PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENTELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE

DeCeE

PORTOFOLIUPENTRU

EVALUARE FINALA

Cursant: DANIELA IRINA BARSANProfesor matematica

Scoala cu cls I-VIII “AVRAM IANCU” BAIA-MARE MARAMURES

2008

Neconcordanta intre programa scolara si manuale

Programele scolare au traversat in ultimii ani o perioada de schimbari complexe ,

lucru care s-a repercutat si asupra manualelor scolare, uneori existand si

neconcordante intre acestea.

De exemplu in programa pentru clasa aV-a ,in cadrul unitatii de invatare Numere

naturale, este prevazut continutul Compararea,aproximarea si ordonareanumerelor

naturale , iar in manualul Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2004, este omisa

aproximare.

Un alt exemplu ar fi continutul Divizibilitate. In programa se cere doar

divizibilitatea cu 10 ,5 ,2 ,iar in manual mai apare divizibilitatea cu 3 , 4 , 9 , 25 .

Tot in afara programei sunt : Descompunerea numerelor naturale in produs de

factori primi ,Cel mai mare divizor comun ,Cel mai mic multiplu comun.

O cercetare amanuntita aprogramei si a manualelor scolare ar releva si alte

neconcordante dar , avand in vedere faptul ca profesorul se ghideaza in primul rand

dupa programa , precum si faptul ca aceste neconcordante constau in general innnnn

plusuri aduse de manuale , consider ca aceste aspecte nu afecteaza procesul instructiv-

educativ al elevilor.

TEST DE EVALUAREMATRICEA DE SPECIFICATIE

NIVELURI TAXONOMI

CE

CUNOASTERE

APLICARE REZOLVARE DE

PROBLEME

TOTAL(%)

CONTINUTURI

NUMERE INTREGI

6% 1item

5 pct

9% 1item

8 pct

9% 3item

13 pct

30%

NUMERE RATIONALE

6% 1item

5 pct

9% 2item

8 pct

9% 3item

13 pct

30%

TRIUNGHIUL

8% 2item

8 pct

12%

3item

12 pct

12%

6item

18 pct

40%

TOTAL 20%

4item

18 pct

30%

6 item

28 pct

50%

12item

44 pct

100%

22item

i

90 pct

Am atribuit celor 3 domenii (cunoastere, aplicare, rezolvare de probleme) ponderile 20%, 30%, respectiv, 50%, iar celor 3 continuturi (numere intregi, numere rationale, triunghiul) ponderile 20%, 30%, 50%

Ponderile din celulele matricei au fost calculate inmultind ponderile de pe fiecare linie cu ponderile de pe fiecare coloana

20% x 30% = 6%De multe ori se obisnuieste ca in locul ponderii sa fie trecut numarul de itemi

ai testului (22 itemi.) Numarul de itemi 12% x 22 = 2iIn matrice am figurat si punctajul crespunzator itemilor din fiecare celula:

6% x 90 = 5 puncteSe acorda 10 puncte din oficiu

Test de evaluare

Clasa a VII-a

Toate subiectele sunt obligatorii Timpul efectiv de lucru este 50 min Se acorda 10 puncte din oficiuPartea I (completati pe lucrare rezultatul)

5p 1. Rezultatul calculului 4-14*2 este…4p 2.Completati pe lucrare, desenul Din figura cu o mediana. 5p 3.Sub forma zecimala,numarul 7/4 este egal cu…4p 4. In triunghiul ABC echilateral punctul Meste mijlocul lui BC. Masura unghiului BAM este… Partea a II-a (pe lucrare scrieti litera corespunzatoare rezultatului corect)8p 5. Solutia in Z a a ecuatiei 2x +3 = 1 este : A) 2 B) 1 C) -1 D) -24p 6. A 7-a zecimala a numarului 5, (2704) este : A) 0 B) 7 C) 4 D) 24p 7. In triunghiul isoscel ABC, [AB] ≡ [AC], m(B) = 54°. Atunci m(A) este egal cu:

A) 54° B) 36° C) 126° D) 72°4 p 8. Rezultatul calculului 3/4 - 0.5 este:

A) 1/4 B) 1/2 C) 1 D) 4/6 4p 9. Daca triunghiul ABC si triunghiul BCD sunt echilaterale, atunci m(ABD) este:

A) 60° B) 90° C) 120° D) 180° Partea a III-a (pe lucrare scrieti rezolvarea completa) 10. Fie fractiile 1/9, 1/12, 1/34p a) ordonati crescator5p b) aduceti la acelasi numitor4p c) calculati 1/3 + 1/9 – 1/12 11. Efectuati4p a) 5 – 3 x (-4) =5p b) ׀2-7׀) + 2 – (-׀3-׀ = 4p c) -5² + (-5 + 3 – 2 )² = 12. Fie triunghiul ABC cu m(A) = 90°, m(C) = 30° si BC = 10 cm3p a)Construiti simetricul B a lui B fata de A.3p b) Stabiliti natura triunghiului BBC.3p c)Aflati perimetrul triunghiului BBC.3p d)Daca M este mijlocul luiBC, aflati perimetrul triunghiului ABM.3p e) Aflati m(AMC).3p f)Daca AD este perpendiculara pe BC, aflati m(DAM).

BAREM DE EVALUARE

Partea I Se puncteaza doar rezultatul, astfel:pentru fiecare raspuns se acorda fie

punctajul maxim prevazut in dreptul fiecarei cerinte ,fie 0 puncte Nu se acorda punctaje intermediare

1. …………………………………………(5p)2.completare desen………………………...(4p)3. …………………………………………(5p)4. …………………………………………(4p)

Partea a II-a Se puncteaza doar rezultatul, astfel:pentru fiecare raspuns se acorda fie

punctajul maxim prevazut in dreptul fiecarei cerinte ,fie 0 puncte Nu se acorda punctaje intermediare

Nr. item 5 6 7 8 9Rezultate C A D A C

Partea a III-a Penrtru orice solutie corecta, chiar daca este diferita de cea din barem, se

acorda punctajul maxim corespunzator. Nu se acorda fractiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare

pentru rezolvari partiale, in limitele punctajului indicat in barem10. a) ordonare …………………..(4p) b) NC = 36 ………………… (2p) amplificare 1/3 ………… (1p)

amplificare 1/9 ………… (1p)amplificare 1/12 ………….(1p)

c) 1/3 + 1/9 = 4/9 …………….(2p)rezultat final: ……………..(2p

11. a) -3 x (-4) = 12 ………………(2p)Finalizare 17 ………………(2p)

b) 3 = ׀3-׀ …………………….(1p)׀5-׀ = ׀2-7׀ ………………...(1p)

5׀ = 5׀- ……………………(1p)-(-2) = 2 …………………...(1p)Finalizare ………………….(1p)

c) -5² = -25 …………………..(1p)(-5 + 3 – 2) = -4 …………..(1p)(-4)² = 16 ………………….(1p)Finalizare ………………….(1p)

12. a) constructie …………………………………………………….(3p) b) justificare tr. Echilateral ………………………………………(3p) c) perimetru tr. BBC ……………………………………………..(3p) d) AM – mediana corespunzatoare ipotenuzei …………………..(1p)

justificare tr. ABM echilateral ……………………………….(1p)perimetru ……………………………………………………..(1p)

e) m(AMC) ……………………………………………………….(3p) f) AD inaltime in tr. ABM – echilateral, AD – bis ……………….(2p)

m(DAM) = 30° ……………………………………………….(1p)

Elemente de deontologie a evaluarii in contextul cresterii actului educational

Evaluarea este o etapa importanta in procesul instructiv-educativ, asigurand in

acelasi timp si un control permanent asupra calitatii actului de predare-invatare si o

mai buna adaptare a metodelor didactice in functie de gradul de receptivitate al

copiilorde dificultatea continuturilor si de particularitatile specialitatii predate.

Evaluarea este actul didactic care asigura evidentierea calitativa si cantitativa

a cunostintelor dobandite de elevi si nivelul performantelor acestora .Totodata ea

realizeaza si o ierarhizare a elevilor , in functie de care acestia se pot inscrie la liceu

sau scoli profesionale .

Actiunea de cercetare a actului de evaluare a dus la aparitia si dezvoltarea

unei stiinte a evaluarii denumita docimologie ( termenul provine din limba greaca,

dokime=proba, cantarire). Docimologia dupa Vasile Pavelescu este stiinta examinarii

sau stiinta care se ocupa cu studiul examenelor, concursurilor si notarii, a formelor

procedeelor si mijloacelor care asigura aprecierea justa si obiectiva a cunostintelor

celor examinati.

Evaluarea implica trei componente: controlul sau verificarea cunostintelor,

aprecierea sau estimarea nivelului de performanta si notarea.

Evaluarea are mai multe forme: evaluarea initiala prin care se

diagnosticheaza nivelul de pregatire la inceputul unui an sau ciclu de studii si care are

un barem minimal; evaluarea curenta (de progres) si care are ca obiectiv pregatirea

continua pentru realizarea feed-back-ului; evaluarea periodica (intermediara) prin care

se verifica gradul derestructurare al materiei si evaluarea finala sau sumativa prin care

se vverifica capacitatea de sinteza si cunoasterea intregii materii de studiu.

In functie de procedeele folosite, evaluarea poate fi orala sau scrisa, poate

avea forma unor examene practice sau poate fi efectuata pe baza unor lucrari realizate

in mod independent de elevi (portofolii, caiete pentru munca suplimentara).

Dintre aceste tipuri de evaluare cea mai des folosita la matematica este

evaluarea scrisa deoarece in cazul evalurii orale examinarea elevului este incompleta.

Un alt dezavantaj al evaluarii orale la matematica este lipsa unui barem unitar.

In ultimii ani s-a implementat si un sistem de evaluare electronic pe baza

unor programe de evaluare. Acest mod de evaluare are ca avantaj o diferentiere mai

obiectiva iar ca dezavantaj evaluarea superficiala a cunostintelor (nu se verifica

algoritmul de rezolvare ci se evidentiaza doar rezultatul).

O etapa importanta in evaluare este notarea. Aceasta se face prin cifre,

calificative sau litere(Marea Britanie). La noi se foloseste notarea prin calificative la

ciclul primar si prin cifre la restul formelor de invatamant. O polemica a luat nastere

pornind de la trecerea, dupa clasa a 4-a de sistemul de calificative la note propriu-zise,

foarte multi elevi si parinti neavand o perceptie corecta asupra notelor si asupra

gradului in care acestea reflecta realitatea.

In ultimii ani a existat o tendinta generala de a incadra elevii intr-un curs

superior de studii nu pe baza unor evaluari periodice (teze unice) si ca urmare a

rezultatelor scolare obtinute pe parcursul unui ciclu de studii lucru care a dus la o

ierarhizare nu intotdeauna obiectiva a elevilor si, in ciuda aparentelor factorul de strs

nu se reduce, elevii de clasa aVII-a si aVIII-a dand 10 teze echivalentul a 10 examene.

Printre avantajele acestei formule remarcam insa o mai buna ritmicitate in evaluare,

lucru ce duce la o responsabilizare mai mare a elvilor si la o implicare mai mare a

profesorilor.

Nivelul de pregatire al elevilor nu poate fi cunoscut printr-o singura proba si

un singur procedeu si numai o examinare repetata duce spre o justa cunoastere

apreciere si notare a copilului. Cum in conditii de examen acest lucru nu e posibil ,

sistemul actual de examinare prin asa-numitele teze unice se dovedeste mai profitabil

din punctul de vedere al complexitatii.

In practica didactica se imbina examinarea frontala cu procedee de ascultare

individuala. In cadrul stiintelor exacte, cum este si matematica alterneaza conversatia

frontala, pentru verificarea partii vteoretice, cu rezolvarea la tabla, in mod individual,

a unor probleme sau exercitii aplicative.

Eficienta actului de evaluare depinde si de modul in care profesorul stie sa

formuleze intrebarile in asa fel incat sa evite “repovestirea” lectiei si sa oblige elevul

la o selectie a materialului, la gguparea informatiilor si prezentarea lor intr-o forma

mai personala. Este vorba de intrebari care solicita effort de gindire din partea

elevilor, acestiatrebuie sa efectueze comparatii si clasificari, sa dezvaluie raporturi

cauzale sa aduca argumentari, motivari intemeiate, sa formuleze explicatiisi sa faca

generalizari. Se va pune accent pe creativitate si pe aportul gandirii si nu pe simplul

efort al memoriei.

Precizia si eficienta evaluarii sunt strans legate de formularea obiectivelor si de

desfasurarea demersurilor de instruire. In aceste conditii probele de evaluare trebuie

selectate si elaborate in stransa legatura cu obiectivele (cadru, de referinta si

opeationale )si, mai ales in functie de gradul de complexitate al obiectivului (asimilare

de cunostinte, aplicatie, sinteza, evaluare), precum si in functie de rezultatele asteptate

ale instruirii (cunostinte , deprinderi sau capacitati intelectuale, priceperi si deprinderi

practice, comportament).

In procesul de evaluare care este un act de culegere de informatie profesorul

detine o informatie anterioara despre elev, o parere care-l incadreaza in categoria

scolarilor buni, mediocrii sau slabi. In timpul examinarii sau a corectarii lucrarilor

scrise evaluatorul culege si alte informatii, iar nota finala cumuleaza ambele categorii

de informatii. Caracteristicele notarii corecte sunt, conform lui Ioan Bontas

(Pedagogie Editura All 1996) obiectivitatea, validitatea (nota acordata sa corespunda

treptei ierarhice din sistemul de notare) si fidelitatea (nota acordata sa se pastreze si la

un alt examinator).

Criteriile notarii exigente si obiective sunt aprecierea calitatii si cantitatii

cunostintelor (prin compaaratie cu programa scolara), luarea in considerare a

greselilor in functie de gravitatea acestora, luarea in considerare a evolutiei per

ansamblu a elevului.

Exista si situatii care conduc la o notare subiectiva cade exemplu fenomenul

”halo” (iradiere), constand in acordarea unei note mari gratie performantei elevului la

alte discipline sau acordarea unei note mai mici pe acelasi motiv. Un alt fenomen este

cel de contrast : o lucrare slaba dupa o lucrare buna e corectata mai exigent dar si

invers o lucrare buna dupa o lucrare slaba este supraapreciata. Fenomenul “oedipian”

se refera la anticiparea notei in functie de evolutia precedenta a elevului. Stabilirea

nivelului mediu al clasei ca punct de referinta in evaluare denatureaza conceptia

docimologica si duce la subiectivitate.

De pregatirea examinatorilor se ocupa o ramura a docimologiei, dokimastika.

Profesorii pot sa se afle intr-una din urmatoarele ipostaze: examinatori investiti

datorita functiei didactice (dokimastes) dar fara sa dovedeasca calitati docimologice si

examinatori investiti datorita functiei didactice dar care se dovedesc apti pentru

examinare (dokimastikos) si care au experienta in domeniu dovedind calitati de

specialist, pedagog, psiholog, deontolog. In functie de gradul de exigenta examinatorii

pot fi: foarte exigenti, normali exigenti (in notele acordate apare asanumita curba a lui

Gauss) si examinatorii indulgenti.

In functie de atitudine pot fi examinatori amorfi, indiferenti care ignora

trairile examinatilor, neimplicandu-se afectiv; examinatori egocentrici, autoritaristi

care vor sa domine si sa se faca respectati creand in permanenta o stare tensionata;

examinatori de tip uman, optimisti, care se implica in actul examinarii incurajand prin

aceasta elevul.

Dar poate cel mai important obiectiv al evaluarii este sa formeze in randul

elevilor structurile de baza ce vor permite ulterior autoevaluarea acestora. Acest

deziderat se realizeaza cand elevii sunt constientizati de cantitatea si calitatea

cunostintelor lor, de nivelul performantelor obtinute, de capacitatile intelectuale si

profesionale dovedite la evaluare. Evaluarea trebuie sa fie insotita de fenomenul de

feedback care sa asigure corectiile ulterioare. Obiectivitatea, validitatea si intelegerea

corectitudinii la acordarea notelor dezvolta capacitatea de autoevaluare, de autoreglaj.

“Aprecierea facuta de profesor si interiorizata prin explicatii acoperitoare de

catre elev-remarca Vasile Pavelescu- devine autoapreciere. Importanta acesteia creste

prin efectele asupra efortului elevului. Nota profesorului are functia de control, iar

controlul admis si interiorizat de elev, devine autocontrol.”

Bibliografie

Lisievici,P.Evaluarea in invatamant, teorie, practica, instrumente. Bucuresti : Aramis , 2002

Bontas I. Pedagogie Bucuresti, Editura ALL Ionescu M.si Radu I. Didactica moderna ,Cluj Napoca, Editura Dacia, 1995 Pavelescu, V. Principii de docimologie. Introducere in stiinta examinarii.,

Bucuresti E.D.P. 1968