nozik
TRANSCRIPT
Robert Nozick – Anarhie, stat si utopie
Cap.7 Dreptatea distributiva
- statul minimal este statul cu cele mai extinse atributii care poate fi justificat;
- in acest capitol se examineaza afirmatia ca un stat cu atribuitii mai extinse este
justificat, pentru ca este necesar pentru a infaptui dreptatea distributiva (distribuirea
vizeaza mecanismul care foloseste un principiu sau criteriu pentru a imparti o cantitate
de bunuri) – abordarea acestei afirmatii se face cu scopul de a arata unde esueaza un
astfel de temei ;
- se va formula mai intai conceptia despre dreptate in privinta proprietatilor si apoi se vor
discuta alte conceptii alternative ;
Sectiunea I – Teoria indreptatirii
- tema dreptatii cu privire la proprietate consta in trei mari probleme :
a) achizitia initiala a proprietatilor (vizeaza modalitatile, procesele prin care lucrurile
pe care nu le avem pot intra in posesia noastra – principiul dreptatii in achizitie);
b) transferul proprietatilor (principiul dreptatii in transfer);
- principiul complet al dreptatii distribuitve ar spune pur si simplu ca o distribuire este
dreapta daca fiecare este indreptatit la proprietatile pe care le poseda in acea distribuire;
- o distribuire este dreapta daca provine dintr-o distribuire dreapta;
- dreptatea in ceea ce priveste proprietatea are un caracter istoric;
- existenta nedreptatii in trecut (violari anterioare ale primelor doua principii ale dreptatii)
ridica cea de-a treia problema a dreptatii:
c) corectarea nedreptatii in privinta proprietatilor (principiul rectificarii)
- Liniile generala ale teoriei dreptatii in privinta detinerii proprietatilor sunt acelea ca
posesiunea unor bunuri de catre un individ este dreapta , daca acesta este indreptatit la ele
de catre principiile dreptatii in achizitie si transfer, sau de catre principiul rectificarii
nedreptatii; daca detinerea de proprietati de catre fiecare este dreapta atunci multimea
(distribuirea) totala a proprietatilor este dreapta;
Principii istorice si principii ale rezultatului final
1
- teoria dreptatii ca indreptatire in procesul distribuirii este istorica; distribuirea este
dreapta in functie de felul in care s-a produs.
- potrivit principiului momentului curent , tot ceea ce trebuie luat in considerare atunci
cand se evalueaza caracterul drept al unei distribuiri, este cu ce se alege fiecare de pe
urma acelei distribuiri (economia asistentiala este teoria principiilor momentului curent
ale dreptatii; aceste principii anistorice ale dreptatii distributive, care includ principiile
momentului curent, pot fi numite principii ale rezultatului final sau principii ale starii
finale);
- in contrast cu principiile rezultatului final ale dreptatii, principiile istorice ale dreptatii
sustin ca imprejurarile sau actiunile trecute ale oamenilor pot sa creeze indreptatiri
diferite sau merite diferite cu privire la lucruri;
- Nozick afirma ca un principiu al distribuirii este structurat daca stabileste ca o
distribuire urmeaza sa varieze impreuna cu o dimensiune naturala, cu o suma ponderata
de dimensiuni naturale , sau cu o ordonare lexicografica a dimensiunilor naturale (merit
trebuinte, efort).
- principiul indreptatirii nu este structurat;
- exemplul cu jucatorul de baschet Wilt Chamberlain vrea sa arate nici un principiu al
starii finale sau principiu structurat al dreptatii distributive nu poate fi aplicat continuu
fara a se interveni contunuu in vietile oamenilor.
- argumentul lui Sen: - daca presupunem ca drepturile indivizilor sunt interpretate ca
drept de a alege care alternativa dintr-o pereche de alternativa trebuie sa fie plasata mai
sus intr-o ordonare sociala a alternativelor si exista doi indivizi diferiti cu drepturi
individuale, interpretate ca mai sus, in privinta unor perechi diferite de alternative, atunci
pentru unele ierarhizari individuale posibile ale preferintelor, nu exista nici o ordonare
sociala liniara: A prefera pe W lui X, lui Y, lui Z
B prefera pe Y lui Z, lui W, lui X
nu exista nici o ordonare sociala tranzitiva si deci ordonarea sociala este non-liniara;
- drepturile indivizilor sunt co-posibile; fiecare poate sa-si exercite drepturile asa cum
vrea.
- argumentul lui sen doreste sa arate inca o data ca structurarea si mentinerea ei necesita
amestecul continuu in actiunile si alegerile oamenilor;
2
Redistribuirea si drepturile de proprietate
- principiile structurate ale dreptatii distributive necesita activitati de redistribuire, pentru
ca probabilitatea ca orice multime de proprietati la care s-a ajuns, in mod liber,sa se
potriveasca unei structuri date este mica si pentru ca probabilitatea ca va continua sa
corespunda structurii pe masura ce oamenii fac schimb si doneaza este nula.
- impozitarea castigurilor din munca este acelasi lucru cu munca fortata.
- daca actioneaza prin intermediul impozitului pe salarii , sau pe salariile care depasesc
un anumit prag, sau prin prelevarea profiturilorsau prin existenta unei mari oale sociale ,
in asa fel incat nu este clar ce anume vine de unde si ce anume se duce unde anume,
principiile structurate ale dreptatii distributive implica aproprierea actiunilor altor
persoane.
- aceste principii instituie dreptul de proprietate partial al altora asupra oamenilor si
asupra actiunilor si muncii lor.
- Locke considera ca drepturile de proprietate asupra unui obiect neposedat isi au originea
in contopirea muncii cu acel obiect;
- problema este daca aproprierea unui obiect neposedat de catre cineva inrautateste
situatia altora;
- clauza conditionala a lui Locke ca trebuie sa ramana „in comun oentru ceilalti destul si
la fel de bun” vrea sa asigure ca situatia celorlalti nu se inrautateste;
- o teorie a aproprierii care incorporeaza aceasta clauza lockeana va rezolva in mod corect
situatiile in care cineva isi apropriaza rezerva totala de ceva necesar vietii.
3