8/17/2019 asem.ro

1/26

BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEIECONOMICO-FINANCIARE

1.1 Analiza economico-fînanciară în mecanisml con!cerii

Procesul de conducere nu se poate baza pe rutină şi intuiţie ci pe o analizăştiintifică, pe o cunoaştere temeinică a situaţiei date, o identificare avulnerabilităţilor şi oportunităţilor de dezvoltare.

întreprinderea este o organizaţie socială, cu o structură şi dinamicăspecifică, fapt ce determină şi complexitatea actului decizional. Ca activitate

 practică, analiza economico-fînanciară are un caracter permanent, indiferent desubiectul care o efectuează deoarece prin valorificarea informaţiei furnizate desistemul şi politicile contabile, se pot formula concluzii pertinente asupraansamblului activităţii sau segmentelor acesteia.

Pe baza analizei, factorul uman formulează concluzii prin care se dirieazăefortul astfel înc!t efectele să fie maxime, satisfac!nd prin aceasta cerinţele

 proprietarilor capitalurilor investite.

1." Delimi"ări conce#"ale #ri$in! analiza economico-fînanciară

#naliza $conomico-%inanciară studiază mecanismul de formare şimodificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elementecomponente, în părţi simple şi prin stabilirea factorilor de influenţă. &escompunerease face în trepte, de la complex la simplu, în vederea identificării cauzelor finalecare explică o anumită stare de fapt, un anumit nivel de performanţă sau o anumităevoluţie a lor '%ig. 1.1(.

8/17/2019 asem.ro

2/26

Fenomenl %

&

R $lemente ).1 * +)."+ %actori de grad *

%actori de grad **

Cauze finale

Fi'( &(& )c*ema !esfă+rării analizei economico-fînanciare&(

 Elementele=  părţi componente ale fenomenului analizat. Factorii = forţe motrice care provoacă, determină un

fenomen, un rezultat.Cauzele finale = împreurări care în anumite condiţii explică

apariţia unui fenomen, starea şi evoluţia acestuia.

#naliza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurseşi al rezultatelor obţinute. &e asemenea, trebuie luate în considerare relaţiile structural-funcţionale şi a celor cauză-efect. Complexitatea analizei economico-fînanciare decurge şi din faptul că în economie există următoarele situaţii

acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite/ aceeaşi cauză poate produce efecte diferite/

efecte diferite se pot combina d!nd o rezultantă a complexului de factori sau forţe/ complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci şi calitatea lui/ în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le-a avut nici un element al fenomenului.

1A. Gheorghiu (coordonator) / Analiza activităţii economice a

întreprinderilor / EDP/ !ucure"ti/1#$%.

8/17/2019 asem.ro

3/26

1.) Probleme principale privind bazele teoretico-metodologice ale analizeieconomico-financiare

1.3.1 Tipologia analizei economico-financiare şi a factorilor de

influenţă; Conţinutul procesului de analiză economico- fînanciară

Tipologia Analizei Economico-inanciare

#naliza economică poate fi clasificată în mai multe tipuri în funcţie dediferite criterii, astfel

I, &upă raportul între momentul în care se efectuează analiza şi cel aldesfăşurării fenomenului

 A! analiza post-factum sau post operatorie, 'analiza realizării obiectivelor(/ "! analiza previzională sau prospectivă.

II, &in punct de vedere al însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitativeale fenomenelor

 A! analiza calitativă/ "! analiza cantitativă.

III, &upă nivelul la care se desfăşoară analiza A! analiza microeconomică/

 "! analiza macroeconomică.

I, &upă modul de urmărire în timp a fenomenelor A! analiza statică/ "! analiza dinamică.

, &upă criteriile de studiere a fenomenelor A! analiza te0nico-economică/ "! analiza economico-fînanciară/C! analiza financiară.

I, în funcţie de delimitarea obiectului analizat A! analiza pe ramuri, analiza pe unităţi organizatorice 'întreprinderi, grupuri de

întreprinderi, 0oldinguri(/ "! analiza pe probleme 'cifra de afaceri, rentabilitate, etc(.

Ca disciplină independentă în planul de învăţăm!nt, care şi-a delimitatobiectul în procesul de formare a specialistului economist, analiza economico-financiară răspunde unor necesităţi practice, fiind ancorată în realităţileîntreprinderii. #ceasta, pe baza informaţiei existente, cercetează rezultatele obţinute,

8/17/2019 asem.ro

4/26

factorii care le-au determinat şi concordanţa acestora cu criteriile de eficienţă,evidenţiind posibilităţile de sporire a performanţelor întreprinderii.

Conţinutul procesului de analiză economico-financiară

Procesul de analiză economico-financiară reprezintă inversul evoluţiei realea fenomenului. #naliza porneşte de la rezultatele procesului înc0eiat către elementeşi factori, cuprinz!nd următoarele etape

1( &elimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte,fenomene, rezultate. &elimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu,calitativ şi cantitativ/

"( &eterminarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.&escompunerea în elemente presupune o analiză structurală. %actorii seurmăresc în mod succesiv, trec!nd de la cei cu acţiune directă la cei cuacţiune indirectă, p!nă la stabilirea cauzelor finale 'Primare(/

)( tabilirea factorilor presupune şi determinarea corelaţiei dintre fiecarefactor şi fenomenul analizat, c!t şi a corelaţiei dintre factorii careacţionează/

2( 3ăsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori, se utilizează analizacantitativă pentru cuantificarea influenţelor, a rezervelor interne, aaprecierii c!t mai exacte a rezultatelor/

4( intetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile şi aprecierileasupra activităţii din sfera cercetată/

8/17/2019 asem.ro

5/26

Clasificarea factorilor de influenţă a fenomenelor economice

%iecare întreprindere, indiferent de tipul, profilul de activitate şi localizareaei se confruntă cu o multitudine de factorii care formează mediul de afaceri.

5elaţiile de interacţiune dintre firmă şi societate sunt reciproce şi extrem decomplexe, ele put!nd fi puse în evidenţă cu autorul %ig 1."

3anagerii întreprinderii nu o pot administra cu succes fără a ţine cont defactorii care decurg din relaţiile de intercondiţionare reciprocă dintre întreprindere şimediul extern, cum ar fi factori te0nici, te0nologici, economici, sociali, politici,

 uridici psi0ologici, demografici etc.

" 6.#. teiner, 7.%.teiner89usiness, 6overnment and ociet:83c 6ra;->1

 ? ? 5elaţii indirecte. .. . . . / Fi'( &(/ Rela0iile !e in"erac0ine !in"re firmă +i socie"a"e

8/17/2019 asem.ro

6/26

8/17/2019 asem.ro

7/26

#ceşti factori acţionează de regulă nu izolat, ci interdependent, corelat, într-un sistem de legături înc0egate. *dentificarea lor necesită cunoaşterea precisă a căide formare a rezultatului, a legăturilor cauzale ale acestuia.

Clasificarea factorilor se poate face în funcţie de mai multecriterii#

*(  După natura lor:@ te0nici, te0nologici, organizaţionali, economici, social-politici,

demografici, psi0ologici, biologici, naturali etc.**(  După caracterul lor într-o anumită relaţie de cauzalitate:

@ factori calitativi/@ factori cantitativi, care sunt purtătorii materiali ai celor calitativi/

@ factori de structură, care intervin atunci c!nd rezultatul analizei se referă lamăsuri agregate 'compuse din mai multe elemente(.

***(  După modul cum acţionează:@ factori cu acţiune directă, care îşi exercită nemilocit influenţa asupra

fenomenului analizat/@ factori cu acţiune indirectă 'de gradul ",),..n(, care acţionează asupra

fenomenului analizat, prin intermediul altor factori.*A( în funcţie de activitatea întreprinderii:

@ factori dependenţi de activitatea întreprinderii/ sunt cei care îşi au origineaîn eforturile depuse de întreprindere pentru economisirea tuturor categoriilor de resurse. &e exemplu, sc0imbarea structurii producţieidepinde de activitatea întreprinderii.

@ factori independenţi de activitatea întreprinderii.A(  După gradul de sintetizare:

@ factori simpli, care nu pot fi dezmembraţi/@ factori complecşi,care sunt determinaţi de o serie de alţi factori

simpli sau complecşi.A*( După izvorul acţiunii lor:

@ factori interni 'endogeni(, care îşi au originea în interiorulîntreprinderii 'de exemplu organizarea internă a producţiei,ritmicitatea producţiei, raţionalizările în producţie etc(/

@ factori externi 'exogeni(, care îşi au originea în mediul externîntreprinderii 'de exemplu modificarea cursuluide sc0imb,concurenţa, inflaţia etc.(

A**(  După stadiul circuitului economic:@ factori specifici aprovizionării/

8/17/2019 asem.ro

8/26

@ factori specifici producţiei/@ factori specifici v!nzării producţiei etc.A***(  După posibilităţile de previziune:

@ factori previzibili 'cerţi sau determinabili(, care acţionează în cadrul unor procese controlate de conducerea întreprinderii.

@ factori imprevizibili 'aleatori(, care acţionează necontrolat, caurmare a unor abateri de la desfăşurarea normală a unor proceseeconomice sau sub impulsul unor forţe din afară.

*B( După intensitatea acţiunii lor:

@ factori dominanţi 'factori c0eie(/ sunt cei a căror influenţă este 0otăr!toareîn obţinerea rezultatelor/@ factori secundari, cei a căror influenţă nu este 0otăr!toare în obţinerea

rezultatelor.

1.3.$ %olul analizei în e&aluarea şi reglarea performanţelor economico-

 financiare ale întreprinderii 

$timologic, diagnosticul înseamnă capacitatea de discernăm!nt, iar într-oaccepţiune sintetică, analiza diagnostic presupune reperarea simtomelor, adisfuncţionalităţilor unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi a responsabilităţilor,

identificarea cauzelor disfunctionalităţilor, elaborarea unor planuri de acţiune prin acăror aplicare practică se asigură redresarea şi ameliorarea performanţelor.

$fectuarea diagnosticului unei firme poate fi motivată nu numai de situaţiaîn care aceasta are dificultăţi, respectiv disfuncţionalităţi, ci şi atunci c!nd, aşa cumspune 7ean Pierre 0ibaut, Dîntreprinderea are o bună stare de sănătateD dar sedoreşte îmbunătăţirea performanţelor ei. &eoarece prin analiza economico-financiară se stabilesc punctele tari şi slabe din activitatea unei firme dar şi măsurilece urmează a se aplica pe termen scurt şi lung pentru atingerea anumitor obiective

 propuse, analiza diagnostic constituie o parte componentă a managementuluistrategic al întreprinderii.

în general, în funcţie de scop, diagnosticul poate fi restr!ns la anumite

 probleme sau extins în accepţiunea de diagnostic global. &e exemplu, în analizadosarului de credit întocmit de către bănci, accentul este pus pe capacitatea de platăa întreprinderii, fără a exclude şi alte aspecte ale activităţii financiare.

&iagnosticul rezumat la o anumită problemă economico-financiară a firmei,folosit în practica managerială curentă, se efectuează mai ales c!nd se semnaleazădisfuncţionalităţi în activitatea acesteia. C!nd întreprinderea se confruntă cudificultăţi grave se impune un diagnostic complex, global.

8/17/2019 asem.ro

9/26

în concluzie, analiza economico-financiară are un rol fundamental înevaluarea, reglarea şi ameliorarea performanţelor economico-fînanciare aleîntreprinderii. &e aceea, aceasta constituie baza studiilor de fezabilitate şi a celor deevaluare economică a întreprinderilor.

#naliza economico-financiară, aşa cum s-a menţionat anterior, ca activitate practică, are un caracter permanent, indiferent dacă se realizează de către uncompartiment în cadrul firmei, sau de către societăţi specializate de consultanţă,audit etc.

1.3.3 'etode şi te(nici utilizate în analiza economico-financiară

în cadrul analizei economico-fînanciare se utilizează mai multe metode şi procedee specifice sau împrumutate din alte ştiinţe. #cestea se pot grupa în "categorii

1( metode ale analizei calitative/"( metode ale analizei cantitative.

1! 3etode şi te0nici de analiză calitativă

1.1 &iviziunea şi descompunerea rezultatelor.1." Comparaţia.1.) tabilirea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului.

1.2 3odelarea fenomenelor economice.1.4 *nterpretarea rezultatelor.1.E 6eneralizarea sau evaluarea rezultatelor.

1.1 )i&iziunea şi descompunerea rezultatelor 

&iviziunea şi descompunerea rezultatelor şi a abaterilor lor sunt demai multe feluri

a( diviziunea după timpul de formare a rezultatelor/ b( diviziunea după locul de formare a acestora /c( descompunerea pe părţi, elemente, factori şi cauze.1.$ Comparaţia

Frice rezultat al activităţii firmei se analizează şi apreciază nu ca o mărimeimportantă în sine, ci în raport cu un criteriu, bază de comparaţie. în cazul oricăreiîntreprinderi, există posibilitatea utilizării următoarelor criterii de comparaţienivelul obiectivelor programate, rezultatele perioadei 'perioadelor( precedente,rezultatele altor întreprinderi concurente, rezultatele unor întreprinderi din alte ţări,normative, standarde etc.

ipuri de comparaţii

8/17/2019 asem.ro

10/26

comparaţii în timp/ comparaţii în spaţiu/

comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit 'program, norme, standarde,etaloane, valori de normalitate, niveluri stabilite de structuri specializate

 bancare, statistice, agenţii etc.(/ comparaţii cu caracter special.

$ste obligatoriu să se asigure comparabilitatea datelor, ele trebuind să aibăun caracter omogen, să fie exprimate într-un etalon unic şi să fie determinate după ometodologie unitară.

1.3 *ta+ilirea sistemului factorial-cauzal al e,plicării fenomenului 

Presupune stabilirea factorilor care determină formarea şi modificarearezultatelor, precum şi a relaţiilor structural-functionale dintre elementelefenomenului economic. $ste foarte importantă cunoaşterea naturii fiecărui factor 'cantitativ, de structură şi calitativ( pentru ca sistemul să fie realizat logic şi pe bazereale în funcţie de principiul condiţionării, corelării.

1. 'odelarea fenomenelor economice

3odelul este o reprezentare simplificată a realităţii. 3odelul, în analiză,este unul economico-matematic, exprimat sub formă de ecuaţii, inegalităţi, corelaţii

dintre indicatori, funcţii de producţie etc.ipologia modelelor modele imitative sau iconice/ modele analogice/ modele simbolice.

&intre modelele analogice, graficele sunt frecvent utilizate în teoria şi practica economică pentru vizualizarea fenomenelor economice

ipuri de graficeo cronograma/o !ia'rama 1!ia'rama c / $aria2ile3 sec"orială3 c coor!ona"e #olare3 c

2are sim#le sa asocia"e,

o *is"o'rama sa "a2ell !e #ene"ra0ie e"c(

Mo!elele sim2olice se bazează pe utilizarea simbolurilor 'litere, cifre( înreprezentarea fenomenelor şi a raporturilor dintre ele. *n general, acestea iau formaunor ecuaţii sau inecuaţii matematice. în analiza economico-financiară prevaleazămodelele simbolice. #cestea pot fi modele de corelaţie 'deterministe şi aleatorii(,aditive, multiplicative, balanţiere, de raport, combinate.

8/17/2019 asem.ro

11/26

3odelele trebuie astfel construite înc!t să exprime corect legătura dintrefactori şi fenomene şi să existe concordanţă deplină între legătura formal-matematică şi cea logic-economică.

$! 'etode de analiză cantitati&ă

#ceste metode permit comensurarea acţiunii fiecărui element sau factor asupra rezultatului analizat, prin care se dă finalitate de mărime şi sens legăturilor cauzale, de a reliefa factorii cu acţiune mai importantă asupra rezultatelor şi de aaprecia măsura în care au fost folosite resursele întreprinderii.

Pentru separarea influenţelor factorilor se utilizează diferite metode, înfuncţie de forma matematică pe care o îmbracă relaţiile dintre factori.

3etode utilizate

".1. *ndicatorii economico-financiari.".". In!icii - ca me"o!ă !e e4#rimare a !inamicii fenomenli economico-

financiar(

".). Coeficien0ii 1!e s"rc"ra3 ec*ili2r3 eficien0ă,(".2. 5atele 'ratio sau rating(.

".4. Te*nicile scorrilor 1scorin', ca me"o!ă a analizei !iscriminan"e(".E. Me"o!a s2s"i"irilor în lan0 1me"o!a i"erarii,(".G. 3etoda calcului matricial.

".H. 3etoda #9C".>. 3etodele cercetării operaţionale 'programare, te0nicile ocurilor, simularea

etc.(.".1I. 3etodele analizei regresionale.".11. 3etodele sociologice.

".1. *ndicatorii economico-flnanciari - forma de exprimare concentrată ainformaţiei.

$xemplu

C# J 3 K *Lv  p,undeC# J cifra de afaceri/3 J mărfuri v!ndute/Lv J produsele v!ndute/

 p J preţul de v!nzare 'exclusiv A#(.

8/17/2019 asem.ro

12/26

".". *ndicii, reprezintă o metodă frecvent utilizată în analiza fenomenelor economico - financiare. Cu autorul lor se stabileşte dinamica faţă de o bazăfixă sau în lanţ, se construiesc ritmuri, se fac aprecieri asupra evoluţiei

 performanţelor, a capacităţii sistemului de a evolua într-un context dat.

".). Coeficienţii 'ratele( de structură, ec0ilibru şi eficienţă

5eprezintă o metodă de mare utilitate în diagnosticarea fenomenelorîntreprinderii, a performanţelor lor.

Coficienţii de structură se determină prin raportarea unei componente la

ansamblul fenomenului cercetat

Mi J @ e i

* ei NundeM/ J coeficient de structură/ei J elementele componente ale fenomenului, rezultatului.

8/17/2019 asem.ro

13/26

Coeficienţii de eficienţă rezultă din compararea eforturilor depuse curezultatele obţinute sau invers

 O $fect O$fortM e ? -- -- / M e ? ----------

$fort $fect

undeM e J coeficient de eficienţă.

$xempluP

5 f  ? ?- 1II,f  Mpr 

unde5fJ rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu/Pn J profitul net/MprJ capitalul propriu.

Coeficienţii de ec0ilibru se determină ca raport între două mărimicomparabile, cu semnificaţie în termeni de ec0ilibru economic sau financiar. &eexemplu

MpM ?------,

Mp K *

undeM J coeficientul 'rata( autonomiei financiare/Mp J capitalul propriu/

* J împrumuturile pe termen mediu şi lung.

".2.5atele

5eprezintă un raport între două mărimi comparabile logico- economic. $lesunt larg răsp!ndite în literatura şi practica dindomeniul analizei economico-financiare, adiagnosticării şi evaluării activităţii întreprinderilor.

&e exemplu

Q ?* OOOOOOOOO B Lc

BL p- B Lc 5 ?   1II,

8/17/2019 asem.ro

14/26

/(5( Me"o!a s2s"i"irilor în lan0 1me"o!a i"erării,

unde5c J rata rentabilităţii resurselor consumate/ L J cantitateav!ndută/ c J costul pe unitate de produs/ p J preţul mediu dev!nzare pe produs.

*nterpretarea ratelor trebuie făcută cu prudenţă în funcţie de fiecare termenal raportului.

5atele, ca metodă de măsurare a fenomenului economico-financiar pot figrupate în

@ ra"e !e s"rc"ră6@ rate de gestiune/@ rate de ec0ilibru/@ ra"e !e eficien0ă(

".4. e0nicile scorurilor 'scoring(, ca metode ale analizei discriminante

corul 'metoda scoring( reprezintă o metodă de analiză discriminantă cucare se operează în mediul extern al întreprinderii, de regulă în bănci. 5eprezintă ofuncţie construită pe baza unui anumit număr de indicatori. &e exemplu, una dinfuncţiile scor cu care operează 9anca %ranţei, utilizează H indicatori, iar valorile eiau la bază observări în timp, pe un număr de ani şi este aplicabilăîntreprinderilor cu

 peste 4II de salariaţi.Primele lucrări privind metodascorurilor au fost realizate în .=.#.,

între anii 1>EE şi 1>EH, iar în %ranţa spre sf!rşitul anilor NGI.%uncţia scor D R D are forma

R J ax1 K bx" K..........K zxn ,undex1 ,......xn J ratele implicate în calcul/a,b,. .. ..z J coeficienţii de ponderare.

#ceste metode se folosesc preponderent în investigarea ec0ilibruluifinanciar, unde nu substituie alte metode, ci le completează.

corul R calculat la nivelul unei firme indică gradul de vulnerabilitate alacesteia, pun!nd în evidenţă existenţa disfuncţionalităţilor/ analiza comparativă a

dinamicii scorului individual cu evoluţia constatată la nivelul sectorului de activitatereflectă predispoziţia firmei la risc într-un anumit mediu concurenţial.

Permite cuantificarea contribuţiei diferitelor elemente sau factori la formareaşi modificarea rezultatului faţă de un nivel de comparaţie.

8/17/2019 asem.ro

15/26

e aplică în cazul în care relaţiile de tip determinist dintre rezultat şielemente sau factorii de influenţă au forma de produs sau raport 'proporţionalitatedirectă sau inversă(. *terarea se face cu respectarea a ) principii

a( aşezarea factorilor se face în ordinea condiţionării lor economice, ceea ceînseamnă ordinea de analiză, adică înt!i factorii cantitativi, şi apoi ceicalitativi 'dacă apar factorii de structură ei intervin imediat după ceicantitativi(/

 b( substituirile se fac succesiv/

c(un factor substituit se menţine ca stare în operaţiile ulterioare.&e exemplu, într-un model de ) factori, fenomenul capătă expresia

S J f 'x( respectiv : J f 'xi , x" , xn(

, # C# Pe$xemplu Pe ? #e------------------? 

e e #e C#

#dică : J x x"  x) ,

unde#e J active de exploatare/C# J cifra de afaceri în preţuri de v!nzare 'exclusiv A#(/Pe J profitul din exploatare aferent cifrei de afaceri.

Cazul teoretic

I, Mo!ell în forma ni #ro!s !e mai ml0i fac"ori7

5 ? a b c

unde

5 J rezultat/

a, b,c J factori de influenţă.a) în mărimi absolute :

Tn care 5  I ? aI  bI  CI şi5i ? ai bi ci

#5 ? 5i ? 5 I

8/17/2019 asem.ro

16/26

/(5( Me"o!a s2s"i"irilor în lan0 1me"o!a i"erării,

epar!nd influenţa fiecăruia din cei ) factori asupra modificăriirezultatului '#5(, relaţiile sunt următoarele

a( influenţa factorului aai  bI cI  ? aI  bI cI  ? 'ai  ? aI(  bI cI

 b( influenţa factorului bar  bi cI -a bI  cI J a 'b - bQ( cQ

c( influenţa factorului ca i 'bi Ci ~ a i bi c 0 =

a i bi (ci -c 0)

b) în mărimi relative:

e are în vedere formula generală a produsului de indici

I R ?  i0 • i2 • i3 !in

IR ——“Tn—i ? 

i00"

în cazul dat, rezultă

5 i n O i a i b i c*5  ? iI "

5 I iII"

unde*5  J indicele rezultatului analizat/ii, i",..., in J indicele factorului respectiv/

# *r J *r - 1II.

a( influenţa factorului ai a - 1II

 b( influenţa factorului bia'ib j = ia ' 0b ~

1QQ) i00a i00

c( influenţa factorului ci a i2 ic i a i2 8i a i21 i c -

& 9 9  ,

i002 i00 i002

5  J a b**.1( unde a J factor cantitativ/ b J

factor calitativ.

în mărimi absolute:

  influenţa factorului aa i O J'a  i a o(

 bI bI bI b( influenţa factorului b

  OOOOO i

 b,  bIai bi

ai !"  J a i U  b o

în mărimi relative

 #* 5 -

=  $ir  -%&  îoo - -a 1II 5   Ii b influenţa factorului aia -1II

 b( influen a factorului b O iQ b unde

a J factor calitativ/ b J

factor cantitativ.

în mărimi absolute: a(

influenţa factorului b

8/17/2019 asem.ro

17/26

1 O 1  b1

 bI

a I O J a  b1  bI I

 b( influenţa factorului aa 1 O J 'a  1 O a I(

 b 1  b 1  b

8/17/2019 asem.ro

18/26

în mărimi relative:

*5  J 1II i b&*5  J *5  -1II

a( influenţa

factorului

 b -1II

i b b( influenţa factorului aia &AA &99

/

 ? x1II

 b

3etoda se aplică şi încazul în care între variabileleunui model există relaţii desumă şi8sau diferenţă1Me"o!a 2alan"ieră,7

5 J a K b - c/&e exemplu &

JiK*-

f,unde& J volumul v!nzărilor/i J stoc iniţial/

* J intrări/f J stoc final.

*nfluenţele factorilor sunt următoarele

1II "

 b

8/17/2019 asem.ro

19/26

1. *nfluenţa stoculuiiniţial

/ -/ i

1

 i

I

". *nfluenţa intrărilorI i - Io

). *nfluenta stocului final-1)f3 -)f:

8/17/2019 asem.ro

20/26

e aplică în cazulexistenţei unor relaţiideterministe de tip produs sauraport între fenomenul analizatşi factorii de influenţă.epararea influenţei factorilor ţine seama de ordinea deintercondiţionare a factorilor,întărind principiile metodeisubstituirilor în lanţ. e poateaplica în toate domeniileanalizei economice, iar  utilizarea calculatoarelor electronice îi conferă un maregrad de detaliere, exactitate şieficienţă.

".H.3etoda #9C*niţiatorul acestei

metode este Pareto. e mai

numeşte şi metoda "I8HI, şi propune o analiză selectivă acomponentelor unui fenomensau rezultat în funcţie de

 poziţia lor în cadrul întregului.e utilizează pentru analizav!nzărilor pe produse,categorii de clienţi etc.

în cazul structuriiv!nzărilor pe produse, curbateoretică presupune existenţa a) subgrupe cu caracteristici

specificeV 1I-14W din numărul de

 produse sau mărfurireprezintă EI-GIW dincifra de afaceri 'zona

8/17/2019 asem.ro

21/26

#(/ deci o subgrupăcare cuprinde foarte

 puţine produse saumărfuri, dar carerealizează o mare partedin cifra de afaceri/

V "4-)IW( din numărulde produse sau mărfuriv!ndute dau "4-)IWdin cifra de afaceri'zona 9(/

V E4-GIWo din numărulde produse sau mărfuridau 1I-14W din cifrade afaceri 'zona C(,deci două subgrupecare dau mai puţin de

 umătate din cifra deafaceri dar careconcentrează

maoritatea produselor comercializate.#ceastă curbă teoretică

are valoare at!t statistică c!t şiindicativă. #stfel, curba realăse compară cu cea teoretică şise deprind concluziilerespective.

".>.3etode ale cercetăriioperaţionale

e utilizează în

adoptarea deciziilor în cazul încare intervin numeroşi factoricare trebuie avuţi în vedere .Clasificare

V metode ale cercetăriioperaţionale

8/17/2019 asem.ro

22/26

deterministe'programare liniară,

 programare dinamică,teoria deciziei, teoria

 ocurilor, metodadrumului critic(/

V metode probabilistice'Xanţurile 3arYov,

 procesele Poisson,teoria firelor deaşteptare, metodaPert(/

V metode simulative'metoda 3onte Carlo,modelul dinamic alsimulării gestionare(.

8/17/2019 asem.ro

23/26

".1I. 3etoda analizei regresionale

e utilizează în cazul relaţiilor de tip stocastic de tip liniar, 0iperbolic, parabolic, exponenţial.

".11. 3etodele sociologice

Cu autorul acestor metode se pun în evidenţă factorii indirecţi sau cauzele prezumtive, ceea ce conduce la obţinerea de informaţii de nuanţă, esenţiale pentrurealizarea unui diagnostic corect şi eficient. 3etodele sociologice cele mai utilizateîn analiza microeconomică sunt metoda c0estionarului şi cea a interviului.

1../nterpretarea rezultatelor 

&upă comensurarea 'cuantificarea( influenţelor elementelor sau factorilor asupra rezultatului economic, se interpretează rezultatele în funcţie de semnificaţialor economică

1.0 eneralizarea sau e&aluarea rezultatelor 

#ceasta reprezintă o metodă calitativă de reunire într-un ansamblu coerent aconcluziilor rezultate din studiul factorial-cauzal al fenomenelor/ se utilizează înraportul de analiză, studiile de fezabilitate şi de evaluare etc.

1.3. *istemul de informaţii - premisă a efectuării analizei economice

*nformaţia reprezintă materia primă de bază pentru analiza economico-financiară. #naliza se bazează pe informaţii şi furnizează la r!ndul ei informaţiinecesare în procesul managerial.

*nformaţia economică provine din două surse importante"1. urse interne întreprinderii principalele informaţii interne, în special

financiare se obţin din documentele de sinteză bilanţul, contul de profit şi pierderi şi anexe. #lte surse interne sunt contabilitatea de gestiune,contractul de management, programele de fabricaţie, normele, legislaţiafiscală şi economică etc.

". urse externe întreprinderii , cum ar fi informaţii privind conunctura pieţei

interne şi internaţionale 'rata inflaţiei, dinamicaP*9, rata do-b!nzii, preţul resurselor etc(, performanţe aleconcurenţei, progresul te0nic în ramura respectivă. *nformaţiile suntasigurate prin

% &.'iculecu / Diagnotic gloal trategic /

Editura Economică / !ucure"ti / 1##*

8/17/2019 asem.ro

24/26

@ reviste, cotidiene, magazine, periodice/@ colocvii, conferinţe, congrese/@ saloane, expoziţii, t!rguri/@ centre de documentare, brevete de invenţii/

@ organisme furnizoare de informaţii de sinteză 'agenţii regionale deinformare ştiinţifică şi te0nică, camere de comerţ şi industrie, institutenaţionale de statistică, organisme de consultanţă, agenţii naţionale decercetare şi informare(/

@ vizite, înt!lniri, relaţii cu clienţii, furnizorii şi concurenţii/

@ cumpărarea şi analiza de eşantioane/@ reţeaua proprie a întreprinderii.Cerinţele care trebuie să fie respectate de informaţie sunt utilitatea,

exactitatea, profunzimea, vec0imea sau v!rsta, valoarea informaţiei şi costul ei.

1.3. *isteme organizaţionale ale acti&ităţii de analiză economico-

 financiară

$xistă mai multe posibilităţi de organizare şi realizare a activităţii de analizăeconomică în funcţie de scopul urmărit şi de subiect. %irmele puternice deţin încadrul lor un compartiment specializat de analiză economico-financiară a căreiresponsabilitate este de a efectua analize economice pe probleme, studii utilizate în

 practica managerială curentă sau de a efectua diagnostice globale.în cadrul firmelor mici care nu dispun de compartimente specializate deanaliză, activitatea de analiză economică este realizată de flecare compartimentfuncţional, pe problemele care intră în competenţa acestora.

#ctivitatea desfăşurată de compartimentul de analiză economico- financiarăconstă în realizarea de rapoarte de diagnosticare pe probleme, analiza pe bază de

 bilanţ în scopul prezentării în cadrul şedinţelor consiliilor de administraţie, respectivadunarea acţionarilor/ diagnostice globale în cazul existenţei disfuncţionalităţilor înfuncţionarea întreprinderii.

&e asemenea, pot efectua analize tematice sau de ansamblu, organismelecreate special pentru soluţionarea unor probleme legate de promovarea de noi

 produse, studierea concurenţei, extinderea sau restr!ngerea unor activităţi, studii defezabilitate etc.

#lte organisme care desfăşoară activităţi de analizăV organele fiscale ale statului, care analizează modul de stabilire a bazei de

impozitare şi de respectare a legislaţiei în vigoare/V unităţile bancare, în special cu ocazia solicitării şi acordării de credite şi

urmărirea rambursării lor/

8/17/2019 asem.ro

25/26

V firme specializate de consultanţă, la solicitarea întreprinderii pentrusoluţionarea unor probleme, efectuarea de studii de fezabilitate, de evaluareetc.

TZ5$9[5*

1. &efiniţi analiza economico-financiară a întreprinderii.

". $numeraţi principalele tipuri de analiză economico-financiare.

). Care este deosebirea dintre analiza cantitativă şi cea calitativă\

2. &efiniţi procesul de analiză economico-financiară şi enumeraţi etapele acesteia.

4. &aţi exemple de factori de influenţă a fenomenelor economice după diversecriterii de clasificare a acestora.

E. Prezentaţi relaţii dintre rezultat şi factori şi identificaţi conţinutul acestora.

G. Care este rolul analizei în evaluarea şi reglarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii\

H. $numeraţi principalele metode de analiză calitativă.

>. în ce constă comparaţia, ca metodă de analiză calitativă\

1I. Care sunt cele mai utilizate metode de analiză cantitativă\

11. $xplicaţi scopul utilizării indicilor, ca metodă de analiză cantitativă afenomenelor economice.

1". *ndicaţi cel puţin trei indicatori de eficienţă economică.

1). &aţi exemple de rate utilizate în analiza economico-financiară şi prezentaţiavantaul utilizării acestora comparativ cu indicatorii exprimaţi în mărimiabsolute.

12. Pentru ce se utilizează metoda scoring\ &aţi exemple de modele utilizate pe plan naţional şi internaţional.

14. în ce condiţii se utilizează metoda substituirilor în lanţ\

8/17/2019 asem.ro

26/26

1E. $numeraţi regulile metodei iterării 'substituirilor în lanţ(.

1G. tabiliţi relaţiile de cuantificare a influenţelor factorilor asupra unui rezultateconomic, exprimate în mărimi absolute, în cazul utilizării metodei iterării.

1H. Care sunt limitele metodei iterării\

1>. C!nd se utilizează metoda balanţieră\

"I. $xplicaţi conţinutul şi utilitatea practică a metodei #9C 'Pareto(."1. în ce constă generalizarea sau evaluarea rezultatelor ca metodă de analizacalitativă\

"". $numeraţi principalele surse de informaţii utilizate pentru efectuareaanalizei economico-financiare.

"). Care sunt principalele modalităţi de organizare a activităţii de analizăeconomico-financiară într-o întreprindere.

E($laborarea măsurilor care reprezintă conţinutul deciziilor menite să asigure ofolosire optimă a resurselor, pentru sporirea eficienţei activităţii în viitor.