info_cap3

Capitolul 3: Utilizarea Excel-ului

ÎÎnn uurrmmaa ppaarrccuurrggeerr ii ii ppaarrccuurrggeerr ii aacceessttuuii ccaappii ttooll ssttuuddeennttuull vvaa ttrreebbuuii ssăă îînnŃŃeelleeaaggăă uurrmmăăttooaarreellee nnooŃŃiiuunnii ddee bbaazzăă:: -- mmeeddiiuull ddee lluuccrruu EExxcceell -- ffoorrmmuullee îînn EExxcceell

Întrucât în cursul anterior am prezentat o serie de

noŃiuni legate de acest pachet de programe, am să expun aici

doar acele noŃiuni necesare utilizării în Sociologie şi

Psihologie.

3.1. Introducere în Excel

NNooŃŃiiuunnii iimmppoorr ttaannttee îînn sseeccŃŃiiuunneeaa 33..11.. -- aall iinniieerreeaa ttiippuurr ii lloorr ddee ddaattee îînnttrr --oo cceelluullăă -- mmoodduull îînn ccaarree ppuutteemm aaccttii vvaa şşii vveerr ii ffiiccaa aaccttii vvaarreeaa ggrruuppuulluuii ddee ttaassttee ddiinn ddrreeaappttaa,, aassttffeell îînnccââtt ssăă ppuutteemm iinnttrroodduuccee nnuummeerreellee ddiinn aacceeaa ppaarr ttee aa ttaassttaattuurr ii ii -- mmooddii ffii ccaarreeaa ddiimmeennssiiuunnii lloorr uunneeii ccoollooaannee ccuu aajjuuttoorruull mmoouussee--uulluuii -- ssaallvvaarreeaa uunnuuii ffiişşiieerr şşii îînncchheeiieerreeaa uunneeii sseessiiuunnii ddee lluuccrruu îînn EExxcceell ..

55

Deschizând Excel-ul vom obŃine o fereastră de genul:

Pentru utilizarea Excel-ului este util să cunoaştem că:

1. pentru a ne deplasa pe foaia de calcul putem folosi

grupul de patru săgeŃi.

2. similar cu editorul de texte Word şi aici putem

scrie îngroşat, înclinat sau subliniat folosind

aceleaşi metode.

56

3.1.1. Bara de formule

Un lucru important îl reprezintă bara de formule

(Formula Bar):

În partea stângă a acestei bare avem scrisă celula care

este selectată şi în care se va scrie formula. În partea dreaptă

avem locul unde se vede ceea ce este în celulă. Dacă datele

introduse sunt de tip caracter atunci ceea ce se vede în celulă

este şi ceea ce vom avea în bara de formule. Dacă introducem

o formulă atunci în bara de formule vom avea scrisă formula,

iar în celulă vom avea rezultatul formulei.

3.1.2. Bara de stare

O altă bară importantă este bara de stare:

57

Ceea ce ne interesează la această bară este ca opŃiunea

NUM să fie activă (să existe pe bară). În cazul când aceasta

este activă, putem introduce numerele din partea dreaptă a

tastaturii. Dacă nu este activă o putem activa prin apăsarea

tastei NumLock ce se află în colŃul din stânga sus a grupului de

taste.

3.1.3. SelecŃia unor celule

Similar cu procedeul de la Word, putem şi aici să

facem selecŃii. Aici însă ceea ce se va selecta este celula.

58

3.1.4. Alinerea în celule

Dacă nu am modificat alinierea în celule de la

butoanele din meniu1, atunci modul în care se aliniază datele în

celulă poate reprezenta un indiciu despre tipul datelor:

- datele de tip caracter se aliniază la stânga

- datele de tip număr se aliniază la dreapta

Această informaŃie este utilă când dorim să verificăm

dacă am introdus datele corect. De exemplu, dacă din greşeală în

loc de "10" vom tasta cifra "1" şi litera "O" atunci "1O" se va

alinia la stânga, ceea ce ne va indica faptul că pentru computer

avem o dată de tip caracter şi nu una de tip număr (la anumite

formule această greşeală poate duce la un rezultat incorect sau la

afişarea unui mesaj de eroare).

3.1.5. Modificarea dimensiunii unei coloane

Aceasta se realizează ducând cursorul până la

îmbinarea dintre etichetele celulelor până vom obŃine o

imagine ca cea de mai jos:

1 procedeul este asemănător cu cel din Word

59

Pentru modificare avem două metode: fie mişcăm

mouse-ul până la dimensiunea dorită, fie dăm un dublu-clic şi

atunci coloana îşi va modifica lăŃimea astfel încât să cuprindă

tot textul din celulele din acea coloană.

3.1.6. Trecerea la o altă foaie de lucru

În josul paginii în Excel avem mai multe foi pe care

putem scrie datele. Dacă suntem pe foaia 1 şi dorim să trecem

pe foaia 2, ducem mouse-ul în partea de jos a paginii şi dăm un

clic pe foaia nouă pe care dorim s-o deschidem:

60

Dacă dorim să dăm un nume foii, nume care să apară

în loc de Sheet12, avem două posibilităŃi:

- dăm un dublu clic pe "Sheet1". Denumirea se va

selecta. Apăsăm pe tasta "Delete" şi apoi scriem de

la tastatură denumirea dorită.

- Mergem de "Sheet1", dăm un clic dreapta şi din

fereastra ce apare alegem opŃiunea "Rename"3.

Apoi de la tastatură introducem denumirea dorită.

3.1.7. Deplasarea rapidă la anumite celule

În timpul lucrului într-o foaie de calcul s-ar putea să

avem nevoie să ajungem cu cursorul direct la o anumită celulă.

Pentru aceasta vom folosi comanda "Go to". ExecuŃia acestei

comenzi se poate realiza în două moduri:

1. se apasă pe tasta "F5" ce se află pe primul rând al

tastaturii. În fereastra ce va apărea se va tasta

adresa celulei în care dorim să ajungem. Dăm

2 La versiunile în română "Foaie1"

61

Enter.

2. similar cu operaŃiile de mai sus, cu singura

diferenŃă că în loc să apăsăm tasta F5 folosim

combinaŃia de taste Ctrl-G.

3.2. OperaŃii matematice în Excel

3.2.1. Simboluri pentru cele patru operaŃii. Modul de

introducere al operaŃiilor matematice.

Pentru operaŃiile în Excel avem următoarele taste

specifice fiecărei operaŃii:

+ → adunare

- → scădere

* → înmulŃire

/ → împărŃire

În afară de aceste operaŃii mai avem ridicarea la putere:

52 se scrie 5^2.

Pentru a introduce o formulă în Excel trebui să punem

3 Redenumeşte – v.rom

62

mai întâi semnul egal. De exemplu, dacă dorim să

adunăm ceea ce avem în celula A1 cu ceea ce avem în celula

A2 şi dorim să scriem rezultatul în celula A3 atunci vom scrie:

=A1+A2 (vezi imaginea de mai jos):

3.2.2. Forma numerelor

Putem să modificăm forma numerelor în Excel cu

ajutorul următorului grup de taste:

Primul din stânga este pentru a scrie date de tip

valutar:

63

Cel de-al doilea buton este pentru a scrie date de tip

procent4 , iar cel de-al treilea buton este pentru scrierea

numărului astfel încât să avem separatori pentru mii şi numărul

să aibă 2 zecimale.

Ultimele 2 butoane sunt pentru modificarea numărului

de zecimale: mărirea, respectiv micşorarea numărului de

zecimale.

3.3. FuncŃii în Excel

Deoarece acest curs este realizat pentru aplicaŃii în

sociologie şi psihologie, am să realizez o prezentare a

funcŃiilor prin exemple. În funcŃie de opŃiunile ce sunt date

Excel-ului la aceste formule putem avea între argumente

virgula sau punct şi virgulă, de aceea recomand ca în caz că se

va obŃine un mesaj de eroare pentru opŃiunea prezentată în

64

această carte să se încerce celălalt caracter.

Pentru a insera o funcŃie dăm un clic pe butonul din

meniu ce arată ca mai jos:

După ce am apăsat pe acest buton se va deschide o

fereastră de forma următoare:

4 Pentru un exemplu de calcul a procentului vezi în [ ] la pagina 50.

65

După cum se observă, în fereastra de mai sus avem

două subferestre. Prima este pentru a selecta categoria funcŃiei

căutate, iar în a doua subfereastră se va afişa numele efectiv al

funcŃiei. Una din categoriile cele mai folosite este desigur cea

a ultimelor funcŃii folosite, unde putem găsi lista cu funcŃiile

ce le-am folosit de curând. Sub cele două ferestre apare şi un

text explicativ vis-a-vis de funcŃia selectată.

Să presupunem că am selectat funcŃia SUM. Atunci

după ce vom apăsa pe butonul OK, vom obŃine fereastra:

Aceste operaŃii sunt comune pentru fiecare funcŃie,

singura diferenŃă putând apărea la fereastra de introducere a

datelor. În continuare voi prezenta câteva funcŃii:

3.3.1. FuncŃia SQRT

Când am prezentat operaŃiile ce se pot realiza în Excel,

66

am arătat cum se pot efectua cele 4 operaŃii, şi cum se poate

realiza ridicarea la putere. Cu aceste cunoştinŃe se poate realiza

chiar şi extragerea radicalului dintr-un număr, Ńinând cont de

faptul că 2

1

xx = . Adică, dorind să extragem radical din trei,

vom putea scrie formula:

=3^(1/2)

În Excel există şi o funcŃie cu ajutorul căreia putem

extrage radicalul, funcŃia SQRT:

Rolul funcŃiei:

Extrage radicalul dintr-un număr sau o expresie a cărei

valoare este un număr.

Sintaxă:

SQRT(număr) sau SQRT(expr.mat)

Exemplu

Fie următoarele numerele introduse:

A

1 Date

2 -8

3 3

67

Formula Descriere Rezultatul

=SQRT(9) rădăcina pătrată din 9 3

=SQRT(A2)

rădăcina pătrată din numărul ce se află în A2. Deoarece este negativ se va afişa un mesaj de eroare

#NUM!

=SQRT(A3^2+16) rădăcina pătrată din expresia din paranteză

5

3.3.2. FuncŃia SUM

Rolul funcŃiei:

Adună toate numerele dintr-o zonă de celule.

Sintaxă:

SUM(nr1,nr2,…) sau SUM(CelÎ:CelF)

unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct (de

exemplu SUM(3,4,8,9)=24), iar în a doua situaŃie CelÎ este

celula de început, iar CelF celula finală.

68

Exemplu

Fie următoarele numere introduse:

A

1 Date

2 -8

3 23

4 30


=SUM(45,78) Adună numerele

45 şi 78 123

=SUM(A2:A4) Adună celulele A2,

A3 şi A4 45

3.3.2. FuncŃia AVERAGE

Rolul funcŃiei:

Calculează media aritmetică a argumentelor

69

Sintaxă:

AVERAGE(nr1,nr2,…) sau AVERAGE(CelÎ:CelF)

unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct, iar în a

doua situaŃie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.

Exemplu

Fie următoarele numerele introduse la exemplul anterior:

A

1 Date

2 -8

3 23

4 30


=AVERAGE(45,78) Calculează media

numerelor 45 şi 78 61,5

=AVERAGE(A2:A4) Calculează media

celulelor A2, A3 şi A4 15

70

3.3.3. FuncŃia STDEV

Rolul funcŃiei:

Estimează abaterea standard bazată pe un eşantion.

Sintaxă:

STDEV(CelÎ:CelF)

unde CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.

Exemplu

Fie următoarele numerele introduse la exemplul anterior:

A

1 Date

2 -8

3 23

4 30

71


=STDEV(A2:A4) Calculează abaterea pentru

celulele A2, A3 şi A4 20,223748

3.3.4. FuncŃia CONFIDENCE

Rolul funcŃiei:

Calculează intervalul de încredere pentru media populaŃiei.

Intervalul de încredere este intervalul calculat ce conŃine media

eşantionului. Concret această funcŃie ne va da distanŃele din

stânga şi dreapta mediei eşantionului.

Sintaxă:

CONFIDENCE(ALFA;AB_STD;MĂRIME)

unde

- ALFA reprezintă nivelul de semnificaŃie utilizat pentru a

calcula nivelul de încredere. În general în sociologie şi

psihologie se ia valoarea 0,05 corespunzătoare nivelului de

încredere de 95%.

- AB_STD - abaterea standard a populaŃiei

- MĂRIME - mărimea eşantionului

72

Exemplu

Se aplică un test la 25 de subiecŃi. În urma aplicării s-a

obŃinut media 16,7. Ştiind din aplicări anterioare că abaterea

standard este 2,3 să se calculeze nivelul de încredere pentru

această medie. Punând aceste date pe o foaie de Excel vom

obŃine următoarea imagine de mai jos:

A B

1 descriere Date

2 Nivel de semnificaŃie 0,05

3 Abaterea standard 2,3

4 Dimensiune eşantion 25


=CONFIDENCE(B2,B3,B4)

lungimea de la

medie la capetele

intervalului

0,902

Intervalul de încredere pentru medie va fi de forma

(15,798 ; 17,602)

73

3.3.5. FuncŃia MEDIAN

Rolul funcŃiei:

Calculează numărul median dintr-un şir de numere.

Sintaxă:

MEDIAN(nr1,nr2,…) sau MEDIAN(CelÎ:CelF)



Exemplu

A

1 Date

2 2

3 5

4 6

5 4

6 5

7 4

8 5

9 6

74


=MEDIAN(2,3,2,2,1,2,3) Calculează mediana din şirul din paranteză

2

=MEDIAN(A2:A9) Calculează media celulelor A2, A3 şi A4

5

3.3.6. FuncŃia MODE

Rolul funcŃiei:

Ne ajută să găsim valorarea ce apare cel mai frecvent

într-un şir de numere.

Sintaxă:

MODE(nr1,nr2,…) sau MODE(CelÎ:CelF)



75

Exemplu

A

1 Date

2 2

3 5

4 6

5 4

6 5

7 4

8 5

9 6


=MODE(2,3,2,2,1,2,3) Calculează mediana din şirul din paranteză

2

=MODE(A2:A9) Calculează media celulelor A2, A3 şi A4

5

76

3.4. Realizarea unei diagrame

În lucrarea anterioară5, la secŃiunea în care am prezentat

modul în care se realizează o diagramă, am insistat mai mult pe

aspecte legate de tehnica realizării unei diagrame deoarece la acea

dată softul folosit de utilizatori era de la Office '95 la Office 2000.

Având în vedere că majoritatea utilizatorilor s-au grupat acum

Office 2000 am să reiau pe scurt prezentarea realizării unei

diagrame insistând pe imaginile corespunzătoare acestui soft.

Una din cele mai frecvente greşeli în realizarea unei

diagrame este cea legată de faptul că de multe ori se începe

realizarea diagramei înainte de a introduce datele pe foaia de

lucru. Şi, deşi se respectă foarte corect fiecare pas al realizării

unei diagrame se obŃine o foaie albă. Deci nu uitaŃi: prima regulă

- introduceŃi mai întâi datele cu care doriŃi să realizaŃi diagrama.

Pentru realizarea cât mai rapidă a unei diagrame recomand

aşezarea datelor pe foaie în modul următor:

A B C

1 Note elevi

5 Informatică şi instruire asistată de calculator

77

2 Engleza 8

3 Istorie 9

4 Fizica 7

5

Apoi vom selecta celulele de la A1 la B4.

Acum vom da un clic pe butonul de realizarea a

diagramei ce se găseşte în meniu .

La primul pas, cel al alegerii tipului de diagramă, va

apărea următoarea fereastră:

După ce am selectat tipul de diagramă ce dorim s-o

78

realizăm, dăm un clic pe butonul Next6 şi va apărea fereastra

corespunzătoare celui de-al doilea pas, cel al alegerii

datelor:

Dacă selecŃia datelor este bine realizată la acest pas

va trebui să vedem în partea de sus a ferestrei, diagrama.

6 în versiunea românească pe buton va scrie Următorul>

79

Dacă totul este în regulă, vom da un clic din nou

butonul Next şi va apărea fereastra corespunzătoare pasului

3:

Pentru a finaliza realizarea unei diagrame dăm din

nou un clic pe butonul Next şi va apărea ultima fereastră:

80

Pentru a finaliza operaŃiile legate de realizarea

unei diagrame vom da un clic pe butonul Finish7 şi vom

obŃine diagrama.

Dacă am realizat diagrama ca foaie separată,

pentru a scoate la imprimantă această diagramă este

suficient să dăm un clic pe butonul de imprimare din

meniu (sau Ctrl-P şi apoi Enter).

7 Terminare - v.rom

81

ExerciŃii pentru fixarea cunoştinŃelor

1. Lucrând în Excel, un student doreşte să introducă numărul 5,

dar "computerul refuză" să scrie acel număr. De ce?

2. Ghidându-vă după modul în care am arătat la Word, salvaŃi

un fişier în Excel şi apoi închideŃi fi şierul.

3. CalculaŃi cu ajutorul Excel-ului următoarea expresie

matematică:

(32 + 23) 23

4. Ce este intervalul de încredere şi care sunt factorii de care

depinde acesta?

5. Ce funcŃie se poate folosi pentru a calcula media unor

numere?

6. Cum se foloseşte butonul "%" din meniu?

82

Bibliografie

1. Pomohaci C., Vasilescu E. - Informatica şi instruire asistată de calculator - Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

2. *** - Microsoft Excel 97 pas cu pas – Editura Teora, Bucureşti, 1998

3. Daw J. - Simply the book. PC edition – Kuma Books Ltd, 1994

4. Kenny C. - Excel pentru Windows '95 în 503 imagini - Editura Teora, Bucureşti, 1998

5. Mareş D.M. - Bazele informaticii - Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

6. *** - Microsoft Word 97 - Editura Teora, Bucureşti, 1998

7. Nelson S.L. - Microsoft Word - Editura Teora, Bucureşti, 1996

info_cap3

Documents