studiul de fezabilitatetintareni

Studiu de fezabilitate privind reabilitarea sistem ului de canalizare a satului Ţînţăreni

1

SC „INGINERIA APELOR” SRL MD 3506, or.Orhei, str. 31 August 67/11, tel/fax: 0235 33105

№ 2011/ 1238 – REC

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare. Epurarea

apelor uzate. satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi

STUDIUL DE FEZABILITATE

Orhei 2011


2

SC „INGINERIA APELOR” SRL

Licenţa seria A MMII, nr. 000569 din 16.02.2006

№ 2011/ 1239 – REC

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare. Epurarea apelor uzate.

satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi

STUDIUL DE FEZABILITATE

Directorul SC „ Ingineria Apelor” SRL P.Panuş


3

CUPRINS A1 Rezumat ............................................................................................................................................. 5

1.1.Promotorii proiectului şi autorităţile............................................................................................. 5 1.2. Obiectul analizei ........................................................................................................................... 5

1.2.1 Scurta descriere a proiectului.................................................................................................. 6 1.2.1.1 Localizare............................................................................................................................. 6 1.2.1.2 Zona afectată de proiect ....................................................................................................... 6

1.3. Experienţa anterioară şi proiectele similare.................................................................................. 9 Imaginea nr.1 Staţia de tratare a apei subterane. ............................................................................... 10 1.4. Sistemul de canalizare (descrierea generală, starea actuală, preconizări) . Analiza SWOT..... 10 PLANIFICAREA SANITAŢIEI DURABILE .................................................................................. 16

A2. Contextul socio-economic............................................................................................................... 20 2.1 Elemente caracteristice ale contextului socio-economic ............................................................. 20

2.1.1 Aspecte teritoriale şi de mediu.............................................................................................. 21 2.1.2 Aspecte sociale şi demografice............................................................................................. 21 2.1.3 Aspecte economice ............................................................................................................... 24

3 Oferta şi cererea pentru rezultatele proiectului ................................................................................... 24 3.1 Aşteptările pentru cererea potenţială ........................................................................................... 24

3.1.1 Tendinţe actuale şi viitoare ale cererii .................................................................................. 24 3.1.2 Analiza cererii după tipul de consumatori ............................................................................ 29 Date generale pentru calcul............................................................................................................ 31

A4. Date tehnice ale investiţiei .............................................................................................................. 33 4.1 Date generale (zona şi amplasamentul, statutul juridic a terenului ce urmează a fi ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului – studiul geotehnic, studii topografice, date climaterice) ..... 33 4.2 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora ........................................................................ 34

4.2.1 Sistemul existent de alimentare cu apă; ................................................................................ 34 4.2.2 Sistemul existent de canalizare; ............................................................................................ 34

4.3 Valorile fizice ale proiectului investiţional propus. Analiza şi selectarea alternetivelor optime. 35 Tehnologia de tratare a apelor reziduale în staţiile de epurare a apelor menajere (SEAM). Analiza comparativă........................................................................................................................................ 37

METODE ALTERNATIVE DE EPURARE A APELOR UZATEОшибка! Закладка не определена. SOLUTII LOCALE (INDIVIDUALE) DE CANALIZARE ............................................................40

Instalatii compacte de epurare biologica........................................................................................ 40 Instalatii compacte cu namol activ (AS)........................................................................................ 41 Instalatii cu filtre biologice de contact cu rotor sau biodiscuri (RBC) .......................................... 42 Instalatii cu namol activ cu alimentare secventala sau reactor biologic cu functionare discontinua (SBR).......................................................................................................................... 43

METODE ALTERNATIVE DE EPURARE..................................................................................... 44 Metode de epurare cu filtrare prin medii poroase................Ошибка! Закладка не определена. Epurare prin infiltratie-percolatie (în engleza "infiltration-percolation system" sau IPS)Ошибка! Закладка не определенаEpurare prin metoda spatiului radicular de tip vertical (în engleza "vertical subsurface flow" sau vSSF, sau "vertical sub-surface constructed wetlands" sau vSSFCW) ......................................... 44 Epurare prin metoda spatiului radicular de tip orizontal (în engleza "horizontal subsurface flow" sau hSSF, sau "horizontal sub-surface constructed wetlands" sau hSSFCW)...............................45 Tratarea nămolurilor ...................................................................................................................... 46 Cantităţi de nămol din staţiile de epurare. ...........................Ошибка! Закладка не определена. Platforme pentru uscarea nămolului .............................................................................................. 46 Deshidratarea nămolurilor prin centrifugare.................................................................................. 47


4

Evacuare apelor uzate prin pompare....................................Ошибка! Закладка не определена. Analiza tehnologiilor şi selectarea alternetivelor optime: ..................................................................... 48

varianta 1 - statie biologica locala de epurare a apelor uzate; ........................................................... 48 Statie de epurare: TOPAS – 100.................................................................................................... 48

STATIE DE EPURARE: AQUACLEAN ......................................................................................... 48 Furnizori de statii de epurare ............................................................................................................. 64

Varianta 2 - statie locala de epurarea a apelor uzate (zone umede construite); ..................................... 64 EPURAREA APELOR UZATE ÎN ZONE UMEDE CONSTRUITE: DESCRIEREA SISTEMULUI FRANCEZ................................................................................................................. 65

Analiza şi selectarea alternetivelor optime: ........................................................................................... 73 varianta 1 - statie biologica locala de epurare a apelor uzate; ........................................................... 73 varianta 2 - statie locala de epurarea a apelor uzate (zone umede construite);.................................. 73

Analiza comparativa a necesarului de investiţiei.................................................................................. 74 Necesar de investiţii pentru statia de epurarea apelor uzate ....Ошибка! Закладка не определена. Analiza comparativă a necesarului de investiţii.......................Ошибка! Закладка не определена. Implementarea.................................................................................................................................... 74 Consultantul propune realizarea acestui proiect investitional conform procesului „Fidecul galben” sau cu alte cuvinte „sub ceie”. Aceasta ar insemna ca se pregateste Caietul de sarcini pentru investitie in intregime pentru un singur Antreprenor:........................................................................ 76

A5 Implementarea.................................................................................................................................. 76 5.1 Analiza momentelor construcţiei / ciclul proiectului................................................................... 76 5.2 Graficul cu bare (diagrama PERT) asupra principalelor faze...................................................... 77

A6 Activitatea de postimplementare.................................................................................................... 78 7.1 Estimarea prezumată a tarifelor ..................................Ошибка! Закладка не определена. 8.3. Analiza multicriterială ................................................................................................................ 80

A8 Riscuri şi analiza de senzitivitate..................................................................................................... 81 Bibliografie .................................................................................................................................... 84

TEMA DE PROIECTARE ................................................................................................................ 85 La elaborarea studiului au participat: Ing. Pavel Panuş Ing. Sergiu Efrosimov Documentaţie economică. devizier Ana Timuş Certificatul cu nr.0560 din 05 mai 2009


5

A1 Rezumat

Necesitatea de a îmbunătăţi infrastructura de canalizare s-a stabilit ca prioritară la şedinţa

Consiliului Local şi contribuie la implementarea „Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Republica Moldova” , aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13 iunie 2007. Această strategie a fost elaborată în conformitate cu prevederile şi completează acţiunile stipulate în „Strategiea de creştere economică şi reducere a sărăciei”.

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat perioada 22 martie 2005 – 22 martie 2015 „Deceniul de acţiune Apă pentru viaţă”, confirmând astfel gravitatea problemei la nivel global. Odată cu ratificarea prin Legea nr. 207-XVI din 29.07.2005 a Protocolului privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale, Republica Moldova a devenit parte a Protocolului şi, deci, este obligată în termeni de 2 ani să-şi elaboreze obiectivele în domeniul alimentării cu apă şi al canalizării care să asigure diminuarea riscului apariţiei maladiilor condiţionate de apă. Obiectivele strategice ale programului sunt satisfacerea deplină a cerinţelor de apă ale populaţiei; asigurarea securităţii apei potabile şi conformarea la standardele calităţii impuse de Directiva CE 98/83 EC;

Prezentul Studiul este în conformitate cu obiectuvul specific pe termen mediu (2008-2012) nr. 3.2.3 din Strategie: „Extinderea sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă şi de canalizare şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii”.

1.1.Promotorii proiectului şi autorităţile a) Denumirea investiţiei: „Reabilitarea, extinderea reţelelor de canalizare şi construcţia

staţiei de epurare a satului Ţînţăreni, raionul Anenii Noi”; b) Executorul studiului: SC „ Ingineria Apelor” SRL, Licen ţa cu seria A MMII, nr. 000569

din 16 februarie 2006; c) Promotorul proiectului: Consiliul Comunal Ţînţăreni, Primăria Ţînţăreni şi

Întreprinderea Municipal ă „Ţînţăreni Service”; d) Autoritatea contractanta: Consiliul Local a comunei Ţînţăreni;

1.2. Obiectul analizei Obiectivul acestui studiu este de a identifica un program prioritar referitor la renovarea şi

construcţia sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate din satul Ţînţăreni, cu costuri estimative care vor asigura îndeplinirea în totalitate a obiectivelor prevăzute în scopurile ţintă stabilite de administraţia publică locală şi beneficiari. Cererea de servicii va fi estimată pentru 2 perioade de dezvoltare, (2011 – 2015, 2016 – 2025), iar implementarea, din cauza lipsei resurselor financiare va fi separată pe etape de implementare. Studiul la fel prevede estimarea eficienţei financiare şi economice a proiectului investiţional, se vor studia costurile investiţionale, costurile de operare şi întreţinere, tariful pentru serviciile date, sursele de finanţare a investiţiei, se va calcula cota parte a contribuţiei beneficiarilor de proiect. Studiul se va finaliza cu caietul de sarcini pentru proiectarea obiectului.

În urma executării studiului se vor găsi soluţii şi se vor realiza următoarele scopuri: 1. Aprecierea consumurilor de apă canalizată previzionată pentru perioada de până la anul

2025; 2. Selectarea terenului pentru amplasarea Staţiei de epurare; 3. Elaborarea schemei optime de canalizare a apelor uzate cu luarea în consideraţie a

reţelei de canalizare existentă;


6

4. Calculul necesarului de investiţii pentru reconstrucţia şi extinderea reţelelor de canalizare, construcţia staţiei de epurare a apelor uzate;

5. Caracteristicile apelor uzate şi indicatorii de epurare necesare pentru staţia de epurare selectată;

6. Bilanţul apei uzate necesare de a fi epurată; 7. Minimalizarea costurilor de exploatare prin alegerea, dacă este necesar, a unor

tehnologii ce presupun cheltuieli iniţiale investiţionale mari dar cu costuri ulterioare de exploatare mici;

8. Selectarea celei mai eficiente tehnologii pentru epurarea apelor uzate, accesibilă în piaţa R.Moldova, cea ce ar însemna

- Alegerea cu prioritate a proceselor care sunt mai uşor de exploatat; - Cheltuieli minime cu energia electrică şi reactivi în exploatare; - Evitarea construcţiilor şi tehnologiilor cu costuri excesive; Studiul de Fezabilitate „Reabilitarea, extinderea reţelelor de canalizare şi construcţia staţiei de

epurare a satului Ţînţăreni, raionul Anenii Noi” este elaborat în baza Temei de Referinţe, executată în comun cu Primăria comunei Ţînţăreni şi Condiţiilor Tehnice elaborate de Î.M. Ţînţăreni Servce.

Avize şi documente care fundamentează soluţiile tehnice de studiu sunt: • Decizia Consiliului local Ţînţăreni privind elaborarea Studiului de Fezabilitate „Reabilitarea,

extinderea reţelelor de canalizare şi construcţia staţiei de epurare a satului Ţînţăreni, raionul Anenii Noi”

• Certificatul Primăriei Ţînţăreni referitor la numărul populaţiei, agenţilor economici şi numărul de animale din comună;

• Certificate a Întreprinderii Municipale Ţînţăreni Service privind volumul de apă facturat pentru anii 2008-2010, alte informaţii utile.

1.2.1 Scurta descriere a proiectului

1.2.1.1 Localizare Satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi este amplasat în zonă de şes formată de rîul Bîc. Localitatea

este întretăiată de autostrada Chişinău – Tigina.

1.2.1.2 Zona afectat ă de proiect Zona afectată de proiect sunt satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi. o Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat. Reţelele de canalizare şi alte edificii prevăzute de a fi proiectate au statutul juridic conform

tabelului ce urmează: Tabelul 1: Statutul juridic al obiectelor sistemului de canalizare. Denumirea obiectelor sistemului de

canalizare Clasificarea

terenurilor dup ă destinatie

Statutul juridic

Staţia de pompare apă uzată Teritoriul liceului Public Reţele de canalizare presiune Strazi, intravilan Reţele de canalizare gravitaţionale Strazi, intravilan Public Reţele de canalizare deversoare păşuni Public Staţia de epurare, varianta 1 intravilan Public Staţia de epurare, varianta 2 Extravilan, păşune Public


7

HARTA s.Tintareni

Fig. 1 Planimetria satului Ţînţăreni


8

Imaginea 1: Privire la traseul auto Chişinău-Tighina 1.2.1.3 Obiectivele promotorului Consiliul comunei Ţînţăreni, Primăria Ţînţăreni şi Î.M. Ţînţăreni Servce şi-a stabilit ca obiectiv

renovarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în satul Ţînţăreni. Sanitaţia reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante ale unei societăţi. Pentru a ne menţine sănatoşi oamenii trebuie să utilizeze apa pentru igiena personală, pentru spălatul hainelor şi al locuintei. Astfel poluarea apei folosite în aceste scopuri apare ca inevitabilă. Realizarea unei sanitaţii adecvate este un imperativ pentru necesităţile esenţiale ale fiecărei fiinţe umane şi pentru protejarea bunurilor comune, cum ar fi: mediul acvatic, sursele de apă potabilă şi resursele pentru producţia de alimente. Actualmente situaţia privind sanitaţia în localitate este destul de agravată.

Din motivul că staţia de epurare din localitate este devastată şi nu funcţionează, este complicat să asiguri funcţionarea sistemelor interioare de alimentare cu apă şi de canalizare din liceul şi gradiniţa din localitate. Acumularea apelor menajere de la aceste obiecte într-un rezervor subteran pe teritoriul liceului şi transportarea lor la staţia de epurare din oraşul Anenii Noi, la o distanţă de 12 km, este destul de complicată şi costisitoare. Conform ToR, beneficiarul solicită, executarea unui studiu de fezabilitate privind renovarea sistemului existent şi perspectiva de extindere a sistemului de canalizare şi epurarea apelor uzate pentru perioada următoare.

Relaţia dintre apa potabilă şi sanitaţie. Apa uzată insuficient epurată poate polua sursele de apă utilizate pentru apa potabilă, de

ex.,cu patogeni (organisme transmiţătoare de boli) sau nitraţi. Pentru a asigura o bună sănătate publică, apa potabilă trebuie să fie disponibilă în cantitate

suficientă. Sistemul de sanitaţie trebuie să nu utilizeze mai multa apă decât este necesar. Agricultura utilizează multă apă potabila. Reciclarea apei uzate pentru scopuri agricole înseamnă diminuarea solicitării asupra surselor de apă. Apa uzată bine epurată şi curată poate fi de


9

asemenea utilizată pentru reîncarcarea acviferelor. Costul sistemului de epurare depinde mult de cantitatea de apă utilizată, deoarece încărcarea hidraulică determină mărimea sistemului şi de asemenea afectează cantitatea de energie şi substanţe chimice (acolo unde se aplică) folosite la operare.

Tabelul 2: Posibile căi de expunere la (patogenii din) fecale în diferite părţi ale sistemului de

sanitaţiei şi atunci când acestea se utilizează ca produşi finali în agricultură.

Partea componentă a sistemului Expunerea posibilă Toaleta (WC) • În timpul utilizării;

• În timpul curăţării. Sistemul de epurare • În timpul metenanţei;

• În caz de dereglare a proceselor de epurare; • Contactul direct cu procesul de epurare.

Deversare • Contactul cu apa epuratăŞ • Utilizarea apei subterane contaminată ca sursă de apă potabilă; • Contactul cu insecte sau animale sălbatice contaminate.

Operarea (manipularea) produselor reziduale

• Golirea/transvazarea produselor reziduale colectate

Utilizarea produşilor finali • Aplicarea pe terenurile arabile; • Consumul, de exemplu al legumelor fertilizate cu apă uzată.

Rezumat: 1.Pentru perioada anilor 2011-2015 şi pînă în anul 2025 în satul Ţînţăreni, dotarea locuinţelor cu

sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare va atinge proporţii considerabile; 2. Pericolul de agravare a situaţiei sanitaro-epidimeologică a zonei, în lipsa unui sistem de

canalizare centralizat, va avansa şi poate ieşi de sub controlul administraţiei locale. 3. Rezolvarea problemei privind canalizarea localităţii va mări gradul de securitate

epidemiologică a populaţiei şi va contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului din zona afectată. 4. Prin construcţia sistemului de canalizare şi epurare va fi rezolvată problema de sănătate a

copiilor din grădiniţa şi din instituţiile de învăţămînt.

1.3. Experien ţa anterioar ă şi proiectele similare Prin intermediul FISM 2 în 2008 a fost implementat proiectul de construcţie a apeductului.

Ca urmare au fost renovate şi construite următoarele instalaţii: 1.Sonda arteziană cu o capacitate de 10m3/h; 2.Castelul de apă cu o capacitate de înmagazinare de 25 m3; 3.Reconstrucţia unui castel de apă cu un volum de 15 m3; 4.Reţele de alimentare cu apă cu o lungime de 5,5km.

În anul 2010 a fost realizat proiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a cartierului „Satul Nou”. În componenţa acestui proiect au fost realizate următoarele obiective:

1. Forarea sondei arteziene cu un debit de 10m3/oră; 2. Staţia de tratare a apei potabile; 3. Reţele de distribuţie a apei potabile in zona „Satu Nou”. 4. Castel de apă cu un volum de 25 m3;


10

5. Proiectul a adus avantaje in alimentarea cu apa a populatiei (s-a marit considerabil posibilitatea de acces la sistemul centralizat de alimentare cu apa, si respectiv numarul de consumatori conectaţi la sistem, s-a marit gradul de dotare a gospodăriilor cu instalaţii sanitare). Aceasta a agravat situatia privind influienţa asupra mediului ambiant, inclusiv asupra apelor freatice, prin procesul de evacuare a apelor uzate neepurate.

Imaginea nr.2 Staţia de tratare a apei subterane. 1.4. Sistemul de canalizare (descrierea general ă, starea actual ă, preconiz ări) .

Analiza SWOT. Descrierea sistemuluii Sistemul existent de canalizare din s.Ţînţăreni prevedea:

• Evacuarea apelor uzate de la liceu, gradiniţă, casa de cultură, clădirii administrative a colhozului şi a altor obiecte de menire socio-culturale în colectorul principal.


11

• Colectorul principal transporta apele uzate în staţia de pompare de pe teritoriul liceului;

• Cu ajutorul pompelor apele uzate erau transportate prin intermediul conductei de presiune din fontă cu dn 100mm la staţia de epurare;

• După tratarea la staţia de epurare, apele erau deversate în canal de scurgere care transporta apele în rîul Bîc.

Starea actuală a sistemului se poate clasifica ca nesatisfăcătoare, deoarece sistemul nu este funcţional. Problema canalizării liceului este rezolvată prin construcţia pe teritoriu a unui rezervor subteran. După umplere apele sunt transportate cu vehicol de vidanjare la staţia de epurare din Anenii Noi. Această tehnologie prevede costuri ridicate pentru serviciile de transportare şi epurare a apelor uzate. În acelaşi timp rezervorul nu dispune de sistem de semnalizare supraplinului cea ce provoacă des scurgeri a apelor uzate în teritoriu.

Imaginea nr.3 şi 4 Clădirea liceului


12

Consumurile de apă, înregistrate de Întreprinderea Municipală Ţînţăreni Service, pentru

perioadele anilor 2008-2010 sunt redate în tabelul de mai jos. Tabel nr 3 Volumul de apă consumat în perioada anilor 2008-2010

Volumul de apa facturat, m3 Anul de referinta

populatie Institutii bugetare Agenti economici Total 2008 53163 5860 155 59178 2009 59284 3065 90 62439 2010 48646 3251 1606 53503

Analiza consumurilor de apă în condiţiile cînd nu există canalizare centralizată, permite

consultantului să facă concluzie cu o precizie destul de înaltă că o parte din apele uzate se infiltrează în sol şi au un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei şi faunei din zonă.

De asemenea este foarte important faptul că se vede o creştere a consumului de apă de către agenţii economici, care în anul 2010 a constituit 1784%. Creşterea masivă a consumului de apă în termeni reduşi, demonstrează vădit o dizvoltare a busenisului în localitate, cea ce va aduce la probleme majore privind protecţia mediuli. La o etapă acest fenomen va deveni un impedimend în dezvoltarea economică a zonei respective.

Imaginea 5: Cladirea staţiei de

pompare

Imaginea 6: Starea tehnică a instalaţiilor de pompare


13

Analiza metodelor de selectare a tehnologiilor de epurare a apelor uzate După cum se arată în tabelul 3.3 există mai multe tehnologii diferite pentru sanitaţie şi epurarea

apei uzate. Deşi epurarea apelor uzate, în staţiile de epurare pare foarte diferită de metodele de epurare naturală, toate acestea se bazează pe aceleaşi principii generale. Pentru a obţine un sistem de sanitaţie care să funcţioneze corespunzător, sistemul tehnic trebuie să fie adaptat la condiţiile şi dezideratele locale. Sistemele naturale şi sistemele de separare la sursă sunt adesea potrivite pentru sistemele de sanitaţie la scară mică şi medie. Ele sunt robuste şi fiabile, eficiente dacă sunt proiectate corespunzător, au ,de asemenea, potenţialul de a economisi energie, costuri şi sunt adesea uşor de operat şi întreţinut.

Tabelul 4 Opţiuni tehnice pentru diferite funcţiuni ale epurării apei uzate

Tehnologie de epurare “clasică”

Tehnologie de epurare naturală (extensuva/de exterior)

Separare la sursă

Pre-epurare – indepărtarea materiilor solide in suspensie

Filtre Gratare Site Bazine de pre-decantare

Iazuri de decantare Fose septice Filtre de mulci (sol acti)

(Unele dintre opţiunile din coloanele din stînga)

Îndepărtarea CBO (treapta secundară de epurare)

Filtre percolatoare Biodiscuri/biorotoare Nămol activ

Iazuri de stabilizare Zone umede (uscate) Filtre de sol verticale(infiltrare, filtre de nisip, irigaţii)

(Unele din obţiunile din coloanele din stînga)

Îndepărtarea fosforului (treapta terţiară)

Precipitare chimică în staţiile de epurare a apei uzate Bio-P Filtre cu osmosă

Iazuri de precipitare Infiltrare Filtre reactive (filtre orizontale) Irigaţii

Separarea urinei Sepărarea pe cale uscată a urinei(EcoSan) Separarea apei negre

Managementul nămolului (separarea apei, stabilizare, iegienizare)

Îngroşătoare Site Centrifuge Fermentarea (compostarea, stabilizarea cu var)

Paturi de drenare Paturi de drenare biologice(paturi de plante acvatice – trestie) Stocare pe termen lung Compostare Stabilizare cu var Igienezare-azot

(Unele dintre opţiunile din coloanele din stânga)

Soluţia tehnică pentru sistemul de sanitaţie este selectată pe baza performanţelor tehnice dorite şi

a condiţiilor locale. Astfel, tehnologia utilizată în diferite situaţii va diferi de la caz la caz. Atât


14

tehnologiile convenţionale şi noile tehnologii “ecologice” pot fi relevante si trebuie luate în considerare şi evaluate în situaţia planificării.

Sistemul convenţional de management al apei uzate, unde apa menajeră este colectată în

canale şi transportată la o staţie de epurare avansată centralizată, este adesea considerat ca solutia/norma cu care toate celelalte soluţii de sanitaţie sunt comparate. O trecere în revistă a sistemelor convenţionale pe baza funcţiunilor primare şi a considerentelor practice prezentate anterior, totuşi indică faptul că aceasta soluţia are mai multe dezavantaje, precum şi avantaje (rezumate dedesubt).

Funcţiuni primare • Protecţia Sănătăţii - Transferul riscurilor (de neîndeplinire a condiţiilor de igienă) către corpurile de apă

receptoare (lacuri şi râuri). - Risc ridicat de transmisie a bolilor în caz de eroare/defecţiune de proces. • Reciclarea nutrienţilor - Nu face parte din concept. Nămolul bogat în nutrienţi este adesea depozitat final. Nutrienţii

sunt amestecaţi cu compuşi toxici în nămol. Metodele de extragere a nutrienţilor din nămol sunt în curs de dezvoltare, însă sunt costisitoare şi nefiabile.

• Protecţia mediului - Eficienţa în condiţiile protecţiei lacurilor şi mărilor împotriva eutrofizării. Considerente practice • Economie - Investiţii costisitoare, astfel fiind necesară o capacitate instituţională bine dezvoltată pentru

planificare şi finanţare - Costuri care urmează să fie plătite de către utilizatorii slabi din punct de vedere economic (şi

în parte săraci) • Socio-cultural - Eficienţa în condiţiile depozitării finale a unor mari cantităţi de deşeuri/ reziduuri şi protecţia

utilizatorilor de infecţii şi de alte pericole imediate - Sanitaţia prin spălare sub jet de apă este acceptată de utilizatori pe scara largă. Se bucură de o

înaltă apreciere în multe părti ale lumii. - Tehnică sofisticată necesitând capacitate specială de planificare, implementare, operare şi

mentenanţă • Funcţiune tehnică - Alimentarea precară şi neregulată cu apă face ca sistemul toaletelor să nu fie fiabil. - Risc major de stopare şi eşec al procesului, necesită monitorizare şi mentenanţă

constante Sistemul clasic de epurare a apei uzate în instalaţii compacte este eficient pentru ceea ce

a fost proiectat, aspecte care înseamnă reducerea pericolelor si infecţiilor în vecinatătea imediată, şi de a proteja receptorii de apă de eutrofizare. Totuşi, alte ţinte, cum ar fi reciclarea şi robusteţea tehnică, nu sunt îndeplinite.

Pentru ca sistemul să funcţioneze bine, capacitatea economică si cea instituţionala trebuie

bine dezvoltate. Aceasta se întâmplă rareori, si prin urmare sistemele convenţionale de epurare a apei uzate nu dezvoltă capacitate suficientă de epurare în cele mai multe locuri din lume. Numai cca. 30% din cei 1.1 miliarde de oameni deserviţi de sisteme de canalizare beneficiază de sisteme de epurare cu treaptă secundară (îndepărtarea materiilor organice biodegradabile) sau, mai avansată (îndepărtarea fosforului sau azotului). Din cele 540 oraşe


15

importante ale UE, aproape jumătate au epurare primară sau secundară incompletă, sau mai puţin (UE, 2001).

Totuşi construcţia sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate, datorită costurilor mari,

trebuie să fie finantaţe în principal prin ajutoare de stat, sau alte instituţii donatoare si nu de către utilizatori în totalitate. Astfel capacitatea economică a societăţii si dorinţa de plată a utilizatorilor trebuie să fie mari pentru a suporta costurile de investiţie într-un sistem convenţional (bazat pe alimentare cu apă) de epurare a apei uzate cu înalte performanţe de epurare (adică, în conformitate cu legislaţia UE).

Repartizarea teritoriului dup ă bazine de canalizare; Studiul topogafic al localităţii prevede o dezvoltare a sistemului de canalizareîn mai multe bazine

canalizate. Motivul este relieful destul de accidentat al ariei de amplasare a satului Ţînţăreni. În general localitatea este situată pe o pantă formată de rîul Bîc. Relieful în partea de sus a satului „Satu Nou” are cotele geodezice de la 67.800 pină la 30.000. Partea de jos a satului „Satu Vechi” este plasat în limitele 29.000 şi 16.000m în Aceasta se va concretiza în procesul de aprobare a locului de amplasare a staţiei de epurare. Studiul dat propune pentru amplasamentul staţiei de epurare 2 terenuri. Terenul cu nr.1 prevede construcţie staţiei de epurare pe locul unde a fost şi a funcţionat staţia de epurare a s.Ţînţăreni. (vezi schema variantul nr.1). Terenul cu nr.2 prevede construcţia staţiei în partea de sud est a localităţii, pe şesul r.Bîc la o distanţă de 350m de la localitate. (vezi schema cu variantul nr.2).

Descrierea variantei cu nr.1 Aceasta prevede amplasarea staţiei de epurare pe terenul unde a fost ulterior amplasată staţia de

epurare devastată la moment. Luînd în consideraţie studiul topografic al bazinelor (zonelor) canalizate putem sa facem unele concluzii:

1. Această zona permite canalizarea gravitaţională a numai unei zona restrînse a localităţii, în care se încadrează şcoala medie, grădiniţa şi alte edificii din centrul satului;

2. Permite recepţia apelor uzate din zona „Satul Nou” în situaţia cînd se va construi tot cartierul şi densitatea gospodăriilor la 1 km de reţea va permite o eficienţă a investiţiei;

3. Se pot utiliza, după o expertiză tehnică, reţelele de canalizare existente. 4. Necesită investiţii mici şi poate rezolva mai rapid problema cu evacuare şi epurarea apelor

uzate din liceu şi grădiniţă. Descrierea variantei cu nr.2 În variantul 2 al acestui studiu se prevede selectarea unui nou teren pentru amplasarea şi

construcţia staţiei de epurare. Studiul topografic al acestui variant ne arată că în acest caz apele uzate pot fi colectate şi transportate gravitaţional la staţia de epurare pentru 75÷85% din locuinţe şi obiecte canalizate.

Din analiză putem face următoarele concluzii: 1. Variantul amplasării staţiei de epurare în zona rîului Bîc (direcţia sud-est) este mai

favorabil din punct de vedere a rozei vînturilor şi răspîndirii mirosurilor. 2. Zona este mai potrivită pentru amplasamentul platformelor de nămol; 3. Zona respectă zonele de protecţie sanitară a staţiei de epurare cerute de normativele

sanitare şi în construcţie. 4. Zona permite o perspectivă de dezvoltare pentru mărirea capacităţilor de epurare a staţiei.

Concluzie: Pentru satul Ţînţăreni în variantul 1 se vor forma următoarele bazine de canalizare:

1. Cu colectare gravitaţională a apelor uzate: zona 1 şi 2; 2. Cu transportare prin presiune a apelor uzate: zona 3,4,5,6,7,8,9 şi 10;

Pentru satul Ţînţăreni în variantul 2 se vor forma următoarele bazine de canalizare: 3. Cu colectare gravitaţională a apelor uzate: zona 1,2,4,6,7,8 şi 10; 4. Cu transportare prin presiune a apelor uzate: zona 3şi 9;


16

PLANIFICAREA SANITA ŢIEI DURABILE În acest studiu de fezabilitate planificarea deschisă în domeniul apei uzate (PDAU), a fost

împărţită în trei paşi descrişi mai jos. Aceşti paşi au fost utilizaţi şi se recomandă de a fi utilizaţi în etapele următoare după finalizarea şi predarea către beneficiar a acestui studiu.

Pasul 1: Identificarea problemei şi idei iniţiale pentru soluţii. Mai întâi, trebuie făcută o evaluare a situaţiei prezente şi pentru identificarea datelor problemei. Are loc o discuţie initială despre posibilele ţinte pentru viitorul sistem de sanitaţie ce va fi nou

sau reconstruit precum şi strategiile şi principiile tehnice diferite functie de aceasta. Sunt evaluate condiţiile practice, legale şi economice importante pentru implementare.

Toţi reprezentanţii autorizaţi relevanţi trebuie implicaţi în procesul de planificare. Prin urmare, reprezentanţii autorizaţi şi rolurile lor trebuie identificate. Reprezentanţii pot include:

1.Rezidenţi: utilizatori şi uneori proprietarul sistemului de sanitaţie planificat. 2.Planificatori, legiuitori şi factori de decizie politici (de ex., autorităţile de urbanism şi de

mediu). 3.Proprietari de teren (proprietari ai terenului unde vor fi localizate componente ale

sistemului de sanitaţie). 4.Contractori (aceştia pot fi implicaţi în construirea şi/sau operarea şi mentenanţa

sistemului). 5.Fermieri (utilizatori ai produselor reziduale tratate/epurate şi, posibil, ai apei uzate

epurate care se recuperează). 6.Organizaţii comunitare. 7.Alti reprezentanţi, de ex., vecini care deţin puţuri de apă, populaţia care locuieşte în aval. 8.Ingineri/companii de inginerie, atât publice cât şi private. 9.Agenţii de finanţare. În practică, în special în proiecte minore, nu este posibil să se adune toţi reprezentanţii

în sedinţe comune. Expertului în sanitaţie (“facilitatorul” menţionat mai sus) îi revine sarcina de a strânge opiniile diferiţilor reprezentanţi autorizaţi.

Pasul 2 : Identificarea factorilor pentru planificare şi definirea limitelor sistemului. Planificarea

se bazează pe ţinte/obiective (funcţiuni de îndeplinit) ale sanitaţiei şi pe condiţiile practice, legale şi economice de la amplasament. Graniţele sistemului formează baza Termenilor de Referinţă/Caiet de Sarcini (pasul 3) şi pentru proiectarea sistemului. Condiţiile de planificare care trebuie identificate includ:

1. Numărul de persoane conectate, în prezent şi în viitorul previzibil. 2. Încărcările apei şi poluarea. 3. Condiţii naturale, incluzând condiţile pentru apa subterană, localizarea unor lacuri şi râuri

din vecinătate, precipitaţii, topografie, condiţii de sol, etc. 4. Sistemul existent – ce poate fi utilizat? 5. Posibilitatea reutilizării nutrienţilor. 6. Fluxul de reziduuri din zonă. 7. Utilizatori: dorinţa şi capacitatea de a plăti, modele socio-economice, contextul cultural. 8. Cadrul legal. 9. Finanţare (capacitatea de plată a utilizatorilor). Graniţele/limitele sistemului tehnic de sanitaţie trebuie identificate, aşa cum s-a discutat

anterior. Definirea graniţelor sistemului este importantă în calculul costurilor, definirea


17

responsabilităţilor, şi pentru selectarea unui punct de prelevare, dacă este posibil, pentru apa uzată ce se va evcua in efluent.

Pasul 3: Conceperea Termenilor de Referinţă (ToR) şi posibile soluţii tehnice de principiu

Termenii de Referinţă includ obligatoriu nivelurile minime ale funcţiunilor primare care pot fi posibil a fi realizate din punct de vedere practic şi in acelasi timp sa fie din punct de vedere economic rezonabil. Astfel, la conceperea Termenilor de Referinţă trebuie să se realizeze un echilibru între obiective şi considerentele practice şi economice. Este cel mai important pas în procesul de planificare, deoarece toate deciziile asupra proiectării sistemului se vor baza pe Termenii de Referinţă. În timpul procesului trebuie investigate diferite opţiuni tehnice pentru a vedea dacă Termenii de Referinţă sunt realişti. Pentru a confirma obiectivele şi consecinţele practice/economice în Termenii de Referinţă, acţionarii (după cum s-a identificat la Pasul 1) trebuie să participe la această discuţie. Termenii de Referinţă se realizează ţinând cont de obiectivele primare pe de o parte şi de considerentele practice pe de altă parte, astfel încât să se realizeze un echilibru mutual între acestea.

Analiza SWOT Tabelul 5. Cadranele analizei SWOT.

Puncte tari Puncte slabe − Existenţa sistemului public de alimentare cu apă; − Existenţa în localitate a întreprinderii municipale ce va fi capabilă să urmărească implementarea proiectului; − Existenţa în localitate a întreprinderii municipale ce va fi capabilă să gestioneze sistemul; − Păstrarea constructivelor staţiei de epurare (beton armat, clădiri). (variantul 1) − Păstrarea constructivelor staţiei de pompare, variantul 1.

− Imposibilitatea de a pune în funcţiune sistemul de epurare existent în legătură cu deteriorarea lui; − Incapacitatea întreprinderii municipale, a administraţiei publice locale şi a beneficiarilor de a suporta toate cheltuielile legate de implementarea proiectului;

Oportunit ăţi Pericole − Poziţia de monopol natural; − Aşezarea geografică convenabilă privind distanţa de la oraşul Chişinău; − Existenţa pe piaţa R. Moldova a tehnologiilor de epurare ce vor permite implementarea proiectului pe etape; − Scăderea gradului de pericol cauzat de situaţia sanitară în cadrul instituţiilor sociale şi a gospodăriilor casnice şi ca urmare îmbunataţirea situaţiei epidemiologice; − Conectarea instituţiilor sociale la sistem de canalizare şi mărirea gradului de comfort a copiilor şi elevilor; − Posibilitate de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu; − Conectarea gospodăriilor localităţii la sistemul centralizat şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei şi a gradului de comfort; − Crearea de noi locuri de muncă;

− Negăsirea investitorului pentru acest proiect; − Insuportabilitatea tarifului, de către populaţie, pentru 1m3 de canalizare; − Poluarea pînzei friatice prin utilizarea de către consumatorii de apă a gropilor de stocare a apei uzate; − Provocari de alunecări de teren. În deosebi pentru grunturi tasante şi a celor umflate. − Management ineficient al viitorului sistem. − Tehnologie complicată de a fi exploatată sau de o calitate joasă. − Vici ascunse în procesul construcţiei sistemului de canalizare şi tratare a apei uzate.


18

− Reducerea gradului de popuare a solului şi a apelor freatice; − Existenţa în nemijlocita apropiere de localitate a apelor curgătoare, ceea ce va reduce cheltuielile legate de deversare; − Procent mare (în prezent) de locuinţe dotate cu sistem interior de alimentare cu apă şi de canalizare. − Existenţa pe teritoriul localităţii agentilor economici cu necesitate de conectare la sistemul centralizat de canalizare . − Existenţa sistemului de alimentare cu gaze naturale

Tabelul următor prezintă pontarea factorilor interni prinind proiectul de extindere a sistemului de canalizare şi construcţia sistemului de epurare a apelor uzate.

Tabelul 6: Matricea de evaluare ai factorilor interni ai proiectului (MEFI)

Nr Factori interni

Coeficient de

importan ţă (min 0 max1)

Notă acordată (min 1 max 4)

Punctaj ponderat

1 Existenţa sistemului public de alimentare cu apă; 0,4 4 1,6

2 Existenţa în localitate a întreprinderii municipale ce va fi capabilă să urmărească implementarea proiectului; 0,1 3 0,3

3 Existenţa în localitate a întreprinderii municipale ce va fi capabilă să gestioneze sistemul; 0,2 4 0,8

4 Imposibilitatea de a pune în funcţiune sistemul de epurare existent în legătură cu deteriorarea lui. 0,1 2 0,2

5 Incapacitatea întreprinderii municipale, a administraţiei publice locale şi a beneficiarilor de a suporta toate cheltuielile legate de implementarea proiectului; 0,2 4 0,8

6 Total 1 3,7 Tabelul următor prezintă pontarea factorilor externi prinind proiectul de extindere a sistemului de

canalizare şi construcţia sistemului de epurare a apelor uzate. Tabelul 7: Matricea de evaluare ai factorilor externi ai proiectului (MEFE)


19

Nr Factori externi

Coeficient de

importanţă (min 0 max1)

Notă acordată (min 1 max 4)

Punctaj ponderat

1 Poziţia de monopol natural 0,05 4 0,2

2 Aşezarea geografică convenabilă privind distanţa de la Chişinău

0,01 3 0,03

3 Existenţa pe piaţa R. Moldova a tehnologiilor de epurare ce vor permite implementarea proiectului pe etape; 0,04 2 0,08

4 Scăderea gradului de pericol cauzat de situaţia sanitară în cadrul instituţiilor sociale şi a gospodăriilor casnice şi ca urmare îmbunataţirea situaţiei epidemiologice; 0,05 3 0,15

5 Conectarea instituţiilor sociale la sistem de canalizare şi mărirea gradului de comfort a copiilor şi elevilor; 0,05 4 0,2

6 Posibilitate de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu; 0,06 4 0,24

7 Conestarea gospodăriilor localităţii la sistemul centralizat şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei şi a gradului de comfort; 0,08 4 0,32

8 Crearea de noi locuri de muncă; 0,05 1 0,05

9 Reducerea gradului de popuare a solului şi a apelor freatice; 0,06 4 0,24

10 Existenţa în nemijlocita apropiere de localitate a apelor curgătoare, ceea ce va reduce cheltuielile legate de deversare; 0,04 3 0,12

11 Procent mare (în prezent) de locuinţe dotate cu sistem interior de alimentare cu apă şi de canalizare. 0,03 3 0,09

12 Existenţa pe teritoriul localităţii a agentilor economici cu necesitate de conectare la sistemul centralizat de canalizare . 0,04 3 0,12

13 Existenţa sistemului de alimentare cu gaze naturale 0,05 3 0,15 14 Negăsirea investitorului pentru acest proiect; 0,06 4 0,24

15 Insuportabilitatea tarifului, de către populaţie, pentru 1m3 de canalizare; 0,06 4 0,24

16 Poluarea pînzei friatice prin utilizarea de către consumatorii de apă a gropilor de stocare a apei uzate; 0,05 2 0,1

17 Povocari de alunecări de teren. În deosebi pentru grunturi tasante şi a celor umflate. 0,07 3 0,21

18 Management ineficient al viitorului sistem 0,06 3 0,18

19 Tehnologie complicată de a fi exploatată sau de o calitate joasă. 0,03 4 0,12

20 Vici ascunse în procesul construcţiei sistemului de canalizare şi tratare a apei uzate. 0,06 1 0,06

21 Total 1 3,14


20

Figura de mai jos prezintă identificarea cadranului SWOT pentru proiectul analizat. Figura 2: Identificarea cadranului SWOT

Identificarea cadranului SWOT

III

IV I

II

Puncte slabe Puncte tari

Per

icol

egr

ave

Opo

rtun

ităţi

1 2 3

1

2

3

3,7

3,14

4

4

Coordonatele pozi ţiei sistemului

În urma efectuării analizei SWOT, a situaţiei din localitate referitor la implementarea proiectului de canalizare şi epurarea apelor uzate, a rezultat cadranul I (cu valorile 3,7 pentru factorii externi şi 3,14pentru cei interni). Aceasta demonstrează faptul că astăzi implementarea proiectului este oportuna iar rezultatele for fi fiabile.

A2. Contextul socio-economic

2.1 Elemente caracteristice ale contextului socio-e conomic Din puctul de vedere al aspectului socio-economic implementarea unui proiect investiţional de

mediu este destul de importantă pentru dezvoltarea localităţii date sau a zonei respective. Construcţia sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare din satul Ţînţăreni va permite rezolvarea multor probleme care la moment influienţează negativ asupra dezvoltării socio-economice a zonei.

Elemente caracteristice ale contextului socio-economic, ca urmare a implementării proiectului, pentru zona Ţînţăreni sunt:

În plan social: Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare şi de sănătate a copiilor din grădiniţe;


21

Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare şi de sănătate a elevilor de la şcoli şi instituţiile extraşcolare;

Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare la instituţiile culturale şi instituţiile de educaţie fizică; Crearea locurilor noi de muncă, atractive pentru populaţia locală; Reîntregirea familiilor ca urmare a reîntoarcerii muncitorilor de peste hotarele ţării; Posibilităţi pentru tineret şi familiile tinere de a se stabili cu traiul în localitate; Micşorarea diferenţei dintre condiţiile de trai din zonele urbane şi cele rurale În plan economic: Posibilităţi de extindere sau de majorare a volumului de producţie (şi respectiv numărului

de personal) pentru agenţii economici din localitate; Dezvoltarea sectorului agroindustrial de prelucrare a materiei prime agricole şi zootehnice

(mini fabrici de prelucrare a cărnii, laptelui, peştelui ş.a.); Posibilităţi de deschidere a unor întreprinderi de producţie cu caracter industrial (filiale ale

întreprinderilor de construcţii de maşini, industriei usoare, electrotehnice ş.a).

2.1.1 Aspecte teritoriale şi de mediu Împactul deversării apelor uzate industriale şi menajere neepurate este foarte puţin sau defel

studiat la nivelul localităţii Ţînţăreni. În cadrul studiului de fezabilitate sa constatat că în localitate activează un şir de întreprinderi care în urma activităţii prestate evacuează ape uzate. Practica arată că pentru aceste scopuri sunt utilizate nişte gropi de stocare, construite fără proiect şi fără supraveghere tehnică.

Apele uzate sunt transportate cu vehicolul specializat (de vidanjare) la staţia de epurare din Anenii Noi. Serviciul este prestat de particular. Acest proces ne fiind dirijat şi controlat de o întreprindere specializată cum ar fi Întreprinderea Municipală Tînţăreni Service poate provoca accidente de mediu şi influienţa asupra sănătăţii populaţiei.

Sondele arteziene, care aprovizionează cu apă populaţia, sunt amplasate în zona cu pericol de contaminare cu apele menajere provenite de la grădiniţă şi liceu. Anual liceul şi grădiniţa consumă un debit destul de mare care este evacuat direct în sol. De asemenea în sol se infiltrează şi apele menajere provenite de la circa 768 gospodării. Aceasta ar însemna că în sol se aruncă peste 53,5mii m3 de apă uzată anual. Apele pînzei friatice de la adîncimi mai mari de o sută de metri se vor contamina mai tîrziu, percolul la zi este pentru apele din fîntînile mină din localitate de unde se alimentează cu apă 27% din populaţie.

2.1.2 Aspecte sociale şi demografice Satul Ţînţăreni este o localitate de dimensiuni medii cu 3 502locuitori. Repartizarea populaţiei

din localitate după sex este prezentată în tabelul de mai jos: Tabelul 8: Repartizarea populaţiei din s. Ţînţăreni după sex.

Populaţie de sex masculin

Populaţie de sex feminin Nr Localitatea Total

Pers. % din total Pers. % din total 1 s. Ţînţăreni 3 502 1 490 42,6% 1 543 44,1%


22

Conform datelor statistice ale Republicii Moldova populaţia ţării se repartizează după sexe după cum urmează: populaţie cu sex masculin 48,1% şi populaţie cu sex feminin 51,9%.

În satul Ţînţăreni ponderea populaţia de sex masculin este mai mică decât media pe republică cu 5,5%.

Repartizarea populaţiei după sexe în satul Ţînţăreni corespunde cu media pe republică cu mici devieri de ±5,5%.

Tabelul 9. Populaţia satului se repartizează după vârstă după cum urmează:

s. Ţînţăreni Nr Diapazonul de vârstă Pers. %

Populaţia totală 3 502 100% 1 Sub vârsta aptă de muncă (până la 16 ani) 616 17,6% 1a 0-2 ani 125 3,6% 1b 3-4 ani 74 2,2% 1c 5-6 ani 89 2,6% 1d 7-10 ani 126 3,6% 1e 11-15 ani 202 5,8% 2 În vârsta aptă de muncă 2090 59,7% 2a Bărbaţi 16-61 ani 1083 31,0% 2b Femei 16-56 ani 1007 28,8% 3 Peste vârsta aptă de muncă (barbaţi 62 ani şi mai

mult, femei 57 ani şi mai mult) 796 22,8%

3a Din care în vârsta de 75 şi mai mulţi ani 30 0,9%

Conform tabelului 6, populaţia sub vârsta aptă de muncă constituie 616 persoane sau 17,6% din totalul populaţiei, populaţia aptă de muncă constituie 2090 persoane sau 59,7% iar populaţia peste vârsta aptă de muncă constituie 796 persoane sau 22,8%.

Conform datelor statistice ale Biroului Naţional de Statistică1 populaţia rurală în Republica Moldova se clasifică după vârsta conform tabelului 8.

Tabelul 10: Populaţia rurală a Republicii Moldova clasificată după vârstă: Populaţia rural ă din R. Moldova Nr Diapazonul de vârstă

Mii pers % Populaţia totală 2 091,9 100 1 Sub vârsta aptă de muncă (până la 16 ani) 433,5 20,7 inclusiv: 1a 0-2 ani 71,87 3,4 1b 3-4 ani 47,4 2,3 1c 5-6 ani 47,0 2,2 1d 7-10 ani 102,5 4,9 1e 11-15 ani 164,7 7,9 2 În vârsta aptă de muncă 1 321,9 63,2 inclusiv: 2a Bărbaţi 16-61 ani 695,2 68 2b Femei 16-56 ani 626,7 30

1 www.statistica.md.


23

3 Peste vârsta aptă de muncă (barbaţi 62 ani şi mai

mult, femei 57 ani şi mai mult) 336,5 16,1

inclusiv: 3a Din care în vârsta de 75 şi mai mulţi ani 97 4,6

Repartizarea populaţiei după vârsta şi capacitate de muncă în localităţile rurale din R.

Moldova, în mediu, se prezintă în tabelul 7. Astfel ponderea persoanelor sub vârsta aptă de muncă constituie 20,7%, în vârsta aptă de muncă – 63,2% şi peste vârsta aptă de muncă 16,1%.

Tabelul 11. Comparaţia ponderii populaţiei clasificate după vârsta.

Ponderea populaţiei clasificate după vârstă

Nr Diapazonul de vârstă R. Moldova media pentru localit rurale

Ţînţăreni

Populaţia totală, mii pers 2 091,9 3 502 1 Sub vârsta aptă de muncă (până la 16 ani) 20,7% 17,6% inclusiv: 1a 0-2 ani 3,4% 3,6% 1b 3-4 ani 2,3% 2,2% 1c 5-6 ani 2,2% 2,6% 1d 7-10 ani 4,9% 3,6% 1e 11-15 ani 7,9% 5,8% 2 În vârsta aptă de muncă 63,2% 59,7% inclusiv: 2a Bărbaţi 16-61 ani 68% 31,0% 2b Femei 16-56 ani 30% 28,8% 3 Peste vârsta aptă de muncă (barbaţi 62 ani şi

mai mult, femei 57 ani şi mai mult) 16,1%

22,8%

inclusiv: 3a Din care în vârsta de 75 şi mai mulţi ani 4,6% 0,9%

Analiza executată, cu privire la ponderea populaţiei din total clasificată după vârstă şi

compararea acestor indicatori cu media pe R. Moldova demonstrează faptul că ponderea populaţiei peste vârsta aptă de muncă este mai mare în s. Ţînţăreni cu 6,7%. Pe când ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă şi a populaţiei apte de muncă este cu 3,1% şi respectiv cu 3,5% mai mică decât media analizată. Aceasta demonstrează faptul că în prezent populaţia satului are tendinţă de îmbătrânire.

Tabelul 12: Tendinţa demografică în satul Ţînţăreni: Nr Indicatorul UM 2007 2008 2009 2010 1 Populaţia la începutul anului per. 3 544 3 550 3 556 3 524 2 Natalitate per. 40 34 16 18 3 Mortalitate per. 34 28 48 40 4 Populaţia la finele anului 3 550 3 556 3 524 3 502 5 Sporul natural pers. +6 +6 -32 -22


24

Datele prezentate de Primăria Ţînţăreni referitor la sporul natural pe localitate, pentru perioada anilor 2007-2010, demonstrează faptul că, în ultimii 2 ani. Pentru 2007 şi 2008 sporul natural este pozitiv.

În anul 2009 sporul natural a constituit -32 de persoane iar în 2010 a constituit -22. Populaţia localităţii are o tendinţă de descreştere. În anul 2010 comparativ cu 2007 populaţia a scăzut cu 42 persoane. Tendinţa demografică în localitate se prezintă în tabelul nr.9.

Aceasta demonstrează faptul că numărul populaţiei din localitate scade, iar unul din motivele acestei descreşteri este şi lipsa condiţiilor necesare unui trai decent.

Tabelul de mai jos prezintă instituţiile bugetare din localitate şi marimea acestora, caracterizată prin capacitate de deservire.

Tabelul 13: Instituţiile social culturale din localitate. Nr Denumirea UM Valoare 1 Gimnaziul „Ion Creangă” per. 734 3 Gradiniţa de copii „Andrieş” per. 185 4 Primăria per. 11 5 Poşta per. 5 6 Casa de cultura per. 370 7 Centrul medicilor de familie Per. 8

2.1.3 Aspecte economice Pe teritoriul satului Ţînţăreni activează agenţi economici cu activităţi diverse cum ar fi:

agricultura, prelucrarea produselor agricole, piscicultură, confecţii, comerţ etc. Tabelul de mai jos prezintă cei mai importanţi agenţi economici din localitate şi obiectul lor de

activitate. Tabelul 14: Agenţii economici din Ţînţăreni

Nr Denumirea agentului economic Domeniul de activitate 1 Întreprinderi industriale 2 SA „Petrom Moldova” Benzinărie 3 ACC „Betania” Activităţi caritabile şi asamblarea de

produse electrice 4 II „Pogreban Maria” Magazin alimentar şi marfuri de uz

casnic 5 „Sideral Prim” SRL Magazin alimentar 6 II „Leonga Nicolai” Bar 7 „Andridor” SRL zootehnie 8 II „Savan Lidia” Magazin alimentar şi de uz casnic

3 Oferta şi cererea pentru rezultatele proiectului

3.1 Aşteptările pentru cererea poten ţială

3.1.1 Tendin ţe actuale şi viitoare ale cererii Informaţii privind consumurile de apă. Repartizarea consumurilor după tipuri de

consumatori, analiza volumelor dobândite şi nefacturate demonstrează şi duc la identificarea tendinţelor de cerere de servicii.

În conformitate cu certificatele prezentate de Întreprinderea Municipală „Ţînţăreni Service Com” privind volumul de apă dobândită în s.Ţînţăreni, se observă o tendinţă de creştere a acestui indicator.


25

Tabelul 15: Evoluţia sezonieră a coeficientului specific de energie electrică în 2010.

2010

Lunile anului Consum

de energie electrică

Volumul apei

dobîndite

Consumul specific de energie electrica pentru dobandirea

1m3 de apa

Nr

UM kw/h m3 kw/h/m3 1 Ianuarie 3485 4 999 0,70 2 Februarie 3429 4 285 0,80 3 Martie 3529 4 431 0,80 4 trimestrul I 10 443 13 715 0,76 5 Aprilie 4434 6 815 0,65 7 Mai 3860 5 861 0,66 8 Iunie 7183 12 073 0,59 9 trimestrul II 15 477 24 749 0,63

10 Iulie 7700 12 580 0,61 11 August 9670 14 038 0,69 12 Septembrie 4891 4 532 1,08 13 trimestrul III 22 261 31 150 0,71 14 Octombrie 4733 4 753 1,00 15 Noembrie 5989 8 284 0,72 16 Decembrie 5401 7 116 0,76 17 trimestrul IV 16 123 20 153 0,80

18 Total 64 304 89 767 0,72 Tabelul 15. „Evoluţia coeficientului specific de energie electrică” prezintă datele cu privire la evoluţia lunară a volumului de apă dobândită şi respectiv consumul de energie electrică şi identifică consumul specific de energie electrică pentru dobândirea unui m3 de apă.

Datele demonstrează că volumul maxim privind dobândirea apei se observă în lunile de vară iunie, iulie şi august, când se utilizează apa pentru udatul grădinilor.

Consumul specific de energie electrică este în mediu pentru 2010 0,72kw/h/m3, valoarea maximă s-a înregistrat în luna septembrie şi a constituit 1,08kw/h/m3, iar valoarea minimă s-a înregistrat în iunie - 0,59kw/h/m3.

Diagrama 1: Evoluţia consumului specific de energie electrică


26

Evolutia sezoniera a consumului specific de energie electrica

0,7

0,8 0,8

0,7 0,70,6 0,6

0,7

1,1

1,0

0,70,8

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

Ianu

arie

Febr

uarie

Mar

tie

Aprilie M

aiIu

nie Iulie

Augus

t

Septe

mbr

ie

Octom

brie

Noem

brie

Decem

brie


27

Tabelul 16: Evoluţia volumului de apă dobândită, facturată şi nefacturată 2008 2009 2010

Lunile anului

Volumul apei

dobîndite

Volumul apei

facturate

Volumul apei

nefacturate

Ponderea apei

nefacturate din

volumul dobândit

Volumul apei

dobîndite

Volumul apei

facturate

Volumul apei

nefacturate

Ponderea apei

nefactu-rate din volumul dobândit

Volumul apei

dobîndite

Volumul apei

facturate

Volumul apei

nefacturate

Ponderea apei

nefactu-rate din volumul dobândit

Nr UM m3 m3 m3 % m3 m3 m3 % m3 m3 m3 %

1 Ianuarie 5 684 2 703 2 981 52% 5 088 2 768 2 320 46% 4 999 3 980 1 019 20%

2 Februarie 3 814 2 783 1 031 27% 4 382 3 270 1 112 25% 4 285 3 644 641 15%

3 Martie 3 772 6 777 -3 005 -80% 4 320 3 392 928 21% 4 431 3 560 871 20%

4 trimestrul I 13 270 12 263 1 007 8% 13 790 9 430 4 360 32% 13 715 11 184 2 531 18%

5 Aprilie 4 289 4 037 252 6% 7 212 3 181 4 031 56% 6 815 3 766 3 049 45%

7 Mai 8 542 3 440 5 102 60% 9 602 5 446 4 156 43% 5 861 3 607 2 254 38%

8 Iunie 10 412 6 482 3 930 38% 15 022 8 065 6 957 46% 12 073 3 005 9 068 75%

9 trimestrul II 23 243 13 959 9 284 40% 31 836 16 692 15 144 48% 24 749 10 378 14 371 58%

10 Iulie 12 435 6 784 5 651 45% 11 889 7 051 4 838 41% 12 580 3 010 9 570 76%

11 August 10 732 5 394 5 338 50% 10 914 5 853 5 061 46% 14 038 3 662 10 376 74%

12 Septembrie 6 391 5 320 1 071 17% 7 884 6 204 1 680 21% 4 532 3 517 1 015 22%

13 trimestrul III 29 558 17 498 12 060 41% 30 687 19 108 11 579 38% 31 150 10 189 20 961 67%

14 Octombrie 4 579 5 022 -443 -10% 5 134 6 907 -1 773 -35% 4 753 4 944 -191 -4%

15 Noembrie 3 463 4 449 -986 -28% 5 618 5 946 -328 -6% 8 284 6 182 2 102 25%

16 Decembrie 5 073 5 987 -914 -18% 5 208 4 356 852 16% 7 116 4 800 2 316 33%

17 trimestrul IV 13 115 15 458 -2 343 -18% 15 960 17 209 -1 249 -8% 20 153 15 926 4 227 21%

18 Total 79 186 59 178 20 008 25% 92 273 62 439 29 834 32% 89 767 47 677 42 090 47%


28

Tabelul 16 arată evoluţia lunară a volumelor de apă dobândită, facturată şi respectiv a volumului de apă nefacturată. Volumul de apă nefacturată include volumul de apă pentru necesităţi tehnologice, volumului de pierderi fizice în reţele de apă şi volumul de apă consumată de abonaţi, dar care din diverse motive nu a fost înregistrată de contoare.

Diagrama de mai jos prezintă evoluţia acestor trei indicatori pentru perioada cuprinsă între 2008 – 2010. Volumele de apă dobândite şi facturate în 2009 şi 2010 au o tendinţă accentuată de creştere faţă de 2008, aceasta se datorează procesului de conectare a noilor abonaţi, care a avut loc.

Diagrama 2 Evoluţia volumelor de apă dobândită, facturată şi nefacturată

Evolu ţia volumelor de ap ă.

79,2

92,3 89,8

59,262,4

53,5

20,0

29,836,3

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

2008 2009 2010

mii

m3

Volumul apei dobîndite Volumul apei facturate Volumul apei nefacturate Volumul de apă facturată a crescut în 2009 faţă de 2008 cu 5,4%, iar în 2010 a scăzut faţă

de 2009 cu 14,3%. Volumul de apă dobândită la fel a avut o tendinţă de creştere pentru 2009 comparativ cu 2008 cu 16,5% şi o descreştere nesemnificativă în 2010 faţă de 2009 cu 2,7%. Volumul de apă nefacturată creşte cu 49% în 2009 faţă de 2008 şi cu 22% în 2010 faţă de 2009.

Diagrama de mai jos prezintă evoluţia sezonieră a volumului de apă facturată, astfel

volumul maxim s-a înregistrat în iunie -6,1 mii m3, iar volumul minim în ianuarie 1,4mii m3. Aceasta demonstrează influienţa factorilor, cum ar fi activitatea agricolă şi utilizarea apei pentru udatul grădinilor, asupra volumului de servicii facturate.

Diagrama 3. Evoluţia sezonieră a volumului de apă facturat pentru anul 2010


29

3.1.2 Analiza cererii dup ă tipul de consumatori În perioada anilor 2008-2010, totalul de apă facturată a fost repartizată, după categorii de

consumatori după cum rezultă în tabelul 17. Tabelul 17: Repartizarea volumului de apă facturate pe categorii de consumatori, evoluţie 2008-

2010 2008 2009 2010 Total 2008-

2010 Nr Indicatorul

UM m3 % m3 % m3 % m3 %

2 Volumul apei facturate m3 59 178 100% 62 439 100% 53 503 100% 175 120 100%

2a Volum facturat populatie m3 53 163 89,8% 59 284 94,9% 48 646 90,9%

161 093 92%

2b Volum apa facturat institutii bugetare

m3 5 860 9,9% 3 065 4,9% 3 251 6,1% 12 176 7%

2c Volum de apa facturat agenti economici

m3 155 0,3% 90 0,1% 1 606 3% 1 851 1,1%

Datele prezentate demonstrează faptul că categoria de bază de consumatori este populaţia. Ponderea volumului de servicii facturate pentru această categorie din total volum are o tendinţă variabilă, care a crescut în 2009 cu 5,1% şi a scăzut în 2010 cu 4%.

Tabelul 18: Repartizarea volumului de apă facturate pe categorii de consumatori

Media 2008-2010 Nr Indicatorul UM

m3 % 1 Volumul apei facturate, inclusiv m3 58 373 100% 1a * populatie m3 53 698 92%

Evolui ţia sezonier ă a volumului de ap ă dobândit ă

4 44

9

10

12

11

6

53

554 4

7

10

15

1211

8

56 5

4 4

76

1213

14

5 5

8

76

5

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Ianu

arie

Februa

rie

Mar

tie

Aprilie M

aiIu

nie Iulie

Augus

t

Septem

brie

Octombr

ie

Noem

brie

Decem

brie

mii

m3

2008 2009 2010


30

1b * institutii bugetare m3 4 059 7% 1c *agenti economici m3 617 1,1%

În mediu pentru anii 2008-2009 ponderea serviciilor facturate pentru populaţie constituie 92%, pentru instituţiile bugetare 7% iar pentru agenţii economici 1,1%.

Tabelul 19: Estimarea consumului mediu de servicii de alimentare cu apă per gospodărie.

Volumul de apă facturat

populaţie

Numărul mediu de abonaţi polulaţie

Consumul mediu

Creşterea, scăderea

consumului faţă de

perioada precedentă

Nr Anul

m3 nr. m3/lună/ gospodarie

%

1 2008 53 163 758 5,8 2 2009 59 284 760 6,5 ↑12% 3 2010 48 646 768 5,3 ↓18%

Tabelul 19 a analizat consumul mediu de servicii per gospodărie pentru ultimii trei ani.

Această analiză demonstrează că consumul mediu per gospodărie este de 5,9m3/lună. Consumul maxim s-a înregistrat în 2009 cu o valoare de 6,5m3/lună/ab, minim în 2010 cu o valoare de 5,3m3/lună/ab. În 2009 consumulmediu pentru populaţie a crescut faţă de 2008 cu 12% iar în 2010 a scăzut cu 18% faţă de 2009. Consumul domestic, se clasifică ca un consum care a utilizat apa şi pentru necesităţi de irigare a loturilor de grădină de pe lîngă gospodărie.

Conform prevederilor СНиП 2.04.03-85 Канализация. Наружные сети и сооружения pct.2.9 volumul mediu pe zi a apelor uzate pentru un an luate în calculul sistemului de canalizare este egal cu 150l/pers/zi. Necestă de analizat foarte miniţuos calculul volumului de apă menajeră necesară de a fi epurare, deoarece consumul de apă canalizat şi la nivel de oraşele medii şi mici nu atinge plafonul de 150l/pers/zi. Aceasta poate duce la supradimensionarea capacităţii de epurare a staţiei şi atunci nu se va asigura fluxul necesar de ape menajere ceea ce va aduce la scăderea randamentului de epurare şi eficienţa acestei investiţii. Consultantul recomandă de a lua în calcul un consum de 65l/loc/echiv de apă canalizată.

În tranşa I se preconizează de a conecta la SEAM numai instituţiile bugetare: 1. Gimnaziul „Ion Creangă”; 2. Grădiniţa de copii „Andrieş””; 3. Primăria; 4. Centrul Medicilor de Familie; 5. Baruri si magazine amplasate in centrul satului; 6. Gospodariile amplasate in apropierea conductelor de canalizare;

Amplasarea convenabilă a satului Ţînţăreni ( drumul auto Chişinău – Tighina) a favorizat dezvoltarea în localitate a industriei şi comerţului. În localitate activează întreprinderi de alimentaţie publică, magazine alte activităţi ale agenţilor economici. Potenţialul de dezvoltare economică a acestei localităţi este destul de bun.

Dacă repartizăm necesităţile agenţilor economici în servicii de evacuare, transportare şi epurarea apelor uzate provenite din activităţile pe care le prestează atunci după criteriul de stringenţă se poate clasifica după cum urmează:

2. Variantul I – (transportarea apei la staţia de epurare prin pompare prin intermediul staţiei de pompare amplasată pe teritoriul liceului) va rezolva evacuarea, transportarea şi epurarea apelor uzate numai pentru obiectele de menire


31

socială şi culturală. Într-o perspectivă apropiată la acest sistem ar putea să se racordeze şi un număr mic de agenţi economici care au amplasate întreprinderile pe drumul auto Chişinău – Tighina.

3. Varianta 2 – (transportarea apei gravitaţional la staţia de epurare amplasată pe platformă nouă) va rezolva evacuarea, transportarea şi epurarea apelor uzate pentru obiectele de menire socială şi culturală şi pentru majoritatea întreprinderilor din teritoriul satului. Numai întreprinderea „moara” este amplasată în zona 9 de canalizare şi este necesar de a construi o staţie de pompare pentru populaţia din zonă şi respectiv pentru agentul economic.

Parametrii de calcul utilizaţi în calcularea volumelor de canalizare estimate pentru

construcţia staţiei de epurare în tranşaI.

Sistemul de canalizare şi epurare a apelor menajere s-a dimensionat cu respectarea prevederilor normativului СНиП 2.04.01-85 и Внутренний водопровод и канализация зданий и нормы расходов воды потребителей систем сельскохозяйственного водоснабжения (согласно ВНТП-Н-97)

Normative de consum pentru apele canalizate în localităţile rurale în documentele normative sunt redate foarte puţin sau nu sunt redate de loc. Totuşi consultantul va face o încercare de a selecta acele puţine normative care reflectă nişte consumuri pentru populaţia rurală.

În documentul normativ menţionat mai sus, în anexa № 3, sunt redate următoarele norme de consum a apei canalizate:

Date generale pentru calcul

Necesarul total de capacitate de epurare pentru satul Ţînţăreni se poate determina în baza datelor prezentate de către primăria com. Ţînţăreni

Tabelul 17: Volumul de apă uzată previzionat pe tranşe.

Transa I Transa II - 2016 Transa III - 2025

Categorie consumatori

Consumatori

Normativ de consum, l/zi

Consum, m3/zi

consumatori

Normat. de consum, l/zi

Consum, m3/zi

consumatori

Normat. de consum, l/zi

Consum, m3/zi

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Populaţie, gospodarii 28 65 1,82 265 85 22,55 585 85 49,72

Instituţii bugetare 8,9 12,9 15,0

Agenţi economici 1,2 18,5 25,0

Total consum 10,72 53,95 89,7

Volumul mediu de apa uzata deversata in sistemul centralizat al satului Ţînţăreni, pentru transa I, se va estima in jurul la 10,72 m3/zi.

Pentru calculul capacitatitii statiei de epurare este necesar sa calculam coeficientul de neuniformitate, care il stabilim pentru satul Ţînţăreni egal cu 1.28. Deci statia de epurare necesita de a fi proiectata pentru o capacitate de 10,72*1.28= 13,72m3/zi.


32

Conform cataloagelor firmelor producatoare de statii de epurare selectam statie cu o capacitate de 15m3/zi.

Imaginea 6 si 7: Starea fizică a instalaţiilor şi construcţiilor staţiei de epurare


33

A4. Date tehnice ale investiţiei

4.1 Date generale (zona şi amplasamentul, statutul juridic a terenului ce ur mează a fi ocupat, caracteristicile geofizice ale terenul ui – studiul geotehnic, studii topografice, date climaterice)

o Amplasarea

Satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi sunt amplasate într-o zonă colinară formată de lunca rîului Bîc. Localitatea este situată la nord -est de centrul raional Anenii Noi, fiind întretăeat de autostrada Chişinău – Tighina.

o Clima Din punct de vedere climatologic zona supusă studiului conform СНиП 22.01.01- 82 are

caracteristicile moderat continentală: o Zona climaterică – III B; o Sarcina normativă provocată de vânt – 30kg/m²; o Sarcina normativă provocată de zăpadă – 50kg/m²; o Cantitatea medie de precipitaţii an – 475mm; o Temperatura medie anuală a aerului +26°C; o Înălţimea stratului de zăpadă in timp de o decadă, cu o garanţie de 5% – 27cm;

Direcţia preponderentă a vînturilor este nord-sud. o Adâncimea de îngheţ.

În conformitate cu normativele în vigoare adâncimea limită de îngheţ din zonă este de 0,8m şi condiţionează adâncimea de fundare a construcţiilor şi adâncimea de pozare a conductelor de apă, care vor fi mai mari decât aceste valori.

Condiţiile climaterice permit efectuarea lucrărilor de constrrucţie pe perioada anului întreg. o Zona seismică de calcul.

Conform prevederilor hărţii zonării seismice a R. Moldova zona s. Ţînţăreni se clasifică în zona seismică de 7 baluri după scara Richter.

Caracteristicile topografice ale terenului din amplasament.

Studiile topografice au avut ca scop realizarea unui sistem planimetric unic pentru lucrările de construcţie a reţelelor de canalizare. În calitate de material au fost utilizate Ridicările topo-geodezice pentru proiectarea sistemului de aprovizionare cu apă potabilă în s. Ţînţăreni şi harta topografică „Ingiocad” în scara 1:10 000.Cota geodezică maximă a terenului în zona de executare a reţelelor este de 67.800 cota minimală 16.000. Diferenţa maximă de cote în terenul supus proiectării este de 52.800m. Panta terenului 1,2-5%.


34

4.2 Situa ţia existent ă a utilit ăţilor şi analiza acestora

4.2.1 Sistemul existent de alimentare cu ap ă; Alimentarea cu apă a satului Ţînţăreni se face din patru surse de apă care aparţin

Consiliului Local. Debitul sumar al acestor surse de apă este de 40m3/h sau 960m3/zi. Acest debit permite de a asigura cu apă per total un consum de circa 275 l/per/zi. Acest sistem de alimentare cu apă este compus din următoarele componente:

� Surse de apă – 4 sonde arteziene; � Staţie de tratare a apei subterane cu Q-8m3/oră. � Castelele şi rezervoarele de înmagazinare a apei – 4 buc; � Reţelele de distribuţie şi branşamentele de alimentare cu apă; � Reţelele aeriene de alimentare cu energie electrică a surselor de apă;

Localitatea Ţînţăreni dispune de surse subterane de alimentare cu apă, forate în anii 1970, 1992 şi 2010. Adîncimea statică a apei este 108m. Apă după componenţa chimică se referă la cele de tipul: hidrocarbonat-sulfaţi-mangan-natriu. Cantitativ apele din sondele respective sunt suficiente pentru aprovizionarea populaţiei şi instituţiilor culturale şi sociale.

Problema legată de calitatea apelor subterane rămîne ca sarcină pentru administraţia locală în viitorul apropiat.

4.2.1.2 Informaţii privind schema de alimentare cu apă a localităţii; În anul 2008 şi în anul 2010 a fost realizat proiecte de reabilitare a infrastructurii de alimentare

cu apă a s.Ţînţăreni cea ce a permis conectarea la reţelele de distribuţie a 920 gospodării, inclusiv 560 de gospodării cu sistem de alimentare cu apă interior.

4.2.2 Sistemul existent de canalizare; a) Sistemele de canalizare a instituţiilor educaţionale, sociale şi culturale Gimnaziul „Ion Creangă” cu un număr de 394 de elevi, dispune de următoarele dotări sanitare: - Ospătărie cu 150locuri; - Bucătărie ; Apele menajere de la ambele instituţii sunt evacuate în hazna amplasată pe teritoriul şcolii. Acest

sistem de canalizare se înfundă frecvent. Grădini ţa - cu un număr de 185 copii, dispune de un sistem interior de alimentare cu apă şi de

canalizare. Centrul de sănătate, (Centrul medicilor de famiie) cu o capacitate de primire a circa 8

pacienţi/zi, are sistem interior de alimentare cu apă şi de canalizare, la nivel de lavuare. Apa menajeră este acumulată în hazna.

Casa de cultură Centrul „ BETHANIA” – pe timp de vară se utilizează în calitate de tabără pentru copii,

prestează servicii de asistenţă socială pentru persoanele în vîrstă. b) Sistemele descentralizate de canalizare a intreprinderilor industriale şi de comerţ Caracteristica apelor uzate deversate;

Apele uzate sunt provenite din activitatea umană. În procesul de studiu, analizînd genul de activitate al întreprinderilor industriale s-a constat că apele uzate sunt de tip manajer. Nici un agent economic nu utilizează apă pentru scopuri tehnologice.

Actualizarea problemei privind ecologia mediului ambiant.


35

Problema echilibrului ecologic pentru mediul înconjurător al satului Ţînţăreni este destul de agravată. Aceasta se determină prin următoarele:

1.Localitate cu un număr mare de locuitori şi o densitate mare a populaţiei; 2.Existenţa unei infrastructuri socio-culturale bine determinată, înzestrată cu dotări

sanitare, cu sistem de evacuare a apelor menajere; 3.Amplasarea haznalelor în nemijlocita apropiere de edificiile respective şi nerespectarea

zonelor sanitare de protecţie; 4.Pătrunderea unei părţi din apele menajere în sistemul de conducte de canalizare existente

şi infiltrarea lor în sol. Pericol de poluare a stratului acvifer; 5.Posibila infectare a animalelor, păsărilor şi oamenelor în caz de erupţie a apelor menajere

din conductele de canalizare existente la suprafaţa solului;

4.3 Valorile fizice ale proiectului investiţional propus. Analiza şi selectarea alternetivelor optime

4.3.1 Valorile fizice ale proiectului investiţional În urma analizelor efectuate s-au ajuns la următoarele valori fizice ale necesarului de investiţii. Tabelul 19: Valorile fizice ale investiţiei

Nr Denumire Caracteristică UM Valoare totala

Transa I Transa II

Transa III

1 Conducta de

presiune PE 100 SDR17 PN10 dn 75mm

m 1300 1300 0 0

2 Subtotal conducte de presiune m 1300 1300 3 Conductă de

canalizare stradale

PVC SN4 Dn 160mm

m 4984 0 3105 1879

4 Conductă de canalizare stradale

PVC SN4 Dn 200mm

m 6364 0 4874 1490

Conductă de canalizare stradale

PVC SN4 Dn 250mm

1891 0 1891 0

5 Subtotal conducte de canalizare stradale

m 13239 0 9870 3369

6 Total conducte canal m 14539 1300 9870 3369 7 Numărul de

camine Pentru reţeaua cu Dn 160mm

buc 141 0 88 53

8 Numărul de camine

Pentru reţeaua cu Dn 200mm

buc 128 0 98 30

9 Numărul de camine

Pentru reţeaua cu Dn 250mm

buc 37 0 37 0

10 Total cămine canal buc 306 0 223 83 11 Staţie de epurare m3/zi 15 75 100


36

Imaginea nr.8 Starea tehnică a decantoarelor staţiei de epurare existente 4.3.2. Soluţii tehnice de proiect Concentraţia de impurităţi în apele reziduale menajere se vor calcula conform prevederilor

tabelului nr.25 din СНиП 2.04.03-85. Tabelul 20 : Calculul cocntraţiilor totale care vor fi deversate la staţia de epurare

Indicator Cantitatea de impurit ăţi care revine pentru un locuitor, g/zi

Meseluri, MS 65 CBO tot a lichidului tulbure 75 CBO tot a lichidului

limpede 40

Azot al sărurilor de amoniu 8 Fosfaţi P2O5 3,3 Inclusiv detergenţi 1,6

Deversarea apelor uzate de pe teritoriul întreprinderilor industriale, comerţ şi agroindustriale se va permite numai în baza condiţiilor tehnice elaborate de către Întreprinderea Municipală « Ţînţăreni Service ». În caz dacă concentraţiile cerute de abonaţi vor depăşi pe cele stabilite de către posibilităţile staţiei de epurare, se va recurge la condiţii de stabilire a unor normative de deversare şi construcţia unor staţii de epurare primare sau rezervoare de egalizare.


37

Consiliul local va aproba indicii admisibili a concentraţiilor de impurităţi în apele uzate deversate în sistemul de canalizare al satului.

Aceasta nu va permite de a adresa rezolvarea problemelor ecologice pe seama comunităţii, deoarece la moment situaţia reală prevede că agentul economic să deverseze apele uzate pînă la condiţia cerută de Regulamentul de recepţionare a apelor uzate în sistemul de canalizare al satului. În acelaşi timp legislaţia nu prevede măsuri drastice din partea întreprinderii care deserveşte staţia de epurare să acţioneze promt în adresa celui care poluiază.

Tehnologia de tratare a apelor reziduale în sta ţiile de epurare a apelor menajere (SEAM). Analiza comparativ ă.

Fundamentarea gradului de epurare a apelor uzate;

Gradul de epurare a apelor menajere în R.Moldova este reglamentat de următoarele documente normative:

1.Regulament –cadru privind recepţionarea apelor uzate, eliberarea condiţiilor tehnice şi autorizaţiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al localităţilor;

2. Regulament igienic cerinţe privind proiectarea, construcţia şi exploatare apeductelor de apa potabila;

3. Regulament igienic protecţia bazinelor de apă contra poluării; 4. Regulament igienic Cerinţe privind calitatea apei potabile la aprovizionarea

descentralizată. Protecţia surselor. Amenajarea şi menţinerea fîntînilor, cişmelelor; Luînd în consideraţie că emisarul care recepţionează apele reziduale epurate de Staţia de

epurare a apelor menajere (SEAM) se atîrnă la categoria celor de însemnătate piscicolă, coform normativelor în vigoare gradul de epurare trebuie să se încadreze în următorii indicatori, care sunt redaţi în tabelul de mai jos.

Anexa nr. 1 CERINŢE GENERALE

privind componenţa şi calitatea tuturor categoriilor apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor, reieşind din cerinţele protecţiei

reţelelor şi instalaţiilor sistemului de canalizare Tabelul 21

Nr* ctr. Indicatorii de calitate a apelor uzate Valorile admisibile

1 2 3

1. Temperatura <40°C 2. PH 6,5 - 8,5

3. Consumul biochimic de oxigen (CBOtot) conform documentaţiei de proiectare a instalaţiilor de epurare sau < 350

4. Malerii în suspensie, mg/l conform documentaţiei de proiectare a instalaţiilor de epurare sau <, 500

5. Uleiuri, raşine, păcură nedizolvate nu se admit

6. Grăsimi vegetale şi animaliere, mg/l <50

7. Produse petroliere, mg/1 <20

8. Clorizi, mg/l <350*

9. Sulfaţi, mg/l £400*

10. Acizi,amestecuri inflamabile, toxice şi substanţe gazoase dizolvate, indicate în cap. III Regulilor date

nu se admit


38

11. Mineralizarea totală, 1000 mg/l cu condiţia evaluării în bazinul acvatic de utilizare potabilă cu efectural menajeră

12. Sulfiţi, mg/l < 1,5 - întru evitarea poluării reţelelor

Notă: *) Aceste norme pot fi majorate în cazul prezenţei sărurilor în apa utilizata.

Concentraţiile maximal-admisibile ale substanţelor poluante

în apele uzate industriale, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi staţiile de epurare

tabelul 22

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile orientative admisibile

1. Temperatura °C nu mai mică de 8 şi mai mare de 40

2. Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) unitpH 6,5-8,5

3. Materii în suspensie mg/dm3 300,0

4. Consum biochimic de oxigen (CBOtotal) mg/dm3 300 sau conform proiectului staţiei de epurare

5. Consum chimic de oxigen-metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)*

mg/dm3 450 sau conform proiectului staţiei de epurare

6. Grăsimi mg/dm3 40

7. Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 30,0

8. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0

9. Cianuri (CN) mg/dm3 1,5

10. Hidrogen sulfurat (H2S)** mg/dm3 1,0

11. Sulfiţi (SO3Z") mg/dm3 1,0

12. Sulfaţi (SO42) mg/dm3 400 sau conţinutul din apa potabilă

13. Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 1,5

14. Petrol şi produse petroliere mg/dm3 25

15. Detergenţi sintetici anionj activi biodegradabili

mg/dm3

2,5

16. Plumb (Pb2+) mg/dm3 04

17. Cadmiu (CO mg/dm3 0,1

18. Crom trivalent (CrJ4) mg/dm3 2,5

19. Crom nexavalent (Cr6^) mg/dm3 0,1

20. Cupru (Cu2*) mg/dm3 1,0

21. Nichel (Ni2+) mg/dm3 0,5

22. Zinc (Zn/+)** mg/dm3 1,0

23. CIor(Cl2) mg/dm 1,0


39

*) Valoarea concentraţiei CCO-Cr este condiţionată de respectarea raportului CBO/CCO mai mare sau egal cu 0,67.

**) Pentru localităţile a căror apă de alimentare din reţeaua de distribuţie conţine zinc sau hidrogen sulfurat în concentraţie mai mare de 1 mg/dm3, se va accepta aceeaşi valoare şi la evacuare.

Note:

În cazul în care în apa uzată se găsesc mai multe metale grele din cele menţionate în tabel, suma concentraţiilor lor nu trebuie să depăşească valoarea de 1,0 mg/dm3; dacă se găsesc doar metale grele, precum nichel, zinc şi/sau mangan, suma concentraţiilor acestora nu va depăşi valoarea de 2,0 rng/dm3.

Enumerarea indicatorilor din tabel nu este limitativă; unităţile care exploatează şi administrează reţelele de canalizare şi staţiile de epurare, împreună cu proiectantul, care deţine răspunderea realizării parametrilor proiectaţi şi avizaţi şi, după caz, prin implicarea cercetării tehnologice care a fundamentat soluţia de proiectare, vor stabili, în funcţie de condiţiile specifice locale, limite şi pentru alţi indicatori, ţinînd seama de prescripţiile generale de evacuare şi, cînd este cazul, şi de efectul cumulativ al unor agenţi corosivi şi toxici, asupra reţelei de canalizare şi instalaţiilor de epurare.

CONCENTRAŢIILE maximal-admisibile ale substanţelor poluante în apele uzate menajere,

deversate în sistemele de canalizare al localităţii tabelul 23

Indicatorul de calitate Cantitatea de poluanţi pe cap de

locuitor (g/zi) Valorile admisibile ale poluanţilor (mg/dm3)

Materii în suspensie 65,0 sub 215,0 CBO total 75,0 sub 250,0 pH 6,5-8,5 6,5-8,5 Temperatura sub 300C sub 300C Azot amoniacal, N 8,0 sub 26 Fosfaţi (P5O5) 3,3 sub 11,0 sau egal cu conţinutul din

apa potabilă Clorizi (Cl) 9,0 sub 30,0 sau egal cu conţinutul din

apa potabilă Detergenţi (anionici) 2,5 sub 8,3 Grăsimi - sub 40 Comparaţia tehnico-economică a variantelor de selectare a sistemelor de canalizare şi epurare

a apelor menajere. Calculul duratei construcţiei;

Ca principiu de comparaţie tehnico-economică a variantelor de selectare a sistemului de canalizare propusă pentru s. Ţînţăreni se vor utiliza următorii indicatori :

1.Costul tehnologiei staţiei de epurare a apelor menajere (SEAM); 2.Costul lucrărilor de protecţie contra inundaţiilor; 3.Costul de construcţie şi montări a staţiei de epurare (SEAM); 4.Costul construcţiilor reţelelor de alimentare cu: - Energie electrică; - Apă; 5.Costuri de expluatare a sistemului de epurare


40

6.Tariful pentru 1m3 de apă menajeră epurată ; 7.Necesarul de personal calificat ; Imaginea nr.9 Starea tehnică a jgheaburilor de transportare a apei uzate

SOLUTII LOCALE (INDIVIDUALE) DE CANALIZARE

Instalatii compacte de epurare biologica

Instalatiile compacte de epurare biologica se bazeaza pe procese biologice aerobe, în care conditiile optime pentru activitatea microorganismelor aerobe se asigura prin diferite solutii cu ajutorul unui echipament mecanic cu consum redus de energie electrica.

Aceste instalatii se numesc compacte sau containerizate din motivul ca, ele asigura

epurarea mecano-biologica a apelor uzate într-un spatiu foarte mic. Ele se produc în executie uni(mono)-, bi- sau multimodulara.

Instalatiile compacte de epurare biologica locale (individuale) pot primi direct apa uzata, fiind recomandat totusi sa fie precedate de gratar si separator de grasimi.

Eficienta microbiologica a acestor procedee este de numai cca. 90-95 %. Pentru instalatiile compacte de epurare biologica utilizabile ca solutii locale (individuale)

de canalizare, cel mai frecvent utilizate sînt urmatoarele trei variante tehnologice: - cu namol activ (în engleza: Activated Sludge sau AS)


41

- cu filtre biologice de contact cu rotor sau biodiscuri (în engleza: Rotating Biological Contactors sau RBC)

- cu namol activ cu alimentare secventala sau reactor biologic cu functionare discontinua (în engleza: Sequencing Batch Reactor sau SBR)

Instalatii compacte cu namol activ (AS)

Tehnologia de epurare cu namol activ consta din amestecarea si aerarea amestecului de apa uzata cu namol activ recirculat, urmata de separarea apei uzate de namol. Instalatiile de namol activ se compun deci din doua compartimente. Primul compartiment se numeste bazin de aerare. Aici se realizeaza amestecul si aerarea namolului. Prin crearea unei forme geometrice adecvate si introducerea aerului se creeaza conditii favorabile pentru înmultirea bacteriilor aerobe existente în apa uzata, care adera la suprafata materiilor în suspensie sub forma de flocoane uniform dispersate în bazin. Pentru introducerea aerului, în instalatiile mici se utilizeaza preponderent aerarea cu bule fine. Acest sistem consta în aparate de aerare montate pe fundul bazinului. Aparatele de aerare cele mai utilizate sînt cele cu membrana perforata sub forma de ciuperca sau cilindru. Aerul se introduce sub presiune cu ajutorul suflantelor antrenate de motoare electrice. Din bazinul de aerare amestecul de apa uzata si namol ajunge în cel de-al doilea compartiment, numit decantor secundar. Datorita formei geometrice speciale, aici se realizeaza decantarea namolului care se separa pe fundul bazinului, iar apa uzata epurata se evacueaza la partea superioara. Namolul activ se preia de pe fundul bazinului si se trimite în bazinul de aerare cu ajutorul unei pompe speciale cu aer comprimat (pompa Mamuth), furnizat de aceeasi suflanta. Puterea electrica a acestor suflante alimentate la tensiunea de 230 V variaza orientativ între 50-800 W pentru statiile cu capacitatea între 4-50 le.

Amorsarea instalatiei (atingerea parametrilor optimi de functionare) dupa începerea

alimentarii cu apa uzata necesita pe timp de vara o perioada de 7-10 zile, iar pe timp de iarna 15-20 zile. Volumul spatiului de decantare (basa) se supradimensioneaza pentru asigurarea depozitarii namolului în exces un timp mai îndelungat, asigurînd o frecventa de vidanjare odata la 6-12 luni. Combinata cu aerarea prelungita, namolul produs sufera o oxidare (mineralizare) totala, ceea ce îl face mult mai potrivit pentru o utilizare, recomandabil totusi dupa o compostare în amestec cu resturi vegetale, pentru reducerea pericolului de contaminare a solului.

În executia uni(mono)modulara o instalatie compacta cu namol activ are o sectiune

circulara, decantorul secundar fiind amplasat în centru, înconjurat de bazinul de aerare inelar. În executie bimodulara, specific instalatiilor de capacitate mai mare, în general peste 20 le, bazinul de aerare si decantorul secundar se executa separat.

Evacuarea apelor uzate în zone sensibile, vulnerabile si protejate (destinate captarii pentru

apa potabila, zone de îmbaiere, zone cu pericol de eutrofizare, zone desemnate pentru protectia habitatelor sau speciilor de animale dependente de mediul acvatic si altele asemenea) necesita îndepartarea avansata a pricipalilor nutrienti, azotul si fosforul. Fosforul si sarurile azotului sînt retinute în proportie de numai cca. 2 % prin epurare mecanica si de pîna la 30 % prin epurare în treapta biologica. Îndepartarea lor, în special al fosforului, necesita epurarea suplimentara dupa treapta biologica în asa-numita "treapta tertiara" de epurare, unde tot prin procese biologice azotul se transforma din forma de nitrati în oxid azotos (N2O) sau în azot gaz (N2) (de unde si numele procesului de "denitrificare") si o mare parte a fosforului se încorporeaza în organismul bacteriilor care apoi se îndeparteaza sub forma de namol decantat. Astfel în privinta azotului si fosforului se poate obtine o eficienta de epurare de 80-90 %.


42

Prin zonificarea tehnologica corespunzatoare a bazinului de aerare, treapta tertiara poate fi înglobata în acesta, obtinînd o solutie si mai compacta.

Din punct de vedere constructiv bazinele pot fi realizate din material plastic, beton armat

sau metal si de cele mai multe ori sînt prefabricate. Ele pot fi în amplasare subterana sau supraterana. În amplasarea supraterana este necesara protectia împotriva înghetului. Cele mai frecvente instalatii sînt cu executie din material plastic (cel mai frecvent din polietilena: PE sau polipropilena: PP, urmate de poliester armat cu fibre de sticla: PAFS) în amplasare subterana. Se recomanda acoperirea lor. Suflanta si tabloul electric se pot amplasa într-un camin alaturat sau în pivnita. În unele executii, compartimentul care adaposteste suflanta (sensibila la înghet) este executat în acelasi bloc cu bazinul(ele). Zgomotul generat de suflanta poate fi suparator, de aceea este nevoie de izolarea ei fonica. Din acest punct de vedere, montarea într-un camin alaturat instalatiei este preferabila montarii în pivnita.

Functionarea acestor instalatii de epurare este automatizata. Depinzînd însa de energia

electrica, ele sînt destul de sensibile la lipsa curentului electric, desi în unele situatii, o întrerupere în alimentarea cu energie electrica de pîna la 24 de ore pare sa nu conduca la dezamorsarea procesului biologic. În mod evident însa, acesta este un handicap sever si insurmontabil în cazul unor utilizari ocazionale sau sezoniere (cabane, case de vacanta, vile, etc.), unde nu pot fi utilizate.

Desi echipamentul este simplu si nu necesita o întretinere frecventa, totusi este

recomandabil ca, aceasta operatie sa se încredinteze pe baza de contract unei firme specializate. În mod frecvent, furnizorii asigura si acest serviciu.

Pretul acestor instalatii variaza de la cele mai mici, unifamiliale, de cca. 2600-3700 euro si

pîna la cele pentru 50 le, de cca. 14000-18000 euro. Se fabrica însa module si pentru capacitatea de 100 le. La pretul instalatiei se adauga cheltuielile lucrarilor de constructii-instalatii (lucrarile de terasamente: sapaturi si umpluturi de pamînt, betonul în placa de rezemare, racordul electric), costul transportului, montajului si punerii în functiune. Aceste lucrari majoreaza costul total de realizare cu pîna la 80-40 %, invers proportional cu marimea instalatiei. Dar chiar si asa, ele sînt competitive cu celelalte variante anterioare si sub aspect valoric.

Instalatii cu filtre biologice de contact cu rotor sau biodiscuri (RBC)

Principiul de functionare a acestor instalatii se bazeaza pe activitatea bacteriana aeroba ce se desfasoara în pelicula biologica cultivata în conditii determinate pe un suport poros. În cazul de fata, suportul culturii bacteriene este realizat printr-un set de discuri rotative din material plastic poros cu suprafata specifica foarte mare, montate pe un ax orizontal amplasat deasupra sau sub nivelul apei în bazinul ce contine apa uzata. În functie de capacitatea instalatiei, se monteaza unul sau mai multe seturi de discuri. Rotatia foarte lenta a discurilor se realizeaza cu un electromotor de putere mica. Prin rotatia discurilor se asigura introducerea oxigenului din aer necesar microorganismelor. Pentru denitrificare se utilizeaza un bazin cu biodiscuri montat serie la iesirea apei epurate în treapta biologica. Pentru asigurarea unui randament (eficienta de epurare) ridicat, o parte din namolul activ separat în decantorul secundar este recirculat din basa acestuia cu ajutorul unei pompe Mamuth sau unei electropompe submersibile la intrarea sistemului.

Deoarece filtrul biologic este foarte sensibil la înfundare, circuitul tehnologic se compune

obligatoriu din decantor primar, bazin de contact si decantor secundar, iar în cazul denitrificarii în plus si de un bazin de contact pentru denitrificare. În unele variante, bazinul de denitrificare este comasat cu bazinul de contact al treptei biologice.


43

Puterea electrica instalata a acestor instalatii este mai mare fata de cele cu namol activ. Instalatiile cu biodiscuri sînt mult mai sensibile la lipsa curentului electric în comparatie cu

cele de namol activ. Eficienta de epurare a biodiscurilor este în general putin mai mica fata de instalatiile cu

namol activ cu cca. 3-15 %. Din punct de vedere constructiv si de exploatare sînt valabile cele prezentate la varianta cu

namol activ. Pretul lor propriu-zis este putin mai mare fata de cele cu namol activ, undeva în zona cifrelor mai mari indicate pentru acestea.

Instalatii cu namol activ cu alimentare secventala sau reactor biologic cu functionare discontinua (SBR)

Desi sisteme asemanatoare erau inventate între anii 1914-1920, instalatiile SBR au fost

dezvoltate intens în anii 1950-1960 în SUA, capatînd o larga raspîndire aproximativ în perioada anilor 1980-1990 atît în SUA, cît si în Europa.

Instalatiile SBR reprezinta de fapt o tehnologie modificata de epurare cu namol activ,

diferenta esentiala în comparatie cu aceasta constînd din segmentarea procesului si comasarea lui tehnologic într-un singur compartiment. Ele trebuie sa fie precedate de epurare mecanica. În sistemul SBR se disting 5 etape secventiale ale procesului de epurare, care se repeta incontinuu. Cele 5 etape sînt urmatoarele:

- etapa 1: alimentarea, durata ciclului cca. 25 % din total; apa uzata se introduce în bazin si

se amesteca cu namolul activ ramas din ciclul precedent - etapa 2: aerarea si amestecarea, durata ciclului cca. 35 % din total; apa uzata proaspata

este amestecat energic cu namolul activ care se formeaza prin înmultirea microorganismelor aerobe, concomitent cu introducerea aerului. În aceasta etapa se poate realiza si denitrificarea, prin oprirea aerarii.

- etapa 3: decantare, durata ciclului cca. 20 % din total; se opreste aerarea si amestecarea,

lasînd timp suficient pentru sedimentarea flocoanelor de namol - etapa 4: evacuare, durata ciclului cca. 15 % din total; apa uzata epurata decantata se

evacueaza din bazin în proportie de pîna la cca. 60 % din volumul bazinului - etapa 5: asteptare, durata ciclului cca. 5 % din total; în aceasta perioada se poate îndeparta

namolul (numai partial). Aceasta secventa nu este neaparat necesara. Ea poate fi eliminata pe perioada debitelor de vîrf si prelungita pe perioada debitelor mici (de exemplu de noapte).

Durata totala a unui ciclu poate varia între 8-24 ore. Din punct de vedere constructiv, instalatiile SBR pot fi realizate în executie uni(mono)- sau

bimodulara. Instalatiile cele mai mici se realizeaza în executie unimodulara, bicompartimentata, iar cele pentru capacitati mai mari, începînd de obicei de la cca. 15 le, în executie bimodulara, cu cele doua compartimente (decantor primar si reactor SBR) separat.


44

Avantajul lor deosebit consta în flexibilitatea foarte mare de a se adapta la variatiile mari de

debit, precum si a concentratiei apei uzate în poluanti, caracteristica evacuarilor de la un numar mic de persoane. Un alt avantaj consta în costul mai redus cu 25-40 % fata de instalatiile cu namol activ. Productia de namol este de asemenea mult mai mica, iar prin evacuarea namolului în exces în decantorul primar supradimensionat se poate obtine un namol stabilizat cu volum si mai redus, datorita îngrosarii. Suprafata de teren ocupata de instalatiile SBR sînt mai mici fata de cele cu namol activ, nefiind nevoie de decantor secundar.

Dezavantajul acestor instalatii ar putea fi echipamentul mecanic si de control mai sofisticat

fata de cele pentru tehnologia cu namol activ. Asemanator tuturor celorlaltor instalatii compacte de epurare biologica, si acestea sînt sensibile la lipsa curentului electric, dar mai putin în comparatie cu cele cu namol activ din motivul ca, în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, sistemul intra automat în faza de asteptare. În schimb, pot asigura o eficienta de epurare ridicata.

Datorita multiplelor avantaje, instalatiile SBR tind rapid spre o monopolizare a pietei.

METODE ALTERNATIVE DE EPURARE

În acest capitol continuam prezentarea metodelor alternative de epurare începute în cap. 4. Motivul principal pentru care am facut aceasta împartire rezida în faptul ca, solutiile prezentate aici sînt potrivite îndeobste pentru comunitati cu peste 50 le. Este adevarat însa ca, nici aceasta împartire nu poate fi privita rigid, fiind de asemenea posibile categorisiri si dupa alte cîteva criterii. Necesitînd suprafete de teren mai mari si mult mai mari în comparatie cu tehnicile conventionale intensive, aceste metode se mai numesc si "extensive". Limita superioara de utilizare recomandata a acestor metode variaza în limite foarte largi, de la 5000 le în Europa si pîna la 15000-20000 le si chiar mai mari în SUA.

Este important de retinut ca, aceste metode se bazeaza pe procesele de epurare existente în

natura. Bine proiectate, construite si exploatate, aceste metode pot asigura eficientele de epurare prevazute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale 91/271/CEE.

Aceste tehnici alternative pot fi împartite în trei mari categorii: - cu filtrare prin medii poroase (sau tehnici bazate pe culturi biologice pe pelicule fixate pe

suport granular; în engleza "fixed film cultures" sau FFC) - în iazuri (lagune, lacuri) (sau tehnici bazate pe culturi biologice în suspensie în apa; în

engleza "suspended growth cultures" sau SGC) - sisteme hibride sau combinate (în engleza "hybrid systems"sau HS)

Epurare prin metoda spatiului radicular de tip vert ical (în engleza "vertical subsurface flow" sau vSSF, sau "vertical sub-surfac e constructed wetlands" sau vSSFCW)


45

În aceasta solutie se poate epura apa uzata bruta, nedecantata, dar aceasta varianta necesita o analiza atenta. Si în acest caz se utilizeaza mai multe compartimente. Apa uzata bruta se distribuie alternativ cît mai uniform pe suprafata cu ajutorul unei retele de conducte amplasate aerian. Doza de alimentare se determina astfel încît, sa se obtina în primele momente un luciu de apa pe toata suprafata filtrului, ccea ce va asigura o infiltrare uniforma în toata masa acestuia. Aceasta este cheia obtinerii unei eficiente maxime si de durata.

Rareori se utilizeaza doar o singura treapta. De cele mai multe ori, suprafata totala (orientativ 2 m2/le) se împarte între cele doua trepte de filtre verticale, adoptînd cca. 60 %, adica 1,2 m2/le pentru prima treapta, respectiv 40 % pentru a doua treapta.

Corpul filtrant se alcatuieste multistrat. Deoarece în literatura de specialitate indicatiile privind numarul straturilor, grosimea si granulometria acestora este mult diferita, aici se vor da doar indicatii orientative. În cazul adoptarii a trei straturi, în stratul superior se utilizeaza nisip grosier, urmat de un strat intermediar din pietris mic, iar la baza un strat din pietris mare. În acest strat se înglobeaza si drenul de colectare prevazut la capatul amonte cu un tub de aerisire (ventilatie).

Aceasta matoda se recomanda în general pîna la o capacitate de cca. 2000 le, dar uneori (în special în cazul unui amplasament cu panta mare), poate fi realizat în conditii economice avantajoase ti pîna la capacitati de 4000 le. Aceasta metoda poate asigura o eficienta de retinere a suspensiilor si a fosforului mai mica, însa prezinta o buna capacitate de nitrificare. În functie de necesitati, aceasta metoda poate asigura o buna capacitate de eliminare a bacteriilor patogene.

Metoda poate fi utilizata avantajos în toate cazurile cu variatie sezoniera mare a populatiei (cabane, campinguri).

Epurare prin metoda spatiului radicular de tip oriz ontal (în engleza "horizontal subsurface flow" sau hSSF, sau "horizon tal sub-surface constructed wetlands" sau hSSFCW)

În aceasta metoda grosimea umpluturii filtrante este mai redusa si practic saturata în

permanenta. Apa uzata decantata se introduce în mod distribuit la un capat, în zona superioara a stratului filtrant, iar apa epurata se colecteaza la capatul opus, printr-un dren transversal asezat la partea inferioara a patului. Tubul de evacuare de la capatul aval este prevazut cu posibilitatea de reglaj al nivelului apei în patul filtrant, prin diverse solutii tehnice. Un reglaj potrivit debitelor influente, conditiilor atmosferice si sezoniere este cheia unei functionari la parametrii optimi.

Suprafata neta se recomanda între 5-10 m2/le, în functie de încarcarea organica si eficienta de epurare dorita, care se determina prin calcul. Este indicat împartirea suprafetei în mai multe unitati legate în paralel, ceea ce asigura o exploatare flexibila si mai sigura. Raportul laturilor este un alt parametru important si se recomanda o valoare maxima de 1:3.

Umplutura este zonificata si în aceasta metoda. Astfel, la intrare si la iesire se prevede o umplutura din pietris mare-bolovanis mic, iar în zona de epurare activa din nisip grosier-pietris mic. Adîncimea patului filtrant se alege de obiei în jurul valorilor de 40-60 cm.

Metoda se poate adapta foarte bine unei mari palete de capacitati, de la gospodarii individuale pîna la cîteva mii de le. La capacitati mari însa trebui asigurat un control hidraulic foarte sigur. Cu aceasta metoda se poate obtine o eficienta de reducere a suspensiilor mai mare, o epurare biologica totala, cu o nitrificare limitata, dar cu denitrificare foarte buna. Capacitatea acestei metode de retinere a fosforului este mai mare, însa multe observatii arata ca, în anumite conditii, aceasta se diminueaza si chiar se poate anula în timp.

În ambele metode de epurare cu utilizarea spatiului radicular, se pot folosi o mare varietate de plante macrofite care cresc repede, îsi dezvolta radacini puternic penetrante si bogat ramificate, suporta bine lungi perioade secetoase si inundarea periodica. Astfel pot fi utilizate papura (Typha sp., T. latifolia, T. angustifolia), rogozul (pipirig) (Scirpus sp.), mana de apa mare (Glyceria maxima), iarba alba (Phalaris arundinacea) si trestia (Phragmites australis). Cea mai raspîndita este


46

însa trestia, ceea ce o face de preferat altor specii. Dintre metodele de plantare cel mai des utilizate sînt cele cu folosirea rizomilor cu muguri sau prin transplantarea plantelor maturi cu balotul de radacini. Desimea de plantare recomandata este între 4-8 radacini (plante)/m2.

Ca la orice sistem biologic, si aici este nevoie de realizarea unui echilibru care necesita

timp pentru acomodarea plantelor si microorganismelor la noile conditii hidrobiologice. De aceea, la punerea în functiune, prima umplere se realizaza cu apa si nu cu apa uzata. Apa uzata se va introduce treptat, numai dupa ce plantele s-au acomodat. Perioada de stabilizare recomandata dinaintea introducerii apei uzate difera în Europa si SUA. În practica tarilor europene, perioada de tranzitie recomandata corespunde unei perioade de vegetatie complete, adica un an, pe cînd în SUA aceasta este de doar cîteva saptamîni sau luni. Atingerea parametrilor de epurare de asemenea necesita o perioada mult mai lunga în comparatie cu metodele intensive, deoarece este strîns legata de masa de radacini, respectiv densitatea plantelor. În functie de conditiile locale, plantele utilizate si de perspicacitatea în exploatare, raspîndirea deasa pe toata suprafata filtrelor necesita o perioada între 3 luni-2 ani. Atît în aceasta perioada, cît si în cea urmatoare, trebuie acordata o atentie deosebita supravegherii si întretinerii plantatiei. Aceasta trebuie secerata odata sau de doua ori pe an, iar masa vegetala secerata trebuie îndepartata. În exploatare este nevoie si de rarirea din cînd în cînd a vegetatiei prea abundente, pentru a facilita stabilirea pasarilor si altor vietati.

Tratarea n ămolurilor

Tratarea nămolurilor are ca scop mineralizarea substantelor organice pentru: - eliminarea acţiunii agresive asupra mediului; - reducerea volumelor; - posibilitatea de depozitare şi valorificare.

Platforme pentru uscarea n ămolului

Aceste sunt construcţii executate la suprafaţa solului, caracterizate prin natura stratului de susţinere. Din acest punct de vedere se deosebesc platforme cu strat de susţinere impermeabil, executate în cazul solurilor permeabile a căror infectare ar putea produce prejudicii, şi platforme cu strat de susţinere permeabil. Deshidratarea se realizează ca urmare a evaporării apei din nămol. Platformele de nămol trebuie aşezate la distanţe de 500 – 1000m de locuinţe, deoarece mirosul ce rezultă în timpul deshidratării este neplăcut.

În figura se prezinta o platformă de uscare a nămolului cu garduri prefabricate şi distribuţia nămolului prin jgheaburi, având lăţimea, b=10 m. Stratul drenant este constituit dintr-un strat de pietriş peste care este aşezat un strat de nisip, ambele de grosime 0.20m. Gardurile prefabricate din beton armat au dimensiuni 241×25×8cm; jgheaburile prefabricate de descărcare a nămolului de pe platforme au secţiunea transversală 40 × 40cm, uneori 30 × 30cm.


47

Figura 3 Platformă pentru uscarea nămolului: 1 – prefabricat P1; 2 – prefabricat P2; 3 - placă de beton simplu; 4 – cămin tip C3; 5 – colector de ape drenante Dn 150; 6 – jgheab de descărcare pe platformă; 7 – jgheab pentru distribuţia nămolului; 8 - şiber; 9 – cămin de vane; 10 – dulap prefabricat; 11 – fundaţia stâlpului din beton; 12 – pat de balast; 13 – dren din tuburi din beton Dn 150; 14 – strat de piteriş 20 cm; 16 – beton de pantă. Tabelul 24 : Suprafaţa platformelor de uscare.

Specificari Cantitatea de

namol fermentat (dm3/loc, zi)

Suprafata platformei de

namol (m3/loc)

Incarcarea in locuitori (loc/m3

platforma) 1.Namol de la descarcarea primara 0.26 0.05 20 2. Namol de la epurarea mecanico-biologica efectuata in:

filtre biologice de mica incarcare; 0,43 0,09 11 bazine cu namol activ de mica incarcare 0.79 0.16 6

Deshidratarea n ămolurilor prin centrifugare

Deshidratarea prin centrifugare reprezintă o metodă rapidă şi eficientă de deshidratare. Centrifugele prezintă o serie de avantaje: maleabilitate în funcţionare (adaptarea fluxului

centrifugei la fluxul uzinei); nu se înfundă sau colmatează; în mod normal nu necesită spălare; sunt compacte, ocupă spaţiu redus si se pretează uşor la automatizare; este un sistem închis, curat şi nu produce mirosuri neplăcute; pot funcţiona atât pentru deshidratarea cât şi pentru îngroşarea nămolului.


48

Date privind componenţa instalaţiilor recomandate pentru statia de epurare Tabelul 25

Consumul mediu de apa uzate menajere, m3/zi Denumirea tipului instalatii de tratare ≤ 50 ≤ 300 adnotare

Tratare mecanica Gratare + + Deznisipator − Decantor + + Metatenc − − Platforme de namol + + Vacum-filtre − − Instalatii de dezinfectare + + Tratare biologica Filtre biologice + + Bazine de aerare cu namol activ − − Compactoare de namol − −

+ se recomanda; − nu se recomanda;

Analiza tehnologiilor şi selectarea alternetivelor optime:

varianta 1 - statie biologica locala de epurare a a pelor uzate;

STATIE DE EPURARE: AQUACLEAN

CARACTERISTICI ALE APELOR UZATE Solutia adoptata are la baza o statie de epurare cu doua module de epurare biologica (1 x

15mc) asigurând procesarea unui debit Q = 15 mc.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare trebuie sa se incadreze in valorile parametrilor impuse de NTPA-002/2002; acesti parametrii si valorile maxime acceptate sunt ilustrate in tabelul de mai jos:

TABELUL 26

Consum biochimic de oxigen CBO5 300 mg/l Consum chimic de oxigen CCOCr 500 mg/l Azot amoniacal NH4 30 mg/l Fosfor total P 5 mg/l Materii in suspensie MTS 350 mg/l Substante extractibile cu solventi organici 30 mg/l Detergenti sintetici biodegradabili 25 mg/l Unitati PH 6,5 – 8,5 Temperatura 40°C


49

CALITATEA APEI UZATE DUPA EPURARE Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor HG 1141 din

10.10.2008 care reglementeaza valorle maxime acceptate pentru apa care va fi deversata in emisar sunt cele din tabelul urmator:

TABELUL 27

Consum biochimic de oxigen CBO5 25 mg/l Consum chimic de oxigen CCOCr 125 mg/l Azot amoniacal NH4 2 mg/l Fosfor total P 1 mg/l Materii in suspensie MTS 35 mg/l Substante extractibile cu solventi organici 20 mg/l Detergenti sintetici biodegradabili 0,5 mg/l Unitati PH 6,5 – 8,5 Temperatura 35°C

SCHEMA DE EPURARE ADOPTATA Schema de epurare adoptata urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie, a

particulelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor.

Pentru aceasta, schema de epurare va fi realizata pe o linie tehnologica, pentru un debit de 15 mc/zi si va cuprinde:

� Gratar manual (treapta grosiera) apa menajera � Deznisipator - separator de grasimi � Bazin de egalizare si omogenizare apa menajera � Unitate de epurare tip reactor biologic � Unitate de dezinfectie cu clor � Bazin de colectare si pompare namol

DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC SI A OBIECTELOR COMPONENTE ALE SCHEMEI DE EPURARE

Fluxul tehnologic, - pe linia apei, consta din:

� retinerea materiilor grosiere, a celor in suspensie si flotante, in gratarul manual, deznisipator si separator grasimi;

� egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate, operatiune ce se realizeaza in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare

� alimentarea in mod programat cu apa uzata a unitatii compacte de epurare biologica cu ajutorul pompelor situate in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare

� reducerea substantelor organice prin epurare biologica in unitatea compacta, instalatie ce poate realiza nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot. Efluentul unitatii compacte a reactorului biologic, in urma proceselor de epurare mecano-biologica, indeplineste conditiile de


50

calitate impuse pentru toti indicatorii; � dezinfectia apelor uzate epurate cu hipoclorit se realizeaza intr-o instalatie atasata

reactorului biologic.. Linia namolului consta din: � evacuarea namolului din compartimentul de decantare primara aferent

unitatii compacte de epurare biologica intr- un Bazin de colectare si pompare namol. Statia de epurare este prevazuta cu by-pass/preaplin general, pentru situatia caderii alimentarii cu

energie electrica. Treapta mecanica

Gratarul manual si Bazinul de sedimentare formeaza un singur compartiment in tratarea mecanica. El functioneaza pentru un debit de pana la 30m3/zi, indeparteaza incarcarile grosiere cu dimensiuni mai mari de 10mm in diametru si este amplasat intr-un camin cu L = 1,5m; l = 1m si adancimea de 1,5m. Curatirea gratarului se face manual. Retinerile sunt depozitate intr-un container din plastic aflat pe platforma. Periodic acestea sunt transportate la groapa de gunoi.

Pentru prevenirea mirosului neplacut, deseurile retinute de pe gratar se acumuleaza in containere etanse, astfel incat sa fie complet izolate de patrunderea aerului, si astfel sa fie exclus riscul fermentarii excesive a acestora.

Bazinul de sedimentare primara va avea un rol important in eliminarea nisipului, intr-o

prima instanta, si in indepartarea grasimilor. De asemenea, va avea dublu rol: de distributie a apei spre Bazinul de pompare si de preaplin; in situatia caderii temporare a alimentarii cu energie electrica, acesta va asigura izolarea Bazinului de pompare. By-pass-ul va avea capacitatea de transport pentru debitul maxim de apa uzata si va functiona gravitational, evacuand apa uzata spre paraul din zona.

Bazinul de egalizare asigura intregirea fluxului tehnologic din punct de vedere hidraulic,

avand in vedere cota canalizarii menajere (-1,00m) la intrarea pe platforma. Volumul util al bazinului va fi de 3.38m3, asigurand acumularea debitului maxim de apa

menajera pe o perioada mai mare de 1 ora, In bazin se va monta o pompa pentru ape uzate tip submersibil cu debitul nominal egal cu

Q = 4.50m3/h si cu inaltimea de refulare H = 8mCA in punct de functionare, cu conductele de refulare aferente, automatizarea, accesoriile si elementele de protectie aferente fiecareia.

Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si regulatorii de nivel si o scara pentru accesul personalului de mentenanta si exploatare.

Utilajele sunt de inalta fiabilitate, fiind furnizate de producatori agrementati si acreditati de Uniunea Europeana.

Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare are o tripla functionalitate: � omogenizeaza compozitia apelor uzate, care dupa cum se stie, la localitati mici are o gama

de variatie destul de mare; � egalizeaza prin volumul sau tampon debitul de apa pompat alimentand in mod

continuu treapta de epurare biologica din aval � asigura intregirea fluxului tehnologic din punct de vedere hidraulic, avand in vedere montajul

suprateran al unitatii compacte de epurare. Volumul util al bazinului va fi de 94,50m3, asigurand acumularea debitului maxim de apa

menajera pe o perioada mai mare de 30 min.


51

Treapta biologica Treapta de epurare biologica se compune dintr-un modul de epurare monocompartimentat. Aceasta instalatie realizeaza o epurare biologica foarte eficienta, procesul tehnologic fiind

automatizat si controlat permanent. Dozarea de ClFe3 necesara procesului de defosforizare se face prin intermediul unui

complex de dozare substanta chimica,in prima camera a reactorului. Amestecul solutiei se realizeaza in cabina de echipamente intr-un bazin de stocare a compusului chimic ClFe3, iar solutia este pompata in reactorul biologic. Cantitatea de fosfor care ramane in apa este cea necesara asigurarii unei concentratii in fosfor total (Pt) conform NTPA 001, dar care asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor biochimice care au loc in treapta de epurare biologica.

Primul proces la care este supusa apa uzata, imediat dupa intrarea in statia de epurare este trecerea prin cosul gratar care retine materiile grosiere cu un diametru mai mare decat 20mm. Este foarte important ca materialele cu diametre mari sa nu patrunda in bazinul de egalizare si apoi in bazinul de aerare, deoarece acestea ar putea impiedica functionarea in parametrii optimi a statiei. Materiile plutitoare sau de diametre mari retinute de gratare sunt adunate si indepartate, duse la groapa de gunoi sau incinerate.

Dupa acesta treapta primara prin care sunt retinute materiile ce pot deteriora pompele, apa intra in bazinul de sedimentare primara. Rolul bazinului de sedimentare primara este acela de a elimina materiile solide si nisipul ce se depun pe fundul bazinului, astfel incat in bazinul de pompare sa treaca numai apa uzata incarcata cu materii in suspensie, cu un diametru suficient de mic.

Trecerea dintre bazinul de sedimentare primara si bazinul de egalizare se face printr-o conducta de trecere cu cot amplasata la jumatatea inaltimii bazinelor. Prin aceasta conducta cu cot poate trece doar apa incarcata cu suspensii fine si reziduuri umane. In bazinul de sedimentare primara se face si separarea grasimilor, care raman la suprafata bazinului, pe cand apa trece gravitational in bazinul de egalizare (pompare) prin conducta cu cot. Debitul apei uzate ce intra in statie de epurare nu este intotdeauna constant.

Aceste fluctuatii orare sunt ameliorate in bazinul de pompare. Rolul acestui bazin este acela de a elimina varfurile de debit in momentele in care debitul creste pana la un maxim, sau atunci cand debitul atinge punctul minim, iar aportul de apa uzata nu este suficient pentru functionarea in parametrii proiectati ai statiei de epurare. Pompele de alimentare ale reactorului biologic amplasate in acest bazin functioneaza in regim continuu, alimentand 24 de ore din 24 sistemul de epurare.

Apa uzata este pompata in reactorul biologic. Unitate compacta de epurare tip biologic compusa dintr-un modul containerizat. Aceasta instalatie realizeaza o epurare biologica foarte eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent.In acest bazin, o suflanta introduce aer cu ajutorul difuzoarelor amplasate uniform pe fundul bazinului. Epurarea se realizeaza biologic, cu ajutorul bacteriilor aerobe, care au nevoie de oxigen pentru a supravietui. Suflanta functioneaza timp de 16 ore, timp in care se produce aerarea cu bule fine.

Factorii cei mai importanti ce infuenteaza procesul de epurare biologica sunt: � pH-ul � temperatura apei � concentratia de oxigen dizolvat � ajustarea corecta a timpului de retentie hidraulica � concentratia nutrientilor (fosfor, amoniu, compusi organic cu carbon, nitrati, nitriti). Tratamentul optim al apelor uzate prin procedeul cu namol activat rezulta doar din

dezvoltarea echilibrata a speciilor microbiene din constitutia namolului activat. Pentru a creste suficient concentratia de bacterii (material biologic) necesare unei epurari corecte trebuie sa aven intotdeauna un debit optim de oxigen si un timp potrivit de retentie hidraulica.

Tot in reactor se produce si procesul de nitrificare, proces prin care sunt eliminati nutrientii din apele uzate. Azotul si fosforul sunt nutrientii ce duc, in conditii naturale, la cresterea cantitatii de alge din apa. In cazul in care din statiile de epurare, apele epurate rezultate deversate in emisar contin cantitati mari de nutrienti, acestia pot duce la inmultirea excesiva a algelor din apa si pot


52

conduce la grave dezechilibre in viata acvatica (procesul de inflorire a apelor – mare consumator de oxigen – duce la cresterea temperaturii apelor si la privarea de oxigen a celorlalte vietati acvatice).

Epurarea biologică este realizată cu ajutorul microorganismelor, care îndepărtează substanţele organice din apă utilizându-le ca hrană, respectiv drept sursă de carbon. O parte din materiile organice folosite de microorganisme servesc la producerea energiei necesare mişcării şi desfăşurării altor reacţii consumatoare de energie, legate de sinteza materiei vii, adică de reproducerea microorganismelor. În apele uzate, menajere sau evacuate de la crescătoriile de animale, se găsesc substanţe organice şi combinaţii anorganice ale azotului, în principal, săruri de amoniu, ca formă primară. Unele ape uzate industriale, pot conţine cantităţi mari de substanţe organice cu azot sau combinaţii anorganice ale acestuia, NH4 +, NO2 -, NO3 - .

Unul dintre procesele prin care se poate produce este cel cu nămol activ, în care reacţia de

nitrificare este efectuată de un grup de bacterii autotrofe, denumite bacterii nitrificatoare (nitrifiante). Instalaţiile de epurare biologica cu nămol activ pot fi folosite pentru nitrificare dacă în bazinul de aerare sunt menţinute condiţii adecvate pentru reţinerea şi acumularea bacteriilor nitrifiante. Concentraţia acestor bacterii depinde de viteza lor de creştere specifică şi de viteza cu care sunt îndepărtate din sistem prin apa epurată (wash-out) şi prin nămolul excedentar.

Nitrificarea este procesul de oxidare a amoniacului ( NH4+ -N) în nitrit şi apoi în nitrat, cu ajutorul a două grupe de bacterii: nitrosomonas şi nitrobacteriile. Aceste bacterii au o dezvoltare lentă şi se numesc bacterii nitrifiante (nitrificatoare).

Reacţia globală a oxidării ionului de amoniu la ion azotat, cu ajutorul microorganismelor din apă şi sol, este: NH4 + → NO2 → NO3 - cu următoarea stoechiometrie:

NH4 + + 1,5O2 → 2H+ + H2O + NO2 – (ionul de amoniu este descompus in reactive cu oxigenul in compusi mai simpli si inofensivi: hidrogen, apa si nitriti)

NO2 - + 0,5O2 →NO3 - (compusii nitriti sunt descompusi la randul lor pana la nitrati) Bacteriile autotrofe care produc nitrificarea sunt aerobe. Cele două trepte ale reacţiei

globale sunt realizate de bacterii diferite: Nitrozomonas pentru prima treaptă şi Nitrobacter pentru a doua. Caracteristica lor este creşterea lentă. Sistemele de epurare cu nămol activ care permit obţinerea apei nitrificate sunt sisteme într-o singură fază, în care nitrificarea şi îndepărtarea substanţelor organice sunt realizate în acelaşi bazin de aerare. Sistemul de epurare într-o singură fază reprezintă o modificare a procesului cu nămol activ convenţional.

Epurarea se realizează prin creşterea timpului de retenţie celular (θ) la o valoare mai mare decât valoarea minimă a acestuia pentru bacteriile heterotrofe consumatoare de carbon organic din sistem. În instalaţiile într-o singură fază, îndepărtarea carbonului şi oxidarea amoniacului se petrec simultan în acelaşi utilaj. Viteza de creştere generală a microorganismelor este determinată de cinetica creşterii bacteriilor nitrifiante.

Costurile cerute de construirea şi exploatarea acestor instalaţii, ca şi producţia de nămol excedentar, sunt mai mari decât pentru sistemul într-o singură fază. Pentru modelarea nitrificării apelor uzate se impun modele cinetice, bazate pe creşterea bacteriană şi pe bilanţul de materiale din utilaj. La scrierea lor se are în vedere faptul că, în instalaţia cu nămol activ, în care se produce procesul de nitrificare, cantitatea de bacterii autotrofe specifice este foarte mică în raport cu cantitatea de bacterii heterotrofe consumatoare de carbon. De cele mai multe ori este imposibil de determinat direct fracţiunea de bacterii nitrifiante din nămol, deoarece ionul de amoniu consumat în timpul trecerii apei uzate prin bazinul de aerare reprezintă atât amoniul încorporat în biomasa totală, cât şi amoniul oxidat. De aceea, în majoritatea cazurilor, coeficienţii determinaţi caracterizează nămolul activ cu proprietăţi nitrificatoare.

Tehnologia permite eliminarea succesiva a substantelor organice in diferite stadii ale

lantului trofic, transformandu-le in substanta anorganica, namol care se depune in flocoane pe fundul reactorului biologic. Urmatoarea treapta este cea de sedimentare. Suflanta se opreste , iar flocoanele


53

de namol se depun gravitational pe fundul reactorului, de unde sunt evacuate cu ajutorul pompei de namol si stocate in bazinul de namol. Apa decantata, curata, este evacuata prin partea superioara a reactorului si trece prin procesul de dezinfectie inainte ca pompa de evacuare sa o deverseze in efluent. Namolul excedentar este condus la sistemul de deshidratare cu filtru presa. Tot in timpul sedimentarii are loc si procesul de denitrificare. In cadrul proceselor de denitrificare, substanţele anorganice şi combinaţiile oxidate ale azotului sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe, în azot gazos liber. Pentru descompunerea substanţelor pe bază de carbon, bacteriile extrag oxigenul legat chimic şi nu oxigenul liber dizolvat, din combinaţiile azotului cu hidrogenul şi se impune crearea unor condiţii de mediu anoxice. Deoarece, in timpul sedimentarii, suflanta isi opreste functionarea, in reactor se creaza mediu anoxic si in aceste conditii se produce denitrificarea. Prin procesele successive de nitrificare-denitrificare se elimina compusii azotului din apa uzata.

In urma succesiunilor de procese biologice rezulta namol activat, care este compus din

masa celulara. Din bazinul de stocare namol, namolul excedent este pompat catre bazinul de namol. Namolul rezultat va fi stocat pana la momentul vidanjarii.

Dezinfectia efluentului Aceasta va fi tip compact, acoperit si realizeaza dezinfectia apelor uzate epurate cu

hipoclorit de Na. Echipamentele aferente dezinfectiei sunt montate in interiorul reactorului intr-un spatiu care separa total camera biologica, de cea de dezinfectie.

Sursa de apa pentru utilitati / necesitati tehnologice

Apa tehnologica necesara pentru spalarea platformelor betonate si a echipamentelor si respectiv pentru alimentarea hidrantului de incendiu este asigurata de un put sau retea prevazut pe platforma statiei de epurare.

CONCLUZII Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea realizarii

eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologie.

Aplicarea solutiei de epurare cu unitatea compacta de tip reactor biologic monocameral prezinta urmatoarele avantaje:

� Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere ulterioara a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module.

� asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare conditiile de calitate impuse de normativ;

� consum energetic redus, atat suflantele cat si electropompele si mixerele de proces fiind de inalta fiabilitate;

� prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de epurare, � amorsare rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge in cateva zile la

conditii optime de functionare chiar si in cazul unor intreruperi mai indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa uzata;

� automatizarea instalatiei conduce la siguranta in exploatare, personal de intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi);

� costurile lunare de exploatare a unitatii compacte se refera exclusiv la cele generate de consumul de energie electrica.


54

Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se propune ca electropompele din dotarea obiectelor tehnologice sa fie de tip submersibil datorita fiabilitatii, randamentului energetic ridicat, precum si a duratei indelungate de functionare.

Este necesar ca intreg procesul tehnologie sa fie automatizat iar instalatiile sa dispuna de aparatele de masura, control si reglaje corespunzatoare.

Statie de epurare: TOPAS – 100 Staţiile compacte de tratare a apelor reziduale pentru uz domestic (abreviat în continuare

STAR) TOPAS 100 sunt proiectate pentru tratarea apelor reziduale menajere provenite de la gospodării individuale, case de vacanţă, baze sportive, şcoli, depozite, spaţii de producţie cu personal redus, etc. Dacă STAR se doreşte a fi utilizată pentru tratarea altor tipuri de ape reziduale, în afara celor menajere, acestea trebuie sa fie tratabile biologic (pH= 6,5 – 7,8; CCOCr (COD) = de max. 4 ori mai mare decât CBO5 (BOD5 ) iar debitul şi încarcarea CBO (BOD) să nu exceadă capacitatea STAR.

Date tehnice • Tipul STAR TOPAS 100 • Numărul echivalent indivizi E.I. (PE) 90-110 • Debitul zinic maxim m3/zi 15 • Încărcare poluantă zilnică kg CBO5/zi 6,0 • Putere electrica instalată (230 V) W 1020 • Putere electrica instalată (400 V) W 750 • Consum energie electrică kWh/zi 24,48 18 PARAMETRII GARANTAŢI DE CALITATE A APEI TRATATE Tabelul 28 PARAMETRU MEDIE

[mg/l] MAXIM [mg/l]

CBO5 10 15 SS 10 15 CCOCr 70 120 N-NH4 15 30

Toate valorile sus-menţionate pot fi garantate doar dacă STAR e operată şi încărcată în conformitate cu prevederile acestui manual.

Tipuri de apa reziduală tratabile cu STAR Topas STAR Topas sunt proiectate pentru tratarea tuturor apelor reziduale cu caracter menajer.

Acestea pot să conţină detergenţi şi/sau grăsimi daca sunt deversate în cantităţi uzuale. Totuşi, detergenţii utilizaţi trebuie să fie degradabili biologic (bio-degradabili) (calitate furnizată uzual de furnizorii de detegenţi). Dacă STAR se montează pentru un restaurant cu bucătărie, se recomandă, în funcţie de condiţiile concrete de utilizare, instalarea unui separator individual de grăsimi, înainte de echipamentul de epurare. IMPORTANT: După punerea în funcţiune, se recomanda o utilizare redusă de chimicale, în special detergenţi pentru maşini de spălat vase, până la finalizarea perioadei de maturare a STAR (aproximativ 1 lună). Detergenţii pentru maşini de spălat vase cauzează de regulă creşterea pH-ului apei reziduale.


55

Principiul general de funcţionare STAR din clasa TOPAS sunt concepute, având la bază experienţa operării STAR de

dimensiuni mari cu aerare fină şi cu optimizarea funcţionarii în flux continuu sau discontinuu. Aceste două procese se combină în mod optim şi în funcţionarea STAR din clasa TOPAS.

Proprietatea intelectuală asupra acestei soluţii tehnice originale e recunoscută şi protejată prin patent internaţional Nr. 282 411. La proiectarea acestei clase de STAR s-au luat în considerare caracteristicile specifice ale producerii apelor reziduale de tip menajer. Debitul acestora este neregulat şi practic, cea mai mare parte a lor se deversează în două intervale în cursul unei zile. Acesta este motivul construirii unui tanc de egalizare pe fluxul de intrare.

Principiul de tratare Apa reziduală brută pătrunde în tancul de acumulare (egalizare) unde caracterul neregulat

al fluxului de deversare zilnic se balansează. Din acest tanc, apa reziduală, deja degajată de rezidurile grosiere primare, e pompata de pompa pneumatică de apă brută (2) în tancul de activare (B). Aici se desfăşoară procesul de tratare biologică, prin utilizarea de nămol activ. Amestecul de apă tratată şi nămol activ e apoi pompat în tancul de de sedimentare cu pompa pneumatică a tancului de sedimentare (12) în tubul separator de sedimente (19) care este parte a tancului de sedimentare (C). Nămolul se separă la fundul tancului de sedimentare (C) şi cade înapoi în tancul de activare (B). Apa tratată, fără nămol se separă către suprafaţă şi trece în filtrul anoxic de nisip (E) unde se realizează o filtrare mecanică. Apa curge gravitaţional prin filtrul de nisip (E), şi apoi este evacuată de la fundul acestuia cu pompa pneumatică de apă tratată (25) la tubul de descărcare (29). Filtrul de nisip (E) e echipat cu un detector de nivel cu intrerupător flotant (27) care menţine un nivel optim al apei deasupra stratului de nisip din filtru. Un debit redus al apei către filtrul de nisip va cauza scăderea nivelului de apa din filtru, fapt care va produce comutarea detectorului de nivel (27), care va reduce debitul pompei pneumatice de apă tratată (25). In acest mod , va scădea debitul apei tratate evacuate, şi se asigură implicit menţinerea nivelului de apă deasupra filtrului de nisip (E), necesar pentru curăţarea automată a acestuia.

Tubul de descărcare are deasemenea şi funcţia de by-pass (circuit ocolitor) de siguranţă. În cazul unui debit redus de apă reziduală, nivelul de apă din tancul de acumulare (A) scade până la atingerea nivelului minim reglat (8). În acest caz, întrerupătorul flotant de control al nivelului (5) comută electrovalva astfel încât se închide admisia de aer în distribuitorul pneumatic (b) şi se deschide admisia de aer în distribuitorul pneumatic (a). În timpul acestui regim, denumit “mod de decantare a namolului excedentar” tancul de acumulare (A) este aerat, la fel şi filtrul de nisip (E). În acelaşi timp, se execută şi pomparea nămolului în exces cu ajutorul pompei pneumatice de nămol excedentar (11). Acesta este pompat automat din tancul de activare (B) în tancul de stocare a nămolului (D). Apa care se separă de nămolul excedentar din tancul de nămol (D) cade înapoi în tancul de acumulare (A). După ce nivelul de apă din tancul de acumulare (A) atinge nivelul necesar pentru trecerea la “modul de flux standard” (9) , întrerupătorul flotant de control al nivelului (5) comută înapoi electrovalva în poziţia iniţială. Astfel operarea STAR din clasa Topas încheie un ciclu funcţional şi revine la “modul de flux standard”. Creşterea nivelului de apă în tancul de acumulare (A) şi revenirea la modul normal de lucru, poate fi deasemenea cauzată de afluxul de apă reziduală nouă. Operarea STAR este complet automatizată. Tot nămolul excedentar din tancul de activare (B) e evacuat în mod regulat de pompa pneumatică de nămol excedentar (11) ; aceasta înseamnă că STAR îşi reglează în mod automat cantitatea de nămol activ din tancul de activare. În cadrul modului de decantare a nămolului excedentar, filtrul de nisip este automat spălat. Fundul filtrului de nisip se aerează şi impurităţile eliberate, împreună cu apa de deasupra stratului de nisip sunt pompate în tancul de acumulare (A) cu pompa pneumatică pentru decantarea impurităţilor din filtrul de nisip (23).


56

Eficienţa procesului de tratare e considerată în raport cu cele două moduri în care lucrează STAR. Dacă debitul de apă reziduală e în permanentă creştere, se efectuează numai eliminarea poluării organice prin activare şi nitrificarea. În timpul modului de decantare a nămolului excedentar se efectuează în special evacuarea nămolului excedentar din tancul de activare. În situaţia unui debit normal, STAR comută automat regimurile de lucru (modul de flux standard / modul de decantare a namolului excedentar) de 3-5 ori pe zi, iar timpul total de operare în modul de decantare a namolului excedentar (inclusiv aerarea tancului de acumulare şi spălarea filtrului de nisip) e de circa 40 minute. Daca în STAR intră suficientă încărcătură CBO, fazele oxică şi anoxică alternează în tancul de acumulare (A) şi astfel se realizează şi procesul de denitrificare a apei reziduale. O denitrificare parţială se produce şi la trecerea apei prin filtrul de nisip.

Filtrul de nisip are capacitate de curgere mai mică decât cea a pompei pneumatice de apă

brută (2) dacă nivelul de apă din tancul de acumulare e crescut. Capacitatea de curgere a filtrului de nisip e de asemenea diminuată prin acumularea de aluviuni în perioadele dintre fazele de spălare a nisipului. Din acest motiv, filtrul de nisip e prevăzut cu un prea-plin de siguranţă. Acesta poate fi deviat fie spre tubul de descărcare a apei tratate (29) fie spre tancul de acumulare (A). În cazul unei încărcări hidraulice scăzute, prea-plinul filtrului de nisip trebuie deviat către (A) ceea ce asigură tranzitul complet al apei reziduale prin filtrul de nisip. Dacă prea-plinul e deviat către tubul de descărcare (29) nu se mai garantează filtrarea completă a apei reziduale , dar creşte în schimb capacitatea maximă de tranzitare a staţiei.

Instrucţiuni de instalare: Generalităţi: STAR TOPAS 100 constă din două o cuve independente şi compartimentată din

polipropilena, care se amplasează uzual într-o excavaţie la o adâncime care permite capacului să rămână la aprox. 0,15m deasupra terenului înconjurător. In acest fel STAR e protejată de pătrunderea apei de suprafaţă. STAR trebuie instalată astfel ca deviaţia de la planul orizontal a muchiilor părţii superioare să fie mai mică sau egală cu 10 mm. Condiţiile standard de instalare presupun plasarea STAR pe un pat din beton armat de grosime 200 mm şi reumplerea spaţiului rămas liber cu pamănt fără pietre mari. Daca amplasamentul ales e expus apariţiei apei de suprafaţă, STAR trebuie incastrată în beton !

Nervurile de ranforsare de pe suprafeţele exterioare ale STAR împeună cu umplutura de pământ asigură o sarcină adiţională pentru imobilizarea cuvei. Turnarea umpluturii de pământ în jurul STAR trebuie făcută simultan cu umplerea tuturor compartimentelor STAR cu apă curată pentru a compensa presiunile interioară şi exterioară ale apei şi solului. În soluri care dezvoltă presiuni maxime asupra învelişului STAR, turnarea rambleului se va face în straturi de 0,3 m grosime şi suprafaţa fiecărui strat trebuie cimentată astfel încât rambleul să se stabilizeze.

Dacă temperatura aerului e mai mică de 5 grade Celsius manipularea STAR (transport,

instalare) trebuie făcută cu maximă precauţie. STAR nu se va manipula la temperaturi mai mici de –5 grade Celsius.

Mediul filtrant pentru filtrele de nisip nu se livrează cu STAR, ci separat, în saci de hârtie.

Se recomandă umplerea filtului de nisip cu mediu filtrant înainte de umplerea STAR cu apă curată şi consolidarea exterioară cu pământ/beton. Ca mediu filtrant se recomandă nisip sortat cu granulaţie de 1,0 - 2,0. Filtrul de nisip (E) se umple cu mediu filtrant până la un nivel cu 100 mm sub gura tubului de protecţie a pompei pneumatice a filtrului de nisip (28). E absolut necesară păstrarea stratului de siguranţă de 100mm între suprafaţa filtrului de nisip şi tubul de protecţie a pompei


57

pneumatice a filtrului de nisip (28). Înainte de punerea în funcţiune a STAR, filtrul de nisip trebuie umplut cu apă până la nivelul prea-plinului de siguranţă.

Conectarea STAR la sistemul de canalizare Adâncimea tubului de admisie trebuie sa fie uzual la 2 m de la fundul cuvei ; adică aprox.

0,85m sub nivelul solului. STAR e fabricată cu tubul de descărcare la o înălţime de 2 m deasupra fundului cuvei. Tubul de descărcare serveşte şi ca prea-plin de siguranţă al tancului de acumulare (egalizare).

Pentru că tubul de admisie să poată fi racordat la diverse înălţimi, staţiei nu i se montează acest tub din fabricaţie, tocmai pentru a facilita instalarea la amplasament. După poziţionarea STAR în excavaţie, orificiul pentru tubul de admisie se practică în peretele tancului de acumulare la locul şi înălţimea dorite (vezi schema de instalare). Pentru o funcţionare corespunzătoare tubul de admisie trebuie instalat la o înălţime de minimum 1,30 m deasupra fundului cuvei. Respectând această cotă, se asigură capacitatea hidraulică proiectată pentru tancul de acumulare. Orificiul din peretele exterior trebuie decupat exact la dimensiunea exterioră a ţevii de admisie şi ştemuit cu agent de etanşare. Daca asamblarea e efectuată de o firmă specializată de instalaţii, aceasta poate monta în orificiu un fiting-manşon de cauciuc răsfrănt şi lipit de peretele cuvei, în care se introduce şi se etanşeizează ţeava de admisie. Astvel se asigură un racord de admisie perfect etanş. Amplasarea tubului de admisie la o cotă inferioară tubului de descărcare nu afectează funcţionarea corectă a STAR, cu condiţia strictă a respectării următoarelor principii:

– Tubul de admisie se conectează la tancul de acumulare (A) – Tubul de admisie se instaleaza în plaja de înălţimi precizată mai sus. Perioada de maturare Perioada de maturare durează aproximativ o lună de la momentul punerii în funcţiune.

Primul strat de nămol fin, de culoare maro deschis apare după aproximativ 10 zile de funcţionare şi tot atunci îmbunătăţirea calităţii apei tratate devine notabilă. Nămolul din tancul de activare se îngroaşă şi se închide la culoare în perioada următoare. Eficienţa tratării şi calitatea apei la descărcare se imbunătaţesc. Apa de la ieşirea unei STAR bine maturate e total clară, transparentă şi inodoră.

În cursul primelor două luni de funcţionare a STAR este indicat ca gura de deversare a pompei pneumatice de nămol în exces (11) să fie mutat din tancul de stocare a nămolului (D) în tancul de acumulare (A). Gura de deversare a pompei pneumatice trebuie să fie mai sus decât nivelul din tancul de activare (B). După aproximativ 2 luni , când deja există nămol excedentar în tancul de activare (B), gura de deversare a pompei pneumatice de nămol în exces (11) trebuie repusă în tancul de nămol (D) şi astfel începe funcţionarea tancului de stocare a nămolului (D).

În timpul perioadei de maturare biologică a STAR, filtrul de nisip (E) se poate îmbâcsi. De aceea STAR are un by-pass de ocolire a filtrului de nisip, obturator gri.. După ce perioada de maturare se finalizează, by-pass-ul trebuie îndepărtat.

Până când nămolul din tancul de activare devine suficient de gros (14 - 30 zile), activarea

ar putea produce spumă, ca efect al detergenţilor din apa reziduală. Odată cu creşterea densităţii nămolului în tancul de activare (B) spuma dispare.

Controlul încheierii perioadei de maturare şi al cantităţii de nămol activ de face prin

prelevarea unui eşantion din amestecul de activare în faza de tanc de activare plin (B) după o aerare neîntreruptă de 15 minute. Amestecul de activarea se pune într-un vas transparent de sticlă de aprox. 1000 ml şi trebuie lăsat în repaus o perioadă de cca. 30 minute. După această perioadă, nămolul activ se separă la fundul vasului, cu un strat de apă tratată deasupra. Suprafaţa de separare între apa tratată şi nămol trebuie să fie clar vizibilă. Nămolul ar trebui să ocupe cca. 30% din capacitatea vasului iar restul de 70% va fi ocupat de apa tratată (ceea ce corespunde unei concentraţii de greutate de 3g/l la


58

indice de nămol 100). La un astfel de nivel de maturare, STAR e suficient de rezistentă la toate tipurile de chimicale utilizate normal în volume uzuale în gospodării, inclusiv la toate tipurile de detergenţi. În comerţ nu ar trebui puse în vânzare produse care nu sunt complet biodegradabile.

Dacă cantitatea de nămol e mai mică, maturarea STAR nu e încă finalizată, sau staţia preia din instalaţia de canalizare o încărcare

biologică redusă. Dacă cantitatea de nămol e mai mare, însemnă că evacuarea nămolului excedentar nu se face corespunzător, STAR e supraîncărcată, sau contactorul plutitor de control al nivelului din tancul de acumulare (5) e setat prea jos şi comutarea între modurile de lucru nu se efectuează. Comutarea între cele două moduri de lucru ale STAR ar trebui să se producă cel puţin o dată pe zi.

O accelerare a maturării STAR se poate realiza prin adăugarea în tancul de activare (B) de mixtură de activare de la o altă STAR. Nămolul activat se toarnă în tancul de activare. E important ca activarea să se facă printr-o sită cu ochiuri de max. 7x7 mm care să reţină eventualele deşeuri primare, care pot colmata anumite părţi din STAR. Dacă nu există la dispoziţie o astfel de sită, nămolul se va turna în tancul de acumulare (A). Dacă nămolul e activ, atingerea perioadei de maturare durează numai câteva zile. S-ar putea câteodată întâmpla ca nămolul importat să nu fie capabil să se adapteze la o mixtură de apa reziduală, în proporţii diferite de cea în care s-a format iniţial. În acest caz, bacteriile din el mor şi perioada de maturare se prelungeşte. Astfel de situaţii nu apar des, dar ele nu se pot exclude şi nici previziona.

Service-ul şi întreţinerea instalaţiei

Întreţinerea şi curăţarea STAR trebuiesc efectuate de regulă doar ca urmare a unei nevoi curente sau în cazul apariţiei unei eventuale defecţiuni. Se recomandă însă şi o întreţinere preventivă a STAR în conformitate cu următoarele instrucţiuni.

Tabelul 29 O dată pe zi Controlul semnalizărilor vizuale sau acustice ale funcţionării normale

(daca funcţia e instalată) O dată pe săptămână Controlul vizual al calităţii apei tratate şi al funcţionării generale a STAR

După 400 de ore (2 saptamâni +) După 400 de ore (2 saptamâni +)

La staţia cu suflantă/suflante DITL – primul schimb de ulei, următoarele se fac în conformitate cu instrucţiunile din manualul de utilizare a suflantei

O dată la 3 luni

Curăţarea pereţilor interiori ai tancului de sedimentare şi a tubului de descărcare Curăţarea filtrului de praf al suflantei/lor Curăţarea pompei pneumatice de apă brută (2) şi a filtrului de reziduri primare (1) Verificarea concentraţiei nămolului activat în tancul de activare

După 3000 de ore (4 luni)

La staţia cu suflantă/suflante DITL – primul schimb de ulei, următoarele se fac în conformitate cu instrucţiunile din manualul de utilizare a suflantei.

Odată la 6 luni

Golirea tanculuide nămol cu ajutorul unei pompe electrice de nămol sau al unei vidanje Curăţarea pompei pneumatice de apă brută (2) şi a filtrului de reziduri primare (1) Curăţarea duzelor de aer calibrate instalate pe pompele pneumatice şi pe distribuitoarele de aer Curăţarea filtrului de nisip cu apă sub presiune Curăţarea pompei pneumatice a tancului de sedimentare (12) Curăţarea pompei pneumatice a tancului de nămol excedentar (11) Curăţarea pompei pneumatice de apă tratată (25)


59

Curăţarea pompei pneumatice pentru decantarea impurităţilor din filtrul de nisip (23)

O dată pe an

Înlocuirea preventivă a diafragmei/lor suflantei/lor

O dată la 2 ani Înlocuirea preventivă a întrerupătorului flotant de control al nivelului (5)

O dată la 5 ani Curăţarea tancurilor de acumulare şi activare de nămolul mineralizat O dată la 10 ani Înlocuirea elementelor de aerare – efectuată de un tehnician de service

Din punctul de vedere al intreţinerii STAR, e general valabilă posibilitatea de demontare

şi curăţare facilă a tuturor părţilor tehnologice ale STAR. La reasamblare se va asigura respectarea poziţiei şi conexiunilor iniţiale ale componentelor.

Operarea STAR e complet automatizată şi nu necesită service zilnic. E necesar doar controlul vizual periodic al funcţionării corespunzătoare a STAR. Ocazional, sau la evacuarea nămolului excedentar din tancul de activare e bine să se cureţe cu o mătură pereţii interiori ai tancului de sedimentare, de nămolul întărit. Deasemenea,e important să se golească cu regularitate tancul de stocare a nămolului.

Golirea tancului de nămol se face simplu: STAR e oprită de la comutatorul principal pentru cca 30 de minute. După ce nămolul din tancul de stocare a nămolului (D) se stabilizează, el poate fi evacuat cu pompa de nămol sau cu o vidanjă.

Nămolul din tancul de stocare e stabilizat aerobic (biologic inactiv) şi poate fi utilizat ca un excelent îngrăşământ pentru pomi sau vegetaţie similară. În baza calculelor şi a experienţei operaţionale din Cehia, golirea tancului de stocare a nămolului se face o data la 3-6 luni, în funcţie de numărul de persoane servite de STAR. Volumul de nămol excedentar depinde în special de cantitatea de poluanţi organici îndepărtaţi. Intervalul exact de golire a tancului de stocare a nămolului poate fi determinat pentru o anume instalaţie prin verificarea concentraţiei nămolului activat în tancul de activare,odată la 14 zile. STAR Topas efectuează automat evacuarea nămolului excedentar din tancul de activare în tancul de stocare. Tancul de stocare nu necesită golire până când concentraţia nămolului atinge 30%. După atingerea unei concentraţii de 40-50% se recomandă golirea tancului de stocare, în caz contrar, pot apărea scurgeri de precipitat de nămol la tubul de descărcare. Pentru că nămolul excedentar din tancul de activare e pompat în mod automat în tancul de stocare (D), acesta e singurul loc din care se efectuează extragerea periodică. După golirea de nămol, tancul de stocare a nămolului trbuie umplut cu apă curată.

Ca măsură preventivă, e importantă curaţirea odata la 3 luni, a pompei pneumatice de apă brută (2) şi a filtrului de reziduri primare (1), care se pot demonta uşor. Curăţarea se efectuează astfel: prima dată pompa pneumatică de apă brută (2) e desprinsă din suportul deplastic şi de la tubul distribuitorului de aer. Apoi tot tubul de diam. 10 mm se scoate din cuvă. Pompa pneumatică de apă brută se curăţă cu o tijă de plasic instalată în interiorul cuvei, cu ajutorul căreia se eliberează orificiile filtrului de reziduri primare. E necesară răsturnarea filtrului cu gură în jos şi golirea lui de impurităţi, în principal bulgări şi smocuri de păr, care se adună pe fundul filtrului. Curăţarea trebuie făcută mai des, dacă apa din reţea are duritate mare.

Curăţarea filtrului de nisip cu apă sub presiune se face odată la 6 luni, sau de câte ori o impune capacitatea de curgere a filtrului.

Curăţarea filtrului de nisip se face în timpul modului de decantare a nămolului excedentar (comutatorul plutitor pentru controlul nivelului (5) în poziţie joasă. Intrarea de apă sub presiune (furtun) se conectează le pompa pneumatică de apă tratată (25). Filtrul de nisip trebuie spălat cu un flux de apă redus, în creştere uşoară. Utilizarea unui jet puternic de apă poate provoca distrugerea completă a filtrului de nisip. Filtrul de nisip se spală se curăţă alternativ cu apă şi aer atăta timp cât din el se scurge apă murdară. Apa excedentară rezultată la spălarea filtrului de nisip se deversează prin by-pssul filtrului de nisip în tancul de acumulare (A).


60

E necesară curăţarea odată la 3 luni a filtrului de praf al suflantei /suflantelor. Celelalte operaţiuni de întreţinere ale suflantei / suflantelor sunt descrise în manualul suflantei, parte a documentaţiei livrate cu STAR.

Defecţiuni şi remedierea acestora

Cea mai mare parte a defecţiunilor e indicată de creşterea nivelului în tancul de acumulare (A). Dacă nivelul apei în tancul de acumulare atinge nivelul întrerupătorului flotant pentru nivelul de siguranţă (6) se generează o avertizare acustică a situaţiei critice. Circuitul de semnalizare acustică e instalat pe tabloul principal de comandă din interiorul STAR. Un circuit de semnalizare luminoasă este instalat şi în afara STAR (pe panoul electric de control de interior ). Dacă nivelul apei în tancul de acumulare scade astfel încât întrerupătorul flotant (6) ajunge în poziţie joasă, semnalul de avarie e oprit. Semnalizarea acustică poate fi deasemenea oprită manual de la întrerupătorul instalat pe panoul principal de comandă. Dacă STAR e echipată cu panou electric de control de interior, funcţionarea STAR e indicată de un indicator luminos verde. Dacă acest indicator nu luminează, atunci STAR nu funcţionează, sau există o avarie în circuitul de alimentare cu electricitate a STAR.

În cazul defectării diafragmei unei suflante, e necesară oprirea imediată a suflantei, pentru a se evita deteriorarea electromagnetului. Acesta e motivul pentru care se recomandă imperativ măsura de înlocuire preventivă a diafragmelor suflantelor odată la 12 luni.

Evaluarea funcţionării STAR în raport cu calitatea apei tratate: La o funcţionare corespunzătoare, apa tratată care iese din STAR e clară, transparentă şi

inodoră. Dacă apa nu are aceste caracteristici, cauza ar putea fi una din următoarele defecţiuni. Apa la ieşire e tulbure şi netransparentă În acest caz apa este incomplet tratată. De obicei aceasta se întâmplă în perioada de

maturare când stratul de nămol activ nu s-a dezvoltat suficient. Perioada de activare poate dura până la o lună. Alt motiv ar putea fi o calitate neconformă a apei la intrare, de ex. pH scăzut, scădere bruscă de temperatură sau contaminare chimică produsă de ex. de spălare intensivă cu detergenţi puternici sau de deversari de la maşini de spălat vase. Dacă funcţionarea este, în rest, normală această situaţie se corectează de la sine după o perioadă de timp. Apa la ieşire tulbure în permanenţă semnalează o supraîncărcare a STAR sau o cantitate insuficientă de oxigen în tancul de activare care ar putre fi cauzată de scurgeri în sistemul de distribuţie a aerului sau de o operare excesiv reglată prin temporizator a STAR. Deficienţele de aerare sunt indicate de regulă şi de apariţia mirosului neplăcut.

Apariţia spumei la suprafaţa tancului de activare – spumă de detergenţi Această spumă e subţire, de regulă albă şi originea ei e în detergenţii de spălare.

Descompunerea biologică a acestor chimicale e relativ rapidă. principala condiţie pentru aceasta este existenţa cantităţii suficiente de nămol activat în instalaţie. Dezvoltarea spumei de detergenţi e cauzată fie de insuficienţa nămolului, fie de cantităţi extreme de detergent deversat. Insuficienţa nămolului apare de regulă după punerea în funcţiune a STAR, sau datorită insuficientei încărcări cu CBO la intrarea în instalaţie, în lipsa regularizării cu ajutorul temporizatorului. În acest caz, nămolul biologic nu primeşte suficientă nutriţie şi se mineralizează.

– spuma biologică Această spumă constituie o problemă operaţională serioasă care nu este, totuşi, cauzată de

funcţionarea defectuoasă a STAR. Motivul pentru care această spumă apare în unele instalaţii, iar în altele nu, nu este determinat clar. Se presupune că una din cauzele de producere a spumei biologice ar fi prezenţa grăsimilor vegetale dizolvate în apa reziduală. Spuma e fină şi groasă de culoare maro deschis şi acoperă total sau parţial suprafaţa apei din tancul de activare. Spuma e biologic activă, şi apa tratată rezultă clară. Problema funcţională e că spuma, fiind mai uşoară ca apa, nu se sedimentează la fundul tancului de sedimentare ci se ridică la suprafaţă, către ieşire, putând înrăutăţi calitatea apei tratate.


61

Metodele de eliminare a spumei biologice sunt : mecanică, chimică sau prin modificarea condiţiilor biologice. Cea mai eficientă e combinarea acestor metode. Se recomandă reglarea funcţionării STAR cu ajutorul unui timer (câteva ore pe zi) pentru a încetini îmbătrânirea nămolului. Simultan, trebuie asigurată pomparea apei din din tancul de acumulare în tancul de activare. Deasemenea e util ca atunci când STAR e oprită, să se pulverizeze clor deasupla spumei din tancul de activare. Spuma ar trebui să se subţieze, fapt care arată că conţinutul ei biologic moare. Prin această metodă e posibilă eliminarea spumei biologice într-o zi. Se recomandă ca după această operaţie staţia să funcţioneze cu minimum de aer câteva zile. Altfel spuma ar putea reapare în zilele următoare.

Paşii menţionaţi anterior se vor repeta de câteva ori. Din experenţa anterioară rezultă că, în general, spuma biologică tinde să apară în instalaţii cu încărcare slabă cu CBO, cu exces de oxigen şi cu nămol invechit. Învechirea nămolului poate fi redusă prin decantarea tancului de nămol (D).

În locaţiile unde se utilizează cantităţi extreme de detergenţi, rata dintre contaminarea biologică (CBO) şi contaminarea chimică (CCO), care uzual e de 1:2, poate creşte la 1:6. În astfel de situaţii nămolul biologic are, aproape vizibil, o structură de omogenitate redusă, asemnatoare noroiului. În aceste cazuri se impune înlocuirea suflantei / suflantelor cu un tip cu debit mai mare. Înainte de înlocuire e necesar să se măsoare cantitatea de O2 dizolvat în tancul de activare, care e de aprox. 2 mg O2/l dacă instalaţia funcţionează normal.

Prelevarea de eşantioane şi evaluarea eficienţei funcţionării Prelevarea de eşantioane de apa tratată se face la ieşirea pompei pneumatice de apă tratată

(25). Eşantionarea trebuie făcută în faza în care tancul de activare (B) e plin şi când apa iese din tancul de sedimentare – şi nu în situaţia unui nivel redus în tancul de sedimentare.

Eşantionarea apei brute se face cel mai bine cu unvas de plastic (găleată) de cca. 10 l fixată

sub tubul de admisie în tancul de acumulare (A). Calitatea apei reziduale la intrare variază rapid în timp, astfel încât, dacă nu există un sistem de preluare automată, acesta e cel mai potrivit mod de prelevare a unui eşantion mixt. Prelevarea de apă din tancul acumulare, asimilată ca apă brută de intrare în STAR nu e corectă, doarece apa din tancul de acumulare e un amestec de apă de intrare brută, cu apă revenită din tancul de activare. În principiu, nu e necesară instalarea unui tanc suplimentar de eşantionare. STAR TOPAS are suficientă capacitate de rezervă atât în sistemul de activare cât şi în volume pentru a putea lucra cu eficienţă la diferite nivele de încărcare. Esenţială este calitatea apei tratate.

Precauţii la funcţionarea pe timp de iarnă STAR e proiectată pentru un sistem separat, individual de canalizare – deci şi pe timp de

iarnă în instalaţie intră doar apă reziduală la temperatură adecvată. STAR funcţionează corespunzător cînd apa are în interior o temperatură minimă de 5 până la 8 °C. Dacî temperatura scade sub 5 °C instalaţia nu mai funcţionează în parametri şi are nevoie de un anumit timp până când microorganismele de adaptează la temperatura redusă a apei. STAR e echipată cu un capac termo-izolant şi cuva este montată subteran. Dacă temperatura exterioară nu scade sub – 25°C şi se asigură un influx de apă reziduală de minimum 20% din capacitate, STAR nu are nevoie de măsuri speciale, preventive pe timp de iarnă.

Ajustarea performanţelor STAR


62

STAR e ajustată de producător pentru funcţionare la capacitatea proiectată. Distribuţia de aer de la suflante e controlată de duzele calibrate. Capacitatea de tratare a STAR poate fi reglată cu ajutorul unui temporizator, instalat în panoul electric de distribuţie de interior.

La obiectivele recreaţionale (turistice) e convenabil ca funcţionarea STAR să fie întreruptă pe intervale programate. Întreruperea funcţionării nu trebuie să fie mai mare de 6 ore, pentru a se evita apariţia proceselor anaerobe (care degajă mirosuri), şi pentru ca prin funcţionarea suflantelor să se asigure cantitatea de aer zilnică suficientă pentru procesul de tratare.

La obiectivele recreaţionale, care funcţionează doar la sfârşit de săptămână, în perioada în care ocupanţii nu sunt prezenţi e de obicei convenabil să se seteze o funcţionare intermitentă cu pauze de 2 ore la fiecare 30 de minute de funcţionare. În acest mod economic de funcţionare, instalaţia îsi prezervează funcţia biologică chiar mai mult de 30 de zile, fără aflux de apă reziduală.

Acest lucru e valabil cu condiţia ca instalaţia să fi ajuns la stadiul matur de operare. Ajustarea temporizatorului – pentru STAR Topas cu filtru de nisip :

Tabelul 30 Număr de persoane Timp de functionare zilnic Ajustarea temporizatoriului 80 – 100 24 ore Funcţionare permamentă 60 – 89 15 ore 1,5h”ON(pornit)”/1,0h”OFF(oprit) 40 – 59 10,5 ore 1,0h”ON(pornit)”/1,5h”OFF(oprit)

Valorile de mai sus, pentru ajustarea temporizatorului sunt doar informative. Ajustarea

exactă a temporizatorului depinde de nivelul existent de poluare organică. Între 6 - 9 AM şi 6 - 11 PM (perioade cu aflux sporit de apă reziduală) e de regulă

necesar ca instalaţia să funcţioneze fără întrerupere. A se avea grijă la decalajele de temporizare cauzate de întreruperile de curent !

Dacă instalaţia nu e folosită pe durate mai mari de 3 luni, de ex. case de vacanţă de vară, nivelul apei trebuie scăzut în toate compartimentele până la cca. 1 m sub nivelul solului, dupţ care staţia se opreşte. La repunerea în funcţiune, se va verifica funcţionarea corespunzătoare a tuturor pompelor pneumatice şi a dispzitivelor de aerare din tancurile de acumulare (7) şi activare

(13). Apoi staţia se lasă în funcţionare neîntreruptă 10 zile. După acest interval, funcţia biologică a instalaţiei ar trebui să fie regenerată.

Instalaţia electrică STAR TOPAS are grad de protecţie electrică IP 45 şi îndeplineşte toate cerinţele şi

standardele în vigoare pentru instalarea şi operarea de echipament electrotehnic. Toate componentele electrice ale STAR sunt conectate la panoul electric principal Topas,

pe terminalul serial RSA 4. Panoul electric principal are grad de protecţie IP 54 şi e mplasat în tancul de polipropilenă, sub capacul STAR. Interconectarea părţilor electrice e ilustrată în schema anexată. Personalul care montează instalaţia trebuie să întrunească cerinţele de calificare pentru instalarea, operarea şi testarea STAR.

STAR conţine următoarele componente electrice , cu certificările corespunzătoare. Tabelul 31

Panou electric principal, cu terminal inclus

1 buc

Suflantă 4x suflantă cu diafragmă sau 1x suflantă Roots (cu lobi)

Intrerupător flotant 2 buc Electrovalvă 2buc

Topas 100

Ventilator 2buc (doar pt. varianta cu suflantă Roots)


63

Înstalaţia se livrează cu toate conexiunile electrice făcute şi testate. Instalaţia corespunde normelor de mediu AA3, AA4, AD4 în conformitate cu ČSN 33 2000 – 3

şi beneficiază pentru România de Agrement Tehnic 020-05 / 303 – 2004 şi de Aviz Tehnic favorabil, emise de Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcţii.

Conectarea STAR la reţeaua electrică:

STAR se conectează cu conector separat prin cablu îngropat CYKY 5C x 1,5mm2 la panoul electric de distribuţie al imobilului (230V sau 400 V, 50Hz).

E necesară protecţia alimentării STAR cu un o protecţie mono-polară (tri-polară) cu curent de acces de 30 mA, în conexiune cu o siguranţă de 10 A, de caracteristică B. Lângă conexiunea la panoul electric al imobilului se poate monta temporizatorul pentru reglarea capacităţii staţiei şi blocul de semnalizare luminoasă.

Conexiunea electrică se execută în conformitate cu schema electrică de branşare a cablului electric îngropat la terminalul panoului electric principal Topas. STAR trebuie conectată la un comutator principal care asigură o distanţă minimă de deconectare între conductori de min. 3mm.

Protecţia de supracurent poate fi considerată comutator principal. În cazul oricărei intervenţii la părţile electrice ale STAR (de exemplu la repararea sau înlocuirea unei componente electrice, e absolut necesară deconectarea staţiei de la comutatorul principal (protecţia de supracurent). Conectarea STAR la reţeaua electrică, precum şi intervenţiile la echipamentul electric al se fac doar de către personal electrotehnic calificat.

Durata de viaţă a STAR

STAR e construită din polipropilenă, material cu durată de viaţă practic nelimitată. Durata de viaţă a elementelor de aerare e de aprox. 5 – 10 ani. Durata de viaţă a unei suflante e de 10 ani iar a diafragmelor de aprox. 2 ani. Se recomandă imperativ înlocuirea diafragmelor suflantelor odată pe an. Pentru suflantele DITL e necesară verificarea şi schimbarea regulată a uleiului, în conformitate cu prevederile manualului de opearare a suflantei. Durata de viaţă a electrovalvelor e de aprox. 1 milion de acţionări.

Materialul filtrant din filtrul de nisip se înlocuieşte în funcţie de nevoile generate de caracterul apei reziduale. Se recomandă înlocuirea materialului filtrant (nisip) odată la 5-10 ani

Tabel 32 Specifica ţii tehnice

Numar de persoane echivalente servite

Debitul maxim de apa tranzitata1

Aportul de poluare organica zilnica

Putrere instalata2

Consum zilnic de energie electrica

Masa Dimensiuni constructive Tipul echipamentului de tratare a apei reziduale (PE) M3/zi

Kg-CBO5/zi

W Kwh/zi kg Lungime m Latime m înaltime (adâncime) m

TOPAS 100 100 16 6 750 18 1200 5 2,5 2,5


64

Furnizori de statii de epurare AQUACLEAN

Director Zonal Produs S.C.Valrom Industrie SRL

Bd.Preciziei nr.28,Sector 6,Bucuresti, Romania. Depozit Iasi:

Tel/ Fax: +4 0232 264 805; +4 0232 258 011 Mobil:+40730586848

[email protected] www.valrom.ro

TOPAS – 100

SC BONCOM SRL Or.Chişinău

Str.Podgorenilor, 41 Tel.436099, 436077

Fax.436244 E-mail:[email protected]

STATII POMPARE WILO

Departament Marketing & Vinzari AXIMA GRUP s.r.l.

Distribuitor Oficial WILO si Danfoss Republica Moldova

MD 2009, mun. Chisinau, str. Gh. Asachi 19 b,

+/373/22/ 92.72.32 - tel +/373/22/ 73.41.16 - fax

www.axima.md www.danfoss.ro

www.wilo.ro

Varianta 2 - statie locala de epurarea a apelor uzate (zone umede

construite);


65

EPURAREA APELOR UZATE ÎN ZONE UMEDE CONSTRUITE: DESCRIEREA SISTEMULUI FRANCEZ.

Abstract: Zonele umede construite cu flux vertical (FV) se utilizează cu succes în Franţa în ultimii 20

ani. Luând în consideraţie acest fapt, a fost efectuat un studiu a mai mult de 80 staţii de epurare pentru a analiza performanţa lor şi a corecta procesul în caz de necesitate. Acest studiu arată că zonele umede construite cu flux vertical (FV) funcţionează satisfăcător în privinţa micşorării CBO şi MS şi nitrificării. Au fost studiate eficienţa eliminării poluanţilor în relaţie cu încărcare de poluanţi şi caracteristicile specifice ale staţiilor de epurare. Studiul a arătat că procesul de nitrificare este cel mai sensibil în sistemele FV şi eficienţa nitrificării în relaţie cu dimensiunile instalaţiilor se discută în continuu. În cazul proiectării corespunzătoare, sistemele de acest tip pot atinge pe suprafaţa de 2...2,5 m2.PE-1 următoarele parametrii efluentului: CCO – 60 mg.L-1, MS – 15 mg.L-1, şi TKN (Azotul Total Kjeldahl) – 8 mg.L-1. Depozitul nămolului de la prima treaptă, trebuie să fie curăţit după cca. 10-15 ani.

INTRODUCERE În Franţa, printre toate sistemele de zone umede folosite pentru epurarea apelor uzate,

zonele umede construite în două trepte cu flux vertical (FV) reprezintă cel mai răspândit tip. Particularitatea acestui sistem este recepţionarea apelor uzate deodată la prima treaptă, uşurând gestionarea nămolului în comparaţie cu prelucrarea nămolului primar de la decantoare de tip Imhoff. Folosirea acestor sisteme, inventate mai mult de 20 ani în urmă de Cemagref, real s-a început în anii 1990, cînd compania SINT a inceput să aplice acest tip de sisteme. Pe parcursul timpului, sistemele FV au obţinut reputaţie bună referitor la epurarea apelor uzate din localităţi mici. La momentul prezent, sistemul este destul de dezvoltat şi este oferit de câteva companii. Dimensionarea acestor sisteme se efectuează în mod empiric, calculele fiind bazate pe datele obţinute de Cemagref în urma studiilor de laborator şi experimentelor pe creşterea culturilor. Pentru evitarea conceptului de proiect greşit, care poate să pună în pericol procesul de dezvoltare a sistemului, au fost propuse indicaţii generale (Boutin ş.a., 1997; Lienard ş.a., 1998). Dimensionarea filtrelor se bazează pe încărcarea acceptabilă cu poluanţii organici, exprimată ca suprafaţa filtrului împărţită la persoană echivalentă (PE). În prezent, se recomandă filtrele în două trepte, prima treapta fiind împărţită în 3 filtre, şi a doua treaptă – în 2 filtre. Schema filtrelor şi profilul patului de filtrare sunt prezentate în fig. 1, 2.

În procesul încărcării filtrului cu apele uzate, care durează în mod normal 3...4 zile, fiecare secţie de la treapta primară se încarcă la maxim, timpul de repaus între încărcări fiind de 2 ori mai mare decât timpul de încărcare. Alternarea fazelor de încărcare şi repaus este fundamentală în controlul procesului de creştere a biomasei ataşate pe umplutura filtrului, pentru menţinerea condiţiilor anaerobe în interiorul stratului filtrant şi mineralizarea depunerilor organice provenite din MS, reţinute la suprafaţa filtrerelor de la treapta primară (Lienars ş.a., 1990b). După treapta primară, efluentul este trimis la treapta secundară pentru finalizarea epurării şi, în special, nitrificării. Suprafaţa recomandată pe trepte, care poate fi adoptată luând în consideraţie condiţii climaterice, eficienţa eliminării poluanţilor organici cerută de autorităţile locale, şi încărcarea hidraulică pot fi exprimate în modul următor: pentru prima treaptă, suprafaţa totală, divizată în 3 secţiuni identice, alimetate alternativ, este de 1,2 m2 per PE (de exemplu, pentru filtru în operare, încărcarea organică ≈300g CCO m-2.zi-1, ≈150g MS m-2.zi-1, şi ≈25-30g TKN m-2.zi-1 şi încărcarea hidraulică (IH) 0,37 m.zi-1), şi pentru treapta două, divizată în 2 secţiuni identice alimetate alternativ, este de 0,8 m2 per PE. Această dimensionare se bazează pe indicatorii, înregistraţi cel mai des pentru localităţi mici din Franţa - 120g CCO.PE-1, 60g SS.PE-1, 10-12g TKN.PE-1 şi 150 L.PE-1.


66

Fig. 1: Zona umedă construită tipică, treapta I Fig. 2: Profilul particolelor stratului

filtrant Apa uzată este introdusă în sistem în cantităţi mari (cu ajutorul rezervorului şi sistemului de

alimentare de mare capacităte) pentru asigurarea distribuţiei optime a apei uzate şi MS pe întreaga suprafaţa disponibilă de filtrare şi îmbunătăţirea renovării oxigenului. În cazul diferenţei suficiente de înălţimi între conductele de întrare şi ieşire din sistem, staţia funcţionează fără necesităţi energetice, datorită sistemului cu încărcare automată tip sifon. Aceste sisteme permit eliminarea semnificativă a CCO, MS şi nitrificarea aproape completă (Boutin ş.a., 1997). Din motivul popularităţii sistemelor FV în localităţi mici, ştiind că recomandările de proiectare încă nu sunt stabilite, compania recent creată French Macrophytes Group a iniţiat studiul staţiilor de epurare, proprietăţilor lor, eficienţei şi problemelor posibile. Scopul studiului a fost corectarea devierilor de proiect, care puteau fi omise. Această lucrare prezintă o descriere a sistemelor şi recomandările de proiectare, care sunt rezultate din studiu.

MATERIALE ŞI METODE Pentru identificarea diferitor caracteristici conceptuali şi a funcţionării zonelor umede

construite FV din Franţa, a fost efectuată colectarea datelor prin trimiterea chestionarelor la serviciile locale tehnice pentru staţii de epurare (SATESE). Folosind datele prezentate, din cele 72 staţii existente a fost aleasă o staţie-exemplu pentru evaluarea eficienţei de eliminare poluanţilor şi îmbunătăţirea bazei de date legate de eficienţa de epurare a zonelor umede construite. Exemplu ales reprezintă situaţia naţională. 60% din toate SE sunt 4-6 ani în exploatare, 60% curăţă numai apele uzate menajere, şi capacitatea medie a SE este 410 PE (media 325 PE). Am ţinut cont de evaluarea situaţiei la diferite elevaţii (între 0...1000 m).

Studiul de eficienţă a fost efectuat prin luarea continuă (24 ore) a probelor de apă la diferite timpuri ale anului (vara şi iarna). Cât era de posibil, fiecare din treptele SE au fost evaluate la conţinutul de CCO, CBO, MS, TKN, N-NH4, TP şi P-PO4, conform metodelor standarde din Franţa. Debitul a fost măsurat cu ajutorul canalelor Venturi sau prin măsurarea timpului de funcţionare a pompelor (în cazul folosirii pompelor). Ştiind, că conţinutul N în MS în apa uzată brută este de 3-5% şi cca. 0,7% în nămolul depozitat (Molle, 2003), se asumă că eliminarea înregistrată a TKN (Azotul Total Kjeldahl) se petrece numai datorită procesului de nitrificare. Aceast calcul aproximativ este considerat mai sigur decât calculul bazat pe concentraţia nitraţilor, deoarece este destul de dificil de evaluat bilaţul azotului provenit din nitraţii pe parcursul perioadei întregi. Toate eficienţe de epurare sunt calculate în kg de poluant eliminat. Analiza statistică a datelor este necesară pentru comparaţia eficienţei cu caracteristici de proiectare, numărul surselor nesigure de date poate afecta măsurări cantitative (diferiţi operatori şi metode în unele cazuri). Analiza varianţelor şi comparaţia medie (Mean) au fost efectuate la p=0,05 (Fisher F-Test şi Student t-test), luând două probe în acelaşi timp.

Intervalul de confidenţă (95% din valori) este determinat cu N

SD2± , în care N – este numărul de

valori, şi SD – devierea standardă.


67

Cazul zonelor umede construite FV La momentul prezent, peste 200 de SE se află în operare şi peste 60 SE au fost construite în

anul 2003 (fig. 3). Rezultatele nu sunt complete, deoarece doar 61 din cele 95 departamente intervievate au răspuns la chestionare. Totuşi, aceste cifre arată că ZUCFV au devenit populare pentru localităţi mici. Studiul a identificat în Franţa 213 SE, bazate pe ZUCFV (65%<300 PE) cu proiectul similar cu recomandările lui Cemagref cu anumite devieri (min-max pentru treapta I: 0,1-4,7m2.PE-1; treapta II: 0,1-3,6 m2.PE-1). Diferenţele în dimensionarea suprafeţelor rezultă din adaptarea SE la caracteristicile infuentului (de exemplu, prezenţa apei curate). Cca. 70% din aceste SE curăţă apele uzate din sistemele de canalizare separate, 10% - din sistemele separate cu întroducerea apei curate, şi 20% - din sisteme mixte. Sistemele de alimentare se bazează pe principii gravitaţionale (60% au sifon la treapta I şi 75% la treapta II) şi evită necesităţile de consum energetic.

Fig.2 : Dezvoltarea ZUC FV în timp Eficienţa epurării a fost studiată cu ajutorul a 233 evaluări de la 81 SE (Tabel 1). Noi am

focusat analiza pe sistemul vertical+vertical, alimentat cu apa uzată brută. Aceasta înseamnă că filtrele verticale de la treapta I, alimentate cu apa uzată brută, au fost luate în consideraţie pentru a focusa analiza pe performanţa primei etape, neluând în consideraţie treapta II. Performanţele treptei II au fost studiate separat.

EFICIEN ŢA GLOBAL Ă

Pentru un proiect tip de filtru vertical în 2 trepte alimentat cu apa uzată nesedimentată, au fost observate variaţii mari la filtrul în funcţiune de la treapta I: la încărcarea hidraulică (MeanIH=0,37 m.zi-1; SD=0,38; min-max=0,03-3,9 m.zi-1) şi la încărcarea organică (MeanCCO=223 g.m-2.zi-1; SD=260; min-max=17-1680 g.m-2.zi-1). Prin urmare, şi de asemenea din cauza diferenţelor de proiect, perioadei de operare etc., eficienţa de epurare variază. Dacă se exclud cazuri de încărcare hidraulică anormal de mare, provenită de la influentul foarte diluat, se poate observa potenţialul bun al filtrelor de eliminare poluanţilor. Tabelul 2 arată eficienţa de epurare şi concentraţia la ieşire din staţii cu încărcarea hidraulică la filtrul în funcţiune de la treapta I mai joasă de 0,75 m.zi-1 (2 ori încărcarea hidraulică în timp uscat). În mod general, sistemele pot produce un efluent de calitatea bună pentru toţi parametrii, cu excepţia eliminării fosforului şi denitrificării (denitrificarea nu se efectează din cauza condiţiilor aerobe prealabile, şi eliminarea P este de cca. 40%).

Tabel 33: Eliminarea şi concentraţia de ieşire a poluantului de la ZUCFV în 2 trepte pentru încărcări hidraulice <0,75 m.zi-1


68

Operatorii staţiilor menţionează destul de des îmbunătăţirea epurării apelor uzate din

motivul evoluţiei depunerii nămolului la prima treapta pe parcursul primilor ani de operare. Acest efect nu se observă după epurarea în două trepte, deci nu sunt diferenţe semnificative între SE noi şi vechi. Treapta II a filtrelor asigură eficienţa necesară de epurare. Pot fi observate limitările în procesul de nitrificare, provenite din motivul sensibilit ăţii la prezenţa oxigenului şi competiţiei cu eliminarea CCO. Câteva parametri, ca distribuţia fluxului, fregvenţa alimentării, tipul şi adâncimea stratului filtrant etc. pot influenţa procesul de renovare oxigenului. Posibil, aces fapt explică variaţia eficienţei de nitrificare observată. Aceste variaţii din probele noastre pot fi corelate cu suprafeţele folosite, dar nu cu încărcarea hidraulică sau CCO. Pentru încărcările hidraulice (IH=0,20 m.zi-1) şi concentraţiile influente (TKN=80±15 mg.L-1) comparabile, concentraţiile efluente TKN diferă semnificativ în funcţie de suprafaţa pe PE. Concentraţiile efluente arată clar limitările în folosirea suprafeţelor sub 2 m2.PE-1 (a se vedea Tab. 3). Se pare că în scopul îmbunătăţirii nitrific ării, nu este necesar de proiectat SE cu suprafeţe mai mari de 2,5 m2.PE-1 , iar 2 m2.PE-1 este o limita inferioară pentru atingerea TKN=8 mg.L-1 (6 mg N-NH4.L

-1). Tabel 34 : Concentraţia TKN efluentă din ZUCFV în două trepte, după mărimea suprafeţei

TREAPTA I DE EPURARE

S-au efectuat 46 de evaluări pentru a studia performanţa primei trepte de epurare. Din cauza variaţiei încărcărilor hidraulice şi organice, este destul de complicat de estimat impactul dimensiunilor instalaţiilor asupra performanţei de epurare. Deşi, cum poate fi observat, prima treapta a epurării are scopul principal eliminarea MS şi CCO, totuşi, eliminarea TKN nu poate fi neglijată (a se vedea Tab. 4).

Eliminarea sporită a MS la prima treapta se datorează depunerii particolelor pe suprafaţa filtrelor. Acest strat de depuneri are un rol important în limitarea ratei de infiltrare, deci debitului apelor uzate care poate trece prin filtru. Efectul acestui factor restrictiv, care influenţează încărcarea hidraulică acceptabilă şi afectează timpul necesar de aerare suprafeţei, se reduce cu ajutorul plantelor, ce cresc la suprafaţa filtrelor în timpul anului întreg (Molle, 2003). Totuşi, pe parcursul anului nu s-au observat diferenţe semnificative în eliminarea poluanţilor, chiar cu încărcările hidraulice de două ori mai mari decât în perioada timpului uscat.

Fig. 4 şi 5 prezintă eficienţe de epurare în relaţie cu încărcarea organică (eficienţa de 100% este prezentată cu linia punctată). Eliminarea CCO şi MS este acceptabilă chiar în cazul încărcărilor organice mai mari decât cele prevăzute în proiect. Variaţia în eliminare CCO a fost observată să fie mai mare în cazul încărcărilor hidraulice mici (80±6%; N=15). Aceasta poate fi legată cu distribuţia necorespunzătoare a fluxului de apă, care provoacă depunerea neomogenă de particole solide. Lipsa omogenităţii în distrubuţie poate duce la deficienţe în eliminarea CCO, din motivul scurt-circuitului de flux. Eliminarea CCO este sensibilă la rata de infiltrare (Molle, 2003). Eliminarea MS se petrece destul de stabil şi eficient. Dar aceasta nu este în cazul de nitrificare. Nitrificarea încărcării TKN influente (25-30 g.m-2.zi-1) poate fi expectată să fie cca. 50%. Pentru consumul global de oxigen (CGO=CCO+4,57*TKN) între 40-110% din încărcarea nominală şi pentru încărcări hidraulice între 40-160% din încărcarea nominală, variaţiile în eficienţele nitrificării nu pot fi corelate cu dimensiunile bazinelor, vechimea staţiei sau adâncimea stratului filtrant. De fapt, noi am observat tendinţa de îmbănătăţire eliminării TKN în timpul anului. Perioada de iarna, cu mineralizarea mai


69

slabă a depunerilor solide şi temperaturi joase, este cea mai nepotrivită pentru activitatea biologică. Primul proces afectat de aceste limitări este procesul de nitrificare. Mai mult decât atât, perioada ianuarie-aprilie este cel mai mult afectată, din cauza perioadei extinse de depunere nămolului (din noiembrie), care rămâne umed şi duce la mineralizare necorespunzătoare. Acest fapt contribuie la limitarea ratei de infiltrare şi renovării oxigenului.

Tabel 35 : Eliminarea şi concentraţia efluentă a poluanţilor după prima treaptă de epurare cu ZUCFV la încărcarea hidraulică <0,6 m.zi-1

TREAPTA II DE EPURARE

După cum este arătat în Tab.5, treapta II in mare parte contribuie la procesul de nitrificare. Din cauza concentraţiilor mici de CCO şi MS la întrare în treapta (cca. 140 şi 40 mg.L-1 respectiv), treapta II numai efectuează epurarea mai fină a acestor indicatori.

Corelaţia între eficienţa epurării şi dimensiunile filtrului nu a fost observată. În cazul eliminării CCO, se pare că încărcările hidraulice mari scad eficienţa epurării (Fig. 6). Acest efect a fost arătat de Molle (2003) prin experimente în tuburi de laborator. Eliminarea CCO este sensibilă la timpul de retenţie hidraulică. Corelaţia între eficienţa epurării CCO şi încărcare hidraulică nu a fost observată. Supraîncărcarea hidraulică scade eficienţa eliminării CCO, dar acest efect este compensat prin diluţie. Deaceea, concentraţia efluentă de CCO rămâne scăzută. Pentru a analiza în care măsură caracteristicii dimensionale influenţează eficienţa procesului de epurare, este necesitate în datele suplimentare. Distribuţia apei pe toata suprafaţa filtrului are o importanţă mare. Informaţia referitoare la debitul şi distribuţia sistemelor de alimentare poate fi de nepreţuit. Totuşi, noi putem observa, că în general nitrificarea are aceeaşi eficienţă ca şi în cazul studiilor efectuate de Molle (2003) în condiţiile mult mai bine controlate (Fig. 8). Câteva evaluări (9 din 53), efectuate de SATESE, deviază de la această corelaţie prin încărcările TKN mici (Fig. 8). Nici o cauză precisă sau generală nu a fost stabilită, din motivul unui număr mare de condiţii, care puteau să afecteze eficienţa nitrificării (concentraţia joasă a influentului din cauza efluentului diluat, prezenţa industriei, folosirea solului natural ca strat filtrant etc.). Mai important este că condiţiile bune de alimentare instalaţiilor cu apă uzată au un rol important. În scopul evaluării în care măsură distribuţia şi

Fig. 4: CCO şi MS epurate pentru concentraţii CCO între 520-1400 mg.L-1; 0,15<IH<0,6m.zi-1

Fig. 5: TKN epurat pentru staţii >1 an; 0,15<IH<0,6 m.zi-1


70

fregvenţa de alimentare influenţează eficienţa de nitrificare, trebuie să fie efectuate studiile mai exacte.

Tabel 36: Eliminarea şi concentraţia efluentă a poluanţilor după treapta II de epurare cu ZUCFV

la încărcarea hidraulică <0,6 m.zi-1

Totuşi, am observat că nitrificarea atinge gradul de epurare pentru încărcări cu TKN la treapta II sub 15g.m-2.zi-1. Pentru încărcări mai mari de acest nivel, a fost observată scădere în eficienţa nitrificării. Acest fapt nu are importanţă, dacă încărcarea mare este rezultată din încărcarea hidraulică mare de la influent diluat, deoarece concentraţia la ieşire va corespunde obiectivelor de calitate. Totuşi, din cauza suprafeţei mici a modulului, poate fi destul de dificil de obţinut eficienţa de nitrificare 90% pe toată staţie.

ACUMULAREA ŞI GESTIONAREA N ĂMOLULUI Până la momentul prezent, eliminarea nămolului s-a efectuat numai la o singură staţie de

epurare, proiectată pentru 1600 PE şi compusă din 8 ZUCFV şi 3 iazuri biologice (dimensionate la 5 m2/PE). SE a fost demarată în 1987. Necesitatea de eliminare nămolului a apărut în 1996, nu din motivul calităţii efluentului, dar din cauza înălţimii neuniforme a nămolului, ceea ce provoca probleme de distribuţie, şi nivelul ridicat lângă pereţii instalaţiilor în timpul iernii putea să provoace deversarea apei peste pereţi. Distribuţia necorespunzătoare a fost din cauza debitului insuficient de la

Fig. 6: TKN epurat în treapta II; 0,05<IH<2,2 m.zi-1


71

staţia de pompare şi jgheburilor de distribuţie inadecvate. Înălţimea medie de nămol a fost estimată la 13 cm (minim 6 cm, şi maxim 27 cm). În 1999, după eliminarea nămolului din 6 filtre, sistemele de pompare şi distribuţie au fost schimbate, permiţând o distribuţie mai bună a MS pe suprafaţa filtrelor.

În martie 2001, nivelul nămolulu din cele 2 filtre, care nu au fost schimbate din momentul demarării SE (iunie 1987), a ajuns la 25 cm deasupra nivelului fiecărui filtru, şi înălţimea pereţilor nu a fost suficientă pentru acoperirea debitelor în orele de vârf. Din aceste măsurări, se poate de confirmat că înălţimea stratului de nămol se măreşte cu 15 mm pe an. Câteva probe de nămol au fost analizate pentru determinarea gradului de miniralizare (Tab. 6). Din cauza experimentelor hidraulice şi timpului ploios înainte de eliminarea nămolului, condiţiile de uscare nu au fost optime. Totuşi, conţinutul de materie uscată a fost în toate probele mai mare de 20%, cu excepţia stratului superior, unde au fost cele mai recente depuneri. Mineralizarea se petrece în timp în substanţa uscată (SU) şi substanţa organică (SO) în formă de gradient, în funcţie de înălţimea stratului de nămol. Analizele confirmă conţinutul relativ înalt al SU în relaţie cu condiţii umede prealabile în perioada dată. Probabil, mineralizarea a creat o structură din nămol, care a permis infiltrarea rapidă a apei, prevenind acumularea ei la suprafaţă.

Tabel 37: Calitatea nămolului în 2 filtre de la Gensac la Pallue, 2001

Bazându-se pe încărcarea zilnică MS de 16,3 kg şi gradul de epurare MS 90%, poate fi calculată masa totală de nămol intrat in aceste 2 filtre în 14 ani, masa fiind 75000 kg MS. Masa evacuată (înălţimea medie 22,5 cm, conţinutul SU 25%, şi suprafaţa a 2 filtre 520 m2) este estimată a fi 29000 kg MS, ceea ce reprezintă cca. 39% din MS introduse cu apele uzate. Deci, gradul de mineralizare obţinut este de 61%, ceea ce este similar cu estimarea precedentă de 65% (Boutin ş.a., 1997). Această mineralizare aerobă, evidenţiată şi cu prezenţa rimelor Lumbricus, de asemenea poate fi explicată prin faptul că MS deshidratate brut (de exemplu, 15% conţinutul MS), rămân la suprafaţa cu înălţimea stratului nu mai mare de 1,5 mm pe săptămână, înaintea începerii procesului de mineralizare. Un strat atât de fin tot timpul se află în contact cu aerul atmosferic. Bacteriile, aflate în stratul de nămol, care sunt în condiţii higrometrice bune şi sunt protejate de razele ultraviolete cu ajutorul umbrei de la stuf, uşor pot începe activitatea aerobă.

Acest strat de acumulare devine a parte a mediului biologic eficient şi tinde spre creşterea eficienţei de epurare a CCO, MS şi TKN. Mărirea stratului de acumulare nu afectează drastic capacitatea hidraulică a filtrului. De fapt, datorită rolului mecanic a stufului (Molle 2003), acest strat este o singură limitare hidraulică. Eliminarea nămolului nu a afectat procesul de recreştere stufului din rădăcini (rizome). Analiza metalelor din nămol (Molle 2003) a arătat, că nămolul poate fi folosit


72

în scopuri agricole până la momentul, când industria agricolă este conectată la sistemul de canalizare (de exemplu, cupru provenit de la vinării).

CONCLUZII

Acest studiu prezintă o descriere a diferitor indicatori de performanţă a mai multor ZUCFV din Franţa. În general, acest tip de sistem este foarte potrivit pentru localităţi mici, deoarece eficienţa epurării este extrem de înaltă (>90% pentru CCO, 95% pentru MS şi 85% pentru nitrificare), independent de variaţiile încărcărilor organice şi hidraulice (15% din toate evaluări au rezultat încărcarea organică mai înaltă decât CCO nominal, şi 25% de evaluări cu încărcările hidraulice mai mari decât cele nominale). Prima treapta a ZUCFV se bazează pe eliminarea CCO şi MS, pe când procesul de nitrificare este variabil şi eficienţa nitrificării prezintă 50% din TKN influent. Treapta II de epurare asigură eliminare carbonului (CCO şi MS) şi completează nitrificare. Efectul tipului instalaţiilor (dimensiuni, caracteristicile materialului) asupra gradului de epurare nu poate fi demonstrat statistic. Totuşi, deoarece procesul de nitrificare este cel mai sensibil la oxigenare şi condiţiile de funcţionare, acest proces poate fi foarte util pentru urmărirea potrivirii şi/sau funcţionării instalaţiilor. În acest studiu, parametrii de proiectare ori nu au fost primite, ori nu au fost destul de precise (de exemplu, adâncimea materialului, distribuţia materialului după dimensiune, volumul sifonului, debitul pompelor etc.) pentru determinarea metodelor de îmbunătăţire a procesului de nitrificare prin modificarea proiectului sau gestionărea optimă. Totuşi, noi putem constata, că suprafaţa de 2m2.PE-1 este condiţia minimă de petrecere nitrificării suficiente. Dimensiunile mai mari de 2,5m2.PE-1 nu îmbunătăţesc procesul de nitrificare. Performanţa fiecărei trepte de epurare în relaţia cu încărcare organică şi, în unele cazuri, cu încărcăre hidraulică, permite determinarea mai precisă a potenţialului sistemului. Pentru încărcările nominale, noi putem constata, că 1,2m2.PE-1 pentru treapta I şi 0,8m2.PE-1 pentru treapta II sunt destuli pentru asigurarea concentraţiilor efluente de CCO=60 mg.L-1, MS=15 mg.L-1, TKN=8 mg.L-1. Supraîncărcările hidraulice pot efecta eliminarea CCO (observat la treapta II de epurare), dar concentraţia efluentă se menţine datorită efectului de diluţie. Referitor la gradul de epurare, observat pentru fiecare din 2 trepte de epurare, procesul de nitrificare poate fi îmbunătăţit prin mărirea suprafeţei primei trepte până la 1,5 m2.PE-1 pentru obţinerea concentraţiei efluente 6 mg.L-1. Totuşi, acest lucru va duce la generarea problemelor de distribuţie uniformă a apei. De fapt, sistemul de alimentare cu apă uzată are o importanţă mare pentru asigurarea distribuţiei uniforme a apei pe suprafaţa filtrului, în scopul folosirii întregului reactor. Pentru îmbunătăţirea procesului de nitrificare, este necesară determinarea precisă a condiţiilor de alimentare (debit, volum, fregvenţa), care necesită un studiu suplimentar. Dar, reieşind din experienţa noastră, se pare că debitul minim de alimentare este 0,6 m3.m-2.h-1. Acest debit va asigura o distribuţie satisfăcătoare pentru prima incărcare după repaus, când ratele de infiltrare pot fi mai mari de 1,4*10-4 m.s-1 (Molle, 2003). Acest debit va asigura distribuţia bună a nămolului şi apei prin filtru. Stratul de depuneri de la prima treapta de epurare, limitează rata de infiltrare şi îmbunătăţeşte distribuţia apei. De asemenea, el suplimentează stratul biologic activ. Mineralizarea (60%) duce la acumularea nămolului cu cca. 1,5cm pe an; nămolul trebuie să fie eliminat la atingerea înălţimii acumulate de 20cm, de exemplu fiecare 10-15 ani. Nămolul poate fi folosit în scopuri agricole, dacă industria nu este conectată la reţeaua de canalizare.

Edificiile staţiilor: Zone Umede Construite 1. Camera de colectare 2. Gratar mecanic 3. Jgheab ,,Venturi” 4. Camera de distribuţie (Staţie de pompare – treapta I) 5. Platforme cu filtre verticale, treapta I – 3 buc.


73

6. Camera de colectare şi distribuţie(Staţie de pompare – treapta II) 7. Platforme cu filtre verticale sau orizontale, treapta II – 2 buc. 8. Camera de evacuare 9. Bazin de evacuare, drenare

Imagine 10: Statie de epurare „Zona umeda construita” s.Rusca raionul Hincesti

Analiza şi selectarea tehnologiilor alternetive optime: varianta 1 - statie biologica locala de epurare a a pelor uzate;

Pe piaţa R.Moldova sunt omologate şi deţin Certificat igienic următoarele tehnologii: 1. TOPAS; /CEHIA/- Furnizor: BONCOM SRL, 2. AQUACLEAN;/ROMÂNIA/ - Furnizor Valrom SA, România. 3. BIOTAL /UCRAINA/ - Furnizor Biotal Moldova 4. Salher Spania – Furnizor Aquasistems

varianta 2 - statie locala de epurarea a apelor uza te (zone umede construite);

Tehnologia Zone Umede Construite este recent promovată în R.Moldova de către Banca

Mondială în cadrul proiectului staţiei de epurare din oraşul Orhei. De asemenea în cadrul proiectului


74

Swiss Water and Sanitation Project Moldova au fost realizate 3 staţii de acest tip în satele Negrea, Rusca şi Sărata Galbenă din raionul Hînceşti.

Analiza comparativa a necesarului de investiţiei 1 Eur=16,1 Analiza costurilor pe variante Vaiantul I Renovarea sistemului existent Transa 1 Cost total investiţie – 1020,5 mii lei; Include: 1. Renovarea statiei de pompare – 86,3mii lei;

2.Renovarea retelelor de presiune cu dn 75mm – 133,1 mii lei; 3. Renovarea staţiei de epurare – 588,7 mii lei; 4. Renovarea reţelelor de electricitate – 42,3 mii lei.

Varianta II Reamplasarea staţiei de epurare în teren nou cu extinderea reţelelor de canalizare Cost total investiţie – 6487,4 mii lei Tranşa 2 Satu Vechi Cost total investiţie – 5982,2 mii lei; Include: 1. Reţele canalizare gravitaţională – 3463,2 mii lei;

2. Staţie de epurare cu Q-75m3/zi – 2434,5 mii lei; 3.Alte lucrări neprevăzute – 589,7 mii lei.

Tranşa 3 Satu Nou Cost total investiţie – 1608,6 mii lei Include: 1. Reţele canalizare gravitaţională – 1608,6 mii lei; Implementarea

Ciclul unui proiect investiţional este alcătuit din mai multe etape. Aceste etape prevăd realizarea următoarelor lucrări:

• Studiul de fezabilitate; • Proiectul de execuţie; • Selectarea companiei de construcţie; • Lucrări de construcţie şi montări; • Supravegherea tehnică a obiectelor în construcţie; • Lucrări de punere în funcţie a tehnologiei staţiei de epurare a apelor menajere; • Şcolarizarea personalului de exploatare; • Recepţia de lucru. Lucrări de verificare; • Recepţia finală a obiectului construit; Verificarea îndeplinirii obiecţiilor propuse în cadrul

lucrărilor de recepţie de lucru.


75

Analiza costurilor pentru staţie de epurare necesară la etapa II Varianta II Tabelul 38 Analiza costurilor pentru staţii de epurare cu capacitatea de 75 m3/zi.

Costuri

Denumirea variantelor Denumirea tehnologiei

Capacitatea de epurare

Tehnologie SEAM, euro,

Tehnologie SEAM, mii lei

Tehnologii aferente SEAM,

mii lei

Costul construcţiilor SEAM, mii lei

Costul constructii retele de

canalizare, mii lei

Cost total, SEAM, mii

lei

Sistem de epurarea a apelor menajere, Var I

Flexidibok 75 m3/zi 56233 916.6 268.8 326.5 922.5 2434.4

Sistem de epurarea a apelor menajere, Var II

Monoblok-T 75 m3/zi 43023 701.3 268.8 326.5 922.5 2219.1

Sistem de epurarea a apelor menajere, Var III

Biotal 75 m3/zi 53900 878.5 268.8 326.5 922.5 2396.3

Sistem de epurarea a apelor menajere, Var IV

Topas 30x2=60m3/zi 54300 888.6 268.8 326.5 922.5 2406.4

Sistem de epurarea a apelor menajere, Var IV

ZUC 75m3/zi 90900 1481.6 0 0 922.5 2404.1

Varianta III Tabelul 39: Analiza costurilor pentru staţii de epurare cu capacitatea de 100 m3/zi

Denumirea variantelor Denumirea tehnologiei

Capacitatea de epurare

SEAM, treapta

biologica euro,

SEAM, instalatii aferente,

euro

Total costuri in

euro

Total costuri,mii lei

Instalatii ingineresti aferente

SEAM, mii lei

Costul lucararilor

de construcţie SEAM, mii

lei

Costul constructii retele de canalizare, mii lei

Costuri cu lucrari de proiectare,

mii lei

Cost total, SEAM, mii

lei

Statie de epurarea a apelor menajere, Var I

Flexidibok 105 m3/zi 59977 61656.4 121633 2019.2 268.8 326.5 3 513 286 6 413.5

Statie de epurarea a apelor menajere, Var II

Biotal 100 m3/zi 67700 61656.4 129356.4 2147.3 268.8 326.5 3 513 286 6 541.6

Statie de epurarea a apelor menajere, Var III

ZUC 100 m3/zi 36360 25610 61970 1028.7 268.8 799,9 3 513 286 5896.4

Statie de epurarea a apelor uzate, var IV

AquaClean 98 m3/zi 114000 3 000 117 000 1942.2 268.8 168.8 3 513 286 6178.8


76

Analiza tehnologiilor pentru tratarea apelor uzate pot fi clasificate din punct de vedere a costurilor investitionale dupa cum urmeaza:

1.Tehnologia „AquaClean” ValRom Romania; 2.Tehnologia „Flexidibloc” Boncom R.Moldova 3.Tehnologia „ Biotal” Ukraina 4.Tehnologia „zone umede construite”;

* Staţiile de epurare de tipul „Zone Umede Construite” sunt în proces de testare.

Costurile investitionale pot fi reduse prin excluderea din schema tehnologica a instalatiilor de eliminare a fosforului, azotului, in caz daca se va conveni ca nu se necesita.

Consultantul propune realizarea acestui proiect investitional conform procesului „Fidecul galben” sau cu alte cuvinte „sub ceie”. Aceasta ar insemna ca se pregateste Caietul de sarcini pentru investitie in intregime pentru un singur Antreprenor:

1. Executarea proiectului de executie; 2. Executarea lucrarilor de constructie si montari, conform paroiectului de executie; 3. Furnizarea statiei de epurare cu toate instalatiile necesare, conform prevederile proiectului de

executie; 4. Lucrarile de ajustare a tehnologiilor statiei de epurare si a instalatiilor aferente; 5. Pregatirea personalului operational. 6. Receptia finala si predarea catre beneficiar.

Implementarea

Analiza momentelor construc ţiei / ciclul proiectului Ciclul unui proiect investiţional este alcătuit din mai multe etape. Aceste etape prevăd realizarea

următoarelor lucrări: Tabelul 40: Etapele de implementare a proiectelor investiţionale din sectorul canalizare.

Formularea ideii investionale Analiza posibilităţilor şi condiţiilor de investiţii

Selectarea prealabilă a proiectului Date generale despre proiect Analiza necesarului de servicii de canalizare

Soluţii tehnologice şi constructive Necesarul de personal

Col

ecta

rea ş

i pr

eluc

rare

a da

telo

r in

iţia

le

Capacitatea de producţie şi costurile operaţionale ale întreprinderii

Calculul previzionat al tarifului şi al gradului de suportabilitate

Surse şi condiţii de finanţare a investiţiei Analiza eficienţei investiţiei Fundamentarea financiara a investiţiei

Eta

pa p

rein

vest

iţio

nală

Arg

umen

tare

a in

vest

iţii

lor

(stu

diu

de p

refe

zabi

litat

e şi/s

au d

e fe

zabi

litat

e)

Ana

liza

proi

ectu

lui

Analiza riscurilor tehnice, financiare, instituţionale etc.

Organizarea licitaţiei de selectare a proiectantului Lucrări de prospecţiuni şi cercetări geotehnice E

tap

a in

vest

ition

ala Proiectarea

Elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz


77

Verificarea şi expertizarea tehnică şi economică a proiectului

Verificarea şi expertizarea ecologică a proiectului Pregătirea documentaţiei (caietul de sarcini) pentru

petrecerea licitatiei de selectare a întreprinderii de construcţie

Organizarea licitatiei privind selectarea antreprenorului

Organizarea preselectiei supraveghetorului tehnic (companiei de supraveghere tehnică)

Semnarea contractelor de de antrepriză Asigurarea tehnico - materială a obiectului în

constructie Dirijarea lucrărilor de construcţii Organizarea controlului calităţii lucrărilor de

construcţie şi montări Pregătirea personalului de exploatare Recepţia obiectului în exploatarea de garanţie (1 an

calendaristic) Întocmirea procesului verbal privind neajunsurile şi

defectele depistate în perioada de lucru a comisiei de recepţie.

Constructia

Predarea documentaţiei de proiect, manualelor de operare a instalaţiilor, instrucţiunilor de serviciu, altor materiale grafice, atât în formă scrisă cât şi electronică Operatorului serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

Înlăturarea de către constructor pe propriile costuri a defecţiunilor, neajunsurilor depistate de comisia de recepţie, care au aparut în perioada de exploatare de garanţie

Recepţionarea obiectului pentru exploatarea permamentă

Perioada de pregatire

Asigurarea tehnico-materială şi financiară a activităţii de producţie

Elaborarea documentelor instituţionale Asigurarea cu documentaţia normativă privind

exploatarea sistemului Asigurarea cu echipament şi programe necesare Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a serviciului canalizare Elaborarea programului de producţie

Eta

pa d

e ex

plo

atar

e

Prestarea serviciului de canalizare

Elaborarea şi aprobarea tarifului pentru serviciul de canalizare

5.2 Graficul cu bare (diagrama PERT) asupra princip alelor faze Tabelul 41. Durata de timp necesară implementării unei acţiuni

Durata de indeplinire, în luni Masurile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14


78

Formarea grupului de lucru // Conştienţizarea populaţiei // // // // // // // // // // // // // // Studiul de fezabilitate // // Proiectul de execuţie // // // // // Căutarea investitorului // // // // // // // // // // // // Lucrări de construcţie şi montări pentru sistemul de canalizare şi epurare a apelor menajere, transa I

// // // // // //

Conectarea abonaţilor // // // * Durata de timp include numai perioada acţiunii şi nu prevede respectarea ciclicităţii.

Activitatea de postimplementare

Activitatea de postimplementare în cazul acestui proiect este dominată de necesitatea monitorizării pe un timp de cel puţin de 6 luni a lucrului staţiei de epurare. Acest lucru este foarte important pentru a stabili debitele de apă menajere reale evacuate spre epurare şi concentraţiile de impurităţi. Aceasta va permite cu mai multă siguranţă de a stabili capacitatea de epurare a staţiei. În acelaşi timp în cazul cînd debitele reale vor fi mai mici decît cele proiectate Primăria va întreprinde toate măsurile necesare pentru extinderea reţelelor de canalizare cu scopul de a aduce cantitativ volumul de canalizare cu cel proiectat. Este de asemenea destul de important de a stabili strategia de dezvoltare a reţelelor de canalizare cu scopul de a permite accesul la cît este posibil mai multă populaţie. Din momentul apariţiei în zona respectivă a conductelor de canalizare stradale, Primăria în comun cu Întreprinderea municipală vor interzice evacuarea apelor menajere în haznale conform prevederilor normative în vigoare la acel moment. În acelaşi tipm grupul de iniţiativă va continua să caute investitori pentru proiecte de mediu.

Tabelul 42

CALCULUL tarifelor

pentru primul an de exploatare pentru locuitorii satului Tintareni

raionul Anenii Noi

n/o Indicii u/m Canal previzionat

1 2 3 I.4. Volum de apa evacuat de consumatori (Vc) m.m3 4,4 inclusiv: I.5. de populatie m.m3 0,7 I.6. alte categorii de consumatori m.m3 3,7 II. II. Date de personal: II.1. Numarul de personal al intreprinderii - total pers. 0,41 inclusiv: II.2. in sfera de productie pers. 0,39


79

II.3. de conducere si auxiliari in sfera de productie pers. 0,00 II.4. in sfera comerciala pers. 0,00 II.5. de conducere si gospodaresc al intreprinderii pers. 0,02 II.6. Salariul mediu lunar al unui angajat - total m. lei inclusiv: II.7. in sfera de productie m.lei 1,20 II.8. de conducere si auxiliari in sfera de productie m.lei 1,30 II.9. in sfera comerciala m.lei 1,27 II.9. de conducere si gospodaresc al intreprinderii m.lei 3,60 III. III. Consumurile de materiale (CM) - m.lei 25,68 inclusiv: III.2 reactivi chimici (clorura de var) m.lei 0,80 III.3 materiale de filtrare m.lei III.4 combustibilului m.lei III.5 energiei electrice m.lei 24,64 III.6 altor materiale si servicii m.lei 0,24

IV. IV. Consumuri privind retribuirea muncii (CRM) - mu ncitori m.lei 7,10

inclusiv: IV.1 retribuirea muncii m.lei 5,62

IV.3 contributii pentru asigurarile sociale si medicale m.lei 1,49

V. V. Consumurile indirecte de productie (CIP) - total m.lei 48,06 inclusiv: V.1 uzura mijloacelor fixe cu destinatie productiva m.lei 40,80

V.2

instalarea (cu exceptia celei primare) si expluatarea echipamentelor de masurare la bransamentele blocurilor locative

m.lei

V.3 cheltuieli de intretinere si reparatie a mijloacelor fixe m.lei 6,70 V.7 costul materialelor auxiliare m.lei V.8 uzura obiectelor de mica valoare si scurta durata m.lei V.9 protectia muncii si tehnicii securitatii, 3% din Fsalariu m.lei

V.10 paza, asigurarea salariatilor si activelor m.lei V.11 deplasarile salariatilor m.lei V.12 alte cheltuieli indirecte de productie m.lei

inclusiv: serviciile laboratorului CMP VI. VI. Cheltuieli comerciale (CC) - total m.lei 0,00 inclusiv: VI.1 servicii de marcheting m.lei 0,00 VI.2 uzura mijloacelor fixe cu destinatie comerciala m.lei 0,00 VI.3 retribuirea muncii personalului comercial m.lei 0,00

VI.4 contributii pentru asigurarile sociale si medicale personal comercial m.lei 0,00

VII. VII. Cheltuieli generale si administrative (CGA) - total m.lei 12,85

inclusiv: VII.1 uzura mijloacelor fixe cu destinatie administrativa m.lei VII.2 cheltuieli de intretinere si reparatie a mijloacelor fixe m.lei VII.3 retribuirea muncii m.lei 0,86 VII.4 contributii pentru asigurarile sociale si medicale m.lei 0,23 VII.6 uzura obiectelor de mica valoare si scurta durata m.lei 1,30 VII.7 paza, asigurarea salariatilor si activelor m.lei VII.8 deplasarile personalului de conducere m.lei 0,56 VII.9 cheltuieli postale, telegrafice m.lei 1,30


80

VII.10 cheltuieli tipografice, procurari de rechizite, formulare m.lei VII.11 intretinerea transportului auto de serviciu m.lei VII.12 aferente angajarii, pregatirii, perfectionarii cadrelor m.lei VII.13 servicii prestate de banci, burse, audit, etc. m.lei 1,60 VII.14 impozite, taxe m.lei 0,90 VII.15 cheltuieli de reprezentare m.lei VII.16 alte cheltuieli generale si administrative (de specificat) m.lei 6,10

VIII VIII. Alte cheltuieli opera ţionale (CO) - total m.lei 0,00

VIII.1 alte cheltuieli operationale m.lei IX IX. Total consumuri si cheltuieli (Ca) m.lei 93,70

Tarif canalizare si epurare lei/m3 21,54

Analiza multicriterial ă Analiza multicriterială ia în considerare simultan o varietate de obiective în legătură cu proiectul. Ea

facilitează considerarea că în evaluarea investiţiei, în analiza cost beneficiu financiară nu au fost luate în considerare anumite avantaje şi dezavantaje necuantificabile financiar a proiectului.

Tabelul 43: Analiza multicriterială

Proiectul Scor Pondere Impact

Echitate socială 4 0,2 0,8 Oportunităţi egale 3 0,05 0,15 Protecţia mediului 4 0,15 0,6

Reducerea cazurilor de îmbolnăvire cauzate de situaţia epidemiologică precară şi calitatea apei influienţată de infiltrări de ape uzate

3 0,3 0,9

Ridicarea gradului de confort a locuitorilor satului 3 0,2 0,6 Atractivitatea localităţii din punct de vedere a investiţiilor economice 4 0,1 0,4

TOTAL 1 3,45

3,45: impact: relevant - foarte mare*

(*) 0: impact zero; 1: impact insuficient; 2: impact moderat; 3: impact relevant; 4: impact foarte mare;

Ca rezultat a analizei multicriteriale impactul realizării proiectului este 3,45 ceea ce ar însemna impact relevant cu tendinţă spre impact foarte mare. Aceasta demonstrează fundamentarea deciziei de a investi, în situaţia în care proiectul investiţional nu este eficient financiar.


81

Riscuri şi analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate; Această analiză studiază capacitatea parametrilor luaţi în calcul de a se modifica în procesul de

funcţionare a sistemului canalizare. Perioada de studiu s-a stabilit 15 ani. Tabelul 44: Analiza impactului variabilelor critice.

Analiza impactului variabilelor critice Categorii de parametri Elasticitate Înaltă Dubioasă Scăzută Parametri model Rata actualizării X

Rata inflaţiei X Variaţia salariului mediu X Variaţia preţului la energie electrică X

Dinamicele preţurilor

Variaţia preţului bunurilor şi serviciilor X Volumul de canal facturat X Datele referitoare la

cerere Rata creşterii demografice X Migraţia populaţiei X Costurile investiţiei Inclusiv cu costul orar al forţei de

muncă X

În tabelul 30 s-a prezentat analiza impactului variabilelor critice. Elasticitatea variabilelor presupune

posibilitatea de variaţie a parametrilor studiaţi. Conform acestui studiu variabilele cu elasticitate înaltă, sunt: rata inflaţiei, volumul de canalizare facturat şi cheltuielile cu manopera. Elasticitatea dubioasă este pentru următoarele variabile: rata actualizării, salariul mediu, variaţia preţurilor la bunuri şi servicii şi migraţia populaţiei. Iar variabilele: variaţia preţurilor la energia electrică şi rata de creştere demografică au o elasticitate scăzută.

În analiza de senzitivitate s-au studiat variabile, rezultate din analiza impactului variabilelor critice, cu elasticitate mare şi dubioasă.

Analiza de senzitivitate presupune studiul cheltuielilor investiţionale, de întreţinere şi a veniturilor pentru o perioadă de 15 ani. Analiza de senzitivitate a studiat variabilele, care modificându-se cu 1% au dus la schimbarea Ratei Interne a Rentabilităţii Financiare cu 1% sau a Valorii Actualizate Nete Financiare a Investiţiei cu 5%.

Tabelul 45. Analiza de senzitivitate.

Senzitivitatea Senziti- vitate Nr Variabila

Mare Medie Mică 1 Costurile investiţiei X mare 2 Volumul de canal facturat X medie 5 Cheltuieli cu retribuirea muncii X medie 6 Cheltuieli cu impozite şi taxe X mică 7 Rata de actualizare X mică

Conform analizei de senzitivitate prezentată în tabelul 38, costul de investiţie, volumul de canal

facturat şi cheltuielile de retribuire a muncii influienţează mediu eficienţa financiară a proiectului de investiţie. Cheltuielile cu impozitele şi rata de actualizare au o senzitivitate mică. Consultantul recomandă acordarea unei atenţii sporite identificării numărului de doritori să se racordeze la serviciul


82

de evacuare şi tratare a apelor uzate, procesului de facturare a canalului şi colectării plăţilor pentru utilizarea serviciilor de canalizare.

9.1. Riscuri ; Implimentarea unei investiţii este întotdeauna însoţită de prezenţa sau de provocarea unor riscuri.

Clasificarea riscurilor se poate determina după cum urmează: o Riscuri tehnice; o Riscuri financiare; o Riscuri instituţionale;

Riscurile tehnice Riscurile tehnice se referă la implementarea următoarele acţiuni: • Conceptul şi documentaţia proiectului de execuţie şi a pieselor desenate; • Selectarea corectă a tehnologiei de epurare a apelor menajere (SEAM); • Procurarea utilajelor şi instalaţiilor; • Executarea calitativă a lucrărilor de construcţie şi montări; • Şcolarizarea personalului şi instrucţiunile de exploatare a utilajului şi instalaţiilor. • Baza de reparaţie a utilajului şi instalaţiilor montate; În practica implementării proiectelor în domeniul apelor se observă repetarea unor acţiuni care

provoacă mărirea riscurilor tehnice. Beneficiarul nu studiază în detalii domeniului de aplicare a investiţiei şi în multe cazuri nu are surse financiare să plătească un consultant profesional.

Recomandări: • „Beneficiarul” va desemna o persoană responsabilă din partea sa (Î.M.Ţînţăreni Service) care va

executa lucrul de supraveghere a lucrărilor de construcţie şi montări; • Toate materialele, utilajul şi instalaţiile necesită sa fie însoţite de documentele de conformitate şi

omologare în Republica Moldova; • Utilajul şi instalaţiile necesită să fie însoţite de paşapoartele tehnice şi instrucţiunile de

exploatare. Firmele care comercializează produsele şi utilajele pentru sistemele de canalizare şi epurare practică consultarea montării şi ajustării lor.

Riscuri financiare

Riscurile financiare apar în următoarele cazuri: • Colectarea contribuţiei de la populaţie; • Obţinerea sponsorizărilor şi donaţiilor agenţilor economici; • Creşterea costurile investiţiei în cazul când perioada dintre proiectare şi realizarea proiectului

este mare; • Calcularea unor tarife pentru serviciile de canalizare şi epurare a apelor uzate, care nu vor fi

suportate de populaţie. La rîndul său acest fenomen va provoca o reacţie negativă în rândurile populaţiei şi nedorinţa de a participa la realizarea investiţiei.

Pentru a evita aceste riscuri se recomandă de a preveziona următoarele:

1. De iniţiat o companie de informare şi şcolarizare a populaţiei privind cosecinţele situţiei create cu evacuarea şi epurarea apelor uzate în localitate din punct de vedere a impactului asupra mediului şi a sănătăţii publice.

2. Analiza posibilităţilor bugetului local al comunei Ţînţăreni; 3. Adresare către Consiliul Raional Anenii Noi privind examenarea posibilităţilor de

finanţare a acestei investiţii cu riscuri majore pentru mediu şi sănătatea publică;


83

4. Prezentarea documetelor justificative către Fondul Ecologic Naţional pentru a obţine o finanţare;

5. Adresare către alţi donatori care finanţează investiţiile în infrastructură din sectorul de aprovizionare cu apă canalizare.

6. De petrecut un sondaj în rîndurile populaţiei şi a agenţilor economici pentru a stabili gradul de necesitate a investiţiei „Reabilitarea, extinderea reţelelor de canalizare şi construcţia staţiei de epurare a satului Ţînţăreni, raionul Anenii Noi”.

Riscuri institu ţionale

În ansamblul de măsuri necesare pentru reabilitarea şi dezvoltarea serviciilor publice de

alimentare cu apă şi canalizare o verigă esenţială o constituie reorganizarea şi perfecţionarea cadrului instituţional. Oportunitatea reformei instituţionale este susţinută de sensul economic de eliminare a ineficienţei. Perfecţionarea cadrului instituţional se va efectua pornind de la revizuirea actelor normative şi modificarea lor pentru ca finalitatea restructurării să fie:

a) crearea relaţiilor instituţionale stabile pentru a stimula şi înlesni atragerea capitalului privat în domeniu;

b) delimitarea funcţiilor de control şi exploatare, sistematizarea drepturilor şi responsabilităţilor Consiliului local a satului Ţînţăreni;

c) instituţionalizarea formelor de consultare a structurilor societăţii civile în procesul de pregătire a deciziilor importante care privesc sectorul de apă.

O bună parte din problemele cauzate de lipsurile instituţionale vor fi soluţionate prin definirea

clară a responsabilităţilor şi a rolului fiecărei verigi a sistemului instituţional. Administraţia publică locală va avea următoarele responsabilităţi:

� de a formula politica locală şi a elabora planuri de acţiuni pe diferite perioade de timp conform actelor normative în vigoare;

� de a formula linii directoare, de a planifica dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare;

� de a favoriza colaborarea cu furnizorii de servicii publice în condiţii de echitate şi eficacitate;

� de a monitoriza asigurarea serviciilor în conformitate cu normele juridice, cu principiile şi regulile specifice;

� de a încheia contracte de prestări de servicii cu furnizorii şi distribuitorii; � de a controla serviciile prestate de furnizorii serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare. Responsabilităţile prestatorilor de servicii:

� de a asigura servicii de calitate; � de a îndeplini întocmai obligaţiile contractuale; � de a respecta legislaţia în vigoare; � de a respecta principiile şi regulile de bază ale serviciilor publice; � de a gestiona eficient capacităţile financiare, materiale şi umane avute la dispoziţie; � de a da informaţie veridică şi la vreme autorităţilor locale şi organelor centrale; � de a răspunde prompt şi corect la reclamaţiile beneficiarilor de servicii şi de a rezolva

operativ problemele acestora; � de a se preocupa de îmbunătăţirea serviciilor prestate şi de a înainta propuneri în acest

sens administraţiei publice locale. Beneficiarii (consumatorii) vor respecta legile în vigoare şi hotărîrile administraţiei locale şi

vor avea grijă de a se informa cu privire la noile reglementări.


84

Bibliografie 1. Legea privind protecţia mediului înconjurător cu nr.1515-XII din 16.06.93( cu modificările

nr.1539-XII din 25.02.98 şi nr.454-XV din 30.07.01); 2. Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător cu

nr.851-XIII din 29.05.96 (cu modificările cu nr.454-XV din 30.07.2001); 3. Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu nr.1141 din10.10.2008 pentru aprobarea

Regulamentului privind conditiile de evacuare a apelor uzate urbane in receptorii naturali, Publicat: 21.10.2008 in Monitorul Oficial Nr.189 art Nr: 1163

4. Ordinul Departamentului Constructie si Dezvoltarea Teritoriului cu nr. 40 din 18.02.2005, publicat in Monitorul Oficial 55-58 din 08.04.2005 cu privire la Regulamentului Cadru privind recepţionarea apelor uzate, eliberarea condiţiilor tehnice şi autorizaţiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al localităţilor”

5. CH 245-71 «Санитарные нормы проектирования промышленных предприятий»; 6. СНиП II -7-81 Строительство в сейсмических районах. Нормы проектирования. 7. СНиП 2.07.01-89 Планировка и застройка городских и сельских поселений; 8. ГОСТ 17.5.1.01-83 Охрана природы. Рекультивация земель. 9. Legea R.Moldova cu nr.721-XIII din 2 februarie 1996 (cu modificările ulterioare) Privind

calitatea în construcţii; 10. СНиП 2.04.03-85 « Канализация. Наружные сети и сооружения» 11. СНиП 2.04.01-85 «Внутренный водопровод и канализация зданий»; 12. СН 478-80 Инструкция по пректированию и монтажу сетей водоснабжения и канализации

из пластмассовых труб. 13. Государственный гидрологический институт Госкомгидромета «Рекомендации по

размещению и проектированию рассеивающих выпусков сточных вод» Москва 1981 14. Об утверждении Положения о консультациях с населением в процессе разработки и

утверждения документации по обустройству территории и градостроительству 15. Постановление Правительства Республики Молдова N 951 от 14 октября 1997 г.

(Monitorul Oficial, 20 ноября 1997, N 76, ч. II, ст. 787); 16. Об утверждении Положения о порядке предоставления земель. Постановление

Правительства Республики Молдова N 246 от 3 мая 1996 г. (Monitorul Oficial, 11 июня 1996, nr.35-37, ч. II, ст. 268);

17. Об утверждении Положения о техническом заключении на новые материалы, процессы и оснастку в строительстве Постановление Правительства Республики Молдова N 461 от 6 июля 1995 г. (Monitorul Oficial, 5 октября 1995, nr.55, ч. II, ст. 435)


85

Aprobat: Primăria satului Ţînţăreni, r-ul Anenii Noi

Primarul ______________ I.Mastac

TEMA DE PROIECTARE

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare. Epurarea apelor uzate . s.Ţînţăreni, raionul Anenii Noi pentru faza „Fidecul Galben”

1 Date generale 1.1. Proiectarea se iniţiază în baza Decizia Consiliului com. Ţînţăreni cu № ; 1.2. Beneficiar (Autoritatea contractantă) Primăria com. Ţînţăreni ; 1.3. Ordonatorul principal de credite Consiliul com. Ţînţăreni; 1.4. Modul de selectare a executorului Concurs: Licitatie deschisa ; 1.5. Sursa de finanţare Bugetul, Contribuşia populaţiei, Investitori ; 1.4. Organizaţia Generală de proiectare

(licenţa) După caz

1.5. Organizaţii de proiectare specializate (licenţa)

După caz

1.6. Tipul construcţiei Reconstrucţie, extidere şi construcţie nouă; 1.7. Antreprenorul General Selectare prin concurs; 1.8. Faza de proiect Proiect de execuţie 1.9. Condiţii privind rezistenţă în construcţii Conform legii privind calitatea în construcţii şi

normativelor aplicate pe teritoriul R.Moldova. � Teren clasificat seismic – 7 baluri ;

1.10. Fazele de construcţie Tranşa I : Cuprinde racordarea la sistemul de canalizare a Liceului, grădiniţei, casa de cultura şi a altor consumatori care sunt în nemijlocita apropiere de zona de amplasare a conductelor de canalizare ;

Tranşa II : Populatia si obiectele sociale, culturale şi educaţionale din s.Ţînţăreni (satul vechi);

Tranşa III : Extinderea zonelor canalizate spre pereferia satului Ţînţăreni (satul nou);

1.11. Termenul de finisare a construcţiei Tranşa I Începutul : anul 2011-2012 Finalizarea:anul 2012-2013

2. Datele iniţiale şi avize necesare pentru lucrările de proiectare 2.1. Proces-verbal de selectare a terenului de

construcţie Comisia de profil al raionului Anenii Noi

2.2. Certificatul de urbanizm Arhitectul şef al raionului Anenii Noi 2.3 Condiţii tehnice privind racordarea la

reţelele inginereşti, sursele de energie :

2.3.1 Alimentare cu apă Î.M. Ţînţăreni Service Com 2.3.2 Canalizare Î.M. Ţînţăreni Service Com 2.3.3 Alimentare cu termie Nu necesită ; 2.3.4 Alimentare cu curent electric RED SUD, filiala Anenii Noi 2.3.5 Alimentare cu gaze naturale Nu necesită 2.3.6 Telefonizare În caz de necesitate de dirigare a SEAM prin


86

sitemul GPS 2.3.7 Radioficare Nu necesită 2.3.8 Signalizare contraincendiară şi de

pază În caz de transmitere a obiectului spre pază

centralizată ; 2.4. Date şi investigaţii privind condi ţiile de construcţie 2.4.1 Investigaţii geologice Raportul cu privire de cercetările inginero-

geologice ; 2.4.2 Investigaţii topografice Raportul cu privire la cercetările topografice ; 2.4.3 Investigaţii de expertiză Raportul cu privire la expertiza de specialitate a

construcţiilor existente cu scopul determinării posibilităţilor de utilizare în proiectul nou ;

2.4.4 Investigaţii de mediu Raport cu privire la calitatea apei din paraul Fara Nume şi a concentraţiilor CMA din apele menajere necesare de a fi epurate ; Alte aspecte de mediu din zona afectată de proiect ;

2.4.5 Investigaţii privind opinia publică Procese verbale a Audierilor publice ; 3. Caracteristica generală a obiectului proiectat

3.1 Destinaţia obiectului proiectat Transportarea şi Epurarea apelor menajere provenite de la liceul teoretic, şcoala primara, grădiniţa de copii, Centrul de sănătate, Fabrica de conserve, casa de cultura, stadion, muzeu, magazine şi intreprinderi de alimenztaţie publică, populaţia care are amplasament in centru satului

1.Memoriu explicativ;

2.Protecţia mediului; 3.Piese desenate;

3.2 Satuluiponenţa proiectului

4.Deviz general, devize locale; Volum de epurare – 75m3/zi; Extindere - 400m3/zi;

CMA: CBO5 - 25mg/l; MS 35 mg/l;

Costuri de exploatare la nivel mediu pentru R.Moldova;

3.3 Indicatori tehnico-economici de bază a proiectului

Suprafaţa maximă necesară pentru staţia de epurare (cu previziunea de extindere): ≤ 10200m2;

1.Descrierea tehnologiei de epurare selectată ; 3.4 Tehnologia propusă în proiect 2. Calculul de conformitate tehnologică a

instalaţiilor fabricate; 3.5 Descrierea volumelor fizice în afara platformei

3.5.1 Reţele de canalizare magistralice Variantul I – 1350 m; Variantul II – 9870m; Variantul III – 13239m;

3.5.2 Reţele apă 720m 3.5.3 Reţele gaz nu 3.5.4 Reţele electrice Se va concretiza de beneficiar 3.5.5 Reţele telefonie Se concretizează de beneficiar

3.6 Descrierea volumelor fizice în interiorul platformei

3.6.1 Reţele canal în interiorul platformei Conform calculelor 3.6.2 Camera de recepţie şi uniformizare a

apelor uzate Conform calculelor

3.6.3 Camera de grătare Conform calculelor 3.6.4 Deznisipătoare Conform calculelor 3.6.5 SBR-reactoare Conform calculelor 3.6.6 Platforme de nămol Conform calculelor


87

3.6.7 Lacuri (iazuri) biologice Conform calculelor 3.6.8 Staţie de dezinfectare Conform calculelor 3.6.9 Transformator de tensiune Conform conditiilor tehnice RED CENTRU 3.6.10 Reţele de deversare a apelor epurate Se concretizeaza in proiectul de executie 3.6.11 Deversor al apelor epurate în emisar Conform calculelor 3.7 Volumul investigaţiilor topografice Varianta I =3,6 ha;

Varianta II = 20.24 Varianta III = 26.97

3.8 Volumul investigaţiilor geologice Numărul de şurfuri cu adîncimea pînă la 3,0m – 3 buc la 1 km;

4. Cerinţele generale privind soluţiile de proiect 4.1 Planul general şi amenajarea teritoriului Măsuri de restabilire a drumurilor şi terenurilor

afectate, cu aducerea pînă la starea reală de înaintea intervenţiei.

4.2 Soluţii tehnologice şi utilaj (descriere succintă)

Varianta I - Tehnologie clasică; Varianta II - Tehnologie ZUC;

4.3 Exigenţele faţă de dotarea tehnică, soluţiile constructive, materialele construcţiilor portante şi de finisare incluse în proiect

Se vor coordona cu beneficiarul şi organele de control. Inclusiv:

1. Să fie accesibile pe piaţa naţională; 2. Să corespundă cerinţelor de calitate privind

exploatarea durabilă a sistemului; 3. Produsele să fie certificate în R.Moldova ;

4.4 Exigenţe privind protecţia mediului În conformitate cu legislaţia şi normativele ecologice în vigoare pe teritoriul r.Moldova

4.5 Cerinţe de coordonare preliminară a soluţiilor cu organizaţiile cointeresate

1. Inspectoratul Ecologic al raionului Anenii Noi; 2. Centrul de Sănătate Publică al raionului Anenii

Noi; 3. Arhitectul şef al raionului Anenii Noi;

4.6 Cerinţe faţă de oformarea documentaţiei de proiect :

Limba expunerii Numărul de exemplare

Limba română; 4 (Patru) .

5 Condiţii speciale 5.1 Indicaţii priind executarea în cadrul

proiectului de execuţie a investigaţiilor inginereşti, materialelor şi desenelor de execuţie suplimentare

1.Rîdicări geodezice în scara 1:500. 2.Ridicări geologice pe traseul conductelor de

canalizare şi a terenului de amplasare a staţiei de epurare a apelor menajere;

5.2 Coordonarea Proiectului de execuţie cu organele administraţiei centrale şi locale:

1. Centrului de Sănătate Publică a raionului Anenii Noi ;

2. Inspecţia Ecologică a raionului Anenii Noi; 3. Expertiza Ecologică de Stat ; 4. Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat ; 5. Serviciul de Verificare şi Expertizare a

Proiectelor în Construcţii ; * Prevede deversarea apelor epurate în pîrăul fără nume care curge în nemijlocita apropiere de locul

selectat pentru amplasarea staţiei de epurare; ** Prevede condiţia organelor de resort de a deversa apele epurate în lacul amplasat în aval de

localitate.


88

Analiza costurilor estimative pentru lucrările de proiectare pentru varianta I

“Renovarea sistemului de canalizare a liceului din s.Ţînţăreni” Tabelul 46 Nr.d/o Denumirea lucrărilor de proiectare § Kmicş UM Cost, lei 1 Ridicari topografice, 3,6ha lei 17280 2 Staţie de pompare canalizare, 3m3/h; 49-9,

pct.1-3 0,73 lei 24397

3 Staţie de epurare biologică, 15m3/zi; 49-19, pct.1

0,97 lei 53733

4 Reţele de canalizare sub presiune, 1,3km; 49-22, pct.1

1,0 lei 9000

5 Preţ total 104410 6 Beneficiu, 6% 6264 7 Total beneficiu 110674 8 TVA 18445 9 Total Lucrare 129119

Preţurile sunt elaborate în baza “Сборник цен на проектные работы” раздел 49 Водоснабжение и

канализация, Москва 1990.

studiul de fezabilitatetintareni

Documents