ghidul_profesorului

3
 LEGEA FIINŢEI UMANE ŢINE MINTE CĂ: Un om care este deseori criticat, învaţă săi condamne !e cei"a"ţi Un om care este "ovit, învaţă să "#!te Un om care este #mi"it, devine timid Un om care este ironi$at, do%&nde'te #n simţ etic ne(ativ) *A+ CĂ: Un om care este înc#raat, do%&nde'te încredere în sine Un om care este tratat c# to"eranţă, învaţă să devină ră%dător Un om care este tratat c# onestitate, învaţă să -ie onest Un om care este tratat c# !rietenie, învaţă să devină !rietenos Un om căr#ia i se acordă încredere, învaţă să ai%ă încredere în oameni Un om care este "ă#dat, învaţă săi a!recie$e !e a"ţii Un om care este i#%it 'i tratat c# a-ecţi#ne, înva ţă să i#%ească oa menii) .ro%"eme #ti"e !entr# ed#caţie, de$%ăt#te "a /#rs#s 0en1s în *anemarca 2334 G5I* *E C6M.6+TA+E 7N CLA8Ă A .+6FE86+ULUI DA NU 1. La începutul anului şcolar cunoasteţi-vă clasele cât mai detaliat: - stil ur il e de înv ă ţ a re ş i ti pul de in te li ge n ţ ă  predominantă pentru iecare elev! desc operite prin teste speciice - nivel de cunoştinţ e şi lacune mai importante!  prin teste docim ologice - elevi lideri ormali şi mai ales inormali - elevi po"itivi şi negativi. #. $entru iecare disciplină pe care o predaţi sunt necesare următoarele materiale: - %tandarde de $regătire $roesională - &urriculum în vigoare - 'etodica de predare a disciplinei( modulului - $laniicarea calendaristică anuală şi proiectarea unităţii de învăţare ). $entru iecare lecţ ie să întocmi ţ i un plan de lecţie sau un proiect de te*nologie didactică  Nu intraţi în clasă +a"ându-vă pe inspiraţia de mo me nt ! mai ales în primul an de mun c ă la catedră ,. nd pr eg ăt i ţ i proiectul de lecţ ie primele itemuri pe care le respectaţi sunt următoarele: - &ompetenţele speciice şi implicit pro+lemele de evaluare etalonul de reerinţă! norma minimă acceptată ! scara de notare - ondul de a+ilităţi şi deprinderi necesare elevului - resu rs ele de instruire pe nt ru ie ca re stil de învăţare metode! orme! mi/loace didactice 0. $regătiţi-vă minuţios şi temeinic. normaţi-vă  privind c*estiu nile colaterale.  Nu etalaţi toate cunoştinţele dvs. despre su+iect. 2iscaţi să: - su pr aîn cărcaţ i elevii - nu i ţ i în ţ e le ş i ş i urmă ri ţ i

Upload: alina-balan

Post on 03-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

gh

TRANSCRIPT

GHID DE COMPORTARE N CLAS A PROFESORULUI

LEGEA FIINEI UMANE

INE MINTE C:

Un om care este deseori criticat, nva s-i condamne pe ceilali

Un om care este lovit, nva s lupte

Un om care este umilit, devine timid

Un om care este ironizat, dobndete un sim etic negativ.

DAR C:

Un om care este ncurajat, dobndete ncredere n sine

Un om care este tratat cu toleran, nva s devin rbdtor

Un om care este tratat cu onestitate, nva s fie onest

Un om care este tratat cu prietenie, nva s devin prietenos

Un om cruia i se acord ncredere, nva s aib ncredere n oameni Un om care este ludat, nva s-i aprecieze pe alii

Un om care este iubit i tratat cu afeciune, nva s iubeasc oamenii.

Probleme utile pentru educaie, dezbtute la Kursus Benys n Danemarca 1996

GHID DE COMPORTARE N CLAS A PROFESORULUIDANU

1. La nceputul anului colar cunoastei-v clasele ct mai detaliat:

- stilurile de nvare i tipul de inteligen predominant pentru fiecare elev, descoperite prin teste specifice

- nivel de cunotine i lacune mai importante, prin teste docimologice

- elevi lideri formali i mai ales informali

- elevi pozitivi i negativi.

2. Pentru fiecare disciplin pe care o predai sunt necesare urmtoarele materiale:

- Standarde de Pregtire Profesional

- Curriculum n vigoare

- Metodica de predare a disciplinei/ modulului

- Planificarea calendaristic anual i proiectarea unitii de nvare

3. Pentru fiecare lecie s ntocmii un plan de lecie sau un proiect de tehnologie didacticNu intrai n clas bazndu-v pe inspiraia de moment, mai ales n primul an de munc la catedr

4. Cnd pregtii proiectul de lecie primele itemuri pe care le respectai sunt urmtoarele:- Competenele specifice i implicit problemele de evaluare ( etalonul de referin, norma minim acceptat, scara de notare)

- fondul de abiliti i deprinderi necesare elevului

- resursele de instruire pentru fiecare stil de nvare ( metode, forme, mijloace didactice)

5. Pregtii-v minuios i temeinic. Informai-v privind chestiunile colaterale.Nu etalai toate cunotinele dvs. despre subiect. Riscai s:

suprancrcai elevii

nu fii nelei i urmrii

nu v ncadrai n timp.

Nu v mbtai cu orgoliul c obiectul pe care l predai este cel mai important.

6. Rezolvai cu anticipaie, acas , problemele pe care le ve-i rezolva n clas cu elevii, pentru a nu risca s v blocai n clas la o problem dificil. Rezolvai mai ales problemele care vor constitui teme pentru acas ale elevilor (s-ar putea s v cear s le explicai sau ar putea fi enunuri greite sau rezultate false).

7. inuta vestimentar s fie cu gust , pe ct posibil, elegant. La leciile finale abordai o inut festiv.Nu v mbrcai stil cow-boy sau neglijent.Nu etalai tonuri extravagante.

8. Cnd predai, facei legtura cu lecia precedent printr-o fraz i/sau dou, trei, ntrebri/exerciii.Scriei data i titlul leciei pe tabl, titlul subliniai-l si nu-l tergei pn la sfritul orei.

Planul leciei il expunei la nceput cu competenele urmrite a fi atinse, sau l constuii pe tabl pe parcurs. El va rmne pe tabl pn la fixarea cunotinelor.Nu aruncai la ntmplare pe tabl un fel de titlu i cteva idei disparate.Nu uitai s puncftai obiectivele leciei i competenele ntr-o form accesibil elevilor.

9. Verbalizai tot ceea ce scriei!Nu scriei o liter sau o cifr pe tabl fr s o denumii cu voce tare, ncercai s nu acoperii tabla n timp ce scriei.

10. Cnd explicai stai n picioare n faa clasei sau lng tabl.Nu v plimbai n timpul explicaiilor. Deoarece: introducei timpi mori

obligai elevul s se ntoarc pentru a v urmri cu privirea.

11. Cnd dai elevilor ceva de lucru (metode active) plimbai-v printre bnci pentru a-i supraveghea i ndruma. ( Uitai-v i cum iau elevii notie , cu acest prilej).Nu v gsii ocupaie la catedr n timp ce elevii lucreaz.

12.

13. Angajai toat clasa n dialogul cu dvs.Nu lucrai exclusiv cu elevii buni.

14. Cnd punei ntrebri, formulai-le clar, fr echivoc; adresai o singur ntrebare ntr-un enun, nu 2 sau 3; nti lansai ntrebarea, o lsai s planeze 2-3 secunde i apoi numii elevul care s rspund. Dai-le dreptul s tac dac nu tiu sau s declare c nu tiu.Nu numii nti elevul pentru ca apoi sa-i punei ntrebarea deoarece clasa nu va mai participa la rspuns. Nu insistai ca elevul s spun ceva, indiferent ce, pentru c l deprindei s mint cu bun tiin.

15. Conducei clasa cu siguran calm i cu fermitate, nu cu arogan.Nu ncercai s ctigai simpatia clasei prin bufonerie, dar nici nu v plasai n extrema opus: distan i duritate.

16. Rezolvai singuri conflictele cu clasa, altfel o scpai de sub control.Nu apelai dect n cazuri limit la autoritatea extern (diriginte, prini, director).

17. ntronai disciplina democratic prin propria dvs. disciplin i prin disciplina muncii.Nu uitai c volens-nolens avei fa de elevi o funcie de model.

18. ngduii o anumit marj de libertate.Nu instautai un climat de teroare i disciplin n sensul ncremenirii.

19. ntreine+i o atmosfer tonic, presrai-o cu 2,3 glume (nu ironii) ale dvs. sau accentundu-le pe ale elevilor. Rsul, relaxarea unete pe profesor i elev, destinde (dar nu cu o clas pe care nu o stapnii).Nu interzicei o atmosfer relaxat de lucru, cnd ei lucreay n grupe nu le interzicei murmurul i eventualele deplasri.

20. ncercai s urmrii reaciile elevilor i s v reglai comportamentul n funcie de ele. Profesorul ideal este cel ce tie s se transpun n locul elevului i s transpun elevul n locul su.

21. Respectai-i pe elevi i tratai-i ca pe oameni maturi. Respectai-le problemele i necazurile. Respectai la fiecare adolescent valoarea sa uman, chiar dac la disciplina dvs. nu strlucete deloc.Nu uitai urmtoarele:- muli elevi ne pot fi superiori ca valoare uman

- ascendentul nostru fa de ei const doar n vrst, cunotine i statutul dvs. profesional

- nu ridiculizai elevii, nu-i umilii, nu rdei de defectele lor fizice, de lipsa de talent.

22. Primii cu receptivitate ntrebrile elevilor, ncurajai-le capacitatea de a pune ntrebri.Nu- sancionai pentru eventualele lacune pe care le trdeaz prin ntrebrile lor.

23. Dai-le dreptul de a gndi altfel dect dvs.Nu pretindei exact aceeai formulare i cuvinte folosite de dvs.

24. Fii coreci, drepi, principiali. Fii consecveni cu dvs. niv.Odat o fgduiala fcut elevilor, respectai-o chiar dac nu v mai convine.Nu-i nedreptii! Adolescentul accept pedeapsa dar respinge cu toate puterile sale nedreptatea. Nu avei dreptul s v purtai n clas ca nite despozi, cu capricii originale i imprevizibile.

25. Fii solidari cu colectivul didactic.Nu v discreditai colegii sau conducerea colii n faa elevilor, nu v aliai cu ei mpotriva altor profesori sau a directorului.

26. Recurgei ct mai des la ntriri pozitive (confirmarea corectitudinii rspunsului, aprobarea, ncurajarea, lauda, rtelaia afectiv pozitiv, nota mare).Nu abuzai de controlul agresiv( sancionarea, ridiculizarea, dojana, sarcasmul, criticile, pedepsele, nota rea).

27. Nu sancionai prin not rea la materia dvs. actele de indisciplin.

28. Fii obiectivi n notare.Nu v lsai influenai de halo.

29. Aducei pe loc la cunotina elevului nota pe care i-ai pus-o.Nu fii enigmatic cnd punei nota n catalog.

30. Nu dai afar din clas elevul turbulent. Meninei-l n clas i instruii-l!