palustris);-mezohigrofite, plante terestre cultivate n locuri cu umiditate moderata. Alcatuiesc predominant vegetatia zonei temperate si sunt reprezentate de majoritatea plantelor floricole cultivate n cmp;-xerofite, cultivate n locuri cu umiditate redusa si adaptate deficitului de umiditate (cactusii de desert, alte suculente Aloe, Agave, Crassula etc.).Cerintele fata de apa sunt diferentiate si n functie de alti factori: fenofaza (germinatia semintelor, cresterea rasadului, nradacinarea butasilor, cresterea si alungirea pedunculilor floriferi necesita mai multa umiditate dect faza de deschidere a florilor, de maturare a semintelor sau de repaus); vrsta plantelor (nevoia mai mare de apa la plantele tinere); starea fitosanitara (plantele bolnave se uda mai putin); nivelul celorlalti factori ecologici (lumina, temperatura) etc.Administrarea apeia) cantitatea de apa si frecventa udarilor depind de necesitatile speciei functie de locul de origine, marimea si vigoarea plantelor, conditiile de lumina si caldura, anotimp, nsusirile substratului, gradul de dezvoltare al radacinilor si a aparatului foliar etc.Nu exista reguli stricte asa nct, aprecierea cantitatii de apa si frecventa udarilor tine si de experienta cultivatorului. Orientativ, la culturile din cmp, n timpul vegetatiei, plantele mezohigrofite se uda la intervale de 2-3 zile, cele xerofite la 5-6 zile, iar cele higrofite zilnic sau chiar de 2-3-ori/zi, cu aprox.10-30-l apa/m2 la fiecare udare. n cazul plantelor cultivate la ghivece, udarile se fac mai des primavara si pe timpul verii (astfel ca pamntul sa nu se usuce niciodata complet), n timp ce iarna, apa se aplica rar si numai att ct sa nu se usuce prea tare pamntul.b) calitatea apei de udare (continutul n saruri si temperatura). Cea mai buna apa pentru udat este apa de ploaie, deoarece nu contine saruri minerale si este aerisita. Apa provenita din puturi si din izvoare are un continut mai mare de saruri, iar apa potabila de conducta contine adesea mult clor si alte substante dezinfectante care sunt daunatoare plantelor. Nu se utilizeaza la udare apa murdara sau infectata. De asemenea, nu se recomanda folosirea apei cu continut mare de calciu (apa dura), mai ales la plantele acidofile. Se poate recurge nsa la dedurizarea apei prin scufundarea n bazinele cu apa a sacilor cu turba rosie sau prin administrarea de substante chimice (sulfat de fier, sulfat de aluminiu, acid ortofosforic).Temperatura apei este foarte importanta la udarea plantelor. Ea trebuie sa fie aceeasi cu temperatura mediului n care se afla plantele. Udatul cu apa rece provoaca putrezirea radacinilor, caderea bobocilor floriferi, ngalbenirea si caderea frunzelor. Si apa prea calda este daunatoare, n special pentru plantele aflate n repaus sau atunci cnd temperatura mediului este scazuta.c) momentul udarii. De preferinta, plantele de sera se uda dimineata, iar plantele de cmp dimineata si seara. Daca din diverse motive, se impune udatul si n timpul zilei, se va evita stropirea plantelor.d) modul de administrare a apei se adapteaza cerintelor speciei, fazei de vegetatie a plantelor si modului de cultivare.n practica floricola, pe lnga metodele traditionale de administrare a apei (cu stropitoarea, cu furtunul, prin infiltratie sau prin brazde), se recurge si la alte metode, care necesita existenta instalatiilor speciale:Instalatii de irigare:-irigarea prin aspersiune fina se realizeaza cu jicloare care functioneaza la presiune mica. Rampele cu jicloare se amplaseaza deasupra culturilor, la naltimea dorita. Metoda se foloseste pentru udarea plantelor din spatii protejate.-irigarea prin picurare presupune prezenta unor instalatii speciale cu programare, care dozeaza intermitent si distribuie apa si ngrasamintele la fiecare planta, printr-un sistem de furtune.-irigarea cu aspersoare de mare putere se preteaza pentru udarea culturilor floricole din cmp. Aspersoarele rotative, montate pe rampe de udare mobile, au o raza de actiune de aproximativ 20 m.Instalatii de umidificare a atmosferei (destinate numai culturilor din sere):-sistemul de ceata artificiala (Myst-System) necesita echipamente costisitoare, complet automatizate, care produc o dispersare intermitenta de particule foarte fine de apa. Declansarea sistemului este comandata de senzori, n functie de evaporarea peliculei de apa care acopera frunzele.-umidificatoarele de atmosfera (Cooling-System) se deosebesc de sistemul de ceata artficiala prin aceea ca apa este pulverizata mecanic (antrenata de un ventilator si dispersata n atmosfera).De obicei, culturile din cmp se uda cu furtunul, cu stropitoarea, prin brazde sau cu aspersoare7de mare putere. Culturile din solul serei si din bacuri naltate se uda cu furtunul, cu sau fara sita (garoafe, freesia, cala, alstromeria), prin infiltratie (gerbera), prin picurare (trandafiri, crizanteme, gerbera), prin aspersie fina (garoafele pna la aparitia mugurilor floriferi, cala pna la nflorire), prin picurare si aspersie fina (anturium, spatifilum), prin intermediul sistemelor de umidificare a atmosferei.Plantele la ghivece se uda fie de sus (prin turnarea apei n ghiveci), fie de jos (cu apa din vasul pe care este asezat ghiveciul). Cele mai multe specii se uda de sus, deoarece apa patrunde repede iar substantele nutritive sunt mai bine repartizate. Udarea de jos (prin infiltratie) este mult mai lenta, fiind preferata de plantele cu frunze pubescente sau n rozete (violetele africane, gloxiniile) si de unii cactusi; n timp nsa, metoda provoaca depunerea sedimentelor de saruri minerale la suprafata substratului. Indiferent de metoda folosita, este important ca apa sa nu ramna permanent n vasul de la baza ghiveciului, dect, eventual, la unele plante higrofile. Daca plantele impun o umiditate permanenta la nivelul substratului sau n atmosfera, se recurge la o serie de metode specifice: asezarea ghivecelor n vase umplute cu materiale mentinute permanent umede (turba, pietris); folosirea ghivecelor masca, fara orificii si cu diametrul mai mare dect al ghiveciului cu planta, n spatiul dintre cele doua vase pastrndu-se permanent apa (de ex. la Cyperus); mbracarea tutorilor cu turba sau cu muschi umed (de ex.la:Hedera, Ficus pumila, Syngonium).Pentru economisirea apei se aplica mulcirea culturilor (cu frunze, paie muschi, mranita, folie de polietilena etc.), umbrirea serelor si rasadnitelor, umezirea aerului prin stropiri si pulverizari, afnarea solului sau substratului, combaterea buruienilor etc.3.3. CERINTELE FATA DE AERn viata plantelor, aerul