lucrare_aderare1

8/18/2019 lucrare_aderare1

1/40

ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ.TRANSFORMĂRI POST ADERAR E

CUPRINS

Introducere1. Structura instituţională a Uniunii Europene

1.1. Ce este Uniunea Europeană?

1.2. Originile termenului de integrare economicǎ regionalǎ

1.3. Structura instituţiilor Uniunii Europene

1.4. epre!entanţii om"niei la instituţiile Uniunii Europene

2. E#tinderea Uniunii Europene $i e%ectele asupra om"niei

2.1 Scurt istoric al relaţiilor dintre om"nia $i Uniunea Europeană

2.2 &inamica procesului de e#tindere spre Est

2.3 'rocesul de pre(aderare

3. 'oliticile comunitare

3.1. 'olitica )n domeniul concurenţei

3.2. 'olitica *ugetară

3.3. 'olitica socială

3.4. 'olitica regională

3.+. 'olitica am*ientală3.,. 'olitica comercială

3.-. 'olitica agricolă comunitară

SU&IU &E C/0 'olitica /gricolă Comună )n om"nia

I Situaţia agriculturii rom"ne$ti )n perioada tran!iţiei la economia de piaţă

II 'roocările aderării

III /linierea agriculturii rom"ne$ti la 'olitica agricolă comunitară

IV Dezvoltarea rurală

I.a 'rograme naţionale

I. * E#perienţa 'rogramului S/'/&

Conlu!ii

i*liogra%ie

1


2/40

I5O&UCEE

Integrarea economică internaţională este un proces comple# de de!oltare a economieimondiale6 trecerea la o treaptă superioară a interdependenţelor $i speciali!ărilor )ntre economiile

di%eritelor state.Organi!aţiile economice interstatale au luat %iinţă ca o )ncercare de răspuns la

di%erite pro*leme cu care stetele lumii sunt con%runtate. Organi!aţiile economice su*regionale6

regionale sau interregionale au %ost create ca urmare a preocupărilor comune ale unui anumit

grup de state.

/tunci c"nd statele lumii au )nceput să se con%runte cu pro*leme glo*ale6 a căror

re!olare impunea cooperarea )ntregii comunităţi internaţionale(pacea6 securitatea

su*de!oltarea6 circulaţia monetară6 ec7ili*rul ecologic6 au %ost )n%iinţate organi!aţii interstatale.

'remisele integrării economice interstatale sunt oinţa li*er e#primată a ţărilor candidate dar

$i un niel de de!oltare asemănător al acestora. Integrarea interstatală generea!ă un mecanism

capa*il să permită agenţilor economici per%ormanţe superioare %aţă de cele o*ţinute anterior

)n%iinţării organi!aţiei.

Iniţial pornind de la !one de li*er sc7im*6 organi!aţiile economice interstatale au a8uns la

uniune amală6 piaţă comună $i c7iar uniune economică. Integrarea interstatală conduce la

lărgirea considera*ilă a pieţei $i deci la stimularea concurenţei6 o*ţinerea economiilor de scară6stimularea c7eltuielilor de cercetare(de!oltare.

Integrarea economică regională este un proces ce are loc pe %ondul glo*ali!ării. Scopul

integrării economice este crearea unor ansam*luri economice tot mai aste prin eliminarea

treptată a discriminărilor )n raporturile economice dintre di%erite ţări6 sta*ilitatea $i e%icienţa

economică a relaţiilor dintre state.

Cau!ele principale ale integrării economice sunt apariţia $i mani%estarea )n %orme tot mai

acute a contradicţiei dintre posi*ilităţile de sporire a producţiei $i capacitatea restr"nsă a pieţelor

naţionale6 gradul )nalt de concentrare a producţiei $i de centrali!are a capitalurilor6 limitele $i

restricţiile mi$cării li*ere a capitalurilor6 a %orţei de muncă6 interese comune ale ţărilor de!oltate

de a menţine $i e#tinde relaţiile cu %ostele ţări coloniale.

2


3/40

Capitolul I

Structura instituţională a Uniunii Europene

1.1. Ce este Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană se conturea!ă ca o creaţie a dreptului6 un su*iect atipic de drept

internaţional6 %iind lipsită de un precedent istoric. &e$i este un proces progresi $i ireersi*il nu

are )ncă o identitate clar preci!ată. Uniunea Europeană este un cadru instituţional sta*ilit printr(un

tratat a%lat la mai multe ediţii6 adaptate la realitătile regionale dar $i glo*ale. Este o organi!aţie

internaţională a*ilitată să )ntreţină raporturi diplomatice cu ma8oritatea statelor lumii6 să

negocie!e $i să )nc7eie tratate cu alte organi!aţii internaţionale.

1.2 Originile termenului de integrare economicǎ regionalǎ

9n domeniul $tiinţei economice6 termenul de :integrare; a %ost %olosit pentru prima datǎ )n

corelaţie cu organi!aţiile industriale pentru a e#prima un ansam*lu de tran!acţii )ntre %irme prinaran8amente6 carteluri6 concerne6 trusturi sau %u!iuni pe o axǎ verticalǎî in sensul punerii )n relaţie

a %urni!orilor cu utili!atorii $i pe una orizontalǎ re%eritoare la inţelegerile )ntre competitori1.

Integrarea economicǎ interstatalǎ a de*utat )n perioada post*elicǎ6 cuprin!"nd ţǎri din

toate colţurile lumii. Ideea unitătii europene )$i are )nsǎ )nceputurile )n perioada inter*elică6

pornind de la premi!a că unirea tuturor statelor continentului )ntr(o grupare politică $i economică

ar putea )mpiedica ră!*oiul6 agresiunea $i mi!eria.

9n ansam*lul său6 procesul de integrare de la nielul continentului european este e#trem

de comple# $i cu consecinţe ma8ore pentru ţările implicate. 5ota sa de%initorie constă )n %aptul că

s(a reali!at )n condiţiile $i pe %ondul tran!iţiei6 de la ciili!aţia $i societatea de tip industrial la

ciili!aţia $i societatea de tip postindustrial2.

1&umitru >,2 /lin o%%ler Al treilea val 6 Ed. 'olitic6 ucure$ti6 1@A3

3


4/40

Integrarea europeană poate %i priită ca un proces cu eoluţii )n trepte6 cu etape de succese

$i progrese remarca*ile6 dar $i cu perioade de regres economic. /cestea au %ost determinate de

con8unctura economică de!oltarea susţinută a economiilor statelor implicate )n procesul de

integrare sau recesiune economică.

Iniţiatia )n direcţia uniunii europene a aparţinut pe r"nd lui /ristide riand6 om politic%rance!6 )n 1@2@6 apoi lui Binston C7urc7ill6 imediat după s%"r$itul celui de(al doilea ră!*oi

mondial.

9n 1@+16 prin ratatul de la 'aris6 ia %iinţă Comunitatea Europeană a Car*unelui $i

Oţelului CECOD cu scopul creării unei pieţe comune a căr*unelui $i oţelului )ntre cele $ase state

mem*re ranţa6 ..Fermania6 Italia $i ţările enelu#. CECO $i(a propus li*era circulaţie a

acestor produse6 prin des%iinţarea ta#elor amale.

9n 1@+-6 prin semnarea ratatului de la oma ia %iinţă Comunitatea Economică Europeană

care aea ca o*iecti crearea 'ieţei Comune )n cadrul căreia să se reali!e!e li*era circulaţie a

*unurilor6 a sericiilor6 a capitalurilor $i a persoanelor. /cest o*iecti aea ca termen 31

decem*rie 1@@2.

'rin includerea &anemarcei6


5/40

Uniunea Europeană este un model al integrării interstatale. Este o entitate regională cu

ocaţie internaţională6 a"nd multe din atri*utele unui stat naţional6 %iind )nsă departe de

atri*utele unei entităţi statale. Uniunea Europeană nu are un guern )n adearatul sens al

cu"ntului6 nu e#ercită )ntr(o manieră electorală o serie de a*ilităţi6 nu gestionea!ă dec"t parţiala%acerile interne6 8ustiţia $i apărarea6 iar )n materie de politică e#ternă e#istă )ncă multe atri*ute

care se e#ercită doar pe *a!e interguernamentale. 5u are structuri politice standard $i nici un

pact constituţional autentic %uncţion"nd pe *a!a unor tratate interguernamentale.

&e la de*utul procesului de integrare europeană au e#istat o singură Curte de ustiţie $i o

/dunare Fenerală Europeană(deenită ulterior 'arlamentul European. 'e parcursul anilor

instituţionali!area procesului de integrare est(europeană a eoluat at"t )n lărgime6 prin apariţia

unor noi instituţii6 c"t $i )n ad"ncime6 prin per%ecţionarea %iecărei instituţii )n parte.

Consiliul European este cel mai )nalt %or deci!ional pentru Uniunea Europeană. Consiliul

European constituie instituţia la "r% 6 )n care repre!entarea ţărilor mem*re este la cel mai )nalt

niel $e%ii de stat $i de guern din ţările mem*re6 asistaţi de mini$trii de e#terne $i din

presedintele Comisiei. / %ost instituţionali!at prin /ctul Unic European. Este cel mai )nalt %or

deci!ional al U.E. uncţia sa principală este de a con%eri impulsul politic necesar adoptării

deci!iilor. 'e agenda de lucru s(au a%lat alegerea prin ot a 'arlamentului6 lansarea Sistemului


6/40

populaţiei U.E. iecărui stat i se acordă un ot ponderat )n %uncţie de potenţialul economic $i

demogra%ic. 5u e#istă drept de eto pentru nici o ţară mem*ră.

Con%orm ratatului de la 5isa6 adoptat cu oca!ia Con%erintei Interguernamentale6

ma8oritatea cali%icată a %i de cel puţin 1-> de oturi din 23- plus un număr minim de A state

mem*re care să deţină cel puţin ,2K din populaţia U.E.Comisia European este *raţul e#ecuti al U.E. prin adoptarea măsurilor de aplicare a

legislaţiei comunitare6 utili!area %ondurilor din *ugetul comun6 gestionarea politicilor sectoriale $i

a programelor comune $i are un rol oarecum similar cu un guern naţional. 'rincipalele domenii

de responsa*ilitate sunt de!oltarea economică $i implementarea legislaţiei comune. Comisia

repre!intă e#clusi interesele comunitare.

ratatele constitutie au acordat Comisiei dreptul e#clusi de a iniţia propuneri %ormale cu

priire la legislaţia comună $i rolul de gestionar $i apărător al tratatelor. Comisia a repre!entat

permanent ec7ili*rul %uncţional )ntre celelalte instituţii europene6 monitori!"nd stările tensionale

$i o%erind de cele mai multe ori soluţii adecate. 9n cadrul negocierilor internaţionale este

purtătorul de cu"nt al Uniunii Europene.

're$edintele Comisiei este desemnat prin acordul comun al guernelor statelor mem*re după

o consultare preala*ilă a 'arlamentului. Fuernele statelor mem*re )$i desemnea!ă repre!entanţii

)n Comisie consult"ndu(se cu pre$edintele acesteia. Comisia )n ansam*lul său se supune alidării

prin ot 'arlamentului European. 9n structura actuală Comisia are 2- de comisari.

Comisia %uncţionea!ă )n con%ormitate cu principiul responsa*ilităţii colectie6 )ntrucat6indi%erent cărei ţări )i aparţine un comisar6 ace$tia iau parte actiă la pregatirea propunerilor $i la

adoptarea deci!iilor autentic comunitare $i răspund solidar pentru acestea.

Parlamentul European este %orumul de de!*ateri al Uniunii Europene. /re multe asemănări

cu un corp legislati de la nielul unei ţări. mem*riiD. 'arlamentarii nu dispun de o cultură politică

autentic europeană6 aand o natură multiculturală $i multilingistică.

uncţiile de *a!ă ale 'arlamentului sunt

-uncţia legislatiă(care a sporit pe măsura ad"ncirii procesului de integrareL

,


7/40

-uncţia *ugetară M apro*ă *ugetul comun )n ansam*lul său $i alidea!ă aportul curţii

europene de conturiL

-uncţia de control politic M asupra celorlalte instituţii comune prin ai!ul con%orm asupra

di%eritelor deci!ii ale Consiliului6 prin sistemul de audieri sau interpelări sau prin alidarea

Comisiei.O anali!ă a structurii parlamentarilor )i cuprinde )n trei categorii parlamentari :stele;6

politicieni proeniti din mediile academice6 artistice $i culturale6 parlamentari :stele )n

ascensiune;6 politicieni tineri care )$i )ncep actiitatea politică la niel european i!"nd la o

carieră politică )n plan naţional $i parlamentari :stele că!ătoare;6 politicieni cu o actiitate

remarca*ilă la niel naţional.

Structura actuală a 'arlamentului a %ost conenită cu oca!ia Consiliului European de la

Edim*urg7 din &ecem*rie 1@@2.

Alte or!anisme "in #a"rul stru#turii institu$ionale

Curtea de Justiţie şi Curtea de Primă Instanţă are rolul de a eg7ea aplicarea dreptului

comunitar $i a legislaţiei adiacente con%orme preederilor ratatelor. /cest organism cuprinde

c"te un 8udecător din %iecare ţară mem*ră6 Curtea %iind asistată de A aocaţi generali. Curtea de

ustiţie a eri%ica legalitatea actelor adoptate6 prin procedura de codeci!ie6 de către Consiliu $i

'arlament6 actelor emise de Consiliu6 de Comisie $i in ultima reme de către anca Centrala

Europeană.

Curtea de 'rimă Instanţă a %ost creată pentru a recepta $i )ncadra )n primă instanţăacţiunile cuprinse )n unele articole ale ratatului. &eci!iile acestui organism pot %i atacate cu apel

la Curtea Europeană de ustiţie. Organismul cuprinde cel puţin cate un 8udecător din %iecare ţară

mem*ră.

Comitetul Economic şi Social este un organism consultati care i!ea!ă proiectele de

legislaţie care produc e%ecte 8uridice $i economico(sociale pentru grupurile de interese

repre!entate. Comitetul include repre!entanţii patronatelor6 sindicatelor6 asociaţiilor pro%esionale6

grupurilor de consumatori6 organismelor intreprin!ătorilor mici $i mi8locii6 asociaţiilor $tiinţi%ice.

Cu oca!ia Con%erinţei Intreguernamentale %inali!ate cu ratatul de la 5isa s(a decis

crearea unui Comitet pentru 'rotecţie Socială a"nd statut consultati $i menit să promoe!e

cooperarea )ntre ţările mem*re $i Comisie pe pro*lematica politicilor sociale. Comitetul a aea

ca sarcini monitori!area situaţiei sociale $i de!oltarea politicilor priind protecţia socială )n

statele mem*re $i la niel comunitar6 promoarea sc7im*urilor de in%ormaţii 6 pregătirea de

-


8/40

rapoarte6 %ormularea de opinii sau intreprinderea altor acţiuni din s%era sa de competenţă din

proprie iniţiatiă sau la solicitarea Consiliului sau Comisiei.

Comitetul Regiunilor a %ost creat )n 1@@3 prin preederile ratatului de la


9/40

om"niei )i rein 14 oturi in cadrul Consiliului UE. /st%el6 ca pondere a oturilor6 om"nia se

a%lă pe locul al -(lea6 după Fermania6 >-6 1+ repre!entanţi rom"ni ai autorităţii pu*lice locale6

pre$edinţi ai Consiliilor udetene din , 8udeţe ale ţării $i primari din @ ora$e6 inclusi municipiul

ucure$ti6 promoea!ă interesele comunităţilor locale )n Comitetul egiunilor.

anca 5aţională a om"niei %ace parte acum din Sistemul European al ăncilor Centrale6

iar guernatorul acesteia participă ca mem*ru cu drepturi depline la Consiliul Feneral al ăncii

Centrale Europene $i la comitetele acesteia. olul Consiliului CE este de a contri*ui la lucrările

de consultare si de coordonare ale CE $i la pregătirea e#tinderii 0onei Euro.

anca Europeană de Inestiţii EID acordă )mprumuturi pentru proiecte de intereseuropean6 )n special )n !onele mai puţin de!oltate.

&e la data aderării6 cetăţenii om"niei au dreptul de a lucra )n cadrul instituţiilor

comunitare. Orice cetăţean rom"n care )ndepline$te condiţiile cerute de instituţiile comunitare

care scot la concurs posturile acante6 se poate pre!enta la concursurile organi!ate periodic de

%iecare dintre instituţiile comunitare6 a"nd $ansă să deină %uncţionar comunitar. '"nă )n anul

2>116 Comisia europeană si(a propus să anga8e!e 1>+A de noi %uncţionari6 dintre care ,@A de

rom"ni.

Capitolul II

@


10/40

E#tinderea Uniunii Europene

'rocesul de e#tindere repre!intă una din per%ormanţele Comunităţii Europene6 doedind

ast%el %orţa de atracţie pe care a aut(o ideea de unitate europeană. E#tinderea este cel mai *une#emplu de intersectorialitate )n pro*lematica Uniunii Europene. Ela*orarea unei politici

adecate )n ceea ce prie$te e#tinderea a repre!entat o proocare ma8oră pentru %actorii de deci!ie

ai comunitaţii. iecare proces de e#tindere a aut de %iecare dată alte raţiuni6 economice6

geopolitice6 necesitatea intăririi %orţei de muncă6 atenuarea concurenţei.

Con%orm ratatului asupra Uniunii Europene6 orice ţară europeană a"nd o guernare

*a!ată pe principii democratice6 poate candida pentru a deeni mem*ră a grupării. 'entru a

deeni mem*ru al UE6 statul candidat tre*uie să )ndeplinească anumite condiţii6 dintre care

amintim să %ie un stat prosper6 pentru a putea contri*ui la *ugetul comunitar6 sa %ie un stat

democratic6 să dispună de o economie de piaţă %uncţională.

2.1. &inamica procesului de e#tindere spre Est

9nainte de 1@A@6 relaţiile dintre Comunităţile Europene $i Jările din Europa Centrală $i

de Est s(au limitat la o serie de acorduri priind prote8area unor domenii mai delicate. 9n această

perioadă6 om"nia a %ost primul stat care a demarat o serie de negocieri cu Comunitatea

Economică Europeană care au aut la %inal )nc7eierea unor acorduri comerciale.

9n 1@A> om"nia semnea!ă cu CEE /cordul de constituire a Comisiei 6 ţările din %ostul *loc comunist $i(au e#primat imediat opţiunea de a se integra)n structurile europene6 %apt care proocat unele diergenţe )ntre statele mem*re6 reacţia lor

ne%iind tocmai *ine de%inită. &upă 1@@3 statele mem*re au )nceput să discute atent pro*lema

lărgirii spre est6 necesitatea ealuării mai atente a resurselor %inanciare pantru a susţine o nouă

e#tindere6 a*ord"ndu(se c7iar $i pro*lema am"nării acestui proces. Jările mem*re UE puneau )n

*alanţă pro*lemele cu care se con%runtau ţările din Europa Centrală $i de Est o economie de

1>


11/40

piaţă )ncă nematuri!ată $i puţin capa*ilă să %acă %aţa ritmului impus de Uniune6 lipsa e#perienţei

)n ceea ce prie$te participarea la grupări integraţioniste.

9n iunie 1@@36 Consiliul European de la Copen7aga apro*ă criteriile de aderare $i decide

desc7iderea unui dialog multilateral cu ECE. 9n decem*rie 1@@46 Consiliul European de le

Essen adoptă documentu : Strategia de pregătire a ţărilor asociate din Europa Centrală $i de Est pentru aderarea la UE;.

'rocesele anterioare ale e#tinderii au aut la *a!ă raţiuni economice sau geopolitice.

=ărgirea spre Europa Centrală $i de Est este )n principal o deci!ie politică. reptat s(a a8uns la

conclu!ia că aderarea este ireersi*ilă $i s(a conenit c7iar $i o perspectiă relati certă a

%inali!ării negocierilor de aderare cu statele candidate cele mai aansate.

Agenda !""" pu*licată )n 1, iulie 1@@- cuprinde o i!iune coerentă asupra UE după anul

2>>>6 inclusi prei!iunile %inanciare p"nă )n 2>>,. Sunt pre!entate strategii priind consolidarea

cre$terii6 a concurenţei6 asigurarea locurilor de muncă6 pentru moderni!area politicilor

%undamentale $i pentru e#tinderea graniţelor Uniunii Europene prin e#tinderea ei către est p"nă )n

Ucraina6 elarus $i N1 state europene a%lete )n relaţii economice cu Uniunea

Europeană. 5egocierile de aderare au %ost iniţiate ţin"ndu(se cont de situaţia pre!entă )n %iecare

ţară candidată )n parte. Fradul de pregătire al %iecărei ţări $i comple#itatea pro*lemelor cetre*uiau re!olate au in%luenţat ritmul regocierilor. Comisia a propus po!iţii de negociere comune

pentru Uniunea Europeană pentru %iecare capitol $i aceste po!iţii au %ost adoptete )n unanimitate

de către Consiliu.

=a ru#elles6 la 3> martie 1@@A6 )n cadrul reuniunii mini$trilor de e#terne6 s(a lansat

o%icial procesul de lărgire a Uniunii Europene cu toate statele nominali!ate la =u#em*urg.

5egocierile de aderare au )nceput doar cu $ase state Cipru6 Ungaria6 'olonia6 Estonia6 epu*lica

Ce7a $i SloeniaD6 )nsă au %ost lansate strategii de preaderare care se adresau tuturor statelor

candidate. /ceste strategii preedeau $i un spri8in %inanciar su*stanţial din partea Uniunii pentru

ţările candidate. 9n urma 7otăr"rii Consiliului European de la elsinPi din decem*rie 1@@@6 s(au

desc7is negocierile de aderare cu )ncă $ase ţări candidate ulgaria6 =etonia6 =ituania6


12/40

9n aprilie 2>>3 !ece state semnea!ă ratatul de aderare Cipru6 Estonia6 =etonia6 =ituania6


13/40

Consiliul European de la Copen7aga din iunie 1@@3 conenit asupra unor criterii de

aderare politic6 economic $i administrati. /cestea au rolul de a elimina e%ectele negatie

generate pentru cele două părţi de aderare prematură a unor state din Europa de Est.

Criteriul politic se re%eră la sta*ilitatea instituţiilor garante ale democraţiei6 respectarea

statului de drept6 a drepturilor omului $i protecţia minorităţilor. Criteiul economic presupunecrearea unei economii de piaţă %uncţionale6 capa*ilă să re!iste presiunulor concurenţiale de pe

'iaţa Unică a UE. 9ndeplinirea criteriului administrati necesită asumarea de către statul candidat

a o*ligaţiilor de stat mem*ru al UE.

Acordul euroean de Asociere la Comunităţile Euroene constituie *a!a legală a relaţiilor

*ilaterale Uniunea Europeană(ţară candidată6 sta*ilind deasemenea $i %ormele de dialog politic $i

de cooperare )ntre părţi.

Un rol important )n asociere )l au respectarea principiilor democratice $i a drepturilor

omului sta*ilite )n /ctul inal de la elsinPi $i de carta de la 'aris penrtu o 5ouă Europă6 precum

$i respectarea principiilor economiei de piaţă.

2.3. Scurt istoric al relaţiilor dintre om"nia $i Uniunea Europeană

om"nia este prima ţară din Europa Centrală $i de Est care a sta*ilit relaţii o%iciale cu

Comunitatea Europeană. 9n 1@,-6 au %ost iniţiate negocierile pentru )nc7eierea unei serii de

acorduri priind anumite produse agro(alimentare cu scopul de a scuti produsele romăne$ti deta#e suplimentare6 dar $i de a o*liga partea rom"nă să respecte un anumit niel al preţurilor

pentru a nu crea di%icultăţi pe piaţa statelor mem*re. 9n 1@-46 prin semnarea unui tratat *ilateral6

om"nia intră )n sistemul generali!at de pre%erinţe al Comunităţii Europene. &easemenea6 un alt

/cord cu priire la produsele industriale este semnat )n 1@A>.

Imediat după căderea !idului erlinului6 om"nia sta*ile$te relaţii diplomatice cu

Comunitatea Europeană6 semn"nd )n acela$i an un /cord de Comerţ $i Cooperare.

=a 1 %e*ruarie 1@@36 om"nia semnea!ă /cordul European care instituie o asociere )ntre

om"nia6 pe de o parte6 $i Comunităţile Europene $i Statele


14/40

instituţii adecate pentru a %ace asocierea e%ectiă6 asigurarea unui cadru pentru integrarea

graduală a om"niei )n Comunitate.

9n /cord este preă!ută o perioadă de tran!iţie de ma#im 1> ani. 'e durata perioadei de

tran!iţie6 părţile or sta*ili gradual o !onă de li*er sc7im* *a!ată pe o*ligaţii reciproce $i

ec7ili*rate. 9n acest sens6 /cordul preede ta#ele amale $i reducerile care se or aplica acestora6)n cadrul sc7im*ului de produse )ntre cele două părţi. /ceste reduceri i!ea!ă produsele agricole6

piscicole6 produse te#tile.

e%eritor la li*era circulaţie a %orţei de muncă6 se preede e#cluderea discriminării %aţă de

lucrătorii rom"ni )n ce prie$te condiţiile de muncă6 remunerarea sau concedierea6 )n comparaţie

cu proprii cetăţeni. Comunitatea a %urni!a )n om"nia asistenţă te7nică pentru crearea unui

sistem adecat de asigurări sociale. &easemenea6 om"nia a acorda acelea$i derpturi

sersoanelor enite din Comunitate ca persoane anga8ate proprii. e%eritor la persoanele %i!ice $i

8uridice care des%ă$oară actiităţi economice $i comerciale pe teritoriul ţării6 s(a conenit

acordarea clau!ei tratamentului naţional care să instituie nediscriminarea )n raport cu persoanele

$i companiile proprii.

/cordul preede li*erali!area treptată a circulaţiei sericiilor $i a capitalurilor6 cooperarea

%inanciară printr(o asistenţă %inanciară din partea instituţiilor comunitare4.

&eci!iile Consiliului European de la Copen7aga priind statele asociate6 a condus la

depunerea de către om"nia a cererii de aderare la Uniunea Europeană la 22 iunie 1@@+6 la

c"tea luni după intrare )n igoare a /cordului European 1 %e*ruarie 1@@+D./genda 2>>> include Opinia asupra cererii de aderare a om"niei la Uniunea Europeană.

9n noiem*rie 1@@A6 la c"tea luni după lansarea o%icială a procesului de e#tindere6 Comisia

Europeană pu*lică primul raport re%eritor la progresele )nregistrate de om"nia )n )ndeplinirea

criteriilor de aderare.

Caseta nr.1 Eoluţia 5egocierilor de aderare a om"niei la Uniunea Europeană

9n %& octom'rie %(((6 Comisia a recomandat statelor mem*re să desc7idă negocierile cu om"nia.

Consiliul European de la elsinPi din 1>(11 decem*rie 1@@@ a decis să iniţie!e negocierile cu om"nia.

/cestea au %ost o%icial desc7ise )n 1+ %e*ruarie 2>>>.

9n !""" )n timpul pre$edinţiilor %rance!ă si portug7e!ăD6 nouă capitole au %ost desc7ise si $ase au %ost

proi!oriu )nc7ise 1,( Intreprinderi


15/40

'ro%esională6 2, ( elaţii e#terne6 2- ( 'olitica e#ternă $i de securitate comună6 12 ( Statistici.

9n !""% )n timpul pre$edinţiilor suede!ă $i *elgianăD opt capitole au %ost desc7ise $i trei au %ost

proi!oriu )nc7ise A ( 'escuit6 23( 'rotecţia Consumatorului $i a Sănătăţii $i + ( &reptul Societăţiilor

Comerciale.

9n !""! su* pre$edinţiile spaniolă $i dane!ăD ultimele 13 capitole au %ost desc7ise $i $apte au %ost

proi!oriu )nc7ise 11( Uniune Economică si ( Cultură $i /udio( i!ual6 2+ ( Uniune amală

$i 3> ( Instituţii.

9n !""& )n timpul pre$edinţiilor greacă $i italianăD6 $ase capitole au %ost proi!oriu )nc7ise 1 ( =i*era

Circulaţie a ( Impo!ite $i 2A( Control %inanciar.

9n !""/ su* pre$edinţiile irlande!ă $i olande!ăD6 ultimele nouă capitole au %ost )nc7ise 3 ( =i*era

Circulaţie a Sericiilor6 , ( 'olitica )n &omeniul Concurenţei6 - ( /gricultură6 14 ( Energie6 21 ( 'olitica

regională $i coordonarea elementelor structurale6 22 ( >4 a anunţat cu satis%acţie )nc7iderea negocierilor $i a solicitat %inali!area ratatului de aderare cu om"nia

$i cu ulgariaD care includea re!ultatele negocierilor.

ratatul de /derare a %ost semnat la =u#em*ourg )n !0 arilie !""06 după apro*area 'arlamentului

European6 pe 13 aprilie.

&upă semnarea ratatului6 )n calitate de stat )n curs de aderare6 om"nia *ene%icia!ă de statut de

o*serator acti )n Consiliul Uniunii Europene $i )n comitetele $i grupurile de lucru de la Comisia Europeană.

Statutul de o*serator acti )i permite om"niei să deţină o po!iţie )n instituţiile Uniunii Europene $i să %ie

implicată )n procesul deci!ional al Uniunii )n aceea$i măsură ca $i statele mem*re c7iar dacă %ără drept de ot.

'"nă la aderare6 om"nia )$i a continua pregatirile interne6 con%orm anga8amentelor asumate )n timpul

negocierilor6 concentr"ndu(se asupra parţilor sensi*ile6 Concurenţă $i /%aceri interne6 str"ns legate de clau!a

de salgardare inclusă )n pac7etul de negociere.

9ndeplinirea anga8amantelor de negociere este atent monitori!ată de către Comisia Europeană )n

cola*orare cu Fuernul om"niei. Un raport complect de monitori!are al Comisiei Europene a %ost pre!entat

la 2, septem*rie 2>>,.

&upă aderare6 om"nia a *ene%icia de perioade de tran!iţie pentru c"tea aspecte punctuale

cuprinse )n A capitole 3 ( =i*era Circulaţie a Sericiilor 4 ( =i*era Circulaţie a Capitalurilor6 , ( Concurenţa6

- ( /gricultura6 @ ( 'olitica )n domeniul ransporturilor6 1> ( Impo!itare6 14 ( Energie $i 22 ( >-6 om"nia a deenit stat mem*ru cu drepturi depline al UESursa 7ttpGGHHH.mie.roGinde#.p7p?p,3

Odată cu lansarea o%icială a 5egocierilor de aderare )n %e*ruarie 2>>> se trece la o nouă

etapă de consolidare a relaţiilor dintre om"nia $i Uniunea Europeană. 9n perioada anilor 2>>2(

1+

http://www.mie.ro/index.php?p=63http://www.mie.ro/index.php?p=63http://www.mie.ro/index.php?p=63http://www.mie.ro/index.php?p=63


16/40

2>>46 Consiliile Europene recon%irmă de %iecare dată spri8inul statelor mem*re ale Uniunii

Europene pentru %inali!area negocierilor )n 2>>46 semnarea ratatului de /derare cel mai t"r!iu

)n 2>>+ $i aderarea e%ectiă )n ianuarie 2>>-.

'e plan e#tern6 )n momentul aderării om"niei6 Uniunea Europeană este o structură cu 2+

de state mem*re./derarea ei se produce la o distanţa de numai trei ani de alul anterior dee#tindere spre Est. Statele mem*re au a8uns la un consens )n ceea ce prie$te costurile unei noi

e#tinderi6 prim"nd ideea e#tinderii pe :*locuri regionale;.

9n plan intern6 pe parcursul pregătirii pentru aderare6 om"nia a aut de re!olat o serie

de pro*leme structurale aportul scă!ut al agriculturii )n economie6 numărul ridicat al cetăţenilor

care trăiesc su* pragul sărăciei6 pro*lema copiilor instituţionali!aţi6 *uget redus pentru

)năţăm"nt $i sănătate6 in%rastructura sla* de!oltată6 neoia de re%ormă in sistemul pu*lic de

pensii6 corupţia. 9n sc7im*6 s(au o*ţinut re!ultate *une )n ceea ce prie$te sta*ilitatea

macroeconomică $i scăderea in%laţiei. 'e parcursul anilor 2>>4(2>>,6 se )nregistrea!ă o diminuare

a decala8ului )ntre 'I(ul pe cap de locuitor din Uniunea Europeană $i cel din om"nia datorită

cre$terii economice estimată la o medie de +K pe an+.

Capitolul III

'olitici comunitare

+ 7ttpGGue.mae.roGinde#.p7p?langroTid4@+

1,


17/40

&e$i Uniunea Europeană numară 2- state mem*re $i aproape +>> milioane locuitori6

%oarte di%eriţi )ntre ei6 la *a!a )ntregii construcţii europene a stat oinţa de a lucra )mpreună6 pe

*a!a unor interese comune. /cestea au condus la coningerea că )n unele domenii se pot o*ţine

re!ultate mult mai *une la niel european dec"t la niel naţional. /$a s(a a8uns la politici comunetuturor statelor mem*re6 ela*orate $i adoptate de instituţiile comunitare cu aplica*ilitate pe )ntreg

teritoriul Uniunii $i care de multe ori răspund $i unui principiu %undamental al construcţiei

europene6 acela al solidarităţii $i coe!iunii. E#istenţa politicilor comune con%eră unicitate Uniunii

Europene6 pentru că demonstrea!ă acceptarea cedării unei părţi a sueranităţii statelor mem*re

către instituţiile europene.

9n con%ormitate cu preederile ratatului de la oma6 'iaţa Comună presupunea

)n%ăptuirea6 pe etape6 a trei uniuni amale6 economice $i monetare.

.niunea vamală a C,E,E, repre!intă o !onă )n care erau des%iinţate ta#ele amale )n

comerţul reciproc6 se %ormea!ă un teritoriu amal unic $i se instaurea!ă %aţă de ţările terţe un tari%

amal comun6 )n timp ce pentru ţările mem*re tari%ul amal se des%iinţea!ă sau se limitea!ă6 )n

%oarte mare măsură.

.niunea economică şi uniunea monetară6 luate )mpreună6 presupuneau uni%icarea

politicilor economice generale $i sociale ale statelor mem*re6 prin %u!ionarea pieţelor naţionale

ale acestora6 pentru a se asigura li*era circulaţie a măr%urilor6 sericiilor6 capitalurilor $i a %orţei

de muncă6 dar $i o conerti*ilitate reciprocă totală $i ireersi*ilă a monedelor naţionale $i6

ulterior6 punerea )n circulaţie a unei monede unice.

'reederile iniţiale din ratat6 re%eritoare la aceste unuini6 erau generale6 de aceea sarcina

concreti!ării lor reenea organelor comunitare6 )n %uncţie de %actorii con8uncturali6 interni sau

e#terni.

Odată cu aderarea om"niei la Uniunea Europeană6 la 1 ianuarie 2>>-6 au %ost adoptate

dispo!iţii speciale pentru a %acilita $i a spri8ini aderarea )n *une condiţii a acesteia $i6 )n acela$i

timp6 pentru a prote8a *una %uncţionare a politicilor $i instituţiilor UE.'rin aderarea sa la Uniunea Europeană6 om"nia a acceptat să )$i asume drepturile $i

o*ligaţiile care rein %iecărui stat mem*ru. Con%orm practicii o*i$nuite6 Comisia monitori!ea!ă

aplicarea legislaţiei acQuis(ul comunitarD pentru a se asigura de respectarea acestor o*ligaţii.

&e asemenea6 ca $i )n ca!ul ţărilor care au aderat la UE )n 2>>46 )n ratatul de aderare au

%ost introduse clau!e de salgardare $i dispo!iţii tran!itorii de e#emplu6 restricţii priind li*era

1-


18/40

circulaţie a lucrătorilor6 accesul la reţelele de transport rutier6 dispo!iţii priind normele

eterinare6 %itosanitare $i pentru siguranţa alimentelorD. 9n ratatul de aderare se preede )n mod

clar că6 dacă e#istă de%icienţe grae )n transpunerea $i punerea )n aplicare a acQuis(ului )n

domeniile economic6 piaţă internă $i6 respecti6 8ustiţie $i a%aceri interne6 pot %i adoptate măsuri de

salgardare )ntr(un termen de p"nă la trei ani de la data aderării./derarea om"niei a %ost )nsoţită $i de o serie de măsuri de acompaniere speci%ice6

instituite pentru a preeni sau pentru a remedia de%icienţele )n domeniile siguranţei alimentelor6

%ondurilor agricole6 re%ormei sistemului 8udiciar $i luptei )mpotria corupţiei.

'entru ultimele două componente a %ost sta*ilit un mecanism de cooperare $i eri%icare6

cu de%inirea unor o*iectie speci%ice pentru a o%eri cadrul necesar monitori!ării progreselor )n

aceste domenii. /cest mecanism a %ost instituit pentru a )m*unătăţi %uncţionarea sistemului

legislati6 administrati $i 8udiciar $i pentru a remedia de%icientele grae )n lupta )mpotria

corupţiei. Scopul mecanismului de cooperare $i eri%icare este de a asigura adoptarea acelor

măsuri care să garante!e rom"nilor $i celorlalte state mem*re că deci!iile6 normele $i practicile

administratie $i 8udiciare din om"nia corespund cu cele din restul Uniunii Europene.

'rogresele )n domeniul re%ormei sistemului 8udiciar $i )n domeniul luptei )mpotria corupţiei or

permite cetăţenilor $i intreprinderilor din om"nia să se *ucure de drepturile care le rein )n

calitate de cetăţeni ai Uniunii.

3.1'olitica )n domeniul concurenţei

Concurenţa repre!intă preocuparea pentru asigurarea %uncţionării corecte a regulilor

8ocului comercial at"t din punct de edere al autorităţii pu*lice6 actorilor economiei6 c"t $i al

indii!ilor.

5ecesitatea unei politici comunitare )n domeniul concurenţei a apărut pentru că actorii

economici6 at"t cei priaţi c"t $i autorităţile pu*lice se comportă uneori )ntr(o manieră imper%ectă

pentru mediul concurenţial din motie ariate $i prin di%erite mecanisme $i măsuri. Concurenţa

generea!ă incertitudini $i comportament anticoncurenţial6 %irmele caută noi mi8loace de a($i spori

pro%itul prin di%erite aran8amente comerciale sau a*u!uri. 'olitica concurenţei tre*uie să

garante!e unitatea pieţei interne $i să eite monopoli!area pieţei prin )mpărţirea acesteia de către

anumite %irme )n urma unor )ntelegeri priate. 'ieţele pot %i monopoli!ate ca re!ultat al unor

)nţelegeri cu caracter restricti sau al %u!iunilor.

1A


19/40

'olitica )n domeniul concurenţei i!ea!ă cre$terea *unăstării consumatorilor $i protecţia

acestora6 redistri*uirea eniturilor6 prote8area %irmelor mici $i mi8locii6 integrarea pieţelor6

menţinerea unor sectoare a%late )n declin6 reducerea $oma8ului sau )ncura8area internaţionali!ării

anumitor sectoare. 'rin politica )n domeniul concurenţei se )ncearcă a se eita ca una sau mai

multe %irme să($i utili!e!e )n mod impropriu puterea economica )n detrimentul %irmelor mai sla*ea*u! de po!iţie dominantăD. &e asemenea6 tre*uie să )mpiedice guernele Statelor


20/40

Structura *ugetului UE cuprinde preleări agricole $i coti!aţii6 ta#e amale6 enituri din

colectarea /6 resursa complementară asupra '5 re!ultată din aplicarea unei rate asupra

sumei '5 din toate statele mem*re6 %i#ată )n %iecare an6 )n cadrul unei proceduri *ugetare6 )n

%uncţie de nielul celorlelte enituri *ugetare.

9n adoptarea $i e#ecutarea *ugetului general sunt implicate6 )n măsuri di%erite6 at"tComisia6 c"t $i Consiliul de +D al

ratatului CE6 Comisia are o*ligaţia de a e#ecuta *ugetul con%orm principiilor de gestiune

%inanciară sănătoasă.

'olitica *ugetară este cuprinsă )n capitolul 2@ al ratatului. om"nia a desc7is acest

capitol pentru negocieri la s%"r$itul anului 2>>2 $i6 de$i a acceptat integral acQuis(ul din domeniu6

a solicitat un aran8ament tran!itoriu priind plata contri*uţiei integrale la *ugetul Uniunii

Europene. /cest aran8ament este solicitat datorită %aptului că om"nia a aea neoie6 )nca din

primul an ca mem*ru al Uniunii6 să *ene%icie!e de po!iţia de *ene%iciar net )n relaţia cu *ugetul

general al Uniunii Europene. om"nia a solicitat ca %ormula $i durata aran8amentului tran!itoriu

să %ie negociate ulterior6 )n %uncţie de re!ultatele negocierilor pe alte capitole.

3.3 'olitica socială

'olitica socială a Uniunii Europene are ca o*iectie promoarea ocupării %orţei de muncă6

un niel mai ridicat de iaţă $i condiţii de muncă mai *une6 protecţie socială adecată6 asigurareaunui dialog )ntre conducerea intreprinderii $i sindicat6 de!oltarea resurselor umane pentru

o*ţinerea unei rate )nalte de ocupare $i pastrare a %orţei de muncă $i com*aterea situaţiilor de

e#cludere. 'rintre principiile6 o*iectiele $i actiităţile importante menţionate )n ratat se

numără promoarea )n interiorul comunitătii a unui )nalt niel de ocupare a %orţei de muncă prin

ela*orarea unei strategii concertate )n acest sens $i )n special menită a promoa %orţa de muncă

*ine pregatită6 cali%icată $i adapta*ilă $i pieţele de muncă receptie la sc7im*ările economice.

&e$i ratatul de la /msterdam a introdus acţiuni coordonate )n acest sens6 tre*uie su*liniat ca

responsa*ilitatea com*aterii soma8ului reine Statelor


21/40

actorilor c7eie. ratatul de la /msterdam acordă partenerilor sociali un rol central )n ela*orarea $i

punerea )n practică a polticii sociale comunitare. om"nia a desc7is acest capitol )n a doua

8umătate a anului 2>>1 $i l(a )nc7is )n prima 8umatate a anului 2>>26 %ără să ceară perioade de

tran!iţie sau derogări.

3.4 'olitica regională

9ntre regiunile Uniunii Europene precum $i )ntre oamenii care trăiesc acolo e#istă

inegalităţi din punct de edere economic $i social. &i%erenţele dintre regiuni )n ce prieste nielul

de de!oltare $i nielul de trai au %ost mult timp un %apt o*i$nuit )n %iecare dintre Statele


22/40

/cQui(ul cuprins )n Capitolul 21 al ratatului lasă pe seama Statelor >2 $i l(a )nc7is )nseptem*rie 2>>4.

9n perioada 2>>>(2>>,6 om"nia a aut parte de un niel ridicat de %inanţare din partea

Uniunii Europene prin programele '/E6 Ispa $i Saprd6 dar $i de alte surse din partea

Instituţiilor inanciare Internaţionale sau de acorduri *ilaterale cu Statele


23/40

ta*el nr. 1 Onduri post(aderare pentru rom"nia $i *ulgaria

2>>- 2>>A 2>>@ 2>>-(2>>@om"nia +-- --> @,1 23>Aulgaria 1A3 244 3>, -33otal -,> 1>14 12,- 3>41Sursa urnalul O%icial al Uniunii Europene din 21.>,.2>>+

ondurile alocate pentru de!oltarea rurală a ulgariei $i a om"niei după perioada de

trei ani 2>>--2>>@ or aea la *a!ă aplicarea normelor )n igoare sau a normelor care decurg din

orice re%ormă a politicii care are loc )ntre timp.

3.+ 'olitica am*ientală

ratatul de la oma nu a aut )n edere o politică ecologică6 aceasta %iind de!oltată mai

t"r!iu. . =egislaţia europeană priind protecţia mediului )ncon8urător a %ost iniţiată cu prile8ul unei

con%erinţe a $e%ilor de stat sau guern des%ă$urată )n octom*rie 1@-26 unde s(a sta*ilit că este

esenţială e#istenţa unei politici comune pentru protecţia mediului. 9n %e*ruarie 2>>> erau )n

igoare ->A acte normatie comunitare priind protecţia mediului.

'rincipalul o*iecti al politicii am*ientale este de!oltarea dura*ilă. 'olitica de mediu are

pa *a!ă următoarele principii precauţie6 preenire6 )ndepărtarea sursei de poluare $i :cel care

poluea!ă6 plăte$te;. Uniunea este angrenată )n implementarea unei politici actie priind protecţia

solului6 a apei6 climei6 aerului6 a %lorei $i %aunei. 9n con%ormitate )nsă cu principiul su*sidiarităţii6

Uniunea se a ocupa de pro*leme de mediu doar atunci c"nd ar putea acţiona mai e%icient dec"t o

pot %ace autorităţile naţionale sau regionale.

ranspunerea acQuis(ului re%eritor la protecţia mediului )n legislaţia natională $i aplicarea

sa repre!intă sarcini ma8ore. 'rintre priorităţi se numără legislaţia cadru a Uniunii Europene6inclusi accesul la in%ormaţie $i ealuarea impactului de mediuDL măsuri deri"nd din conenţiile

internaţionale )n care Uniunea este parteL reducerea poluării glo*ale $i trans(%rontaliereL legislaţia

priind protecţia naturii care urmăre$te conserarea *iodiersităţiiD6 măsuri care să asigure

%uncţionarea pieţei interne de e#emplu6 standardele de produsD.

23


24/40

'unerea )n aplicare $i respectarea acQuis(ului din domeniul protecţiei mediului necesită o

structură administratiă puternică $i *ine ec7ipată. om"nia a desc7is acest capitol )n primul

semestru al anului 2>>2 $i a cerut perioade de tran!iţie pentru urmatoarele acte comunitare

Calitatea aerului6


25/40

internaţional6 la reducerea progresiă a restricţiilor comerciale $i a *arierelor tari%are din calea

sc7im*urilor comerciale internaţionale.

'olitica comercială comună este construită pe principii uni%orme )n ceea ce prie$te

)nc7eierea de acorduri comerciale $i tari%are sau modi%icările tari%are. /doptarea măsurilor de

politică amală reine Uniunii Europene $i nu statelor mem*re. 5ici o ţară mem*ră UE nu poatedecide6 unilateral6 modi%icarea regimului $i reglementărilor amale sau semnarea unor acorduri

tari%are cu parteneri din a%ara grupării6 administrarea tuturor aspectelor legate de politica amală

$i relaţiile comerciale cu ţările terţe se %ace de către organismele comunitare.

Instrumentele politicii comerciale %olosite )n comerţul cu măr%uri sunt ta#ele amale6

ta#ele pre%erenţiale sau contingentele tari%are6 limitările oluntare la e#port6 ta#ele anti(dumping6

pla%oane de preţ6 *ariere regulatorii6 su*enţii de e#port6 su*enţii interne6 licenţe.

9n relaţiile comerciale ale UE cu ţările terţe se aplică Codul amal al UE. Codul este

administrat de autorităţile amale comunitare )n mod uni%orm. eritoriul amal al UE se o*ţine

prin )nsumarea teritoriilor amale ale ţărilor mem*re ale UE. 'reederile codului amal al Ue se

aplică *unurilor care %ac o*iectul importului dein ţări dein a%ara Uniunii6 *unurile originare din

UE circulă )n mod li*er )ntre statele mem*re.

ari%ul amal al UE cuprinde nomenclatorul com*inat al măr%urilor $i alte nomenclatoare6

nielul ta#elor amale6 măsuri tari%are pe *a!a acordurilor pre%erenţiale )nc7eiate de UE cu terţi6

reducerile sau scutirile de ta#e amale pentru anumite categorii de *unuri.

'e teritoriul UE nielul / practicat pentru produsele importate este identic cu cel practicat de %iecare stat mem*ru pentru produsele indigene.

&in prima !i de după aderare6 administraţia amală din %iecare dintre ţările candidate a

aea sarcina de a gestiona $i controla graniţele respectiei ţări6 deenite graniţe e#terne ale

Uniunii6 serind ast%el interesele cetăţenilor $i ale agenţilor comerciali din cadrul Uniunii

Europene.

=i*era circulaţie a *unurilor repre!intă una dintre pietrele de temelie ale pieţei interne.

'rincipiul li*erei circulaţii a *unurilor impune un cadru legislati comun care să asigure tra%icul

nerestricţionat al produselor )n cadrul Uniunii6 )n acela$i mod )n care acesta se reali!ea!ă )n

interiorul unei ţări. /ceasta )nseamnă că standardele te7nice de *a!ă6 certi%icarea produselor $i

de%iniţiile metrologice tre*uie să respecte reguli sta*ilite la niel european. e%eritor la aceste

reguli6 produsele pot %i )mpărţite )n două grupe principale produse pentru care au %ost adoptate

standarde comune armoni!ate $i produse pentru care nu e#istă standarde armoni!ate. /st%el6

2+


26/40

acQuis(ul corespun!ator capitolului 1 cu priire la li*era circulaţie a *unurilor cuprinde domenii

armoni!ate; si domenii ne(armoni!ate;.

Ca element esenţial al pieţei interne6 li*era circulaţie a *unurilor tre*uie să asigure %aptul

că acestea pot circula %ără restricţii dintr(o parte a Uniunii )n alta6 ca $i )n interiorul unui singur

stat. &e aceea6 pentru o largă categorie de *unuri este neoie de un set comun de standarde de *a!ă te7nice6 de certi%icare a produselor $i de%inire metrologică la nielul UE6 precum $i de o

recunoa$tere reciprocă a standardelor naţionale. 'entru statele candidate6 acest lucru )nseamnă nu

numai adoptarea normelor UE6 ci $i crearea capacităţii administratie pentru aplicarea legislaţiei

adoptate.

3.- 'olitica /gricolă Comună

&e%inită6 pentru prima dată6 )n ratatul de la oma6 '/C este cea mai ec7e dintre

politicile comunitare6 aduc"nd o contri*uţie importantă la procesul de integrare economică est(

europeană. /plicarea acestei politici a aut ca re!ultat reali!ări remarca*ile pe linia moderni!ării

$i cre$terii randamantului agriculturii comunitare. 'iaţa comună s(a constituit pentru prima dată

)n domenniul agricol.

'olitica agricolă comună a %ost marea *ene%iciară a politicii comerciale comune6

des%iinţarea ta#elor amale )ntre statele mem*re ale Comunităţii %aori!"nd li*era circulaţie a

măr%urilor. '/C a *ene%iciat din plin de politica *ugetară6 8umătate din c7eltuielile *ugetare %iinddestinate %inanţării producţiei $i comerciali!ării produselor agricole.

Crearea unei politici agricole comune a %ost necesară pentru a o%eri populaţiei o piaţă

alimentară sta*ilă6 pentru a demonstra impactul pe care )l au %ermele mici asupra economiei $i

politicii regionale6 pentru stimularea sc7im*ărilor structurale esenţiale care urmea!ă să o%ere

%ermierilor posi*ilitatea de a *ene%icia de pe urma de!oltării economice $i sociale6 deoarece

industria agricolă era un sector de importanţă ma8oră )n ederea reali!ării integrării europene.

Con%orm ratatului6 '/C i!ea!ă următoarele o*iectie cre$terea productiit)ţii )n

agricultură $i e#ploatarea optimă a %actorilor de producţie6 asigurarea unui niel de iaţă pentru

populaţie6 sta*ili!area pieţelor6 garantarea securităţii aproi!ionării6 asigurarea unor preţuri

re!ona*ile pentru consumatori.

'e ansam*lul Comunităţii6 o*iectiul principal al acestei politici6 $i anume reali!area

securităţii alimentare din propria producţie6 a %ost )ndeplinit. 9n plus6 pe parcursul derulării './.C.

a apărut $i s(a mani%estat un %enomen negati neanticipat )n momentul lansării acestei politiciD

2,


27/40

supraproducţia6 care atrăgea costuri suplimentare6 %ie pentru stocare6 %ie pentru susţinerea

preţurilor la e#port.

Iniţiatorii './.C. au sta*ilit trei caracteristici %undamentale acesteia

1. Constituirea6 la nielul )ntregii comunităţi6 a unei pieţe unice de produse agricole6 )n care să se

asigure li*era circulaţie a acestora $i preţuri unice pentru eleL2. =ansarea unei pre%erinţe pentru toate produsele comunitare6 %aţă de produsele importate6

pre%erinţe susţinute printr(un sistem unic de *ariere amale )n %aţa importurilor din ţările

nemem*reL

3. Solidaritatea %inanciară6 %iecare stat mem*ru particip"nd la *ugetul comunitar.

Scopurile './.C.6 sta*ilite )n articolul 3@ al ratatului de la oma sunt e#trem de generale

cre$terea productiităţii actiităţii din agricultură6 )m*unătăţirea nielului de trai $i mărirea

eniturilor %orţei de muncă implicate )n agricultură6 standardi!area pieţelor agricole6 garantarea

aproi!ionării cu produse agroalimentare pe )ntregul teritoriu al U.E.6 asigurarea o%ertei la preţuri

re!oma*ile pentru consumatori.

Festiunea '/C este asigurată de ondul European de Orientare $i Faranţii /gricole

EOF/D. El are )n edere ameliorarea $i de!oltarea structurilor agricole6 moderni!area

in%rastructurii6 susţinerea preţurilor $i garanatrea eniturilor agricole.

Caseta nr.2 'rincipalele momente )n eoluţia '/C

1@+- ratatul la oma articolele 3A(4,6 respecti 32(3A )n %orma consolidată a ratatuluiDV 1@+A Con%erinţa de la Stresa )ntre mini$trii agriculturii din cele $ase ţări mem*re ale Comunităţii EconomiceEuropene CEED pune *a!ele '/CV 1@,2 primele măsuri de politică agricolă comună sistemul de preţuri6 interenţia pe piaţă6 preleări $i cote laimport6 su*enţii la e#portV 'erioada anilor W-> politica orientată preponderent spre susţinerea eniturilor6 CEE deine e#portator net de

produse agricole6 apar surplusuri de producţie )n special la cereale6 lapte6 carne de ită6 c7eltuielile agricolecresc la cca. 2G3 din *ugetul comunV'erioada anilor WA> măsuri mai restrictie introducerea sistemului de cote6 sta*ili!area c7eltuielilor agricole6scăderea preţurilor garantate6 introducerea sc7emei de :)ng7eţare; a terenurilor set(asideD $i a programelor dee#tensi%icare a producţiei agricole. 9nsă pro*lemele ec7i supraproducţia6 c7eltuielile *ugetareD persistă $i apar unele noi dispute comerciale6 e%ecte dăunătoare asupra mediului datorită caracterului intensi al producţieiV 1@@2 re%orma >2 Comisia anali!ea!ă stadiul '/C $i propune noi direcţii de re%ormă mid(term reieHD

2-


28/40

V Ianuarie 2>>3 Comisia propune un pac7et de noi măsuri de re%ormăV Iunie 2>>3 Consiliul a8unge la un compromis priind noua re%ormă a '/CV2>>+(2>>- 5oua re%ormă a '/C a intra )n igoare

Sursa 'olitica agricolă6 7ttpGGHHH.ier.roG'roiecteGrosuriG'oliticaK2>agricola.pd%

'olitica agricolă comună este construită )n 8urul a doi iloni. 'rimul6 cel al organizaţiilor

comune de iaţă6 cuprinde măsurile comune de reglementare a %uncţionării pieţelor integrate ale

produselor agricole. /l doilea6 cel al dezvoltării rurale6 cuprinde măsuri structurale6 care ţintesc

de!oltarea armonioasă a !onelor rurale6 su* c"tea aspecte social6 al diersităţii actiităţilor6 al

calităţii produselor6 al prote8ării mediului.

'entru atingerea o*iectielor preă!ute )n cadrul art.3@ din ratatului CE6 piaţa agricolă

urma să %ie organi!ată6 a"nd )n edere regulile comune )n domeniul concurenţei6 coordonarea

o*ligatorie priind organi!area di%eritelor pieţe naţionaleprecum $i organi!area pieţelor europene.

9n %inal6 această a treia %ormă se a impune6 su* termenul generic de Organi!area Comună a'ieţelor OC'D6 pentru cereale6 !a7ăr etc.

SU&IU &E C/ 0

'olitica /gricolă Comună )n om"nia

I. Situaţia agriculturii rom"ne$ti )n perioada tran!iţiei la economia de piaţă

&upă 1@@>6 sectorul agricol din România a înregistrat un serios regres.

Investitorii nu au fost atraşi spre agricultură, considerând-o o activitate

inecientă. ul!i fermieri români practică o agricultură de su"zisten!ă,

peisa#ul agricol ind dominat de un număr mare de ferme mici, familiale, care

e$ploatează fâşii înguste de teren, fără a putea o"!ine o produc!ie însemnată.

%n mare parte, produc!ia este destinată autoconsumului.

ulte produse !ărăneştii de "ază erau vândute adesea pe sume

derizorii. &la"a atractivitate a sectorului agricol din România şi-a impus

amprenta asupra calită!ii unora dintre produsele o"!inute.

'ermierii contestă adesea nivelul scăzut al su"ven!iilor

( de care au

nevoie în condi!iile în care se confruntă cu costuri de produc!ie prea mari fa!ă

de pre!urile la care reuşesc să îşi desfacă produsele. )i solicită şi protec!ie

comercială fa!ă de concuren!ii din afară. &e a#unge la o situa!ie dramatică*

2A

http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20agricola.pdfhttp://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20agricola.pdfhttp://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20agricola.pdf


29/40

producătorii na!ionali nu rezistă concuren!ei străine, se confruntă cu o serie

de lipsuri, dar totuşi nu părăsesc activitatea agricolă pentru că, spun ei, nu

au altă alternativă.

+a"el nr.* onderea produc!iei agricole în I în intervalul /001-22/3nul /001 /004 /005 /006 /00

7

/00

0

22

2

22

/onderea agriculturii în I 2,5 2,6 2,/ /0,4 /4,7 /1,

7

/,5 /1,5

Sursa: European Comission, Directorate for Agriculture: Agricultural Situation in theCandidate Countries. Country Report on Romania

%n ciuda acestor pro"leme, tre"uie luate în considerare şi valoricare

avanta#ele de care dispune* suprafa!a agricolă importantă de!inută, respectiv

/1,7 milioane 8ectare şi condi!ii de mediu favora"ile unei e$ploatări

eciente.

9n efect favora"il, totuşi, al lipsei cronice de capital, real şi "ănesc, în

agricultura românească, l-a constituit poten!ialul dezvoltării segmentului

agriculturii ecologice, venind astfel în întâmpinarea tendin!elor care se

înregistrează în 9). +otuşi nici în această privin!ă, România nu şi-a valoricat

pe deplin avanta#ul. :8iar dacă în !ară sunt realizate produse ecologice,

multă vreme ele nu au fost certicate la nivel na!ional, ind e$portate su"

certicare străină.9n alt avanta# poten!ial al României, pornind de la metodele

tradi!ionale şi non-intensive utilizate, îl constituie păstrarea peisa#ului rural şi

a caracterului tradi!ional în multe zone ale !ării, ceea ce poate contri"ui la

dezvoltarea rurală, mai ales prin turismul rural.

I.a;olitica agricolă în România în perioada de tranzi!ie

olitica agricolă românească în acest interval de timp poate

caracterizată printr-un de"ut lent şi un proces de reformă care s-a im"ogă!it

a"ia spre sfîrsitut perioadei de tranzi!ie, accentuat însă de preconizata

aderare la 9niunea )uropeană.

2@


30/40

rintre măsurile luate la începutul perioadei de tranzi!ie se a-/005;. &u"ven!iile acordate erau condi!ionate devânzarea produselor agricole, cu pre!uri mici, catre agen!ii de stat.

%n perioada imediat următoare intrării în vigoare a 3cordului de

asociere a României la 9) se remarcă o revigorare a agriculturii. &-au adus

noi modicări legii domeniului funciar, au fost complet eliminate toate

pre!urile administrate, su"ven!ionarea fermierilor a cunoscut o modicare

fundamentală fa!ă de perioada anterioară.

9n plus6 )n perioada 1@@-(2>>>6 au %ost demarate acţiuni $iGsau s(au %ăcut progrese $i cu

priire la alte aspecte ale politicii agricole. / )nceput să se acorde atenţie componentei de

de!oltare rurală6 dar6 )n ciuda unor progresele legislatie $i instituţionale6 implementarea

măsurilor a rămas de%icitară. Un demers important )n această perioadă l(a constituit pregătirea

lansării programului S/'/& )n om"nia. &rept cadru pentru implementarea lui a %ost ela*orat

'lanului 5aţional pentru /gricultură $i &e!oltare urală '5/&D6 apro*at de Comisia

Europeană )n decem*rie 2>>>. &emersurile pentru utili!area %ondurilor S/'/& nu au %ost

)ncununate de succes )n acest interal de timp. &e(a*ia )n septem*rie 2>>>


31/40

Integrarea agriculturii României în structurile comunitare, respectiv

aplicarea legisla!iei şi a mecanismelor oliticii 3gricole :omune a 9niunii

)uropene, ridică mai multe pro"leme specice, în primul rând, datorită

faptului că, agricultura este sectorul care a avut cel mai mult de suferit de peurma tranzi!iei de la economia centralizată, totalitară la economia de pia!ă.

Introducerea '/C )n om"nia nu )nseamnă neapărat re!olarea tuturor pro*lemelor cu

care se con%runtă sectorul agricol rom"nesc. /spectele pro*lemantice necesită acţiuni concrete6

c7iar $i după aderare.

'ro*lemele structurale ale agriculturii rom"ne$ti sunt pro*a*il cel mai di%icil de re!olat.

e!olarea aspectelor structurale constituie o condiţie sine 5ua non pentru ca transpunerea

agriculturii pe coordonatele europene să deină aanta8oasă pentru om"nia. 5ea8unsurile

sectorului agricol rom"nesc sunt %ragmentarea e#cesiă a proprietăţii agricole6 numărul mare de

%erme de su*!istenţă $i semisu*!istenţă6 ponderea mare a agricultorilor )n totalul populaţiei

ocupate6 precum $i numărul mare de %ermieri "rstnici6 insu%icienta de!oltare a industriei

alimentare pentru a asigura o piaţă de des%acere atrăgătoare pentru produsele agricole de *a!ă.

espectarea standardelor de calitate6 precum $i a reglementărilor sanitare $i %ito(sanitare6

cunoa$terea $i aplicarea preederilor de acest tip de către %ermieri sunt itale deoarece ele

constituie o condiţie pentru accesul la mecanismele comunitare de spri8in. 5erespectarea

standardelor de către producători atrage după sine imposi*ilitatea comerciali!ării produselor agricole pe piaţa comunitară.

ranspunerea aQuis(ului comunitar din domeniul calitativ ridică pro"leme din

cauza resurselor umane ineciente, sla"ei informări a fermierilor, a costurilor

suplimentare de adaptare pentru agricultori şi procesatori, costuri ce se pot

dovedi o reală piedică în calea o"!inerii avanta#elor 3: de către fermieri.

9na din provocările cu care se confruntă autorită!ile române după

aderare este asigurarea fondurilor de co-nan!are. :ea mai mare parte amăsurilor vitale pentru restructurarea sectorului agricol românesc se înscriu,

în cadrul politicii comunitare, în rândul componentei de dezvoltare rurală,

componentă care presupune şi o contri"u!ie na!ională care să suplimenteze

fondurile de la "ugetul comunitar.

31


32/40

%n lipsa unui sistem adecvat de implementare a măsurilor comunitare,

accesul la "ugetul comunitar poate "locat. &au, dacă sistemul de

implementare func!ionează defectuos, vericările ulterioare ale :omisiei

)uropene pot conduce la restituiri importante ale "anilor primi!i în contul

aplicării 3:.? altă provocare pentru România este instituirea, până la momentul

aderării a 3gen!iei de lă!i, a &istemului Integrat de :ontrol şi a Re!elei de

Informa!ii :onta"ile în 3gricultură. 3cestea vor avea un rol important în

implementarea 3:, controlul plă!ilor efectuate în agricultură şi respectiv

centralizarea datelor te8nice şi de performen!ă economică, necesare

formulării politicii agricole.

'entru a deeni o ţară cu agricultura competitiă6 om"nia tre*uie mai ales să progrese!e

)n adoptarea standardelor europene din acest sector $i din industria alimentară. 9n perioada de pre(

aderare6 ţara respectiă tre*uie să introducă gradual sc7im*ările necesare.

/gricultura repre!intă cel mai oluminos capitol de negociere. /cQuis(ul comunitar din

domeniul agriculturii este cel mai e#tins $i repre!intă apro#imati 4>K din legislaţia Uniunii

Europene. &in această cau!ă6 e%ortul )n direcţia armoni!ării legislatie din acest sector este

considera*il. 9n cadrul pregătirilor pentru aderare6 o atenţie deose*ită a %i acordată capacităţii

statului candidat de a implementa $i consolida acQuis(ul.

Uniunea Europeană este )n pre!ent principalul partener comercial al om"niei )n producţia agro(alimentară. 9n urma primei runde de negocieri dou*le !ero; implementată din

iulie 2>>>D6 A4K din importurile )n Uniunea Europeana dinspre om"nia $i 43K din e#porturile

din om"nia *ene%icia!ă de eliminarea ta#elor amale sau de reducerea acestora.

III. /linierea agriculturii rom"ne$ti la 'olitica /gricolă comunitară

'rincipalul motor al politicilor agricole6 a$a cum se desprinde $i din mecanismul politicilor agricole comunitare se regăse$te )n conţinutul $i coerenţa legislaţiei reglementărilorD

du*lat de modul de acordare a su*enţiilor. Cu toate greutăţile $i inconenientele momentane

pricinuite de restructurarea


33/40

9n primul r"nd a %ost neoie de o restructurare instituţională a ministerului urmărindu(se

descentrali!area. /st%el s(au creat cele două agenţii de plăti6 una pentru plăţile directe pe

supra%aţă $i animal $i pentru implementarea mecanismelor de piaţă /genţia de 'lăţi $i

Interenţie )n /gricultură M /.'.I./.D $i alta ca organism de plată pentru proiectele %inanţate din

măsurile 'rogramului 5aţional de &e!oltare urală /genţia de 'lăţi pentru &e!oltare urală$i 'escuitD.

9n al doilea r"nd s(a sc7im*at )ntreaga actiitate de reglementare $i acordare a su*enţiilor

pe mecanismele europene6 ast%el ( su*enţiile din *anii europeni se acorda )n suma %i#ă pe cap

de animal $i pe unitatea de supra%aţă6 cu condiţia cultiării terenurilor $iGsau respectării *unelor

condiţii agricole $i de mediu F/ECD. S(au structurat plăţile complementare pe o serie de

necesităţi de de!oltare di%erenţiată a unor categorii de animale6 sau culturi cum ar %i de e#emplu

cele care nu au cote de producţie6 sau culturi proteice6 energetice etcD. &easemenea s(a ela*orat

un 'lan 5aţional Strategic '5SD $i un 'rogram de &e!oltare urală6 am*ele cu conţinut

naţional $i nu regional6 ţin"nd cont de pro*lematica socială $i economică relati unitară a !onei

rurale din om"nia.

'e de o parte6 'lanul 5aţional Strategic pentru &e!oltare urală 2>>-(2>13 a %ost

transmis pe 12 martie anul curent Comisiei Europene )n ederea ai!ării6 iar pe de altă parte la

niel naţional s(a declan$at )n toate localităţile ţării acţiunea de completare a cererilor de plată

pentru plăţile directe,. /ceastă acţiune este o*ligatorie pentru orice %ermier care e#ploatea!ă

păm"ntul. /ceste măsuri )nseamnă )n mod sigur primele sc7iţe )n procesul de implementare )nom"nia a politicilor agricole comune.

IV. Dezvoltarea rurală

'olitica de de!oltare rurală a om"niei spri8inită prin ondul European /gricol pentru

&e!oltare urală E/&D6 repre!ent"nd 'ilonul 2 al '/C6 este menită să )nsoţească politica de

spri8in a 'ilonului 16 cel al organi!aţiilor comune de piaţă care asigură un enit de *a!ă pentru

agricultori. /l doilea 'ilon spri8ină de!oltarea sectoarelor agricol $i %orestier6 conserarea $i

protecţia terenurilor6 a naturii $i mediului $i )m*unătăţirea calităţii ieţii )n !onele rurale. Spri8inul

acordat prin E/& repre!intă implementarea politicilor de *a!ă ale UE6 inclusi a Strategiei de

la =isa*ona $i a &eclaraţiei de la FYte*urg priind de!oltarea dura*ilă.

, 'olitici agricole comunitare6 7ttpGGagroa!i.roGpoliticiZagricoleG'ractici(comunitare

33


34/40

&in anul 2>>-6 om"nia este mem*ru al Uniunii Europene $i a %acut primii pa$i pe piaţa

UE. estructurarea6 moderni!area $i de!oltarea sectorului agricol $i alimentar6 precum $i a

sectorului silic $i de procesare a lemnului presupun o mare proocare )n ederea cre$terii

competitiităţii acestora. /st%el6 tre*uie %acute e%orturi )n ederea integrării instrumentelor '/C

ale UE cu politicile naţionale $i cu alte %onduri structurale pentru a putea utili!a toate resurseledisponi*ile $i a coordona aceste instrumente )n *ene%iciul de!oltării rurale din om"nia.

'"na la s%"rsitul anului 2>>,6 %ermierii au *ene%iciat de spri8in prin programe naţionale

'rogramul :ermierul;6 : entaiageră;D $i prin 'rogramul S/'/& co%inanţat de UE. 9n

ederea continuării de!oltării dura*ile6 economice6 de mediu $i sociale a !onelor rurale din

om"nia $i a desc7iderii spre comertul e#terior $i )n special către cel al UE6 strategia generală de

de!oltare rurală a om"niei6 tre*uie să se concentre!e pe cre$terea competitiităţii6 lu"nd )n

acela$i timp6 )n considerare necesitatea de protecţie a naturii6 mediului6 terenului $i a resurselor de

apă )n !onele rurale.

O*iectiele generale ale strategiei naţionale de de!oltare rurală sunt cre$terea

dinamismului economic al !onelor rurale din om"nia6 inclusi de!oltarea dura*ilă a sectorului

agricol $i %orestier6 conserarea $i )m*unătăţirea mediului natural6 cre$terea dinamismului social

$i a calităţii ieţii )n !onele rurale.

I.aD 'rograme naţionale

Strategia natională de de!oltare rurală este implementată prin 'rogramul 5aţional pentru&e!oltare urală '5&D6 %iind spri8inită prin E/& $i printr(o serie de programe naţionale

complementare6 care au ca o*iecti de!oltarea rurală.

'entru perioada 2>>-(2>136 principalele o*iectie strategice ale sectorului agroalimentar

din om"nia i!ea!ă consolidarea $i capitali!area %ermelor de tip %amilial6 cre$terea eniturilor

populaţiei rurale6 de!oltarea sectorului de procesare6 asigur"nd siguranţa alimentară pentru

populaţie6 cre$terea contri*uţiei sectorului agroalimentar la produsul intern *rut $i a8ustarea

*alanţei comerciale pentru produsele agroalimentare.

/ceste o*iectie or %i atinse at"t prin implementarea instrumentelor '/C6 transpuse )n

priorităţile naţionale6 c"t $i prin mecanismele naţionale menite să conducă la atingerea

o*iectielor 'lanului 5aţional Strategic.

I. *D E#perienţa 'rogramului S/'/&

34


35/40

'rogramul Special de 're(aderare pentru /gricultură $i &e!oltare urală S/'/&D a

acordat spri8in pentru inestiţii )n agricultură6 procesarea alimentară $i de!oltarea rurală.

S/'/& a %urni!at resurse semni%icatie pentru sectorul rural6 dar nu s(a ridicat la nielul

a$teptărilor cu priire la proocarea de de!oltare a sectorului agricol din om"nia. Spri8inul

pentru inestiţii acordat %ermierilor a repre!entat o componentă a acestui program6 %ondurile %iindaccesate6 )n principal6 de persoanele 8uridice care au aut capacitatea de asigurare a co%inanţării.

/lte pro*leme care au generat per%ormanţa sca!ută a programului au %ost structura

programului doar parţial modi%icată pentru a )ndeplini cerinţele sectoriale6 accesul restricti

!onele rurale la in%ormaţii priind sc7emele de %inanţare6 *irocraţia6 acces redus la sursele de

pre(%inanţare $i co%inanţare pentru )ntreprin!ătorii rurali care au reu$it să urme!e procedurile de

aplicare complicate $i *irocratice6 lipsa garanţiilor.

/$a cum a %ost preă!ut )n structura generală a programului S/'/&6 nu s(au acordat

plăţi )n aans6 ci s(au ram*ursat c7eltuielile de8a e%ectuate. /st%el6 %inanţarea inestiţiilor a

solicitat pre(%inantare de 1>>K de către inestitor6 care apoi a %ost ram*ursată pe *a!a doe!ilor

priind c7eltuielileD de către /genţia S/'/&.

/st%el6 sistemul %inanciar tre*uie )m*unătăţit pentru a satis%ace di%eritele necesităţi ale

populaţiei rurale. Instituţiile *ancare $i ne(*ancare au reali!at progrese reduse )n ultimii ani )n

ceea ce prie$te cre$terea %lu#urilor %inanciare $i a solicitanţilor de credite din mediul rural6 iar

O5F au intrat cu succes )n acest sistem6 )nsă creditele rurale tre*uie adaptate neoilor $i

oportunităţilor actuale. 'rin urmare6 guernul a o%erit spri8in pentru inestiţii prin credite $isisteme de garantare 'rogramul ermierulD )n ederea asigurării co(%inanţării priate pentru

*ene%iciari )n ederea inestiţiilor )n %erme $i unităti de procesare $i marPeting6 %inanţate prin

'rogramul S/'/&6 precum $i )n %ermele de semi(su*!istenţă $i la nielul micilor )ntreprinderi

rurale.

3+


36/40

CO5C=U0II

entru realizarea integrării sunt necesare din partea României

însemnate eforturi pentru instituirea şi consolidarea structurilor institu!ionale

agricole de pia!ă, atingerea unor criterii specice de performan!ă, asigurarea

unei sta"ilită!i ridicate a sectorului şi armonizarea legisla!iei cu cea a 9). De

la aderarea propriu-zisă şi pâna la integrarea efectivă, mai ales pentru

agricultură e$istă o perioada de tranzi!ie, negociată cu :omisia )uropeană.

entru a spri#ini pregătirea !ărilor candidate la 9) din )stul şi :entrul

)uropei, :omunitatea )uropeană a decis să acorde asisten!ă nanciară,

furni!ată prin cele trei instrumente de preaderare '7are6 IS'/ $i Sapard. )ste deose"itde

important gradul de ecien!ă cu care sunt c8eltuite aceste fonduri, sumele

alocate României ind semnicative.

3gricultura României include apro$imativ >6@ din popula!ia ocupată a

!ării, fa!ă de media europeană de numai circa 6@, şi contri"uie cu /1-/4@ la

crearea I, fa!ă de >-1@ în 9). 3vând avanta#ul unor condi!ii naturalefavora"ile şi în urma depunerii unor eforturi pentru modernizare prin investi!ii

masive, agricultura românească poate deveni un reduta"il concurent al

agriculturii din !ările 9)-4.

opula!ia rurală se caracterizează printr-un grad ridicat de îm"ătrânire

demogracă. &u"ocuparea în zona rurală reprezintă cel mai pregnant

fenomen cu consecin!e mult mai serioase decât şoma#ul. :ea mai mare parte

din popula!ia ocupată în agricultură o reprezintă lucrătorii familiali îngospodăriile proprii, însă veniturile o"!inute de aceştia sunt destul de fragile

şi derizorii. :aracterul limitat al veniturilor îşi pune amprenta asupra nivelului

şi structurii c8eltuielilor efectuate în gospodării de agricultori. Doar o parte

din veniturile realizate de agricultori se materializează su" formă de

lic8idită!i, restul ind reprezentat de contravaloarea produselor provenite din

3,


37/40

resurse proprii şi care sunt destinate consumului propriu. entru ameliorarea

situa!iei se recomandă reducerea popula!iei ocupate în agricultură şi

asigurarea unor alternative de ocupare şi implicit de venit.

Aivelul de dezvoltare al infrastructurii pu"lice reprezintă un factor

c8eie al dezvoltării economice în zonele rurale. Bipsa unei infrastructuri ziceşi edilitare, adecvate în mediul rural, cum este cazul re!elelor de drumuri şi

de transport în general, îngrădeşte atât accesul rapid la pie!e cât şi

mo"ilitatea for!ei de muncă. :aracteristic mediului rural este şi gradul redus

de dezvoltare al infrastructurii pentru gospodăriile popula!iei, comparativ cu

cel specic mediului ur"an. :onform datelor recensământului popula!iei şi

locuin!elor, din totalul de >,74 milioane locuin!e din mediul rural, în anul

22, numai 1,7@ erau dotate cu instala!ii de alimentare cu apă rece,

numai //,@ din popula!ia rurală "enecia de servicii de canalizare pu"lică,

etc. &itua!ia este precară şi în ceea ce priveşte asisten!ă sanitară şi medicală

=cu mult su" nivelul asigurat în mediul ur"an; şi accesul la educa!ie. %n

mediul rural numărul de unită!i şcolare este scăzut şi pozi!ionate uneori la

distan!e mari fa!ă de localitatea de domiciliu a elevilor. 3ceastă situa!ie,

cumulată cu resursele nanciare limitate ale familiei duce la o creştere a

decala#elor dintre mediul rural şi cel ur"an, în ceea ce priveşte accesul la o

formă de instruire a tinerilor, cu efecte negative asupra viitoarei for!e de

muncă rurale.

?dată cu aderarea la 9niunea )uropeană, producătorii agricoli români

se confruntă cu e$ponen!ii unei agriculturi performante din punct de vedere

al dotării cu factori de produc!ie, al ecien!ei alocării resurselor şi al

func!ionării pie!elor specice. +oate acestea impun ca, în timpul cel mai scurt,

performan!ele agriculturii noastre să e îm"unată!ite şi aduse cât mai

aproape de cele europene. Relansarea agriculturii româneşti nu se poate realiza decât prin

crearea premiselor unui sistem dura"il de dezvoltare rurală, ac!iune pentru

care 9niunea )uropeană va aloca fonduri importante în perioada 226-220.

&-a început promovarea unui amplu program de dezvoltare rurală în toate

zonele !ării* montane, colinare şi de câmpie, în cadrul unui concept de

3-


38/40

dezvoltare rurală privind integrarea economică şi socială a satului românesc.

De asemenea, este necesară asigurarea unui mediu favora"il pentru

atragerea, în condi!ii avanta#oase, a capitalului străin în vederea sus!inerii

programelor investi!ionale şi de dezvoltare a produc!iei agricole în România.

%n anii care vin, capacitatea spa!iului rural de a men!ine ori creea locuri demuncă va avea un impact ma#or asupra ratei şoma#ului şiCsau a


39/40

noastre în 9)-6 se situează pe locul 6 din punct de vedere demograc,

respectiv 7 ca suprafa!ă, având un poten!ial considera"il de creştere

economică.

I=IOF/IE

/=6 /nacoord.D6 Economie >,.

&U>2

&[I/5U6 &. coord.D6 C"$tigători $i perdanţi )n procesul de integrare europeană. O priire

asupre om"niei6 ucure$ti6 2>>1

3@


40/40

&[F/56 Fa*riela6 Uniunea Europeană )ntre %ederalism $i interguernamentalism. 'olitici

>,

'O'ESCU6 Fa*riel6 'olitici agricole. /corduri europene6 Editura /SE

\\\Commission Europ]enne6 :Enlargissement de lWUnion europ]enne Une c7ence istoriQue;6

&irecţion g]n]rale de lW]largissement

Con%erence on accesion to t7e European Union( omania6 russels6 1> anuarX 2>>2

&icţionar de economie6 Editura Economică6 2>>1

'olitica agricolă6 '7are O >>>,.1A.>2( ormarea%uncţionarilor pu*lici din administraţia locală

)n a%aceri europene $i managementul ciclului de proiect6 Institutul European din om"nia

ESUSE I5E5E

7ttpGGHHH.agroa!i.ro

7ttpGGHHH.ier.roG'roiecteGrosuriG'oliticaK2>agricola.pd%

7ttpGGHHH.in%oeuropa.ro

7ttpGGHHH.europa.eu.int

7ttpGGHHH.*i*lioteca.ase.ro

7ttpGGHHH.mie.ro
http://www.agroazi.ro/http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20agricola.pdfhttp://www.infoeuropa.ro/http://www.europa.eu.int/http://www.biblioteca.ase.ro/http://www.mie.ro/http://www.agroazi.ro/http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20agricola.pdfhttp://www.infoeuropa.ro/http://www.europa.eu.int/http://www.biblioteca.ase.ro/http://www.mie.ro/

lucrare_aderare1

Documents