apraxia.agnozia

8/9/2019 apraxia.agnozia

1/24

Afazia Definitie

Criterii de evaluare

Tipuri Exemple

Apraxia Definitie

Tipuri Localizare cerebrala

Exemple

Agnozia

Definitie Actul perceptiv – faze

Tipuri

Exemple


2/24

Apraxia

Def: incapacitatea de a efectua in mod voluntar miscarisau anumite miscari in prezenta conservarii motricitatii,sensibilitatii, coordonarii capacitatilor de intelegere a

limbajului


3/24

Liepman distinge trei tipuri de apraxie:

Apraxie ideatorie

Apraxie ideomotorie

Apraxie melokinetica


4/24

Apraxia ideatorie

Definita ca o incapacitate de a realiza o succesiune de acte pentru aatinge un scop, desi fiecare act in parte poate fi executat

Pierderea schemei actiunii (nu mai stie cum se foloseste), un deficitde planificare, de manuirea corecta a obiectelor

O incapacitate de a realiza secvente complexe de miscari din cauzaunei programari incorecte a intregii secvente

Afecteaza ambele maini in maniera similara

Caracteristic: actiuni absurde (ia cheia si o baga in gura apoi ofreaca de fata, incearca sa scrie cu un cutit)

Localizare: leziuni ale extremitatii posterioare a primelor douacircumvolutiuni temporale si ale plicii curbe Este bilaterala cand leziunea este in stanga si unilaterala in leziunile

emisferului drept


5/24

Apraxia ideomotorie Efectuare actiunilor simple este tulburata numai la comanda, pe cand

actiunile motorii automate si reflexe se executa de cele mai multe orinormal; o disociatie automatico-voluntara

Este cea mai frecventa dintre apraxii; prezervarea gesturilor familiare

Bolnavul are in minte planul actiunii, il cunoaste, poate sa descrie cetrebuie sa faca pentru a-l executa

Tulburare a functiei gestice intotdeauna accentuata de situatia de

examen care priveaza pacientul de spontaneitatea sa; intelegerea esteconservata

Poate fi testata prin imitarea gesturilor aleatorii ale examinatorului sau prin simularea folosirii unor obiecte

Localizare: leziunile corpului calos (unilaterala)

Regiunea parietala, girus supramarginal si portiuni din parietalaascendenta

Leziuni frontale sau subcorticale


6/24

Apraxia melokinetica

O tulburare a formulei kinetice pentru miscarile intentionaleafectand toate formale de miscare, interesand in special miscarilerapide, fine, distale

Miscarile sunt grosolane, simple, mutilate - pacientul nu poaterealiza miscari complexe precum cusutul, crosetatul, cantatul lainstumente

O apraxie inervatorie periferica a segmentului – predominantmuschii mainii

Dificil de diferentiat de efectele unui sindrom piramidal sauextrapiramidal moderat

Localizare: In ariile motorii


7/24

Testarea apraxiei ideomotorii si ideatorii

Testul tipic: in fata bolnavului se aseaza un ciocan, o perie de

dinti, o foarfeca, o guma, un lacat cu cheie, o lumanare cu o cutie

de chibrituri – pacientul este rugat sa ia fiecare obiect pe rand in

mana si prin cuvinte si gesturi sa arate cum se intrebuinteaza

Complexe: a simula ca se conduce un automobil, a simula ca se bate la usa, a simula ca se indoaie si se desface o hartie, a simula

ca se aprinde o tigara, a simula ca se canta la pian

Membre superioare: a strange pumnul, a face salutul militar, aspune la revedere, a se scarpina in cap, a pocni din degete


8/24

Apraxia constructiva

Dificultatea de a aprecia si de a analiza relatiile spatiale si de a

executa constructii mai simple sau mai complicate (nu poate

ansambla piese izolate, nu poate construi)

Evidenta mai ales in desen : se cere bolnavului sa deseneze un arc, o

cruce, un om, o bicicleta, figuri geometrice, figuri in perspectiva.

Leziuni in jumatatea posterioara a emisferelor drepte


9/24


10/24

Apraxia buco-faciala

Bolnavul nu poate executa miscari voluntare ale musculaturii fetei si

gurii la cerere

Bolnavul este pus sa: inchida/deschida ochii (apraxia pleoapelor), sa

scoata si sa dirijeze limba in diferite directii, sa fluiere, sa sufle, sa

plescaie, sa arate dintii, sa imite sarutul, etc. Localizare:

Leziune frontala sau operculara centrala sau leziuni ale portiunii

anterioare a insulei

Leziuni unilaterale ale creierului – tulburari bilaterale bucofaciale – ex.

Afemie expresiva cu pertubatii ale inervatiei voluntare


11/24

Apraxia trunchiului Bolnavul nu poate executa miscari voluntare ale musculaturii

trunchiului si membrelor inferioare Bolnavul este rugat sa se intinda in pat, sa treaca din decubit dorsal in

decubit lateral

Cauze/ Localizare: tumori ale spleniului corpului calos care intereseaza

unii sau ambii lobi frontali; boala Pick cu importanta atrofie frontala

Apraxia mersului O tulburare a mersului in absenta unei pareze a membrelor inferioare,

ataxiei sau unor tulburari de sensibilitate

Cauze/ Localizare: leziuni ale lobilor frontali, in special in tumori cu

invadare anterioara a corpului calos; leziuni subcorticale ale regiunii

prefrontale


12/24


13/24

Agnozia

Def: dificultate sau imposibilitate de a recunoaste obiecteledin lumea inconjuratoare in absenta unor tulburari alefunctiilor elementare senzitivo-senzoriale in domeniul in carese exercita agnozia si in absenta unui deficit intelectual generalsi a unor tulburari psihice.

O tulburare care afecteaza procesul de perceptie dincolo deregiunea corticala senzoriala;

Tulburari de recunoastere care iau nastere in urma unor prelucrari defectuoase ale mesajelor care vin pe unul dintrecanalele informationale.


14/24

Etapele realizarii procesului perceptiv

1. etapa perceptiva: se refera la caracteristicile stimulului(intensitate luminoasa, angularitate, profunzime, culoare,natura intermitenta a stimulului).

2. etapa de integrare a trasaturilor elementare – tine cont de

simultaneitatea caracteristicilor, de relatia lor temporala sispatiala, de miscarea lor, de diferentierea fond/figura.(afectata in agnosia aperceptiva)

3. etapa asociatiilor intermodale si de comparare a perceptiei cu stocul de imagini vizuale stocate in memorie –

presupune asocierea de sens imaginii (afectata in agnosiaasociativa)


15/24

Agnozia tactila

Bolnavul nu poate identifica cu ochii inchisi un obiect pe care-l tine

in mana Dificultati in recunoasterea formelor, texturii, greutatii si

dimensiunilor (astereognozie)

Se insoteste de obicei de mici tulburari de sensibilitate de tip cortical

(ahilognozie, tulburari in localizarea topografica a stimului tactil,largirea campurilor Weber)

Poate fi simulata de tulburarile de sensibilitatea periferica, de pareza,

ataxie sau apraxie, afazie

Tipuri: amorfognozia (nu recunoaste marimea, forma, caracteristicile

spatiale), ahilognozia (nu recunoaste textura materialului), asimboliatactila (nu recunoaste obiectul)

Localizare:

Circumvolutie postcentrala, lobii parietali, emisfera ipsilaterala


16/24

Agnozia auditiva

O tulburare la nivelul prelucrarii stimulului in scoarta imediat dupa

receptia lui si inainte de a deveni constient

Agnozii

auditive verbale (“surditate verbala pura”),

auditive non-verbale (nerecunoasterea unor sunete familiare),

pentru muzica auditive afective,

surditate corticala (distructia bilaterala a corexului auditiv primar)

Testare: i se cere bolnavului sa recunoasca vocile diferitelor persoane,

sa localizeze in spatiu sursa zgomotelor, sa recunoasca plansul unui

copil, stranutul, etc., sa indice cel mai intens dintre doua sunete, sa

recunoasca ritmuri, prozodia, sa recunoasca tipul sunetelor.

Localizare: jumatatea posterioara a primei circumvolutii temporale si

parte din cea de-a doua circumvolutie temporala a emisferei

dominante


17/24

Agnozia vizuala

Descriere: bolnavul vede un obiect care i se arata, dar nu poate

distinge caracterul si semnificatia lui, nu-l poate numi, nu poatearata cum se intrebuinteaza si nu-si poate aminti daca l-a mai vazut

vreodata

Tipuri:

agnozia vizuala aperceptiva agnozia vizuala asociativa

afazia optica

agnozia culorilor

agnozia vizuospatiala alexia agnozica

prosopagnozia

simultagnozie


18/24

Agnozia vizuala aperceptiva

Incapacitate de a recunoaste stimulii vizuali din cauza unui deficit

in manipularea informatiei ce se situeaza dincolo de perceptiavizuala;

Percep elementele care formeaza obiectul, le pot numi si descrie,insa nu le pot combina intr-o imagine unitara, intr-o singura“perceptie”

Nu pot copia si nici imperechea intre ei forme si obiecte Sunt tulburate mecanismele de detectare a formei si unghiurilor

care intervin in modelarea stimulului

Nistagmusul optocinetic, discriminarea luminozitatii si a culorilor pot fi prezervate

Cauze/ Localizare: intoxicarea cu monoxid de carbon

leziune distructiva a lobului parietal drept postinferior

leziuni occipitale si a zonelor adiacente


19/24

Agnozia vizuala asociativa

Imposibilitatea de a numi, descrie si /sau de a indica intrebuintarea

unui obiect perceput vizual

Integrarea elementelor perceptive insa nu poate fi identificat

vizuo semantic pattern-ul integrat

Perceptia a fost corect efectuata dar stimulul este prost imperecheat

sau rau etichetat

Afectata legatura intre obiectul perceput si informatiile

inmagazinate despre acest obiect

Pacientii cauta activ indici tactili, auditivi sau olfactivi care-i pot

ajuta sa recunoasca obiectele si au tendinta sa atinga spontan

stimulii ce trebui identificati Pot copia desene; au performante mai bune in indicarea obiectelor

decat cei cu agnozie aperceptiva

Localizare:

Zona occipito-temporala, uni/ bilaterala


20/24

Teste comparative

Aperceptiva Asociativa

Denumire de obiecte - -

Desemnare de obiecte - +

Copiere - +

Desen la comanda + +

Imperechere de obiecte

identice- +

Imperechere categoriala - -


21/24

Afazia optica Este un sindrom apropiat de agnozia vizuala, denumirea si indicarea

pe intrare vizuala sunt deficitare

Pacientul poate recunoaste stimulul insa printr-o disconexiune vizuo-

verbala centrii limbajului nu primesc decat o informatie vizuala partiala, ceea ce da nastere unui comportament confabulatoriucaracteristic; un deficit anomic.

Agnozia culorilor

Acromatopsia – pierderea simtului cromatic, uneori restransa

la un hemicamp vizual Pacientii nu pot numi sau imperechea culorilor si percep mediul

inconjurator intr-o nuanta de cenusiu

Testare: sa numeasca culorile vazute, sa arate culorile cerute deexaminator, sa sorteze un lot de culori dupa diferite criterii, sa

recunoasca imagini necorespunzator colorate. Localizare:

Leziunile cortexului occipital infero-median, implicand in specialgirusurile lingual si fuziform


22/24

Agnozia vizuospatiala

Presupune o dificultate de a intelege sau reproduce cele mai simplerelatii spatiale

Nu mai exista o detasare clara a obiectului de fond si de alte obiecteinvecinate

Pacientii nu pot copia, nu pot desena din memorie, nu pot construi bi-sau tridimensional

Localizare si semne clinice asociate:

In sindromul parietal de emisfera dreapata (nedominanta) impreuna cuneglijarea hemispatiului stang, dezorientare dreapta-stanga, apraxie deimbracare, topografo-agnozie

Alexia agnozica

Bolnavul nu este capabil sa citeasca un text, desi scrisul spontan si la

dictare sunt normale, fara ca el sa poata citi ceea ce a scris Localizare /Cauze:

Leziuni unilaterale ale celei de a doua si a treia circumvolutiuni occipitaleale emisferei dominante

Leziunea partii posterioare a corpului calos


23/24

Prosopagnozia

Agnozia pentru fizionomii

Bolnavul nu mai recunoaste persoanele, nici chiar pe cele mai

apropiate din jurul lui

Este o tulburare de sinteza, bolnavii putand in cele din urma

recunoste persoana dupa diferite detalii (buze, sprancene, timbru

vocal, etc.)

Localizare: Girusul parahipocampic drept

Simultagnozia

Bolnavul, desi recunoaste cateva elemente izolate dintr-o

reprezentare grafica mai complexa, nu poate grupa elementeleizolate intr-un tot semnificativ

Pacientul sare de la o imagine elementara la alta fara a suprinde

relatia dintre ele, nu poate surprinde “idea generala”

Localizare/ Cauze: leziuni parieto-occipitale


24/24

apraxia.agnozia

Documents