camphylobacter jejuni.docx

7/29/2019 camphylobacter jejuni.docx

1/17

nformatii generale

Genul Campylobacter cuprinde bacili Gram negativi, mici, nesporulati, cu forma curbata sau

de S, ce cresc in atmosfera de 5-10% oxigen, fiind considerati microaerofili. Campylobacter

jejuni este recunoscut ca fiind una dintre principalele cauze ale bolilor diareice bacteriene in

multe tari dezvoltate, iar Campylobacter fetus determina avorturi spontane la bovine si ovine,dar este si un un agent patogen oportunist la om. Aceste bacterii sunt larg raspandite in

natura, fiind prezente in intestinul a numeroase specii de mamifere (porci, vaci, capre, oi,

caini, pisici, rozatoare) si pasari (pui, curcani), precum si in apa contaminata cu materii

fecale. Campylobacter fetus poate fi de asemenea gasit in tractul genital al acestor animale,

placenta si continutul gastric al avortonilor. Mecanismul de transmitere al infectiei la oameni

nu este pe deplin elucidat. Contactul direct cu un animal infectat este posibil, dar mai putin de

o treime din indivizii infectati au un istoric de expunere profesionala. Infectia poate fi

determinata de apa sau alimentele contaminate; ca si in cazul altor germeni enterici au fost

raportate cazuri de transmitere pe cale fecal-orala a infectiei.

Bacilii sunt adaptati colonizarii tractului digestiv si aparatului reproducator, prezentand omotilitate particulara, care permite bacteriilor sa traverseze epiteliul de acoperire prin miscari

de tirbusonare.

Dupa unii autori, Campylobacter se transforma, in conditii nefavorabile, in forme cocoide

necultivabile, dormante, prin care supravietuiesc timp indelungat in mediul inconjurator sirevin la forma cultivabila, virulenta, cand ajung intr-o gazda favorabila.

Infectia apare in general vara si este rezultatul ingestiei alimentelor nepreparate

corespunzator. Cazurile severe de enterita cu Campylobacter jejuni au fost datorate laptelui

nepasteurizat si unor defectiuni in sistemul de canalizare. Carnea insuficient preparata termic,

in special cea de pui, a fost de asemenea asociata cu infectia.

Nu toate infectiile cu Campylobacter devin simptomatice. Printre factorii implicati in aparitia

bolii manifeste se numara: marimea inocului bacterian care ajunge in intestinul subtire,

virulenta tulpinii infectante, imunitatea specifica a gazdei fata de patogenul ingerat.

Manifestarile clinice in enteritele determinate de Campylobacter jejuni nu se deosebesc de

cele cauzate de alti agenti etiologici ai bolii diareice acute, ca Salmonella si Shigella. Dupa o

perioada medie de incubatie de 3-4 zile, infectia se localizeaza in jejun, ileon si apoi in colon

si rect. Mucoasa apare ulcerata, edematiata, sangeranda, cu abcese criptice si infiltrate cu

PMN si eozinofile in lamina propria.

Simptomatologia persista o saptamana, infectia se poate croniciza dar, in general, este

autolimitanta si controlata daca pierderile hidroelectrolitice sunt inlocuite. La copii

manifestarile clinice sunt diareea, uneori sanguinolenta, febra, durerile abdominale si

varsaturile, iar in mod exceptional pot aparea complicatii meningeale si encefalopatii.

Infectiile cu Campylobacter jejuni se pot asocia cu colecistita, pancreatita, hepatita,

peritonita, ulcere hemoragice la nivelul ileonului terminal sau cu complicatii extraintestinale

cum sunt: miocardita, pericardita, sindromul hemolitic-uremic, glomerulonefritele, eritemul

nodos, vasculita, celulita. Complicatiile tardive care pot aparea sunt: artrita reactiva si

sindromul Guillan-Barr (polinevrita acuta idiopatica)1;2;3;4.


2/17

Artrita reactiva se poate dezvolta la cateva saptamani de la infectie, fiind raportate cazuri de

persistenta indelungata a manifestarilor reumatologice. Relatia acestui fenomen cu antigenele

de histocompatibilitateHLA-B27nu este clara, iar afectarea sacroiliaca este neobisnuita1.

Conform datelor din literatura de specialitate se estimeaza ca artrita reactiva apare la 1-5%

dintre pacientii cu infectii recente cu Campylobacter. Durata episodului acut de artrita este

extrem de variabila; 5% dintre artritele reactive din infectia cu Campylobacter pot avea oevolutie cronica sau pot suferi recaderi

5.

Sindromul Guillan-Barreste o consecinta neobisnuita a infectiei cu C. jejuni (se estimeaza o

prevalenta de 1 la 2000 infectii), care se manifesta la 2-3 saptamani de la episodul diareic.

Aproximativ 30% dintre pacientii cu aceasta complicatie neurologica asociaza in mod

caracteristic cu o infectie recenta cu Campylobacter jejuni. La baza acestei asocieri sta

probabil mimetismul molecular aparent intre antigenele C. jejuni si gangliozidele

neuronale1;7

.

Campylobacter fetus produce infectie umana la pacientii cu afectiuni hepatice (ciroza

alcoolica), maligne, diabet zaharat, SIDA si la varstnici. Campylobacter fetus are tropismpentru endoteliul vascular, fiind izolat in endocardite, anevrisme infectate, tromboflebite

septice si celulite, mai ales la persoanele imunosupresate. Alte infectii semanalate sunt

meningoencefalitele, osteomielitele, empiemul, colecistitele, pericarditele, miocarditele,

peritonitele si salpingitele.

AVICULTURA. Procentul probelor care au identificat prezenta bacteriei Campylobacter in carnea de

pasare analizata de inspectorii sanitari-veterinari a scazut la 23% in 2011, de la 63% in anul 2008, searata intr-un comunicat al Autoritatii Nationale Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor(ANSVSA), conform Agerpres.

In anul 2008, in statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv in Romania, s-a desfasurat un programde monitorizare pentru bacteriile din genul Campylobacter, in abatoarele pentru pasari, conformDeciziei 516/2007/CE.

Din anul 2009 pana in prezent, in Romania s-a monitorizat prezenta Campylobacter spp. in carcasele

de pui broileri si in carnea de pasare (broileri si curcani), in cadrul programelor nationale anuale demonitorizare ale ANSVSA.

Astfel, in anii 2009 si 2010 s-au analizat in total 447 probe provenind de la carcasele de broileri dinabatoare si a fost identificata prezenta Campylobacter spp. (C. jejuni, C. coli, C. lari) in 182 probe. Inanul 2011 a fost determinata prezenta Campylobacter spp. la nivel de retail, in cadrul controlului laraft. Au fost analizate 490 probe, constand in carne de pasare transata, portionata, refrigerata,provenind de la pui broileri si curcani, si a fost identificata prezenta Campylobacter spp. in 115 probe.

Pentru anul 2012, ANSVSA a prevazut in Programul Strategic anual continuarea monitorizarii acesteibacterii in carnea de pasare.

Potrivit Autoritatii Sanitar-Veterinare, carcasele de pasare, carnea portionata si organele provenite de
http://www.synevo.ro/hla-b27-2/http://www.synevo.ro/hla-b27-2/http://www.synevo.ro/hla-b27-2/http://www.synevo.ro/hla-b27-2/


3/17

la loturile depistate pozitive pot fi consumate dupa ce sunt supuse tratarii termice.

La nivelul Uniunii Europene, legislatia nu prevede retragerea de la comercializare a loturilor de carnede pasare sau organe la care s-a pus in evidenta prezenta Campylobacter spp, ci se recomandatratarea termica a acestora, mentioneaza ANSVSA.

Analizele au fost efectuate in cadrul Laboratorului National de Referinta pentru Campylobacter alInstitutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara, precum si in laboratoare acreditate ale DirectiilorSanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Judetene (Alba, Bacau, Braila, Brasov, Iasi, Satu-Mare, Vaslui).

Bacteriile din genul Campylobacter se gasesc frecvent in intestinul animalelor si al pasarilordomestice. De multe ori animalele infectate nu prezinta simptome. Carnea de pasare reprezinta sursacea mai comuna a infectiei la oameni. Contaminarea oamenilor se realizeaza prin consumulproduselor din carne sau lapte insuficient prelucrate termic, dar si prin consumul de fructe sau legumenespalate.

Persoanele care se imbolnavesc prezinta crampe, dureri abdominale, diaree, febra, stari de ametealasi voma.

Infectia cu Campylobacter poate fi prevenita prin spalare pe maini inainte de a prepara mancarea siinainte de a manca si spalarea cutitelor si tocatoarele imediat dupa prepararea carnii crude. Carneacruda trebuie pastrata separat de alimentele pregatite pentru mancat.

DEFINITIE Bacteriile genului Campylobacter si ale genurilor inrudite Arcobacter

siHelicobacter produc o varietate de infectii piogene. Desi cele mai frecvente sunt bolile

diareice acute, in esenta aceste microorganisme pot produce infectii cu orice localizare, in

special la gazdele compromise, si pot determina sechele nesupurative. Termenul

Campylobacter prone de la denumirea greceasca pentru "bacii incurbat\" si se refera la formamicroorganismului, asemanatoare brionului.

ETIOLOGIE Campylobacterii sunt bacili gram-negati incurbati, mobili, nesporulati. Initial

cunoscuti ca Vibrio fetus, acesti bacili au fost reclasificati intr-un gen nou in 1973, dupa ce s-

a dovedit ca sunt diferiti de alti brioni. De atunci au fost identificate peste 15 specii diferite de

Campylobacter. Aceasta specie este subimpartita in trei genuri: Campylobacter, Arcobacter siHelicobacter. Dar nu toate aceste specii sunt patogene pentru om. Patogenii umani pot fi

dizati in doua grupe majore: cei care determina in primul rand boala diareica si cei care

produc infectii extraintestinale. Principalul patogen care determinadiareeeste Campylobacter

jejuni, raspunzator pentru 80% pana la 90% din toate bolile recunoscute ca fiind produse de

campylobacterii. Alte microorganisme care produc boala diareica includ Campylobacter coli,

Campylobacter upsaliensis, Campylobacter lari si Campylobacter fetus. Specia principala

care produce boala extraintestinala este C. fetus; totusi, oricare din agentii care produc diaree

pot determina si infectie localizata sau sistemica. Nefiind nici aerobe, nici strict anaerobe,

aceste microorganisme microaerofile sunt adaptate pentru supraetuirea in stratul mucos

gastrointestinal. Acest modul va prezenta in special C. jejuni si C. fetus, ca patogeni

principali si prototipuri pentru grupurile lor; caracteristicile de baza ale infectiei suntenumerate in functie de specie (cu exceptia C. jejuni, descris in detaliu in textul ce urmeaza)
http://www.mediculmeu.com/plante-medicinale/tehnici-orientale-de-tratament/tratamentul-afectiunilor-de-la-nivelul-abdomenului-inferior--diareea.phphttp://www.mediculmeu.com/plante-medicinale/tehnici-orientale-de-tratament/tratamentul-afectiunilor-de-la-nivelul-abdomenului-inferior--diareea.phphttp://www.mediculmeu.com/plante-medicinale/tehnici-orientale-de-tratament/tratamentul-afectiunilor-de-la-nivelul-abdomenului-inferior--diareea.phphttp://www.mediculmeu.com/plante-medicinale/tehnici-orientale-de-tratament/tratamentul-afectiunilor-de-la-nivelul-abdomenului-inferior--diareea.php


4/17

in elul 160-l.

EPIDEMIOLOGIE Campylobacterii exista in tractul gastrointestinal al multor animale

folosite in industria alimentara (incluzand pasarile, tele, oile si porcii), precum si al

animalelor de casa (incluzand pasari, caini si pisici). Totusi, aceste microorganisme nu

determina boala la gazda animala. in majoritate cazurilor, campylobacteriilese transmit la

oameni prin produse alimentare crude sau nepreparate, sau prin contact direct cu animaleleinfectate. In Statele Unite si alte tari dezvoltate, cea mai frecventa cale de dobandire a

infectiei (50% pana la 70% din cazuri) este ingestia de carne de pui contaminata, care nu a

fost suficient preparata termic. Alte modalitati de transmitere includ ingestia de lapte crud

(nepasteurizat) sau de apa netratata, contactul cu animalele de casa contaminate, calatorii in

tarile in curs de dezvoltare (campylobacterii aflandu-se in randul cauzelor de diaree a

turistilor) si (ocazional) contactul cu un caz index, care prezinta incontinenta pentru materii

fecale.

Infectiile cu Campylobacter nu sunt rare. O serie de studii indica faptul ca in Statele Unite,

boala diareica produsa de campylobacteri este mai frecventa decat cea produsa de Salmonella

si Shigella impreuna. Infectiile apar pe toata durata anului, insa exista un varf de incidenta in

timpul verii si la inceputul toamnei. Sunt afectate persoane de toate varstele; totusi, ratele deatac pentru C. jejuni sunt cele mai ridicate in randul copiilor mici si al adultilor tineri, iar cele

pentru C. fetus sunt mai ridicate pentru varstele extreme. Infectiile sistemice cu C. fetus (si

alte tulpini de Campylobacter si specii inrudite) sunt cel mai frecvent intalnite la gazdele

tarate. Persoanele cu risc crescut sunt cele cu SIDA, hipogamaglo-bulinemie, neoplazii, boli

hepatice,diabetzaharat, ateroscleroza generalizata si femeile grade. Totusi, femeile aparent

sanatoase,In absenta sarcinii, pot dezvolta ocazional bacteriemie tranzitorie cu

Campylobacter.

In tarile in curs de dezvoltare,infectiilecu C. jejuni sunt hiperendemice, cu ratele cele mai

mari la copin foarte mici (sub 2 ani). Rata infectiilor scade cu varsta, la fel si raportul

imbolnare-infectie; aceste observatii sugereaza ca expunerea frecventa la C. jejuni duce la

dobandirea imunitatii.

PATOLOGIE SI PATOGENEZA Multe infectii cu C. jejuni sunt subclinice, in special la

gazdele partial imune. Majoritatea imbolnarilor apar in 2 pana la 4 zile (variind intre 1 si 7

zile) de la expunerea la apa sau alimentele contaminate cu acest microorganism. Leziunile

tisulare sunt localizate la nivelul jejunului, ileonului si colonului. Biopsiile arata o reactie

inflamatorie acuta nespecifica, cu neutrofile, monocite si eozinofile in lamina propria, precum

si leziuni ale epiteliului, incluzand pierderea de mucus, degenerare glandulara si abcese la

nivelul criptelor. Aspectele observate labiopsiepot sugera boala Crohn sau colita ulcerativa,

insa diagnosticul in aceste boli inflamatorii cronice "idiopatice\" nu trebuie silit pana cand nu

sunt exclusecoliteleinfectioase, in special cele produse de Campylobacter.

Frecventa crescuta a infectiilor cu C. jejuni, precum si severitatea si recurenta lor in randulpacientilor cu hipogama-globulinemie, sugereaza caanticorpiisunt importanti in asigurarea

unei imunitati protectoare. Patogeneza acestor infectii este neclara. Atat mobilitatea cat si

aderenta bacteriilor la tesuturile gazdei par sa favorizeze producerea bolii, dar citokinele si

enterotoxinele clasice (desi descrise) par a nu avea un rol substantial in lezarea tisulara sau

producerea bolii. Din contra, microorganismele au fost zualizate in epiteliu, desi intr-un

numar mic. Existenta dolor unui raspuns tisular semnificativ si bacteriemia ocazionala cu C.

jejuni sugereaza ca invazia tisulara este clinic semnificativa.

Patogeneza infectiei cu C. fetus este mai bine definita. In esenta, toate tulpinile clinice de C.

fetus poseda o structura proteica asemanatoare unei capsule (stratul S), care confera

microorganismului rezistenta la distrugerea mediata de complement si la opsonizare. Drept

urmare, C. fetus poate produce bacteriemie si poate determina insamantari sistemice.Abilitatea microorganismului de a comuta proteinele din stratul S, fenomen care induce
http://www.mediculmeu.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/conduita-in-afectiunile-grave/mincati-bacteriile-bune.phphttp://www.mediculmeu.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/conduita-in-afectiunile-grave/mincati-bacteriile-bune.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/diabet-zaharat/intrebari-si-raspunsuri/este-adevarat-ca-tinerii-prezinta-diabet-insulinodependent-iar-adultii-diabet-insulinoindependent.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/diabet-zaharat/intrebari-si-raspunsuri/este-adevarat-ca-tinerii-prezinta-diabet-insulinodependent-iar-adultii-diabet-insulinoindependent.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/diabet-zaharat/intrebari-si-raspunsuri/este-adevarat-ca-tinerii-prezinta-diabet-insulinodependent-iar-adultii-diabet-insulinoindependent.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectiile-streptococice-si-enterococice/infectiile-pielii-si-ale-tesuturilor-moi.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectiile-streptococice-si-enterococice/infectiile-pielii-si-ale-tesuturilor-moi.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectiile-streptococice-si-enterococice/infectiile-pielii-si-ale-tesuturilor-moi.phphttp://www.mediculmeu.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/indicatiile-punctieibiopsie-renale-in-cursul-ira.phphttp://www.mediculmeu.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/indicatiile-punctieibiopsie-renale-in-cursul-ira.phphttp://www.mediculmeu.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/indicatiile-punctieibiopsie-renale-in-cursul-ira.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-specii-de-corynebacterium-si-antraxul/gangrena-gazoasa-colitele-asociate-administrarii-de-antibiotice-si-alte-infectii-clostridiene.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-specii-de-corynebacterium-si-antraxul/gangrena-gazoasa-colitele-asociate-administrarii-de-antibiotice-si-alte-infectii-clostridiene.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-specii-de-corynebacterium-si-antraxul/gangrena-gazoasa-colitele-asociate-administrarii-de-antibiotice-si-alte-infectii-clostridiene.phphttp://www.mediculmeu.com/oncologie-si-hematologie/biologia-transfuzionala-si-tratamentul-transfuzional/antigenele-si-anticorpii-abo.phphttp://www.mediculmeu.com/oncologie-si-hematologie/biologia-transfuzionala-si-tratamentul-transfuzional/antigenele-si-anticorpii-abo.phphttp://www.mediculmeu.com/oncologie-si-hematologie/biologia-transfuzionala-si-tratamentul-transfuzional/antigenele-si-anticorpii-abo.phphttp://www.mediculmeu.com/oncologie-si-hematologie/biologia-transfuzionala-si-tratamentul-transfuzional/antigenele-si-anticorpii-abo.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-specii-de-corynebacterium-si-antraxul/gangrena-gazoasa-colitele-asociate-administrarii-de-antibiotice-si-alte-infectii-clostridiene.phphttp://www.mediculmeu.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/indicatiile-punctieibiopsie-renale-in-cursul-ira.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectiile-streptococice-si-enterococice/infectiile-pielii-si-ale-tesuturilor-moi.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/diabet-zaharat/intrebari-si-raspunsuri/este-adevarat-ca-tinerii-prezinta-diabet-insulinodependent-iar-adultii-diabet-insulinoindependent.phphttp://www.mediculmeu.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/conduita-in-afectiunile-grave/mincati-bacteriile-bune.php


5/17

variabilitatea antigenica, poate contribui la croni-cizare si la rata crescuta de recurenta a

acestor infectii la gazde tarate.

MANIFESTARI CLINICE ALE INFECTIILOR CU C. JEJUNI SI C. FETUS Aspectele

clinice ale infectiilor datorate tuturor tulpinilor de Campylobacter si speciilor inrudite care

determina boala enterica sunt foarte asemanatoare. Frecvent, exista un prodrom cu febra,

cefalee, mialgii si/sau indispozitie cu 12 pana la 24 ore inainte de debutul simptomelor dediaree. Cele mai comune simptome ale fazei intestinale sunt diareea, durerea abdominala si

febra. Gradul diareei variaza de la cateva scaune moi la scaune cu sange macroscopic;

majoritatea pacientilor care solicita ingrijire medicala au 10 sau mai multe emisii de scaun in

ziua cea mai grea de boala. Durerile abdominale sunt de obicei sub forma de crampe si pot fi

simptomul cel mai proeminent. Durerea este de obicei generalizata, dar poate deveni

localizata; infectia cu C. jejuni poate cauza pseudoapendicita. Febra poate fi singura

manifestare initiala a infectiei cu C. jejuni, o situatie care mimeaza stadiile timpurii ale febrei

tifoide. Copin mici febrili pot prezenta convulsii. Enterita cu Campylobacter este in general

autolimitata; totusi simptomele persista peste o saptamana la 10% pana la 20% din pacientii

care solicita ajutor medical, iar recaderile apar la 5% pana la 10% din pacientii netratati.

C. fetus poate produce o boala diareica similara celei produse de C. jejuni, mai ales la gazdelenormale, sau poate produce fie diaree intermitenta, fiedurereabdominala nespecifica, fara

semne de localizare. Sechelele sunt rare, iar evolutia este benigna. C. fetus poate produce de

asemenea o boala sistemica prelungita cu recaderi (cu febra, frison si mialgii) in care nu

exista o sursa primara edenta; aceasta manifestare este obisnuita in special la gazdele tarate.

Insamantarea secundara a unui organ (incluzand meningele, creierul, oasele, tractul urinar si

tesuturile moi) complica evolutia, care poate fi fulminanta. Infectiile cu C. fetus au un

tropism pentru localizarile vasculare; pot aparea endocardita, anevrisme micotice si

tromboflebitaseptica. Infectiile in cursul sarcinii duc frecvent la moartea fatului.

Helicobacter cinaedi determina celulita recurenta, cufebrasi bacteriemie, la gazdele

imunodeprimate.

COMPLICATII Bacteriemia este rara si apare cel mai frecvent la gazdele imunodeprimate si

la varstele extreme, cu exceptia infectiilor produse de C. fetus si H. cinaedi. Au fost observate

trei aspecte ale infectiei extraintestinale: (1) bacteriemie tranzitorie la o gazda normala cu

enterita (evolutia este benigna si nu necesita tratament specific); (2) bacteriemie sustinuta sau

infectie focala la o gazda normala (bacteriemia are ca punct de plecare enterita si raspunde

bine la tratamentul antimicrobian); (3) bacteriemie sustinuta sau infectie focala la o gazda

tarata. Enterita nu poate fi demonstrata. Tratamentul antimicrobian, posibil prelungit, este

necesar pentru suprimarea sau ndecarea infectiei.

Infectiile cu Campylobacter la pacientii cu SIDA sau hipogamaglobulinemie pot fi severe,

persistente si extraintestinale; recaderea dupa intreruperea tratamentului este obisnuita.

Pacientii cu hipogamaglobulinemie pot dezvolta osteomielita si un rash asemanatorerizipelului.

Complicatiile supurative locale ale infectiei includ colecistita, pancreatita si cistita, iar

complicatiile la distanta includ meningita, endocardita, artrita, peritonita, celulita sau avortul

septic; toate aceste complicatii sunt rare. Ocazional, infectiile acute se pot complica prin

hepatita, nefrita intestinala si sindrom hemolitic-uremie. Artrita reactiva si alte acuze

reumatologice pot aparea la cateva saptamani dupa infectie, in special la persoanele cu

fenotipul HLA-B27. Sindromul Guillain-Barre apare rar dupa infectia cu Campylobacter

(adica intr-un caz din 1000 sau 2000). Totusi, datorita incidentei lor crescute, in prezent se

estimeaza ca infectiile cu Campylobacter pot declansa 10% pana la 40% din toate cazurile de

sindrom Guillain-Barre.

EXAMENE DE LABORATOR La pacientii cu enterita cu Campylobacter, numarulleucocitelor periferice reflecta severitatea procesului inflamator. Totusi, materiile fecale
http://www.mediculmeu.com/boli/durerea-toracica-datorata-pericarditei.phphttp://www.mediculmeu.com/boli/durerea-toracica-datorata-pericarditei.phphttp://www.mediculmeu.com/boli/durerea-toracica-datorata-pericarditei.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/gemoterapia/dictionar-medical-de-gemoterapie/tromboflebita.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/gemoterapia/dictionar-medical-de-gemoterapie/tromboflebita.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/boli-rickettsiale/febra-patata-mediteraneana-febra-butonoasa-si-alte-febre-patate.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/boli-rickettsiale/febra-patata-mediteraneana-febra-butonoasa-si-alte-febre-patate.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/boli-rickettsiale/febra-patata-mediteraneana-febra-butonoasa-si-alte-febre-patate.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/boli-rickettsiale/febra-patata-mediteraneana-febra-butonoasa-si-alte-febre-patate.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/gemoterapia/dictionar-medical-de-gemoterapie/tromboflebita.phphttp://www.mediculmeu.com/boli/durerea-toracica-datorata-pericarditei.php


6/17

contin leucocite sau eritrocite la aproape toti pacientii care solicita asistenta medicala in

Statele Unite. Frotiurile din materiile fecale trebuie colorate cu coloratia Gram sau Wright si

examinate in toate cazurile suspecte. Cand diagnosticul de enterita cu Campylobacter este

suspectat pe baza simptomelor de diaree inflamatorie (febra, leucocite in fecale), medicul

poate ruga laboratorul sa incerce zualizarea microorganismelor cu morfologie caracteristica

asemanatoare brionului prin microscopie directa a frotiului din materiile fecale colorat Gram,sau prin utilizarea microscopiei cu contrast de faza sau cu camp intunecat pentru identificarea

motilitatii "rapide\" caracteristice. Confirmarea diagnosticului de infectie cu Campylobacter

se bazeaza pe identificarea unei tulpini din coprocultura, hemocultura sau alte culturi. Trebuie

folosite medii specifice pentru Campylobacter la cultivarea esantioanelor obtinute din scaun

pentru toti pacientii cu diaree inflamatorie sau cu sange. Deoarece speciile Campylobacter

sunt dificile, nu vor fi izolate decat daca se folosesc medii selective sau tehnici selective. Nu

toate mediile sunt la fel de utile pentru izolarea variatelor specii de campylobacterii; de aceea

lipsa izolarii microorganismelor din materiile fecale nu exclude in totalitate prezenta lor.

Prezenta microorganismului implica aproape intotdeauna infectia; exista o perioada scurta de

purtator fecal postconvalescent si nu exista comensualism. insa C. sputorum si

microorganismele inrudite, prezente in catatea bucala, sunt comensuali fara semnificatiepatogenica cunoscuta.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Simptomele de enterita cu Campylobacter nu sunt suficient de rare pentru a distinge aceasta

boala de cea produsa de Salmonella, Shigella, Yersinia, sau alti patogeni. Combinatia febra si

leucocite sau eritrocite in fecale indica diaree inflamatorie, iar diagnosticul definitiv se

bazeaza pe cultura. In mod similar, diagnosticul de boala extraintestinala produsa de

Campylobacter se sileste prin cultura. Infectiile cu Campylobacter trebuie suspectate in cazul

avortului septic, iar cele produse de C. fetus, in special in cadrul tromboflebitei septice. Este

important de reamintit ca aspectul enteritei cu Campylobacter poate mima colita ulcerativa

sau boala Crohn, ca enterita cu Campylobacter este mult mai frecventa decat ambele boli (in

special la adultii tineri) si ca prin biopsie nu se poate face distinctia intre aceste entitati.

Astfel, diagnosticul de boala intestinala inflamatorie nu trebuie pus pana cand nu se exclude

infectia cu Campylobacter, in special la persoane care au calatorit in strainatate, care au

contact semnificativ cu animalele, la persoane cu imunodeficienta sau cu practici care implica

un risc crescut de transmitere.

TRATAMENTIn tratamentul bolii diareice, un rol central il detine reechilibrarea hidro-

electrolitica ( modulul 128). Chiar si din randul pacientilor cu enterita cu Campylobacter caresolicita ingrijire medicala, mai putin de jumatate vor avea un beneficiu cert in urma

tratamentului antimicrobian. Indicatiile pentru un astfel de tratament includ febra crescuta,

diareea cu sange, diareea severa, persistenta manifestarilor timp de peste o saptamana si

agravarea simptomelor. Regimul de electie consta intr-o cura de 5 pana la 7 zile de

eritromicina (250 mg p.o. de patru ori pe zi sau 30 pana la 50 mg/kg/zi in doze dizate pentru

copii). Desi nu a fost studiata in experiente clinice, sensibilitatea in tro a speciei

Campylobacter la macrolide, cum sunt claritromicina si azitromicina, sugereaza ca si acesti

agenti pot fi folositi in tratament. O schema alternativa pentru adulti este ciprofloxacina (500

mg p.o. de doua ori pe zi) timp de 5 pana la 7 zile, dar rezistenta fata de acest antibiotic este

in crestere. Alte alternative includ tetraciclina, norfloxacina si furazolidon. Utilizarea

medicamentelor impotriva motilitatii intestinale, care pot prelungi durata simptomelor si careau fost asociate cu decese, nu este recomandata.


7/17

Pentru infectiile sistemice, tratamentul trebuie inceput empiric cu gentamicina, imipenem sau

cloramfenicol, insa ulterior trebuie efectuate teste de sensibilitate. Ciprofloxacina si

amoxicilina/clavulanat sunt agenti alternati. Pentru pacientii imunodeprimati cu infectii

sistemice produse de C. fetus, este de obicei necesar un tratament prelungit.

PROGNOSTIC

Aproape toti pacientii cu enterita produsa de Campylobacter se ndeca complet, fie spontan,

fie dupa tratament antimicrobian. La cele cateva cazuri de deces raportate a contribuit

probabil depletia de volum. Asa cum s-a afirmat mai sus, ocazional pacientii pot dezvolta

artrita reactiva sau sindrom Guillain-Barre. Infectiile sistemice cu C. fetus sunt mult mai

frecvent fatale decat cele date de speciile inrudite; aceasta mortalitate mai mare se datoreaza

in parte caracteristicilor grupurilor de populatie afectate. Prognosticul depinde de rapiditatea

cu care este inceput tratamentul adecvat. Gazdele normale supraetuiesc de obicei infectiilor

cu C. fetus fara sechele. Gazdele tarate fac adesea infectii recurente.

n cazul n care se constat Campylobacter jejuni:

Campylobacter jejuni bacterii se gsesc n tot felul de locuri, inclusiv tractul intestinal al animalelor,

inclusiv pisici i cini, precum i psri de curte, vite, porci i alte animale. Bacterii Campylobacter

este, de asemenea, prezent in tractul intestinal uman, n cazul n care acesta poate exista fara a

provoca daune. Lapte crud, ap netratat, i nmolul de epurare sunt, de asemenea, surse

poteniale de Campylobacter jejuni.

Cum Campylobacter jejuni este transmis:

Campylobacter jejuni este transmis n principal prin laptele nepasteurizat consumatoare de produse

lactate i, precum i de carne crud sau insuficient preparat, carne de pasre, sau crustacee.

Manipularea alimentelor nesigure i practicilede salubritate n buctrii, instalaiile de prelucrare a

produselor alimentare, ferme i uniti de vnzare cu amnuntul poate transmite, de asemenea,

bacteriile campylobacter, aa cum se poate contacta cu netratat (adic fr clor), ap i materii

fecale.

Campylobacter jejuni Simptome:

Campylobacter jejuni cauzeaza o infectie numit Campilobacterioza, care este clasificat ca o boal

diareice. Astfel, simptomele de bacterii campylobacter sunt caracterizate prin diaree, care poate fi

de ap i / sau sngeroase. Alte simptome includ febra campylobacter, dureri de cap i dureri

musculare, precum si dureri abdominale, grea i. Aceste simptome tind sa apara dou i cinci zile

de la infectare. Boala poate dura pn la 10 zile, desi majoritatea oamenilor recupera n termen de

cinci zile de la primele simptome.


8/17

Ca i n toate bolile de toxiinfecie alimentar, copiii, femeile n vrst, femeile nsrcinate i

persoanele cu un sistem imunitar compromis sunt la risc mai mare de infectie de la Campylobacter

jejuni. Putei citi aici mai multe despre simptomele otrvirii cu alimente .

Prevenirea Campylobacter jejuni:

Deoarece bacteriile Campylobacter jejuni sunt uor de a ucide de gtit, cel mai bun mod de a preveni

boala de la Campylobacter este de a gti carnea de pasre i produse la o temperatur intern n

condiii de siguran (160 F pentru psri de curte i carne de vit). n urma adecvate de

manipulare a alimentelor-tehnici , cum ar fi observarea pericolul alimentar temperatura zonei i de a

evita o contaminare ncruciat n momentul pregtirii este de asemenea important, precum si

practicarea o buna igiena personala (a se vedea: Cum s te speli pe mini ). De asemenea, dup cum

sa menionat mai sus, pentru a evita consumarea laptelui crud i a produselor lactate.

Campylobacter

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare , cutare

Campylobacter

Campylobacter bacterii

tiinifice de clasificare

Britania: Bacteriile

ncrengtura: Proteobacterii

Clasa: Epsilonproteobacteria

Comanda: Campylobacterales

Familie: Campylobacteraceae

Genul: Campylobacter

Sebald i Veron 1963

Specie

C. coli

C. concisus

C. curvus

C. fetus


9/17

C. gracilis

C. helveticus

C. hominis

C. hyointestinalis

C. insulaenigrae

C. jejuni

C. lanienae

C. Lari

C. mucosalis

C. rectus

C. showae

C. sputorum

C. upsaliensis

Campylobacter ("bacterii rsucite" nseamn) este un gen de bacterii , care sunt Gram-negativ ,

spirala, i microaerofili . motile , fie cu unipolar sau bipolar flagella , organismele au o caracteristic

spiral / tirbuon aspect (vezi foto) i sunt oxidaza - pozitiv. [1] Campylobacter jejuni este acum

recunoscut ca fiind una dintre cauzele principale ale bolii foodborne bacteriene n multe ri

dezvoltate. *2+ Cel puin o duzin de specii de Campylobacter au fost implicate in boala la om, cu C.

jejuni i C. Escherichia cele mai comune. *1+ C. ftul este o cauza de avorturi spontane n bovine i

ovine , precum i o oportunist patogen la om. *3+

Coninut

1 genomului

2 semnturi moleculare

3 Patogeneza

3.1 Cauz

3.2 Tratamentul

4 Istoric

5 A se vedea, de asemenea,


10/17

6 Referine

7 Legturi externe

genomului

Cele genomul mai multor specii de Campylobacter au fost ordonate, oferind perspective n

mecanismele lor de patogeneza. *4+ primul genom Campylobacter care urmeaz s fie esalonate a

fost C. jejuni, n anul 2000. [5]

Speciile de Campylobacter conin dou flagellin gene n tandem pentru motilitatea, flaA i flab.

Aceste gene sunt supuse recombinare intergenice, n continuare contribuind la virulena lor. *6+

mutani Nonmotile nu coloniza.

semnturi moleculare

Analiza genomic comparativ a condus la identificarea a 15 proteine care sunt gsite n mod unic

membri ai genului i Campylobacter servi ca markeri moleculari pentru genul. Optsprezece alte

proteine s-au constatat, de asemenea, care au fost prezente la toate speciile, cu excepia

Campylobacter fetus , care este cea mai profunda branare speciile de Campylobacter. O inserieconservat, de asemenea, a fost identificat, care este prezent n toate speciile, cu excepia

Campylobacter C. ft. n plus, 28 au fost identificate proteine prezente doar in Campylobacter jejuni

i Campylobacter coli, indicnd o relaie strns ntre aceste dou specii. Cinci alte proteine, de

asemenea, au fost identificate, care sunt gsite doar n C. jejuni i servesc ca markeri moleculari

pentru speciile. [7]

Patogeneza

Articol principal: campilobacterioza

Campilobacterioza este o infecie de Campylobacter. *8+ Cile comune de transmitere fecal-orala

sunt, ingestia de alimente sau apa contaminate, precum i consumul de carne crud. Acesta produce

o inflamatorie, uneori sngeroase, diaree , parodontoza [9] sau dizenterie sindrom, cea mai mare

parte inclusiv crampe, febra si dureri. Infecie este de obicei auto-limitate i, n cele mai multe cazuri,

tratamentul simptomatic de nlocuire electrolit lichid i este suficient n cazul infeciilor umane.

Utilizarea de antibiotice, pe de alt parte, este controversat. Simptomele de obicei, ultimele timp

de cinci pn la apte zile.

Cauza


11/17

Site-urile de prejudiciu tesutului includ jejun , ileon , i de colon . Cele mai multe tulpini de C jejuni

produce o toxina ( toxina distending cytolethal ), care impiedica celulele de la divizarea si activarea

sistemului imunitar. Acest lucru ajut bacteriile se sustrage sistemului imunitar i de a supravieui

pentru o perioad limitat de timp n celule. Un holera enterotoxinei-ca a fost o dat credea a fi, deasemenea, a fcut, dar acest lucru nu pare s fie cazul. Organismul produce difuz, edematoasa

sngeroase, i enterit exsudativ. Dei rareori a infeciei fost considerat o cauza de sindrom

hemolitic uremic i purpur trombocitopenic trombotic , nici rapoartele de caz exist fr echivoc.

n unele cazuri, o infectie Campylobacter poate fi cauza principala a sindrom Guillain-Barr .

perforaie gastro-intestinal este o complicatie rara a infeciei ileal. *10+

Tratament

Diagnosticul de boala se face prin testarea unui specimen de fecale (micare intestinului).

Tratamentul standard este de acum azitromicin . Chinolone, cum ar fi ciprofloxacina sau

levofloxacina nu mai sunt la fel de eficace ca urmare a rezistenei.

Copii deshidratai pot necesita intravenoas (prin ven) de tratament lichid ntr-un spital.

Boala este contagioasa, iar copiii trebuie s fie pstrate la domiciliu pn cnd au fost clar de

simptome timp de cel puin dou zile.

O buna igiena este important s se evite contractarea bolii sau raspandirea acestuia altora.

Perforaie intestinal este foarte rar; dureri abdominale i creterea colapsul necesit ngrijire

medical imediat.

Istorie

Un nou tip de infecie care poate cauza boli grave a pus Europa pe jar! Se numete

campylobacterioz i e cauzat de o bacterie care se ntlnete n carnea crud de pui. Virusul

provoac dureri abdominale sau boli grave, precum meningit, iar specialitiiavertizeaz c i

Romnia e n pericol.

Aa arat periculoasa bacterie Campylobacter jejuni

Pe Fnel Zainea l-am gsit ieri la cumprturi, tocmai cnd ducea spre co cinci pui


12/17

Agenia European pentru Sigurana Alimentar (AESA) a fcut public joi un raport din care reiese c

la nivelul ntregii Uniuni Europene exist 212.064 de cazuri de mbolnvire cu campylobacteria, iar

numrul infeciilor e n continu cretere. AESA, care are sediul n Italia, precizeaz c motivele

acestei creteri nu sunt pe deplin cunoscute.

Comisia European deruleaz n prezent o analiz costuri-beneficii privind msurile de control

pentru aceast bacterie la diferite stadii ale lanului alimentar, se mai arat n raport. Autoritile

din Romnia nu sunt strine de rspndirea virusului.

Exist un program de monitorizare privind aceast bacterie, dar mai multe detalii nu avem

deocamdat, ne-au declarat reprezentanii Autoritii Naionale Sanitar Veterinare i pentruSigurana Alimentelor.

Poate provoca boli precum meningita

Profesor doctor Gheorghe Mencinicop- schi, celebrul cercettor i specialist n nutriie, director al

Institutului de Cercetri Alimentare, a explicat pentru Libertatea unde se gsete aceast bacterie, n

ce const pericolul contaminrii ice afeciuni poate provoca.

Campylobacter se gsete n carnea crud de pui, la suprafaa carcaselor. Nu se distruge uor n

mediul nconjurtor, ci doar prin gtire. Este important s tim c aceasta nu intr n interiorul crnii,

ci st pe ea. Bacteria se dezvolt la 4 grade Celsius, iar la 25 de grade, respectiv la temperatura unei

camere, se nmulete deja exponenial, ne-a spus specialistul. Simptomele mbolnvirii pot da

impresia unei apendicite: dureri de cap, diaree (chiar i 20 de scaune pe zi!), febr, dureri

abdominale. Persoanele care au sistemul imunitar slbit se pot mbolnvi de meningit.

Renunai la produsele aflate la limita expirrii

Ilie Van, preedintele Uniunii Cresctorilor de Psri din RomniaCampylobacterioza este produs de

Campylobacter jejuni, care poate afecta fie oamenii, fie psrile. Oamenii se pot mbolnvi prin

contact cu animale bolnave sau prin consumul crnii de pasre contaminat.

Menionez c aceast bacterie se gsete, n special, n carnea nvechit, cu termenul de valabilitate

depit. Cumprtorii trebuie s f i e foart e ateni la etichetele de pe aceste produse, iar dac nu au

etichete sau au termenul de valabilitate expirat ori aproape de expirare, s nu le cumpere. n acestcontext pot s v spun c zilele trecute a fost depistat pe piaa romneasc un lot de carne de


13/17

pasre cu termenul de valabilitate depit, venit din Uniunea European. Cu att mai mult trebuie s

fim ateni, ne-a declarat Ilie Van, preedintele Uniunii Cresctorilor de Psri din Romnia.

Potrivit acestuia, i ara noastr este la fel de expus mbolnvirilor cauzate de aceast bacterie,ntruct n Europa e o pia liber a mrfurilor, aa c este greu de controlat toat marfa care ajunge

n galantarele romneti.

Cum ne putem mbolnvi

Atunci cnd nu se respect condiiile de igien. De exemplu, n cazul n care se taie carnea

contaminat, iar cu acelai cuit se taie roiile pentru salat.

Cnd avem n frigider depozitat carnea crud pe un etaj superior, iar sub ea, alte alimente. Zeamacare conine microbi se poate scurge pe celelalte produse, care nu vor suferi tratamente termice.

n cazul n care mncarea nu e gtit la temperaturi suficient de mari, respectiv cel puin 70

Celsius.

Peste 40% din produsele din carne au prea mult sare, amidon i ap

Date recente prezentate de Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului arat c mai

bine de 40% din produsele din carne de pe pia nu respect prevederile legale.

Din 500 de mostre recoltate n perioada 2007-2011, aproape jumtate nu respectau parametrii de

calitate. Produsele analizate conineau sare, amidon sau ap n exces. Ba chiar mai mult, amidonul

era prezent i n compoziia unor sortimente unde nu e permis utilizarea lui.

Carantin n spital din cauza Salmonellei

Spitalul Municipal din Oradea este n carantin dup ce 17 pacieni au fost depistai cu Salmonella.

Majoritatea celor infectai sunt copii, iar cel maimic are ase sptmni. Carantina a fost dispus

nc de joi de la amiaz.

Acesta este Spitalul Municipal din Oradea / Surs: oradeapress


14/17

Nimeni nu mai are voie s intre n unitate, iar personalul medical nu trebuie s prseasc spitalul

purtnd hainele cu care lucreaz n interior. Reprezentanii instituiei medicale susin c pacienii au

venit deja infectai cu aceast bacterie.

Cu toate acestea, bolnavii nu sunt rude i provin din localiti diferite ale judeului. A fost demarat o

anchet epidemiologic, iar spitalul va rmne n carantin att ct va fi nevoie.

Mai mult: PERICOL! Carnea de pui ne poate mbolnvi! | Libertatea.ro

n urma controalelor realizate de Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana

Alimentelor (ANSVSA) s-a constatat c 23% din carnea de pui controlat era contaminat cubacteria Campylobacter, arat un raport al autoritii. Aceast bacterie poate duce latoxiinfecie alimentar.

"Romnia realizeaz frecvent controale pentru a vedea incidena bacteriei Campylobacter ncarnea de pui. Astfel de controale sunt realizate la nivelul Uniunii Europene, ca recomandare

a celor de la EFSA (Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar), care a constatat cincidena bacteriei Campylobacter a depit-o pe cea a bacteriei E.coli", a declarat pentrugndulAlina Monea, eful biroului de pres al ANSVSA.

Potrivit raportului, incidena bacteriei Campylobacter a fost monitorizat pe teritoriul riinoatre ncepnd cu anul 2009, ca urmare a unei decizii luate de Comisia European.

Incidena bacteriei n Romnia, n scdere

Astfel, n anii 2009 i 2010 s-au analizat n total 447 probe provenind de la carcasele de puidin abatoare. Din acestea s-a identificat prezena bacteriei Campylobacter n 182 probe. nanul 2011 s-a determinat prezena acestei bacterii n 115 probe din cele 490 luate pentruanalize.

"Datele mai arat c, n urma controalelor efectuate, incidena bacteriei Campylobacter asczut. Ca urmare a msurilor aplicate de ctre ANSVSA, n fermele i abatoarele de pasre,

procentul de probe pozitive depistate n carnea de pasre analizat a sczut de la 63% n anul2008, la 41% n anul 2009, la 38% n anul 2010, ajungnd la 23% la sfritul anului 2011", amai spus reprezentanta ANSVSA.

Analizele au fost efectuate n cadrul Laboratorului Naional de Referin pentruCampylobacter al Institutului de Igien i Sntate Public Veterinar, precum i nlaboratoare acreditate ale Direciilor Sanitare Veterinare i pentru Sigurana AlimentelorJudeene (Alba, Bacu,Brila, Braov, Iai, Satu-Mare, Vaslui).

Bacteria Campylobacter duce la apariia toxiinfeciilor alimentare


15/17

Legislaia european nu prevede retragerea de la comercializare a loturilor de carne de pasresau organe contaminate cu Campylobacter, ci recomand tratarea termic a acestora.

Medicii nutriioniti afirm c aceast bacterie poate duce la apariia toxiinfeciilor alimentaredac nu sunt respectate normele igienico-sanitare. Persoanele care se mbolnvesc prezint

crampe, dureri abdominale, diaree, febr, stri de ameeal i vom.

Potrivit medicilor, acest microorganism poate fi distrus prin preparare termic. Problemaapare atunci cnd nu ne splm pe mini dup ce am preparat carnea sau nu curm cudetergent de vase cuitul cu care am tiat puiul.

De asemenea, specialitii mai recomand s evitm depozitarea preparatelor de car

n urma controalelor realizate de Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i

pentru Sigurana Alimentelor (ANSVSA) s-a constatat c 23% din carnea de puicontrolat era contaminat cu bacteria Campylobacter, arat un raport al autoritii.Aceast bacterie poate duce la toxiinfecie alimentar. Romnia realizeaz frecventcontroale pentru a vedea incidena bacteriei Campylobacter n carnea de pui. Astfelde controale snt realizate la nivelul Uniunii Europene, ca recomandare a celor de laEFSA (Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar), care a constatat cincidena bacteriei Campylobacter a depit-o pe cea a bacteriei E.coli, a declaratpentru gandul.info Alina Monea, eful biroului de pres al ANSVSA.

Potrivit raportului, incidena bacteriei Campylobacter a fost monitorizat peteritoriul rii noatre ncepnd cu anul 2009, ca urmare a unei decizii luate de ComisiaEuropean.

Incidena bacteriei n Romnia, n scdereAstfel, n anii 2009 i 2010 s-au analizat n total 447 probe provenind de la

carcasele de pui din abatoare. Din acestea s-a identificat prezena bacterieiCampylobacter n 182 probe. n anul 2011 s-a determinat prezena acestei bacterii n115 probe din cele 490 luate pentru analize. Datele mai arat c, n urmacontroalelor efectuate, incidena bacteriei Campylobacter a sczut. Ca urmare amsurilor aplicate de ctre ANSVSA, n fermele i abatoarele de pasre, procentulde probe pozitive depistate n carnea de pasre analizat a sczut de la 63% n anul

2008, la 41% n anul 2009, la 38% n anul 2010, ajungnd la 23% la sfritul anului2011, a mai spus reprezentanta ANSVSA.

Analizele au fost efectuate n cadrul Laboratorului Naional de Referin pentruCampylobacter al Institutului de Igien i Sntate Public Veterinar, precum i nlaboratoare acreditate ale Direciilor Sanitare Veterinare i pentru SiguranaAlimentelor Judeene (Alba, Bacu, Brila, Braov, Iai, Satu-Mare, Vaslui).

Bacteria Campylobacter duce la apariia toxiinfeciilor alimentare


16/17

Legislaia european nu prevede retragerea de la comercializare a loturilor decarne de pasre sau organe contaminate cu Campylobacter, ci recomand tratareatermic a acestora. Medicii nutriioniti afirm c aceast bacterie poate duce laapariia toxiinfeciilor alimentare dac nu snt respectate normele igienico-sanitare.Persoanele care se mbolnvesc prezint crampe, dureri abdominale, diaree, febr,

stri de ameeal i vom. Potrivit medicilor, acest microorganism poate fi distrusprin preparare termic. Problema apare atunci cnd nu ne splm pe mini dup ceam preparat carnea sau nu curm cu detergent de vase cuitul cu care am tiatpuiul.

De asemenea, specialitii mai recomand s evitm depozitarea preparatelor decarne deasupra fructelor i legumelor, deoarece exist risc de contaminare. nacelai timp, pentru a preveni contaminarea cu aceast bacterie este indicat s nesplm pe mini nainte de a prepara mncarea i nainte de a mnca. Cuilele,toctoarele, farfuriile sau alte tipuri de ustensile de buctrie trebuie splate imediatdup prepararea crnii crude.Animalele infectate nu prezint simptome

Bacteriile din genul Campylobacter se gsesc frecvent n intestinul animalelor ial psrilor domestice. De multe ori animalele infectate nu prezint simptome.Carnea de pasre reprezint sursa cea mai comun a infeciei la oameni, spunspecialitii. Acetia completeaz c riscul de contaminare exist i prin consumulproduselor din carne sau lapte insuficient prelucrate termic, dar i prin consumul defructe sau legume nesplate

n anul 2008, in statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv in Romania, s-a desfasurat

un program de monitorizare pentru bacteriile din genul Campylobacter, in abatoarele

pentru pasari. Din anul 2009 pana in prezent, in Romania s-a monitorizat prezenta

Campylobacter in carcasele de pui broileri si in carnea de pasare (broileri si curcani), in

cadrul programelor nationale anuale de monitorizare ale A.N.S.V.S.A.

Tags:campylobacter,carne de pasare,bacterii pasare,bacterii carne,campilobacter

Astfel, in anii 2009 si 2010 s-au analizat in total 447 probe provenind de la carcasele de broileri din

abatoare. Din cele 447 probe analizate s-a identificat prezenta Campylobacter spp. (C. jejuni, C. coli,

C. lari) in 182 probe.

in anul 2011 s-a determinat prezenta Campylobacter spp. la nivel de retail, in cadrul controlului la

raft, analizandu-se 490 probe, constand in carne de pasare transata, portionata, refrigerata,

provenind de la pui broileri si curcani, identificandu-se prezenta Campylobacter spp. in 115 probe.

Ca urmare a masurilor aplicate de catre ANSVSA, in fermele si abatoarele de pasare, procentul de

probe pozitive depistate in carnea de pasare analizata a scazut de la 63% in anul 2008, la 41% in anul

2009, la 38% in anul 2010, ajungand la 23% la sfarsitul anului 2011.

Pentru anul 2012, ANSVSA a prevazut in Programul Strategic anual continuarea monitorizarii acestei

bacterii in carnea de pasare, prevazuta a se desfasura in supermarket-uri, in cadrul controaleloroficiale "la raft".
http://agroromania.manager.ro/tags/campylobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/campylobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/campylobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/carne%20de%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/carne%20de%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/carne%20de%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20carne/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20carne/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20carne/http://agroromania.manager.ro/tags/campilobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/campilobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/campilobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/campilobacter/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20carne/http://agroromania.manager.ro/tags/bacterii%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/carne%20de%20pasare/http://agroromania.manager.ro/tags/campylobacter/


17/17

Carcasele de pasare, carnea portionata, precum si organele provenite de la loturile depistate

pozitive, pot fi consumate dupa ce sunt supuse tratarii termice.

Trebuie mentionat ca la nivelul Uniunii Europene, legislatia nu prevede retragerea de la

comercializare a loturilor de carne de pasare sau organe la care s-a pus in evidenta prezenta

Campylobacter spp, ci recomanda tratarea termica a acestora.

Analizele au fost efectuate in cadrul Laboratorului National de Referinta pentru Campylobacter al

Institutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara, precum si in laboratoare acreditate ale

Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Judetene (Alba, Bacau, Braila, Brasov,

Iasi, Satu-Mare, Vaslui).

Cat de pericloasa este Campylobacteria

Bacteriile din genul Campylobacter se gasesc frecvent in intestinul animalelor si al pasarilor

domestice. De multe ori animalele infectate nu prezinta simptome. Carnea de pasare reprezinta

sursa cea mai comuna a infectiei la oameni.

Contaminarea oamenilor se face prin consumul produselor din carne sau lapte insuficient prelucrate

termic, dar si prin consumul de fructe sau legume nespalate.

Persoanele care se imbolnavesc prezinta crampe, dureri abdominale, diaree, febra, stari de ameteala

si voma.

Cum putem preveni infectia cu bacteria periculoasa Campylobacter

- Spalati cutitele si tocatoarele imediat dupa prepararea carnii crude;

- Pastrati carnea cruda separat de alimentele pregatite pentru mancat.

camphylobacter jejuni.docx

Documents