TEMA

Sistemul informational privind contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clientii

1

Cuprins

Argument..........................................................pag.3

Cap I Furnizori si Clienti.

Furnizori Caracteristicigeneralepag.5

Functionalitateaconturilor specific decontarilor cu furnizorii.........pag.5-6

Operatiiaferenteconturilor specific furnizorilor...pag.7

Clienti Caracteristici generale..pag.8

Functionalitateaconturilor specific decontarilor cu clientii..pag.9

Operatii aferente conturilor specifice

clientilor................................................

pag.10

1.3

Documente specifice..........pag.11

Cap II PrezentareafiermeiSCAptaMilkS.R.L

2.1.

Scurta prezentare....................................

pag.12

2.2.Indicatori economico-

financiari..............................................................

pag.14

Structura organizatorica S.C. Apta Milk

S.R.L...................................................................

pag.15

Cap III Monografia Contabila........................

pag. 16

Analiza contabila..................................pag.17

Registrul jurnal...pag.22

2

Argument

Pentru a-si putea desfasura activitatea, orice unitate economica efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. Derularea acestor operatii economice presupune existenta a doi agenti economici: unul numit furnizor, pentru care operatia reprezinta o vanzare de bunuri sau servicii, iar celalalt numit client, pentru care operatia reprezinta o cumparare de bunuri sau servicii.

Furnizorii (vanzatorii) inregistreaza in contabilitate valoarea creantelor fata de clienti privind livrarile de bunuri si serviciile executate precum si datoriile pentru avansurile primite de la clienti.

Clientii (cumparatorii) inregistreaza in contabilitate valoarea datoriilor fata de furnizori privind livrarile de bunuri si serviciile executate precum si creantele pentru avansurile acordate furnizorilor.

In contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul lor pe termene de plata respectiv de incasare, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Documentul aferent este Situatia incasarii achitarii facturilor (cod 14-6-7) utilizat pentru evidenta analitica a clientilor, respectiv a furnizorilor; el se intocmeste lunar sau pe masura efectuarii operatiilor, fie pentru toti clientii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienti sau de furnizori. Serveste ca jurnal auxiliar pentru tinerea contabilitatii analitice a clientilor sau furnizorilor la unitatile care aplica forma de inregistrare pe jurnale respectiv, pentru prezentarea situatiei soldurilor contului 4111 Clienti sau a contului 401 Furnizori. Acest document nu circula, arhivandu-se la compartimentul financiar contabil.

Datoriile si creantele aferente livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii pentru care nu s-au intocmit facturi pana la sfarsitul lunii, se inregistreaza distinct in contabilitate. De acelasi regim beneficiaza si creantele incerte. Separarea creantelor incerte de restul creantelor se poate realiza in urmatoarele momente: fie la expirarea termenului contractual de incasare a creantei comerciale, fie la aparitia incertitudinii incasarii creantei datorita incapacitatii de plata sau starii de insolvabilitate a clientului.

In functie de momentul decontarii vanzarilor - cumpararilor de bunuri sau servicii pot fi intalnite doua cazuri:

vanzarea - cumpararea cu decontarea imediata;

vanzarea - cumpararea care se efectueaza pe credit comercial.

3

In functie de natura creditelor si de documentele ce stau la baza inregistrarii lor distingem:

creditul comercial clasic care presupune existenta unui interval de timp pana la decontarea facturii, moment in care se utilizeaza instrumentele clasice (ordin de plata, cec, chitanta);

creditul comercial cambial care are la baza existenta unui efect comercial (bilet la ordin sau cambie) prin care se amana plata unei datorii, stipulandu-se in el, printre altele, suma de plata, scadenta si banca la care se va face decontarea.

In functie de natura activelor vandute respectiv cumparate se disting:

datorii sau creante provenite din comercializarea stocurilor si serviciilor;

datorii sau creante provenite din comercializarea imobilizarilor.

Intr-un mediu de piata concurential, existenta reducerilor de preturi care se pot acorda de catre furnizori clientilor cuantifica printre altele increderea existenta intre cei doi parteneri, volumul afacerilor, calitatea bunurilor. Astfel, in literatura de specialitate intalnim doua categorii de reduceri de pret:

reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;

reduceri financiare: scontul.

Rabatul reprezinta reducerea aplicata de catre furnizor asupra pretului de vanzare pentru calitatea inferioara a bunurilor livrate.

Remiza reprezinta reducerea pe care furnizorul o acorda pentru importanta cumparatorului in clientela vanzatorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere ce poate fi acordata pentru depasirea unui plafon valoric anual al cumpararilor stabilit prin contract.

Scontul este reducerea financiara de care poate beneficia clientul, daca acesta isi plateste inainte de scadenta datoria.

Toate aceste reduceri de pret trebuie sa fie convenite intre parti si prevazute in contact ca si clauze contractuale.

4

Cap I

Furnizori siClienti

1.1 Furnizori Caracteristicigenerale

Furnizoriisuntreprezentai de acele personae fizicesaujuridice care livreazagentului economic bunuri, iexecutanumitelucrrisaupresteazservicii contra platnbazauneinelegeriprealabile.

Furnizoriiuneiintreprinderireprezintparteneriiintreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaz cu materiiprime,materiale, energieelectric, termic, ap etc. Relaiileeconomice ale intreprinderiiatat cu clientii, cat i cu furnizorii se concretizeaz in contracteeconomice.

ncadruluneiuniti de producie, contabilitateaestecea care evideniazcelmai bine attintrrile, cti ieirile.Esteimportantacunoatereafurnizoriloriinereaevideneiacestoradeoareceastfelput emcunoatemai bine situaiafiecruia, putemoptapentru o maibunprimire a mrfurilor,acalitiiacestorai o maibunfuncionare a unitii.

1.1.1 Functionalitateaconturilor specificedecontarilor cu furnizorii

Reflectarea contabila a operatiilor economice privind obligatiile fata de furnizori se realizeaza cu ajutorul grupei 40 Furnizori si conturi asimilate care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

Contul 401 Furnizori este utilizat pentru evidenta de catre clienti a datoriilor fata de furnizorii de stocuri si servicii. Dupa continutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu oneros pe baza de facturi. Se debiteaza cu

5

ocazia achitarii datoriilor fata de furnizori. Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Contul 403 Efecte de platit este utilizat pentru evidenta obligatiilor de platit fata de furnizorii de stocuri si servicii pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc). Dupa continutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale de platit acceptate de furnizor. Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale. Soldul creditor reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 404 Furnizori de imobilizari este utilizat pentru evidenta de catre clienti a datoriilor fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale. Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor si a lucrarilor de investitii pe baza de facturi. Se debiteaza cu ocazia achitarii datoriilor fata de furnizori. Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari este utilizat pentru evidenta obligatiilor de platit fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale de platit acceptate de furnizorii de imobilizari. Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale. Soldul creditor reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 408 Furnizori-facturi nesosite este utilizat pentru evidenta de catre clienti a datoriilor fata de furnizorii de stocuri si servicii pentru care nu s-au primit facturi. Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu oneros pentru care nu s-au primit facturi. Se debiteaza cu ocazia sosirii facturilor cand datoriile fata de furnizori devin certe. Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor aferente facturilor nesosite.

Contul 409 Furnizori-debitori este utilizat pentru evidenta avansurilor acordate furnizorilor si a ambalajelor care circula pe principiul restituirii, facturate de catre furnizori. Se detaliaza pe doua conturi de gradul II:

4091 Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor;

4092 Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari

Dupa continutul economic este un cont de creante, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu avansurile acordate furnizorilor si cu valoarea ambalajelor (restituibile facturate de furnizori. Se crediteaza cu ocazia regularizarii avansurilor acordate furnizorilor si cu valoarea ambalajelor restituite .furnizorilor, degradate sau

6

retinute in stoc. Soldul debitor reprezinta avansurile acordate furnizorilor si neregularizate, precum si valoarea ambalajelor nerestituite furnizorilor.

1.1.2 Operatiiaferente conturilor specific furnizorilor

Receptia de materii prime:

onregistrarea facturii de achizitionare de materii prime:

% = 401(furnizori)

301

materii prime

4426

(TVA deductibila)

o nregistrarea achitarii datoriei fata de firma: (furnizori) 401 = 5121(conturi la banci)

Soseste factura de energie electrica:

% = 401(furnizori) 611

(cheltuieli cu intretinerea si reparatiile) 4426

(TVA deductibila)

o stingerea datoriilor prin virament: 401 = 5121

Sosesc marfuri de la furnizori pe baza avizului de expedi-tie (nu a sosit factura):

7

% = 408(furnizori facturi-nesosite) (marfuri) 371

4428

(TVA neexigibila)

Se primeste factura de la furnizor:

(furnizori facturi-nesosite) 408 = 401 (furnizori)

Clienti Caracteristicigenerale

Clientiireprezinta creantele fata de terti determinate de vanzareape credit abunurilormateriale ,lucrarilorsiserviciilor care facobiectulactivitatiiintreprinderii.

Relaiileunitilorpatrimoniale cu alte personae juridiceifizice, conduc la creaneidatorii.Ceamai mare parte a creanelorageniloreconomicisunt legate direct de exploatare, adic din aceldomeniu care face obiectul principal al funcionriilor.Creanelefa de client rezultcaurmare a vnzriiproduciei, respective realizrii lucrrilori a serviciilori au

ncontrapartide venituri din exploatare.

Creaneleinteprinderii fa de clienti i au izvorulnschimbul de consimmntconcretizatntr-o comandferm din parteaclientuluiiacceptat de ctreproductorsau avndcabaz contractile ncheiate.Creaneledevincerte, sigure, nmomentultransferului de proprietatepentruvnzriinmomentulrealizriilorpentrulucrriiservicii. Transferul de proprietate se produce, deci, nmomentullivrrii bunurilor, respective nmomentulrealizrii lucrrilorsauprestaiilor deservicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pebazafacturii, creanele se nregistreazncontabilitate la valoarea de intrarenpatrimoniu care corespunde cu valoarealornominal, adic cu totalul de plat adicvaloareasaupreulnegociat plus TVA care se vaaplicadoaroperaiilor supuseimpozitrii. In cazuln care se acordreducericomerciale, valoarea nominal estedat de netulcomercial, la care se vaadugai TVA. nsituaian care se acordclienilorireducerifinanciare, valoareanominal a creaneiestedat tot de netul comercial, contulacordatnregistrndu-se separatecai o cheltuialfinanciar. Scontulva reduce valoarea creanei initialeprintr-o nregistrareulterioar, celmaiadeseasconturile de decontare se acord la posterior printr-o factur de reducere.

Creanelendevize se nregistreazncontabilitaten lei, la cursul de schimbnvigoare la data efecturii operaiunilor.Diferenele de curs valutar, ntre data nregistrrii creanelorndevizei

8

data ncasrilor, se nregistreazcaiveniturisaucheltuielifinanciare, dup cum diferenelesuntfavorabilesaunefavorabile.

Dupperioada de timp la care se refer, creaneleidatoriile se impart n:

Creanei datori peterment scurt , cu perioad de decontaremaimic de un an;Creaneidatoripeterment mijlociu, cu o perioad de decontarentre 1-5 Ani;Creaneidatoripeterment lung, cu o perioad de decontaremai mare de 5 ani.

Creaneleidatoriilepeterment lung imijlociu se ncadreazncategoriaimobilizrilorfinanciare (titluri de participare, titluriimobilizate ale activitii de portofoliu, creane legate de participaii, mprumuturiacordatepeterment lung).

Creanelepeterment scurtsunt generate de desfurareaactiviti de exploatareicreaneleasimilate, care au ncontrapartidveniturile din exploatareiconturilefrincidenasupracontului de rezultateicuprind: creanecomercial; creane din gestiuneatitlurilor de plasamentialtetitluri de valorireprezentndcomponente ale trezoreriei; creane din decontrincadrulgrupuluii cu asociaii, care maisuntdenumiteicreanenafaragrupului de exploatare.

Functionalitateaconturilor specific decontarilor cu clientii

Reflectarea contabila a operatiilor economice privind decontarile cu clientii se realizeaza cu ajutorul grupei 41 Clienti si conturi asimilate care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

Contul 4111 Clienti este utilizat pentru evidenta de catre furnizori a creantelor aferente livrarilor de bunuri si servicii pe baza de facturi. Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor si serviciilor livrate, inclusiv cu taxa pe valoarea adaugata aferenta, conform facturii. Se crediteaza cu ocazia incasarii creantelor. Soldul debitor reprezinta creantele de incasat de la clienti.

Contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu este utilizat pentru evidenta de catre furnizori a creantelor aferente livrarilor de bunuri si servicii devenite incerte. Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea creantelor devenite incerte. Se crediteaza cu valoarea creantelor incerte incasate sau trecute la pierderi. Soldul debitor reprezinta creantele de incasat de la clienti incerti sau in litigiu.

9

Contul 413 Efecte de primit de la clienti este utilizat pentru evidenta creantelor de incasat de la clienti pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc). Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale acceptate de catre furnizori. Se crediteaza cu ocazia primirii sau incasarii efectelor comerciale. Soldul debitor reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 418 Clienti-facturi de intocmit este utilizat pentru evidenta de catre furnizori a creantelor aferente livrarilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi. Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor si serviciilor livrate, inclusiv cu taxa pe valoarea adaugata aferenta, pentru care nu s-au intocmit facturi. Se crediteaza cu ocazia intocmirii facturilor. Soldul debitor reprezinta creantele aferente bunurilor si serviciilor pentru care nu s-au intocmit facturi.

Contul 419 Clienti - creditori este utilizat pentru evidenta sumelor facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari, respectiv a ambalajelor care circula in sistem de restituire. Dupa continutul economic este un cont de datorii comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Se debiteaza cu avansurile primite de la clienti si cu valoarea ambalajelor restituibile, facturate de furnizori clientilor. Se crediteaza cu ocazia regularizarii avansurilor primite de la clienti si cu valoarea ambalajelor primite, degradate sau retinute de clienti. Soldul debitor reprezinta avansurile primite de la clienti si neregularizate, precum si valoarea ambalajelor nerestituite de catre clienti.

Operatii aferente conturilor specifice clientilor

Vnzare de bunuri consumabile clientilor:

(clientii) 4111 = %

707(venituri din vanzarea marfurilor)

4427(TVA colectata)

10

oIncasarea facturii:

(conturi la banci)5121 = 4111(clienti)

Se vnd marfuri pe baza de aviz de nsotire,factura soseste anterior:

(clienti-facturi de intocmit) 418 = % 707(venituri din vanzarea marfurilor) 4428(TVA neexigibila)

oUlterior se primeste factura:

(clienti) 4111 = 418 (clienti-facturi de intocmit)

Inregistrarea clientilor n litigiu:

(clienti incerti sau in litigiu) 4118 = 4111(clienti)

1.3 Documentespecifice

Documenteleprimare care reflectacreaneleidatoriilefa de teridifernfuncie de categorian care se ncadreazterii(furnizori,salariai,etc)i de naturajuridic a relaiiloreconomice(datoriisaucreane)

1) Aviz de nsoire a mrfii -se ntocmete manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,ntre exemplare,lalivrareaproduselor,lucrriloriserviciilor,dectrecompartimentul de desfacere,atuncicnd,din motive obiective,cutotulexcepionale,nu se poatentocmifactura,fcndu-se meniunea Urmeazfactura

2)Facturafiscal se ntocmete manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,ntre exemplare,lalivrareaproduselor,lucrriloriserviciilor,dectrecompartimentul de desfacere,pebazadispoziiei de livrare,aavizului de nsotire a mrfii,sau a altordocumente.Facturafiscal se ntocmete de ctrepltitorii de TVA,iarfactura de ctreunitailenepltitoare de TVA.

3)Chitana-se intocmetendouexemplare de ctrecasier,caresemneaz de primireasumei.Serveteca document justificativdn incasareauneisumennumerar de ctrecasierii

11

unitii.

4)Ordinul de plat- este un instrument emis de ctrepltitorpentru a-iachita o datoriefa de o altpersoan(beneficiar),dnddispoziieuneibncisplteascbeneficiarului o altsumnscrispeformularulntocmitntreiexemplare.

5)Bilet la ordin-este o promisiunescrisprin care o persoanfizicsau juridical ncalitate de debitor(sausubscriptor),se obligfa de o altpersoan(beneficiar)splteasc la un anumittermen o sum de bani.

6)Cambia este un instrument cu ajutorulcruia o persoanncalitate de creditor dordinunuidebitor de a plti o anumitsumunei personae numitbeneficiar

7)Cecul-este un instrument prin care se poatepltifrnumerar o sum de bani din contuldebitoruluictre o altpersoanfizicsaujuridic.

Cap. II

Prezentarea firmei S.C. Apta Milk S.R.L

Scurta prezentare

S.C. Apta Milk a luat fiinta in anul 1994 prin asocierea S.C. Apta S.R.L. cu investitori autohtoni. Asociatii au convenit ca noua societate sa fie organizata sub forma de societate cu raspundere limitata, cu sediul in Arad, str. I. Maniu nr.10, Sc.B, Ap.13, Judetul Arad, inscrisa in CF 23023 Arad, telefon: 0235/314414, fax 0235/361722,C.U.I J/520/1994,avand ca director general pe Dl. Petroniu Constantin.

Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate, fiind cea mai mare fabrica de prelucrare a laptelui din judetul Arad.

Asociatii au convenit ca obiectul de activitate al societatii sa fie productia prelucrarii laptelui si a celorlalte produse lactate, precum si toate operatiunile comerciale care au ca obiect de tranzactie laptele si produsele din lapte.

12

Societatea poate deschide puncte de lucru, puncte comerciale, filiale si reprezentante in toate localitatile din tara.

Societatea se constituie pe o durata de timp nelimitata.

Capitalul de pornire al S.C. Apta Milk SRL este de 30.000 lei .

Cifra de afaceri a crescut progresiv pe masura impunerii produselor societatii pe piata. Procentual cifra de afaceri a crescut cu 20 % lunar.

Unitatea este amplasata intr-un spatiu special amenajat cu toate dependentele necesare in suprafata totala de 220 m2 , pe care l-a inchiriat de la Societatea Agricola 16 Decembrie

Pecica, care de altfel este unul din furnizorii de materie prima.

Finantarea investitiei s-a realizat din bani proprii si un credit de la BRD Arad, credit care a fost rambursat in totalitate in primii 3 ani de activitate.

La inceput productia era axata pe fabricarea laptelui de consum pasteurizat si normalizat la un procent de grasime de 2,5 %, frisca proaspata si smantana fermentata, ambele livrate vrac pentru restaurante si cofetarii.

Dupa rambursarea creditului s-au facut unele investitii care au dus la diversificarea productiei, astfel incat in prezent programul de fabricatie cuprinde produse acidofile (iaurt, sana, lapte batut), lapte de consum, branzeturi (telemea, branza proaspata), smantana fermentata, frisca proaspata.

In anul 1998 societatea a cumparat spatiul si terenul aferent in care isi desfasoara activitatea, spatiu de 10500 m2, din care 220 m2 special amenajat cu toate dependintele necesare. Unitatea mai este dotata cu urmatoarele spatii: sala pentru igienizare (ambalaje, instalatii), vestiar cu grupuri sanitare, camera frigorifica, laborator uzinal, magazii, birou.

Materia prima este furnizata de catre : S.C. 16 Decembrie S.A. Pecica, S.C. Agroprodex S.R.L si S.C. Mures S.A.

Anul acesta societatea a achizitionat de la aceste unitati aproximativ 8000 hl / zi, lapte materie prima, colectarea facandu-se cu autocisterna proprie. Achizitionarea cu lapte se face in proportie de 70 % din sectorul de stat si 30 % din sectorul privat pe baza de contracte intre societate si furnizori.

Instalatia de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de prelucrare in lapte de consum si derivate de 8000 litri / zi, cuprinde un intreg ansamblu de utilaje si instalatii necesare fluxului de prelucrare a laptelui, de la receptionare si pana la ambalare in pungi de plastic.

Ea a fost achizitionata de la o firma din Ungaria care a montat-o, asigurandu-i si service-ul necesar.

13

Sortimentele care se produc in acest moment in unitate sunt urmatoarele:

lapte consum 2,5 % gr

iaurt 4 % gr

sana 3,5 % gr

branza de vaca dulce

smantana 25 % gr

telemea de vaca

frisca 32 % gr

lapte batut 2,5 % gr

Produsele finite sunt valorificate prin reteaua proprie de distributie la un numar de aproximativ 120 de unitati cu specific alimentar.

Punctele de vanzare en-gros sunt situate in Timisoara si Resita. Livrarea se face loco furnizor cu mijloace de transport inchiriate.

Activitatea productiva se desfasoara conform organigramei, cu 16 salariati, care sunt angajatii societatii cu carte de munca.

La ora actuala, societatea nu are in exercitiul financiar credite bancare sau datorii la furnizori.

In perspectiva societatea doreste crearea de noi spatii de productie, prin aceasta urmarind modernizarea fluxului tehnologic, fabricarea unor noi sortimente de branzeturi care sa poata fi competitive pe piata externa. In acest context, societatea a avut contracte cu societati din Germania si Ungaria.

Un alt obiectiv urmarit de societate este cresterea animalelor (vacilor de lapte) care poate fi realizat prin achizitionarea uneia dintre fermele din apropriere si crearea de microferme (20 30 de capete) gestionate de locuitori ai comunei Pecica, utilizand cele mai moderne tehnologii in cresterea vacilor de lapte.

In plan calitativ, societatea are comandat un contract de consultanta in vederea proiectarii si implementarii sistemului de management al calitatii in conformitate cu standardele internationale ISO 9002, fiind certificata de Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii (S.R.A.C).

2.2. Indicatori economico-financiari

14

Propunem ca in acest subcapitol sa prezentam cativa indicatori ai societatii comerciale analizati in ultimii trei ani, respectiv perioada 2012 2014.

Acesti indicatori sunt prezentati in tabelul urmator:

INDICATORI

2012

2013

2014

CIFRA DE AFACERI

8.611

8.384

7.792

CHELTUIELI

5.143

4.093

5.096

PROFIT

3.001

3.907

2.057

NUMAR DE ANGAJATI

16

17

18

MUNCITORI

12

13

13

TESSA

4

4

5

Din cele prezentate se constata o evolutie ascendenta atat a cifrei de afaceri cat si a cheltuielilor, astfel incat profitul in perioada 2011 2013 a ramas aproximativ constant.

Numarul angajatilor a ramas in principiu constant in ultimii 2 ani, fiind angajate 2 persoane.

Structura organizatorica S.C. Apta Milk S.R.L :

In cadrul S.C. Apta Milk S.R.L. organigrama se prezinta sub forma:

15

DIRECTOR

SEF DE

SEF

PRODUCTIE

COMPARTIMENT

TEHNIC

COMPARTIMENT

DESFACERE-

FACTURARE

LABORATOR

COMPARTIMENT

TRANSPORT

RELATII

INTRETINERE

Cap. III

Monografie contabila

In data de 03.12.2014 agentul economic SC Apta Milk S.R.L se aprovizioneaza de la furnizoriiSCInterS.R.L cu stocuri conform FF nr 437 / 03.12.2014 .

Materii prime (301) : 30.000Marfuri (371) : 40.000TVA (442) : 24%

Se inregistreaza primirea facturii de energie electrica si apa nr. 124/04.12.2014 in valoare de 1000 lei si 100 4324/04.12.2014 in valoare de 4000 lei.

Agentul economic se aprovizioneaza cu imobilizari corporale de la furnizorul Beta conform F.F. nr 328/5 V.N.

Agentul economic da in consum materii prime in valoare de 10.000 lei. Document: Bon de consum nr 312/6 .

16

Se obtin produse finite in valoare de 15.000 lei la cost efectuat. Document : bon de predare 70/25 V.N

Se inregisteraza obtinerea produselor finite in valoare de 15.000 lei.

Agentul economic vinde produse finite clientului Delta pe baza facturii fiscal nr 285 N.N

Concomitent cu vanzarea se scot din gestiune produsele finite. Document : Situatie calcul.

Agentul economic vinde marfuri clientului Dunarea pe baza facturii fiscale nr 296/25 V.N

Concomitent cu vanzarea marfurilor se inregistreaza scoaterea din gestiune a marfurilor aprovizionate la valoare de 20.000 lei pret de cumparare si trecerea pe cheltuieli.Document : Situatie calcul

Se incaseaza la banca clientii Delta si Dunarea din vanzarea produselor finite si a marfurilor. Document : ordin de plata nr 285/27 V.N.

Se platesc furnizorii din contul de la banca. Document > Ordin de plata nr. 182/28 V.N ; Ordin de plata nr 183/28 V.N. ; Extras de cont 122/28 V.N

Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli.Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri.Se inregistreaza regularizarea TVA-ului

Analizacontabila

Operatia 1.

N.o. Aprovizionarea cumaterii prime simarfuri de la furnizori. Mod : - Crestestocul de materii prime 301 A(+) => Debit.

Creste stocul de marfuri 371 A(+) => Debit.Creste TVA deductibila 4426 A(+) => Debit.Crestedatoria fata de furnizori401P(+) => Credit.

%

= 401

86.800

301

,,furnizori

30.000

,,materii prime

371

40.000

,,marfuri

4426

,,TVA deductibila

16800

17

Operatia 2.

N.O .Se inregistreazaobligatiile de platapentruservicii de la furnizori. Mod : -Cresteconsumul de energieelectricasi apa 605 A(+) =>Debit. - Creste TVA deductibila 4426 A(+) => Debit.

%

=

401

6.200

,,furnizori

605

5000

,,cheltuieli cu energiasi apa

4426

1.200

,,TVAdeductibila

Operatia 3.

N.O Aprovizionarea cu imobilizaricorporale de la furnizori. Mod :- Cresccheltuielile cu transportul 2133A(+) Debit

Cresccheltuielile cu echipamenteletehnologice 2131 A(+) =>Debit .Creste TVA deductibila 4426 A(+) Debit.

%

= 404

99.200

,,furnizori de imobilizari

2131

20.000

,,echipamentele tehnologice

2133

60.000

,,mijloacede

transport

4426

19.200

,,TVA deductibil

18

Operatia 4.

N.O. La 15.12.2014 se dau in consummateriile prime primite. Mod : - Scade stocul de materii prime A(-) => Credit -Cresccheltuielile cu materiile prime A(+) =>Debit

30.000 lei - 601

=

301

- 30.000 lei

,,Cheltuieli cu materii prime

,,Materii prime

Operatia 5.

N.O Se obtin produsele finitein valoare de 15.000 lei.

Mod : - Crestestocul de produse finite. 345 A(+) => credit. - Creste TVA colectata 4427 P(+) credit

18.600lei

4111

=

%

,,clienti

345

,,produse finite

15.000 lei

4427

3.600 lei

,,TVA colectata

Operatia 6.

N.O. Se inregistreaza obtinerea produselor finite in valoare de 15.000 lei. Mod : - Creste valoare produselor finite 345 A(+)=> Debit

-Cresc veniturile din variatia stocurilor 711 P(+) => Credit

19

15.000 - 345= 711 - 15.000

,,produse finite,,venituri din variatia stocurilor

Operatia 7.

N.O, Se inregistreaza vanzarea produselor finite

Mod : - Crescveniturile din vanzarea produselor finite 701 P(+) Credit -Creste TVA colectata 4427 P(+) - Credit

4111

=

%

24.800 lei

,,client

701

20.000

,,venituri din vanzarea produselor finite

4427

4.800

,,TVA colectata

Operatia 8.

N.O. Se scot din gestiuneprodusele finite

Mod : - Scadestocul de produse finite 345 A(-) Credit -Scadveniturileaferentecosturilorstocurilor de produse 711 A/P Debit.

711=345

,,variatia stocurilor,,Produse finite

Operatia9.

20

N.O. Se inregistreaza vanzarea marfurilor clientului Delta.

Mod : - Cresc veniturile din vanzarea marfurilor 707 A(+) => Debit. - Creste TVA colectata 4427 P(+) => Credit

4111

=

%37.200

,,client

707

,,venituridin vanzarea marfurilor

30.000 lei

4427

,,TVA colectata

7.200

Operatia 10.

N.O. Concomitent cu vanzarea marfurilor , se inregistreaza scoaterea din gestiune a marfurilor in valoare de 20.000 lei

Mod : - Scarde stocul de marfa 371 A(-)=>Credit

-Cresc cheltuielile privind marfurile 607 A(+) => Debit

20.000 -

607

=371

-20.000 lei

,,cheltuieli

privind marfurile

,,marfuri

Operatia 11.

N.O. N.O. Se incaseaza prin cont bancar creantele de la clienti

Mod : - Creste disponibilul din conturi la banci in lei 5121 A(+) Debit - Scarde creanta fata de clienti 4111 A(-) => Credit

21

20.000 lei -5121= 4111 - 20.000 lei

,,conturi la banci in lei,,clientii

Operatia 12.

N.O. Se platesc furnizorii din contul de la banca

Mod : - Scade disponibilul din cont 5121 A(-) => Credit

-Scade datoria fata de furnizor 401 P(-) =>Debit ; 404 P(-) => Debit.

%

= 5121

186.000 lei

,,conturi la banci in lei

401

86.800 lei

,,furnizori

404

99.200lei

,,furnizori de imobilizari

Operatia 13.

N.O Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli

Mod : - Scad cheltuielile cu alte materii prime 601 A(-) => Credit ; 607 A(-) => Credit.

Operatia 14.

N.O Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri

Mod : - Cresc veniturile din vnzarea produselor finite 701 A(-) => Debit; 707 A(-) => Debit

22

REGISTRU JURNAL

Nr.

Data

Explicatie

Cont

Sume

crt.

debit

credit

debit

Credit

1.

03.12.2014

Achizitie materii prime

%

401

x

86.800

301

30.000

x

371

40.000

x

4426

16.800

x

2

04.12.2014

Primirea facturii de energie

%

401

x

6.200

electrica si apa

605

5.000

x

4426

1200

x

3

Aprovizionarea cu imobilizari

%

404

x

99.200

corporale

2131

20.000

2133

60.000

4426

19.200

4

Se da in consum materii prime

601

301

30.000

30.000

5

Obtinere produse finite

345

711

18.600

18.600

6

Inregistrarea produselor finite

345

711

15.000

15.000

7

Vanzarea produselor finite

4111

%

24.800

701

20.000

4427

4.800

8

Scoaterea din gestiune a marfurior

711

345

15.000

15.000

9

Vanzarea marfurilor

4111

%

37.200

707

x

30.000

4427

x

7.200

10

Scoaterea din gestiune a marfurilor

607

371

20.000

20.000

11

Incasarea creantelor

5121

4111

20.000

20.000

12

Se platesc furnizorii din contul de

%

5121

x

186.000

la banca

401

86.800

x

404

99.200

x

13

31.12.2014

Inchiderea conturilor de cheltuieli

121

%

55.000

x

601

x

30.000

605

x

5.000

607

x

20.000

14

31.12.2014

Inchiderea conturilor de venituri

%

121

x

50.000

701

20.000

x

707

30.000

X

23

15

31.12.2014

Regularizarea tva

%

4426

x

37.200

4424

25.200

x

4427

12.000

x

TOTAL

701000

701000

BIBLIOGRAFIE

Dictionar economic ,Editura Oscar Print.

Contabilitatea societatilor comerciale , Editura UNIVERSITARA.

Contabilitatea intreprinderii , Editura MARGARITAR.

24

25