. Sol- suprafetele de circulatie ale mijloacelor auto, platformele tehnologice sunt realizate din beton, astfel incit se diminueaza cantitatile potentiale de poluanti care ar ajunge in sol; dejectiile rezultate din activitatea de crestere a puilor pentru carne vor fi folosite ca fertilizant pe terenurile agricole.



66

Aerul-in general activitatea de cresterea puilor pentru carne nu afecteaza aerul atmosferic, decit prin mirosul specific, care poate conduce la disconfortul locuitorilor; masurile luate, inclusiv prin alegerea amplasamentului, la cel putin 500ml de zonele locuite, vor conduce la un impact redus asupra acetui factor de mediu. f. Concluzii majore rezultate Determinarea indicelui de poluare globala In cele ce urmeaza se prezinta o metoda de aprecieree a starii de sanatate sau de poluare a mediului si de exprimare cantitativa a acestei stari pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate considerati specifici pentru factorii de mediu analizati. Metoda presupune parcurgerea unor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili sa reflecte o stare generala a factorilor de mediu analizati si corelarea acestora printr-o metoda grafica. In anexa se prezinta calculul “Indicelui de poluare globala -Ipg”, considerandu-se influenta asupra a trei factori de mediu : -apa -aerul (inclusiv sanatatea oamenilor) -solul Pentru fiecare din acesti trei facori s-a intocmit o scara de bonificatie, de la 0 la 10, valoarea 10 reprezentand starea ideala pentru fiecare. Suprafata triunghiului echilateral, care uneste varfurile celor trei scari de bonitate (Si, mmp) reprezinta starea ideala a mediului din zona de amplasament a activitatii. Suprafata triunghiului rezultat prin unirea punctelor de bonitate efectiva a fiecarui din cei trei factori de mediu (Sr, mmp) va reprezenta starea reala a mediului afectat numai de activitatea propusa analizei. Indicele de poluare globala -Ipg este raportul dintre Si si Sr. Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrica (triunghiul) ilustrand starea reala a mediului se suprapune pe triunghiul care reprezinta starea ideala. Cand exista modificari in calitatea factorilor de mediu, indicele Ipg va capata valori supraunitare, din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei trunghiului care reprezinta starea reala, ca urmare a activitatii obiectivului analizat. S-a obtinut o scara cu valori de la 1 la 6, pentru indicele poluarii globale, dupa cum urmeaza : i = 1 -mediu neafectat de activitatea umana; 1< i < 2 -mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile;

2 < i < 3 -mediu supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata;

3 < i < 4 -mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata; 4 < i < 6 -mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata; i > 6 -mediu degradat impropriu formelor de viata. Avantajele metodei constau in faptul ca :

-ofera o imagine globala a starii de sanatate a mediului, a calitatii acestuia la un moment dat ; -permite compararea unor zone diferite, cu conditia ca acestea sa fie analizate pe baza acelorasi indicatori;



67

-permite compararea starii unei zone in diferite momente de timp, oferind posibilitatea urmaririi evolutiei atat a calitatii diferitilor factori de mediu cat si a calitatii globale a mediului in zona respectiva.

Notele acordate pentru aprecierea calitatii celor trei factori de mediu luati in consideratie pentru activitatea analizata sunt : -pentru apa: 9,0 -pentru aer: 8,5 -pentru sol: 8,0 Valoarea obtinuta pentru Ipg este de 1,50, care confirma aprecierile anterioare privind efectul redus de poluare a mediului de catre activitatea propusa spre avizare (mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile).

Proiectul supus analizei, ““Constructia Fermei de crestere a puilor de carne apartinand SC VIS CAMPI SRL, din Com. Amaru, Jud. Buzau”, titular SC VIS CAMPI SRL Urziceni, poate primi acordul de mediu pentru realizarea obiectivului, conform legislatiei de mediu.

g. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Noul obiectiv nu afecteaza in mod negativ conditiile de viata ale locuitorilor, dimpotriva, prin noile locuri de munca, acestea se vor imbunatati. Din punct de vedere social, prin noua investitie se asigura cca. 100 noi locuri de munca, situatie care va contribui la cresterea standardului de viata a populatiei. Intocmit, Ing. P. Ciobanu



68

BREVIAR DE CALCUL

A. Evacuarea apelor uzate Determinarea cantitatilor de apa de alimentare s-a efectuat conform:

- seriei STAS : 1342 / 2-87, 1343 / 1-90, 1478 / 90, Ord. M.S. nr.1957 / 95; - Norme cantitative şi calitative de apă pentru unităţi industriale MAPM/1990 - Determinarea debitelor de apa de canalizare, STAS 1846 / 90. - Determinarea cantităţilor de ape pluviale, STAS 1846 / 90.

Elemente de calcul:

- numar de salariaţi; - numar de pasari - grupa proceselor tehnologice; - suprafata (totală, construită, spaţii verzi etc.).

Structura necesarului de apa:

- apă în scop igienico-sanitar; - apă în pentru adăparea animalelor.

Alimentarea cu apa 1. Necesarul de apa în scop igienico-sanitar pentru salariati, Ni:

Ni = U x n, unde U1 – nr. salariaţi = 200 ; n1 – necesar specific de apă = 80 l /zi; Ni = (200 x 80) : 1000 = 16,00mc/zi 2. Necesarul de apa pentru pasari (apa de baut + igienizare spatii), Nt: �capacitate ferma (max.): 680.000locuri �consum specific: 0,46mc/1000capete*zi �necesarul zilnic de apă, Nt Nt = Σ(N x q sp) = 680.000locuri x 0,46mc/1000cap*zi = 312,8mc/zi, în care N = nr. capete q sp = consum specific de apă Necesarul total de apa al folosintei, N: N = Ni + Nt = 16,00mc/zi + 312,8mc/zi = 328,80 mc/zi Cerinţa de apă la sursa, Qs: Qs = Ks x Kp x N = 1,02 x 1,1 x 328,80 mc/zi = 368,00 mc/zi Volume de apa asigurate în sursa:

-În regim nominal = 368,00 mc/zi DDD.. 135,00 mii mc/an; -În regim minim = 368,00 mc/zi DDD.. 135,00 mii mc/an

Necesarul total de apa:

- Q zi maxim: 395,00 mc/zi; - Q zi mediu : 328,00 mc/zi - Q zi minim: 328,00 mc/zi

Cerinta totala de apa: - Q zi maxim: 442,00 mc/zi; - Q zi mediu : 368,00 mc/zi



69

- Q zi minim: 368,00 mc/zi - V anual: 135,00 mii mc/an;

Evacuarea apelor 1. Ape menajere uzate, Qm: Apele menajere uzate, provenite de la grupurile sanitare şi filtrele sanitare ale celor 2 ferme ale complexului zootehnic, vor fi colectate în câte un bazin vidanjabil etanş, din beton armat, fiecare cu V = 100 mc, prin intermediul unor conducte din PEID, cu Dn = 200 mm, în lungime totală de 16 m Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar ale Fermelor se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza in bazinul vidanjabil, cu volumul util de 100,0mc, iar de aici apele sunt preluate si trimise cu vidanja la o Statie de epurare. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 16,00mc/zi = 12,80 mc/zi; 2. Ape tehnologice uzate 2.1 Apele menajere uzate, provenite de la grupurile sanitare şi filtrele sanitare ale celor 2 ferme ale complexului zootehnic, vor fi colectate în câte un bazin vidanjabil etanş, din beton armat, fiecare cu V = 100 mc, prin intermediul unor conducte din PEID, cu Dn = 200 mm, în lungime totală de 16 m Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar ale Fermelor se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza in bazinul vidanjabil, cu volumul util de 100,0mc, iar de aici apele sunt preluate si trimise cu vidanja la o Statie de epurare. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 16,00mc/zi = 12,80 mc/zi; 2.2 Apele tehnologice uzate rezultate de la igienizarea periodică a halelor de creştere-îngrăşare a puilor, din fiecare fermă, vor fi colectate gravitaţional prin intermediul unor canale betonate, în câte o staţie de pompare, de unde vor fi pompate spre câte un bazin vidanjabil, din beton armat, fiecare cu V = 500 mc. Lungimea totală a reţelei de canalizare pentru apele tehnologice uzate va fi de 1.500 m. De la activitatea Fermei rezulta ape uzate tehnologice, provenite de la igienizarea spatiilor de productie (halelor). La sfirsitul unui ciclu de productie halele se golesc de pasari, fiind apoi supuse unui proces de igienizare, in vederea reluarii ciclului de productie. Apele uzate, rezultate la operatiile de igienizare la halele de productie, se aduna in canalul colector separat, care le deverseaza intr-un bazin vidanjabil, cu volumul de 100mc, de unde sunt preluate si trimise, cu o cisterna speciala, in anumite perioade ale anului, la irigarea terenurilor aflate in proprietate sau in arenda. 2.3 Apele meteorice colectate de pe clădirile celor 2 ferme ale complexului şi din incintele amenajate ale acestora, se vor scurge gravitaţional în reţelele de canalizare pentru apele tehnologice uzate, prin intermediul cărora vor ajunge în bazinele de colectare-stocare temporară a apelor tehnologice uzate, realizându-se astfel o diluţie naturală a apelor rezultate de la igienizarea periodică a halelor de creştere a puilor



70

Parametrii de calitate ai apelor uzate transportate la statia de epurare se vor încadra, în limitele legale, conform Normativului privind condiţiile de descărcare în retelele publice de canalizare a apelor uzate, Indicativ NTPA 002/2005, asfel: �pH 6,5-8,5 �MTS 350 mg/l �CBO5 300mg/l �CCO-Cr 500mg/l Indicatori ai apelor uzate Debitul de ape uzate colectate in bazinul vidanjabil (fara apele de igienizare, care se produc numai la schimbarea populatiilor de pasari): 12,80 mc/zi Apele uzate care se evacueaza de la grupurile sanitare sunt ape menajere obisnuite, care vor avea urmatorii parametri maximali (conform literaturii de specialitate - Degremont "Memento techniqe de l′eau"): �pH 6,5-8,5 �MTS 350 mg/l �CBO5 300mg/l �CCO-Cr 500mg/l Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati in mediu, locul evacuarii sau emisarul Cantitatea totala de poluanti evacuati zilnic cu apele uzate: -MTS 4,50kg/zi -CBO5 3,80kg/zi -CCO-Cr 6,40kg/zi Concentratia în poluanti a apelor uzate evacuate la statia de epurare Buzau, conform NTPA 002/2005: -suspensii totale max. 350mg/l -CBO5 max. 300mg/l -CCO-Cr max. 500mg/l Receptorul natural al apelor uzate provenite de la activitatea Fermelor este Statia de epurare. Transportul apelor uzate se face prin intermediul vidanjelor. B. Cantitatea de dejectii Cantitatea de dejectii rezultata, tinind seama de cantitatea de nutreturi care intra in proces, gradul de asimilare si transformare (produs finit, energie vitala) si cantitatile de dejectii rezultate, se determina ca mai jos. Conform cap. 3.3.1.1., tab. 3.26, cantitatea de dejectii rezultate de la cresterea tineretului in sistemul baterii cu benzi pentru evacuarea dejectiilor, este de 10kg/cap pasare/an. Cantitatea totala de dejectii evacuate din Fermele Amaru va fi: C = 680.000 locuri x 10kg/an/loc : 1000 kg/to = 6.800 to/an Dejectiile rezultate in acest sistem de evacuare vor avea o umiditate de cca. 60%; greutatea specifica a dejectiilor va fi de cca. 1,20to/mc, astfel incit volumul dejectiilor rezultate va fi de: V = C : γ = 6.800 to/an : 1,15to/mc = 6.000mc/an.



71

Dupa depozitarea timp de min. 4-6 luni, dejectiile se pot valorifica prin aplicarea ca ingrasamint pe terenurile agricole proprii sau ale altor beneficiari. Determinarea suprafetei de teren necesara pentru aplicarea dejectiilor ca fertilizant Continutul de substante active ale dejectiilor de pasare este: -azot 8-23 kg/to -fosfor 12-20kg/to -potasiu 7-12kg/to Cantitatea anuala de dejectii de pasare va fi de14.000 to/an. Cantitatea medie totala de azot din dejectiile de pasare:

-15kg/to x 6.800 to/an = 102.000 kg/an -suprafata de teren necesara se calculeaza cu relatia: Sta=Ct az./Doz.az., in care: Sta = suprafata de teren agricol necesar in vederea fertlizarii Ct az.= cantitatea anuala de azot rezultata de la ferma (102.000 kg/an) Doza de azot/ha=210 kg/an (170kg/an dupa primii patru ani) Sta1= 102.000 kg/an : 210kg/an = 485,0 ha (primii 4ani) Sta2= 102.000 kg/an : 170kg/an = 600,0 ha (dupa primii patru ani) Pentru aplicarea dejectiilor fermentate pe terenurile agricole, conform Ordinului 344/2004 al MAPM, se va intocmi un studiu de specialitate pentru terenurile pe care urmeaza a fi aplicate de catre OSPA. Intocmit, Ing. P. Ciobanu

raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...

Documents