manual_de_instalare_tevi_pafsin___srb_ro

5/10/2018 Manual_de_Instalare_tevi_PAFSIN___SRB_RO - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/manualdeinstalaretevipafsinsrbro 1/32

Fabrica: Sos. Brailei, Nr. 15, Loc. Buzau, Jud. Buzau, Tel/Fax: 0238 712 266Reg. Com. J10/37/2007, CIF RO 20492137, Capital Social: 4.200.000 Lei

Banca: BCR Buzau, Cod IBAN: RO19RNCB0096068295480001Birou Bucuresti: Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 35, Sector 1

Tel: 021 310 40 81/82, Fax: 021 311 07 57,E-mail:[email protected]; Site: www.superlitromet.eu

MANUAL DE

INSTALARE ATUBURILOR PAFSIN

SUPERLIT



2

1.Introducere 4

2.Manipularea tuburilor pe santier 42.1. Receptionarea tuburilor 42.2. Descarcarea tuburilor 4

2.3. Descarcarea fitingurilor 42.4. Înmagazinarea tuburilor în depozitul antreprenorului 52.5.Manipularea tuburilor livrate unul intr-altul 62.6. Depozitarea lubrifian:ilor 62.7. Transportarea tuburilor 6

3.Sugestii de instalare 73.1 Instalarea de baza 8

4.Construirea anului de instalare a tuburilor 84.1 Baza santului 8

4.2 Latimea santului 94.3 Mai multe tuburi într-un singur ;an: 94.4 Intersectari 104.5 Mai multe tuburi intr-un sant 10

4.5.1 Adancimea minima a santului 104.5.2 Adancimea maxima a santului 104.6 Fund de sant instabil 114.7 Sant inundat 11

5. Selecionarea stratului de baz i a rambleului 125.1 Materialul de construc:ie a stratului de baz< ;i a rambleului 12

5.2 Deplasarea 13 5.3 Folosirea temporar < a pl<cilor 145.4 Dimensiunea maxim< a pietri;ului ;i a pietrei sparte 145.5 Instalarea pe pante 145.6 Instalarea alternativ< 145.6.1 L<rgirea ;an:ului 145.6.2 Folosirea permanent< a pl<cilor 155.6.3 Fixarea rambleului (prin cimentare) 15

6.Clasificarea solurilor locale 16

7.Metode de instalare 16

8. Îmbinri 16 8.1 Preg<tirea îmbin<rilor 168.2 Deviatia unghiulara a imbinarii 178.3 Lubrifiant 178.4 Imbinarea ;i asamblarea tuburilor 17

9.Instalareprinforare,relining(recptuire) 19 i microtunneling (construcie de microtunele )

10. Tuburi scurte – îmbinare rigid 19 10.1 Îmbin<ri rigide 19



3

11. Captare din larg i deversari 21

12. Montare/Tuburi de închidere 21

13. Fixare i ancorare 2213.1 Încastrare în beton 2313.2 Sprijinirea tuburilor 23

13.3 Turnarea betonului 2414. Instalarea terasamentului 24 14.1 Posibilit<:i 2414.2 Materiale de rambleu 2414.3 L<:imea instal<rii 2414.4 Construirea stratului de baz< ;i a rambleului 2414.5 Soluri native moi 2514.6 Eroziune 25

15. Post instalarea 25

15.1 M<sur <tori ale deflexiei 2515.1.1 M<surarea devia:iei 2615.2. Testul hidro al tubului 2615.2.1. Testare hidrostatic< 2615.2.2. Umplerea tubului 2615.2.3. Încheierea testului 2715.3 Testul de aer 27

16. Msuri de siguran 28 16.1 Intrarea în tuburi cu diametre mari 2816.2 Accesul corespunz<tor într-un tub cu diametru mare în cursul lamin<rii ;i fabric<rii 28

16.3 Protec:ia individual< 2816.4 Manipularea substan:elor chimice ;i a altor materii prime 2816.5 Utilaje ;i echipamente 28

ANEXA A 29Clasificarea solurilor native

ANEXA B 30Bibliografie

ANEXA C 31



4

1 INTRODUCERE

Scopul acestui manual este de a-i ajuta pe antreprenori s instaleze tuburile de PAFSIN Superlitîn mod corect.Acest manual este conceput pentru a servi drept ghid, de asemenea trebuie întotdeauna s se!in cont de procedurile de inginerie "i de regulile bunului sim!. Departamentul de Inginerie al

Superlit va ajuta antreprenorul s rezolve problemele aferente manipulrii "i instalrii învederea efecturii unei bune instalri a tuburilor din PAFSIN. Acest manual a fost creat pentrua-i ajuta pe supervizori "i pe ingineri în momentul efecturii instalrii. Acest manual ofer sugestii de evitare "i rezolvare a problemelor care s-ar putea ivi în momentul instalrii. Acesteinstruc!iuni vor fi folosite doar ca puncte de referin!. Specificatiile tehnice la adresa unuianumit proiect vor avea prioritate, "i se va !ine cont de acestea înaintea liniilor generalemen!ionate mai jos.

2. MANIPULAREA TUBURILOR PE ANTIER

2.1. Receptionarea tuburilor

Dup sosirea camionului pe "antier, materialul va fi verificat cu aten!ie în vederea constatriivreunei deterior ri survenite în timpul transportului.La primirea mrfurilor trebuie efectuate urmtoarele verificri:a) Verificarea vizual a fiecrui element.

b) Cantit!ile complete de mrfuri trebuie verificate "i comparate cu avizul de livrare.c) Notificarea în avizul de livrare a oricrei deterior ri sau al oricrui element lips.

Not: marfa deteriorat nu trebuie folosit decât dac a fost verificat "i reparat de personalulfabricii.

2.2. Desc#rcarea tuburilor

Materialul trebuie descrcat cu grij, evitand impactul cu obiecte rigide (o!el, piatr , etc).Pentru tuburi - 300 mm este necesar descrcarea mecanic. Este de preferat s se foloseasc

dou curele de ridicare pentru a ridica tuburile. Nu este permis folosirea cablurilor saucârligelor de o!el la captul tubului. Este de asemenea de preferat ca tuburile s fie legate cucurele de ghidare la capete pentru a se putea efectua un control manual al tubului cât timp esteîn aer, mai ales pe timp de vijelie.

Figura 2.2: Ridicarea tuburilor.

2.3. Desc#rcarea fitingurilor

De obicei toate tuburile Superlit sunt livrate cu o mufa la capt. Doar mufele suplimentarenecesare sunt livrate separat.

Ridica!i "i descrca!i cu mare aten!ie toate tipurile de fitinguri. Dac fitingurile suntîmpachetate din fabric, pot fi descrcate la fel ca "i tuburile.



5

2.4. Înmagazinarea tuburilor în depozitul antreprenorului

Zona de depozitare trebuie nivelat "i cur !at de pietre sau de margini tioase. Tuburile pot fiînmagazinate în straturi pentru a mic"ora zona de depozitare. Straturile trebuie separate princadre de lemn "i trebuie introduse pene de lemn pentru a evita alunecarea primelor straturi(por !iuni). În general este bine s se a"eze tuburile pe cherestea neted pentru a facilita fixarea"i îndeprtarea curelelor de ridicare din jurul tubului. Suportul tubului trebuie s msoare

aproximativ¼

din lungimea total a tubului la fiecare capt.Fitingurile, dac sunt livrate separat, trebuie depozitate în pozi!ie orizontal pentru a evitaeventuale deformri.Asigura!i-v c marfa depozitat este bine fixat în caz de vijelie, în situa!ia în care zona dedepozitare nu este nivelat sau dac mai exist marf a"ezat orizontal.Înl!imea maxim de depozitare este de aproximativ doi metri "i jumtate (2,5 m). Nu esterecomandat stivuirea tuburilor mai mari de 1200 mm. La înmagazinarea fitingurilor trebuie s

se aib grij s nu se a"eze greut!i pe capete, ramificatii "i coturi.

Diametrul maxim de deflexie trebuie s fie dup cum urmeaz:

Clasa de rigiditate SN (N/m2

) Diametrul maxim de deflexie %2500500010000

2.52.01.5

Tabel 2.4 Deflexie maxim de depozitareAlt metod de exprimare a înl!imii de depozitare este prin definirea numrului de straturi

2eav# nominal# Num#rul maxim de straturiDiametrul nominal DN (mm) SN 2500 SN 5000 6i 10000

200 – 450500 – 700700 – 900

1000 – 1200> 1200

43221

54321

Este recomandat s se foloseasc a"ezarea în piramid pentru SN 2500 N/m2

Tabel 2.4.1 Straturi maxime de depozitare

Figura 2.4: Depozitarea tuburilor 2.5. Manipularea tuburilor livrate unul intr-altul.



6

Tuburile care sunt livrate pe distan!e lungi pot fi întreptrunse (tuburi de diametru mai mic îninteriorul celor de diametru mai mare) pentru a reduce cheltuiala de transport. În general acestetuburi au ambalaje speciale "i nu necesit proceduri standard de descrcare, manipulare,depozitare "i transport. Dac este necesar, aceste proceduri vor fi executate înainte de livrare.Cu excep!ia acestora, urmtoarele proceduri generale trebuie întotdeauna respectate:1. Ridica!i întotdeauna fasciculul de tuburi întreptrunse folosind cel pu!in dou curele

elastice. Dac este cazul, vor fi specificate limitele de distan!are dintre curele "i limitele de

ridicare pentru fiecare proiect. Asigura!i-v c aceste curele de ridicare sunt suficient derezistente pentru a suporta greutatea fasciculului.2. De obicei, tuburile întreptrunse se pstreaz cel mai bine în ambalajul în care sunt

transportate. Nu este recomandat depozitarea acestor pachete decât dac a fost specificatin prealabil.

3. Fasciculele de tuburi întreptrunse nu sunt transportate în siguran! decât în ambalajul lor original. Cerin!ele speciale, dac exist, în ceea ce prive"te sprijinirea, configurarea"i/sau legarea în vehicul vor fi specificate pentru fiecare proiect.

4. Despachetarea "i separarea tuburilor se realizeaz cel mai bine într-o zona de separare. Îngeneral aceast opera!ie const în introducerea a trei sau patru cadre fixe în diametrulexterior al celui mai lung tub din fascicul. Separarea tuburilor se poate de asemenea realiza

"i cu ajutorul unui motostivuitor. Tuburile din interior, începând cu cele mai mici, pot fiextrase prin ridicare u"oar cu ajutorul unui bra! c ptu"it care s le !in suspendate "i cares le îndeprteze cu grij de restul fasciculului f r a atinge celelalte tuburi. În cazul în carecondi!iile referitoare la greutate, lungime "i/sau utilaje împiedic folosirea acestei metode,sunt recomandate proceduri de extragere prin alunecare a tubului (tuburilor) din interiorulfasciculului pentru fiecare proiect.

Figura 2.5: Extragerea cu ajutorul bra!ului c ptu"it al motostivuitorului.

2.6 Depozitarea lubrifian9ilor.

Lubrifian!ii trebuie depozita!i cu grij pentru a evita deteriorarea recipientului. Recipientele pe jumtate folosite trebuie sigilate din nou pentru a preveni contaminarea lichidului lubrifiant.

2.7 Transportarea tuburilor

Dac este necesar transportarea tuburilor pe "antier, în momentul încrcrii lor în camion estecel mai bine s se foloseasc materialele originale în care au fost livrate tuburile. Dac acestemateriale nu mai sunt disponibile, toate fasciculele de tuburi trebuie sprijinite pe cheresteaneted, la distan!e de maxim 4 metri unul de cellalt (3 metri pentru cele cu diametru mic), cu

o inclinare maxim de 2 metri. Imobiliza!i tuburile pentru a le men!ine stabilitatea "i distan!ele.Asigura!i-v c tuburile nu se ating între ele, astfel încât trepida!iile din timpul transportului s

nu provoace frecarea acestora (figura 2.7).



7

Înl!imea maxim de depozitare este de aproximativ 2.5 metri. Lega!i tuburile în vehicul peste punctele de sprijin cu curele elastice sau cu frânghie; nu folosi!i niciodat cabluri de o!el saulan!uri f r aplicarea unei c ptu"eli pentru a proteja !eava împotriva frecrii. De asemenea,diametrul maxim de deflexie nu trebuie s dep"easc valorile specificate în Tabelul 2.4. Nu seaccept bombrile, zonele plate sau alte modificri subite ale curburii. Transportarea tuburilor f r a respecta aceste condi!ii poate afecta tuburile.

Figura 2.7: Transportarea tuburilor

3. SUGESTII DE INSTALARE

Modul de instalare adecvat al tuburilor PAFSIN Superlit variaz în func!ie de rigiditateatubului, de grosimea stratului de acoperire, de caracteristicile solului local "i de materialele derambleu disponibile. Solul local trebuie s delimiteze în mod adecvat rambleul din zona deinstalare a conductelor (vezi figura 3.1) pentru a realiza sprijinirea adecvat a tuburilor.Urmtoarele proceduri de instalare au ca scop ajutarea executantului sa realizeze o bun

instalare a tuburilor. Cu toate acestea, indiferent de condi!iile solului "i de metoda de instalare,deflexiile ini!iale "i pe termen lung nu trebuie s dep"easc valorile acceptabile specificate însec!iunea 4.8. Este posibil ca tuburile instalate f r a respecta aceste condi!ii s nu func!ionezeconform prevederilor.

Figura 3.1: Nomenclatura rambleului pentru tuburi: DN 300 mm; rambleul zonei de instalare atuburilor; rambleu; patul variaz în func!ie de diametrul tubului: min. DN/4, max. 150 mm.;funda!ie (dac este necesar ); sol local.Anexa A furnizeaz defini!ii detaliate a grupelor de soluri locale. Solul local trebuie testat înmod frecvent "i mai ales când se bnuie"te c vor avea loc modificri. Caracteristicile de caretrebuie s se !in cont sunt acelea care se ob!in în momentul evalurii patului "i a zonei de

instalare a tuburilor. Condi!ia cea mai important de care trebuie s se !in cont este calculul presiunii sau rezisten!a solului în orice perioad de timp (în mod normal atunci când nivelulapei subterane este foarte ridicat).



8

3.1 Instalarea de baz#

Rezisten!a îndelungat "i buna func!ionare a tuburilor PAFSIN Superlit se pot realiza printr-o bun manipulare "i instalare. Este important ca posesorul, inginerul "i antreprenorul s în!eleag

c tuburile din poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN) sunt proiectate pentru a folosi rambleul din zona de instalare a tuburilor men!ionat în procedurile de instalare

recomandate. Tubul "i rambleul formeaz împreun un “sistem tub-sol” de sprijinire ainstala!iei.Inginerii au constatat, în urma unei îndelungate experien!e, c materialele granulare compactateîn mod corespunztor sunt ideale pentru realizarea rambleului pentru tuburi, inclusiv tuburiPAFSIN. Cu toate acestea, în efortul de a reduce costul de instalare a tuburilor, deseori solurile

provenind din "an!urile s pate sunt folosite drept rambleu. Luând în considerare aceast nevoie,inginerii tehnologici ai Superlit au elaborat condi!ii de îngropare pentru tuburile PAFSINSuperlit bazate pe folosirea unui modul de opt soluri locale diferite, de la piatr spart pân lasolurile fin-granulate cu plasticitate sczut.

4. CONSTRUIREA AN2ULUI DE INSTALARE A TUBURILOR

4.1 Baza 6an9ului

Baza "an!ului trebuie construita în a"a fel încât s confere un sprijin stabil "i uniform pentruîntreaga lungime a tubului. Baza "an!ului ar trebui compactata pentru a sprijini tubul. Când seîntâlne"te un sol instabil trebuie asigurat o adâncime suplimentar a "an!ului. Grosimea patuluitrebuie sporit. Este posibil ca în unele cazuri s fie necesare funda!iispeciale.

Figura 4.1: Sprijinire a stratului de baz: capt lrgit (umplere dup terminarea îmbinriituburilor); a. Sprijinire adecvat a stratului de baz; b. Sprijinire neadecvat a stratului de baz.

4.2 L#9imea 6an9ului

L!imea "an!ului la captul tubului nu trebuie s fie mai mare decât este nevoie pentru a lsa locîmbinrii tuburilor în "an! "i compactrii rambleului la vute. Spa!iul standard b’ al "an!ului (vezifigura 3.1) este prezentat în tabelul 4.2. În condi!ii de calitate slab a solurilor "i !inând cont degradul de rigiditate al tubului "i de adâncimea de îngropare, este posibil ca l!imea "an!ului s

fie mrit.



9

Dimensiunile normale ale tubului DN (mm) b’(mm)DN 200-300DN 350-500DN 600-900

DN 1000-1600DN 1700-2400

150200300450600

Not – Han!urile mai late sunt necesare pentru îngropri adânci din motive de

siguran! datorate instabilit!ii solului.

Tabel 4.2 Spa!iul standard al "an!ului

4.3 Mai multe tuburi într-un singur 6an9.

Când într-un "an! se instaleaz mai multe !evi, trebuie pstrat o distan! minim pentru a lsadestul loc compactrii rambleului sub vutele de tuburi; pentru tuburi din acela"i sant, distan!aminim dintre tuburi este ar tat dup cum urmeaz:

Diametru (mm) Distan!a minim dintre tuburi {X}(mm)

200 – 600700 – 12001300 – 2400

3006001000

Tabel 4.3: Distan!a minim între tuburi.

Figura 4.3: Tuburi în acela"i "an!

4.4 Intersect#ri

Când dou tuburi se intersecteaz, astfel încât unul trece peste celalalt, spa!iul vertical dintretuburi "i instalare tubului de baz se face dup cum se arat în figura 4.4.În unele cazuri este nevoie s se a"eze o !eav sub o linie deja existent. Tubul trebuie legat cufoarte mare grij de o grind de o!el care trece peste "an!. Este de asemenea de preferat s seînf "oare tubul pentru a-l proteja de un eventual impact. Când se a"eaz noul tub, rambleul

selectat trebuie introdus înapoi în "an! "i compactat pentru a împrejmui total ambele tuburi "i deasemenea pentru a ob!ine densitatea cerut.



10

Figura 4.4: Tuburi intersectate

4.5 Adâncimea 6an9ului

Adâncimea "an!ului este stabilit !inând cont de proiectarea tubului, de serviciile urmrite, de propriet!ile tubului, de dimensiunile tubului "i de condi!iile locale cum ar fi propriet!ilesolului "i combinarea dintre încrctura dinamic "i static. Ave!i grij s v asigura!i c

adâncimea de îngropare este suficient pentru a evita ca lichidele transmise s nu fie afectate deinghe!. Asigura!i un strat suficient de acoperire pentru a preveni flota!ia accidental a tubului înzone cu un poten!ial nivel ridicat de ap.

4.5.1 Adâncimea minim# a 6an9ului

Trebuie s se respecte întotdeauna adâncimea minim a stratului de acoperire de deasupra

tubului.• 0,8 m f r capacit!i de trafic• 1,0 m încrctur AASHTO H 20 incarcatura camion• 1,5 m cu încrctur BS 153 HA sau ISO H I 60 "i atunci când se folosesc utilaje de vibratie

deasupra tubului.Când nivelul apei subterane este ridicat, "i pentru a evita flota!ia tuburilor, trebuie men!inutadâncimea minima de îngropare de un diametru. Stratul de acoperire trebuie a"ezat înainte deînchiderea sistemelor de golire.O alt variant de instalare este ancorarea tuburilor. Dac se prefer aceast metod, curelele deridicare trebuie s fie f cute dintr-un material plat, de minim 25 mm l!ime, plasat la distan!e demaxim 4 metri.

4.5.2 Adâncimea maxim# a 6an9ului

Adâncimea maxim de îngropare acceptat depinde de natura solului, de rambleu "i de gradulde compactare, de rigiditatea tubului "i de modul de construire a "an!ului.Cum tuburile PAFSIN Superlit sunt flexibile, ele depind de sprijinul oferit de solurile unde suntinstalate. În acest manual este prezentat metoda standard de instalare.În general, tuburile de presiune sunt îngropate la o adâncime de 3m.Capitolul 7 din acest manual prezint valorile adâncimii maxime de îngropare stabilite înfunc!ie de textura solului "i de modulul de soluri combinate.

4.6 Fund de 6an9 instabil

În zonele unde fundul "an!ului este f cut din soluri expansive moi, neconsolidate sau cu grad



11

mare de expansiune, acesta este considerat instabil. Un fund de "an! instabil trebuie stabilizatînainte de pozi!ionarea tubului sau trebuie construit o funda!ie pentru a reduce tasareadiferen!iat a fundului de "an!. În construirea straturilor de funda!ie se recomand folosirea

pietri"ului sau a pietrei sparte.Grosimea stratului de pietri" sau de piatr spart folosit la construirea funda!iei depinde deduritatea naturii solului de la fundul "an!ului, dar nu trebuie s fie mai mic de 200 mm.Deasupra acestui tip de funda!ii trebuie plasat un strat normal de pmânt. Folosirea filtrului de

pânz pentru a împrejmui complet materialul de funda!ie va împiedica întreptrundereamaterialelor de funda!ie "i de stratificare, lucru care ar putea duce la pierderea sprijinului de baz a tubului. În plus, lungimea maxim a por !iunii de !eav între fittingurile flexibile trebuies fie de 6 metri.

4.7 an9 inundat

Când nivelul apei subterane dep"e"te baza "an!ului, nivelul de ap trebuie mic"orat cel pu!in pân la nivelul fundului "an!ului (de preferat pân la aproximativ 200 mm dedesubt) înainte de pregtirea patului de pmânt. Se pot folosi tehnici diferite în func!ie de natura solului local.Pentru solurile nisipoase sau mâloase se recomand folosirea unui sistem de forare ata"at la

!eava principal "i a unei pompe. Distan!a dintre for rile individuale "i adâncimea la care suntintroduse depinde de nivelul apei subterane. Este important s se foloseasc un filtru în jurul punctului de absorb!ie (nisip sau pietri") pentru a preveni colmatarea for rilor cu material localfin granular.Dac materialul local este argil sau roc, sistemele de forare nu func!ioneaz. Golirea se facemai greu în acest caz dac nivelul apei subterane este ridicat. Folosirea pu!urilor "i a pompelor este recomandat.Dac apa nu poate fi men!inut sub stratul de baz, trebuie folosite sisteme de subdrenare, carese fac folosind agregate de mrime unic (20-25 mm) total învelite în filtru de pânz.Adâncimea subdrenei dedesubtul patului va depinde de cantitatea de ap din "an!. Dac apasubteran nu poate fi delimitat de pat ("i, dac este nevoie, chiar "i zona de instalare a tubului)

pentru a evita contaminarea ei de ctre solul local, se va folosi drept pat "i rambleu pietri" sau piatr spart. În momentul golirii se vor lua urmtoarele msuri de precau!ie:• Evita!i pomparea pe distan!e mari prin ramblee sau soluri locale; altfel ar putea avea loc

pierderea suprafe!ei de sprijin a tuburilor instalate anterior datorat îndeprtrii materialelor sau deplasrii solurilor.

• Nu închide!i sistemul de golire pân când nu se atinge grosimea necesar a stratului superior pentru a preveni flota!ia tuburilor.

5. SELEC2IONAREA STRATULUI DE BAZ> I A RAMBLEULUI

Metoda de instalare, materialul de construire a stratului de baz "i a rambleului !in cont degradul de rigiditate al tubului, de adâncimea maxim de îngropare, de condi!iile de absorb!ie "ide textura solului local.

5.1 Materialul de construc9ie a stratului de baz# 6i a rambleului

Urmtoarele materiale sunt acceptate în mod general pentru construirea stratului de baz "i arambleului.

Grupa 1 de soluri

Pietri", amestecuri de pietri" "i nisip (GW, GP)Pietri", amestecuri de pietri" "i nisip (SW,SP) cel pu!in 40% din particule mai mari de 2 mm "io cantitate maxim de aluviuni de 5%.



12

Grupa 2 de soluriAmestecuri de pietri" "i mâl (GM) cantitate maxim de mâl de 15%Amestecuri de pietri" "i argil (GC) cantitate maxim de argil de 15%Amestecuri de nisip "i mâl (SM) cantitate maxim de mâl de 15%Amestecuri de nisip "i argil (SC) cantitate maxim de argil de 15% "i mai pu!in de

40% de particule mai mari de 2 mm

Grupa 3 de soluriLa fel ca "i grupa 2 (GM, GC, SM, SC), dar cantitatea de mâl sau de argil poate atinge 40 %.

Not: literele din paranteze reprezint simbolurile grupelor de soluri folosite în sistemul unificatde clasificare a solurilor.Coeficien9ii grupelor de soluriTabel restrâns al modulurilor Ms ai solurilor din rambleu pentru diferite grupe de soluri la 1 m.

Densitatea proctor standard (SPD)Grupa de soluri85 90 92 95 97 100 102

1 3.8 5.3 6.0 7.2 8.2 10.0 11.4

2 2.1 2.9 3.3 4.0 4.5 5.0 6.33 1.3 1.8 2.1 2.5 2.9 3.5 4.04 0.9 1.2 1.4 1.7 1.9 2.3 2.6

Factori de reduc!ie pe termen lung pentru grupe de soluri ATV-A 127

Grupe de soluri ATV Factor de reduc!ie1 0.902 0.853 0.80

4 0.75

Not: De obicei modulele solurilor locale nu trebuie reduse.Pentru detalii consulta!i Anexa C

Asigura!i-v c vutele sunt umplute cu material adecvat. rambleul trebuie prelungit cu 300 mm peste coronamentul tubului, solul local excavat din "an! poate fi folosit pentru a completarambleul pân la panta drumului. Nu este necesar compactarea straturilor finale.

Figura 5.1: Compactarea la vute: folosi!i o scândur sau alte dispozitive pentru a împinge "i a

compacta stratul fix sub conduct; conduct; prima ridicare a stratului de baz.Gre6it (X): conduct; prima ridicare a stratului de baz.



13

5.2 Deplasarea

Când apar infiltra!ii de ap potabil "i de ap stttoare pe fundul "an!ului, sau solul de lafundul "an!ului prezint caracteristici de nisipuri mi"ctoare, scoate!i apa prin mijloaceadecvate, precum forare sau subdrenare, pân când este instalat conducta, iar "an!ul umplut

pân la o înl!ime suficient de mare pentru a preveni flota!ia conductei.

Nivelarea rambleului, a construc!iei stratului de baz "i a funda!iei va fi de a"a natur încât, încondi!ii de satura!ie, s nu permit deplasarea solurilor fine peste solurile adiacente de pefundul sau pere!ii "an!ului, iar materialul de pe fundul sau pere!ii "an!ului s nu se deplaseze

peste materialul din zona de instalare a conductei. Orice deplasare sau mi"care a particulelor solului dintr-o zon în alta poate duce la pierderea funda!iei necesare sau a sprijinului lateral altubului, sau a amândurora. Deplasarea materialelor poate fi prevenit prin folosirea filtrului de

pânz.Pante hidraulice importante pot fi provocate în "an! în timpul instalrii atunci când nivelul apeieste controlat prin diverse metode de pompare sau de forare. Pantele hidraulice pot aprea "idup construire, atunci când tuburile permeabile de sub lan!uri sau când stratul de baz

clasificat în func!ie de vârst se comport ca un lan! sub nivelele ridicate de ap subteran; în

general trebuie evitate rambleele din pietri" "i piatr spart când solul local este de natur fin,cu excep!ia cazului în care se folosesc filtre de pânz geotextile pe fundul "i pe laturile "an!ului.Se pot folosi urmtoarele criterii de clasificare pentru a reduce deplasarea solurilor fine înmaterialul grosier de sub panta hidraulic.

De la AWWA M-45 pagina 80-• D 15/d85 < 5 unde D 15 este dimensiunea de deschidere a sitei dep"ind cu 15 procente

greutatea materialului grosier "i d85 este dimensiunea de deschidere a sitei dep"ind cu 85 procente greutatea materialului fin.

• D 50/d50 < 25 unde D 50 este dimensiunea de deschidere a sitei dep"ind cu 50 procentegreutatea materialului grosier "i d50 este dimensiunea de deschidere a sitei dep"ind cu 50

procente greutatea materialului fin. Nu este necesar aplicarea acestui criteriu dacmaterialul grosier este bine a"ezat (vezi ASTM D2487).

Dac materialul fin este calea de mijloc spre stratul de argil cu nivel ridicat de plasticitate (CLsau CH), atunci criteriul urmtor poate fi folosit în locul criteriilor D15/d85: D 15 < 0.02 in.(0.5 mm) unde D 15 este dimensiunea de deschidere a sitei dep"ind cu 15 procente greutateamaterialului grosier.Criteriile mai sus men!ionate pot fi modificate dac unul dintre materiale este cu granulometriediscontinua. Materialele selec!ionate bazate pe criterii de clasificare a filtrului trebuie folosite "i

pozi!ionate în a"a fel încât s reduc segregarea.

5.3 Folosirea temporar#

a pl#

cilor

Dac se scot plcile dup compactare, pot r mâne spa!ii goale, iar rambleul de sprijin poate firedus sau pierdut.Plcile trebuie scoase treptat pe msur ce avanseaz compactarea rambleului "i a straturilor. Înacest caz toate spa!iile goale r mase în urm sunt umplute cu material compactat. Aceast

ridicare trebuie f cut în mod progresiv astfel încât stratul de conducte de baz "i materialul dinzona de instalare a tuburilor s poat fi bine compactat pe laturile "an!ului local pân la 300 mmdeasupra coronamentului tubului. Not: dac apa "i/sau solul local înregistreaz alunecri între

plci, atunci cu siguran! exist goluri. În acest caz trebuie umplute cu rambleu compact.

5.4 Dimensiunea maxim# a pietri6ului 6i a pietrei sparte

Dimensiunea particulelor depinde de diametrul tubului, conform urmtorului tabel:



14

Dimensiunea normal# a tubului DN (mm) Dimensiunea maxim# a particulei (mm)DN<300

350<DN<600700<DN<1000

1100<DN<1500DN >1600

1015202532

Tabel 5.4: Dimensiunea maxim a particulei

5.5 Instalarea pe pante

Riscul de instabilitate cre"te odat cu cre"terea unghiului pantei. În general nu exist un modstandard de instalare a tuburilor pe o pant mai mare de 15 grade; în acest caz trebuie luatemsuri speciale de precau!ie. O solu!ie ar fi s se instaleze !eava la suprafa! pe o pant abrupt,deoarece este mai u"or de executat sprijinirea conductei "i calitatea instala!iei "i a a"ezrii estemai u"or de men!inut.

5.6 Instalarea alternativ#

Dac adâncimea de îngropare cerut de tuburile selec!ionate conform gradului lor de rigiditate, ametodelor de instalare "i a grupelor de soluri locale dep"e"te limitele prezentate în capitolul 7,trebuie luate în considera!ie procedurile de instalare alternativ.Exist trei metode de instalare alternativ:• Lrgirea "an!ului• Folosirea permanent a plcilor • Fixarea rambleului (prin cimentare)

5.6.1 L#rgirea 6an9ului

Lrgirea "an!ului distan!eaz "i mai mult solul local srac de !eav f când posibil instalarea laadâncime mai mare "i permi!ând o mai mare presiune (golire) negativ.

5.6.2 Folosirea permanent# a pl#cilor

Men!ine!i în permanen! plcile de lungime suficient (cel pu!in 30 mm peste coronamentultubului) pentru a distribui în mod corect încrcturile laterale ale tubului "i de bun calitate

pentru a atinge durata specificat în proiect (vezi figura 5.6.2).Observa!i c procedurile de umplere "i adâncimile maxime ale stratului superior sunt acelea"i ca"i pentru metodele standard de instalare. Folosirea permanent a plcilor se poate atribui unui“sol local din grupa 1”.

Figura 5.6.2 Han! cu plci permanente: "an! cu plci dup cum se cere în proiectul de instalare a plcilor, DN (mm); Min a (mm).



15

5.6.3 Fixarea rambleului (prin cimentare)

În general 40-50 kg de ciment pentru o ton de nisip (4-5% ciment) sunt suficiente. Nisipul vaavea o maxim de 15% la trecerea printr-o sit de 200. Rezisten!a materialului fixat pentru o

perioad de "apte zile trebuie s fie de 690-1380 kPa.Rambleul fixat trebuie compactat la 90 SPD în straturi de 150-200 mm. Materialul fixat trebuielsat s se “a"eze” timp de 24 de ore într-un strat superior ini!ial înainte de umplere pentru a sorta

straturile superioare ini!iale: 1.0 metri pentru SN2500, 1.5 metri pentru SN5000 "i SN10000.Conducta trebuie împrejmuit în rambleul fix dup cum se arat în figura 5.6.3. Lungimeamaxim a acesteia este de 6 metri.Groapa lsat în urm s pturilor trebuie umplut cu material fix compact, iar pe msur cecofrajul sau patplan"ele temporare sunt extrase, rambleul fix trebuie compactat împotriva soluluilocal. Adâncimea maxim total a stratului superior este de 5 metri.

Figura 5.6.3: Rambleu fix

6. CLASIFICAREA SOLURILOR LOCALESolurile sunt clasificate în patru grupe principale; pentru detalii vezi anexa A.

7. METODE DE INSTALARE

Alegerea metodei de instalare va fi specificat în func!ie de propriet!ile solurilor locale, degradul de rigiditate a tubului "i de adâncimea de îngropare. Metoda standard de instalare estedescris dup cum urmeaz:Pietri" sau piatr spart sau nisip compactat la 90% densitate Proctor pân la 300mm deasupratubului (compactat la 70% RD).

Adâncimea maxim de îngropare precizat în tabelul de mai jos se aplic la tuburile de gravita!ie.Tuburile de presiune sunt de obicei instalate la o adâncime maxim de 3 m.

Metoda standard de instalare în func9ie de l#9imea 6an9uluiMetoda 1 cu capacitate de trafic (AASHTO H20)

L#9imea 6an9ului de aproximativ 1.75 x DN nivel de ap# aflat la 1m sub nivelul de gradarecoeficient de sol local



16

E’b(MPA) 20.7 10 7 5 2 1 0.5

5000 STIS

20.713.810.3

6.94.83.42.11.4

13.512.010.9

9.38.07.57.05.3

10.29.28.6

8.07.57.26.55.0

8.58.07.5

7.37.27.06.55

7.37.27.1

7.06.76.56.04.5

5.35.25.2

5.15.04.54.33.5

3.83.83.8

3.73.53.32.82.8

instalarenerecomandat

pentru SN 5000.

10000 STIS

20.713.810.36.94.83.42.11.4

16.314.713.012.511.511.09.57.2

11.811.511.311.010.09.58.56.5

10.510.5109.59.08.58.06.3

9.59.39.29.08.58.07.56.0

6.36.26.26.16.05.55.04.5

4.54.54.54.44.34.34.23.5

2.82.82.82.82.82.82.82.8

8. ÎMBIN>RI

8.1 Preg#tirea îmbin#rilor

În momentul instalrii unor tuburi, face!i guri dedesubtul îmbinrii pentru a permite corectaasamblare a îmbinrii "i pentru a evita ca greutatea tubului s fie suportat de mufa. Fiecare gaur de îmbinare nu va fi mai mare de cât este nevoie. Dup ce s-a f cut îmbinarea, umple!i "icompacta!i cu grij gaura de îmbinare cu rambleu pentru a asigura sprijin continuu al tubului peîntreaga lungime.

8.2 Deviatia unghiulara a imbinarii

Devia!ia unghiular recomandat "i distribuit în mod egal pe ambele laturi ale articula!iei este

ar tat în tabelul de mai jos:

Diametru (mm) Devia!ia unghiulara a articula!iei în (grade)200 to 350400 to 500600 to 900

1000 to 1800 peste 1800

3321

0.5Tabel 8.2: Deviatia maxim a articula!iei

Se recomand ca valorile de mai sus s nu se ating în timpul instalrii pentru a permite a"ezarea pe termen lung. Întotdeauna îmbina!i tuburile în linie dreapt "i apoi roti!i spre unghiul dorit.



17

Figura 8.2: Devia!ii unghiulare de articula!ie a tubului: raz; unghi de devia!ie; deviere.

8.3 Lubrifiant

Folosi!i lubrifian!i vegetali. Nu folosi!i vaselin sau uleiuri de ma"ini. Sunt necesare urmtoarelecantit!i:

Diametrul tubului (mm) Cantitatea lubrifiantului folosit (kg)200 to 600700 to 1200

1300 to 2000

0.20.40.7

Tabelul 8.3: Cantitatea de lubrifiant pentru articula!ie

8.4 Imbinarea 6i asamblarea tuburilor

Mufa de îmbinare este o articula!ie obtinuta prin infasurare avand pe toata suprafata interioara ogarnitura de cauciuc EPDM (Etil Propil Dien Monomer). Etan"area se face prin compresiagarniturii de cauciuc elastomeric.Tuburile sunt de obicei livrate cu mufe ata"ate. Cur !a!i captul tubului cu o perie fin, lubrifia!icaptul tubului cu o bucat de pânz uscat, curat sau cu un burete. Verifica!i corespunzator capetele tuburilor pentru a nu fi exfoliate.Folosi!i un dispozitiv de împingere a !evii în mufa tubului deja instalat (vezi figura 8.4). Tubuleste împins pân când atinge centrul garnituri de cauciuc din mufa. Pentru îmbinarea tuburilor se

pot folosi utilaje, dup cum se arat în figura 8.4.1.

Not: Pentru introducerea tubului sub ap, capetele conductelor sunt prevzute cu inele din o!el pentru a permite scafandrilor s asambleze tuburile standard sub ap. Este posibil asamblarea pe barja a unor conducte de 2-3 lungimi "i pentru a coborî por !iunea asamblat în "an!ul subacvatic.(Vezi partea despre aspira!ie "i evacuare). Vezi capitolul 11.



18

Figura 8.4: Tuburi îmbinate cu jacuri.

Figura 8.4.1: Îmbinarea tuburilor cu ajutorul diferitelor utilaje: cupa Excavator/lam Bulldozer;conduct instalat, îmbinare PAFSIN, placa protectie; man"on, conduct instalat, îmbinarePAFSIN.

9. INSTALARE PRIN FORARE, RELINING (REC>PTUIRE) I MICROTUNNELING(CONSTRUC2IE DE MICROTUNELE )

Când pmântul de deasupra "i din jurul tubului nu poate fi dislocat sau când s pturile "an!uluicost prea mult, se poate folosi metoda de instalare micro-tunneling. În acest caz îmbinarea "idiametrele exterioare ale tubului sunt acelea"i.Exist dou metode de îmbinare a tuburilor în acest tip de aplica!ie:

• Îmbinare special cu mufa pentru îmbinri directe. Aceste tuburi vor fi proiectate special pentrua suporta for !a de îmbinare.

•

Tuburi standard din PAFSIN pentru por !iuni scurte "i încastrate în cm"i de beton. În acest cazstratul de beton dimprejur suport for !a de îmbinare "i !eava intern din fibr de sticl ofer rezisten!a la coroziune "i strângerea articula!iei.



19

Când se instaleaz o !eav într-o armtur , trebuie luate urmtoarele msuri de precau!ie:a) Tuburile se instaleaz în armtur prin tragere sau prin împingere.

b) Tuburile trebuie protejate împotriva alunecrii prin folosirea unor opritoare din lemn ata"atetubului.

c) Se pot de asemenea folosi distan!ieri din plastic, care s asigure înl!imea suficienta pentru a permite spa!iul între articula!ia de îmbinare "i peretele armturii.

d) Spa!iul circular dintre armtur "i !eav poate fi umplut cu nisip, pietri" sau past de ciment.

Presiunea maxim de cimentare nu trebuie s dep"easc valorile specificate în Tabelul 9.Gradul de rigiditate a tubului (N/m2) Presiunea maxim# de cimentare (kPa)

SN 2500 30SN 5000 60

SN 10000 110

Tabelul 9: Presiunea maxim de cimentare

Figura 9: Distan!ier din plastic.

10. TUBURI SCURTE – ÎMBINARE RIGID>.

În zonele care prezint tasri diferen!iate se cer tuburi scurte.• În afara structurilor rigide (guri de vizitare, supape, camine, camere, etc…)• În afara blocurilor de reazem.

10.1 Îmbin#ri rigide

Când o conduct iese din structurile de beton sau este legat la o pomp de re!inere, supap saualte structuri fixe, este supus unei presiuni mari de îndoire care poate aprea acolo unde exist

(mi"cri) tasri diferen!iate între !eav "i structurile rigide. De aceea este necesar instalarea

special pentru a minimaliza presiunile de discontinuitate ridicat care ar putea aprea în !eav.Exist dou solu!ii standard men!ionate mai jos:a) Folosirea unei armturi de îmbinare la interfa!a din beton.

b) Folosirea unei buc!i mici din !eav "i învelirea ei cu band de cauciuc pentru a reduceefectul de tranzi!ie.



20

Figura 10.1 Imbinare PAFSIN; camera de beton; gur de vizitare sau bloc de reazem;cauciuc neopren standard înf "urat în jurul tubului.; !eav scurt standard; vezi nota;material de baz bine compactat în ridicri de 150 mm.

Not: la introducerea îmbinrii în beton asigura!i-v c mufa î"i men!ine rotunjimea, altfel o !eav

nu poate fi imbinata cu mufa. Folosi!i o !eav foarte rigid adiacent betonului. Seava nu trebuiesupus la deflexii foarte mari.Când se folose"te materialul de compresiune, înf "ura!i-l în jurul tubului înaintea turnrii

betonului. Asigura!i-v c se pstreaz o distan! de 25 mm pân la stratul de beton.În toate situa!iile asigura!i-v c se folosesc tuburi scurte, dup cum se precizeaz în figura 10.1.Aceast por !iune articulat se folose"te pentru a stabili o oarecare aliniere cu betonul la instalare.În cazul în care alinierea nu se face corect, trebuie recorectat prin reconstruirea stratului de baz

pentru por !iunile întregii de instalare a tubului care duc la !eava cu articula!ie. Când se înlocuie"tesau se umple por !iunea adiacent structurii de beton trebuie s se ia anumite msuri de precau!ie.Construirea structurii de beton cere în mod frecvent s pare peste cofraj.Acest material s pat în plus trebuie readus la un nivel de densitate compatibil cu deformriledimprejur sau în exces, sau altfel pot aprea deflexii ale articula!iilor. Se recomand atingereamodulului de rambleu (E’b sau E1) de cel pu!in 6.9 Mpa în aceast por !iune pentru a prevenimi"cri excesive. Folosirea rambleului fix (ciment) adiacent structurilor mari de beton s-a dovedit

de asemenea foarte eficient în prevenirea deformrilor excesive ale articula!iilor cu diametrefoarte mari (DN > 1600 mm).



21

11. CAPTARE DIN LARG I DEVERSARI

Aceast metod de instalare se aplic atunci când este necesar introducerea apei de mare pentruo instala!ie de desrare sau când apa dintr-un canal de scurgere sau de colectare a apei de ploaietrebuie vrsat în mare sau când se construie"te un circuit de r cire a apei pentru o central

electric. În aceste cazuri mufele tubului sunt în mod normal asamblate sub ap. Superlit vafurniza inele de fier la ambele capete ale tubului pentru a permite scafandrilor s asambleze

articula!iile PAFSIN de îmbinare standard sub ap. Este posibil s se îmbine pe barja pân la 3lungimi de !eav "i s se coboare por !iunea asamblat în "an!ul submarin s pat.Aten!ie: conducta din PAFSIN standard Superlit nu este proiectat pentru a fi asamblat pe uscatîn dimensiuni mari "i apoi adus în mare.Instalarea tuburilor PAFSIN sub ap necesit s parea unui "an! la fel ca "i pe uscat, cu excep!iafaptului c trebuie s fie mai lat. L!imea obi"nuit a unui "an! submarin este de 2 ori DN(diametrul nominal), dar în nici un caz mai pu!in de DN + 1 metru. Stratul superior de deasupratuburilor va fi de aproximativ un metru deasupra tuburilor pân la stratul marin normal.Rambleul cu material de baz granular s pat trebuie realizat de ctre scafandri în ridicri demaxim 300 cm cu foarte mare aten!ie la plasarea "i compactarea rambleului sub vutele tuburilor.Rambleurile trebuie realizate pe ambele laturi ale tubului pentru a evita deplasarea acestora.

Este normal s se protejeze rambleul peste "an!ul tuburilor. În acest scop se pot folosi pietre mari(anrocament).

Figura 11: Instala!ie submarin obi"nuit: strat de pietre (anrocament) de protec!ie;greutatea normal a materialului, max. 250 kg fiecare; strat marin; strat granular; pat; !eav

de clorinare tip.

12. MONTARE / TUBURI DE ÎNCHIDERE

Tuburile PAFSIN Superlit prezint o suprafa! exterioar neted "i nu necesit calibrare pentruintroducerea articula!iilor. Dimensiunile exacte ale pieselor de montare pot fi tiate pe o latur .Îmbinrile sunt împinse în interior. Figura de mai jos arat pa"ii de instalare. Se recomand

folosirea îmbinrii mecanice de tip Straub sau Teekay.



22

Figura 12: Închideri de conducte.

Not:1 – Metoda cea mai u"oar de instalare este realizat în momentul în care tuburile "iîmbinrile se afl în aliniere dreapt "i cu o "amfrenare adecvat pe marginea exterioar a tuburilor.

2 – Lungimea tubului de închidere trebuie s fie cu 50 mm mai mic decât lungimeamsurat "i orientat spre a atinge un spa!iu egal.

3 – În momentul în care îmbinarea este tras, trebuie s v asigura!i c garnitura de cauciuca mufei nu este îndoit.

13. FIXARE I ANCORARE

Dac sistemul nu este proiectat drept un sistem de limitare, trebuie folosite blocuri de reazem înurmtoarele situa!ii:

• Schimbarea direc!iei• Schimbarea sec!iunii de intersectare (reducatoare)• Camere de supape• Capace

Furniza!i întotdeauna tuburi scurte lâng blocurile de reazem dupa cum se arat în sec!iunea 10.Blocurile de reazem pot fi asezate pe soluri neamenajate "i trebuie turnate în jurul fitingului. Înunele cazuri se poate folosi "i un piling de împingere. For !ele de împingere sunt calculate pentruurmatoarele:

Figura 13. Fitinguri tipice din PAFSIN: ramificatie; reductie; teu; cot (te"it).



23

13.1 Încastrare în beton

Când este nevoie ca tuburile s fie încastrate în beton, a"a cum trebuie în cazul blocurilor dereazem, de presiune, sau in cazul unor încrcturilor neobi"nuite, trebuie respectate anumiteobserva!ii suplimentare adugate la procedurile de instalare.

Ancorarea tuburilor

În timpul turnrii betonului, !eava goal va suporta for !e mari de ridicare (de plutire). Seavatrebuie sa fie men!inut fix împotriva mi"crii pe care ar putea-o provoca aceste încrcturi.Acest lucru se efectueaz în mod normal prin legarea tubului de o plac de baz sau alte ancore.Curelele ar trebui f cute dintr-un material de minim 25 mm l!ime, destul de rezistent s suportefor !ele de ridicare "i de plutire, la o distan! care s nu dep"easc 4 metri, cu minim o curea

pentru fiecare lungime de teava. Curelele trebuie legate pentru a preveni ridicarea tubului, dar nutrebuie legate prea strâns, ca s nu provoace deflexia excesiv a tubului (Figura 13.1).

Figura 13.1: Ancorarea tuburilor 13.2 Sprijinirea tuburilor.

Tuburile trebuie sprijinite în a"a fel încât betonul s poat patrunde complet în jurul "i sub tub. Deasemenea, pilonii trebuie s capete o form apropiata tubului (mai pu!in de 3% deflexie "i nici oumfltur sau zon plat). Pilonii sunt de obicei pozi!iona!i în locul unde sunt "i curelele (dar f r a dep"i distan!a de 4 metri) (figura 13.2).

Figura 13.2: Sprijinirea !evilor.



24

13.3 Turnarea betonului

Împrejmuirile din beton trebuie turnate în etape permi!ând timp suficient straturilor de ciment s

se a"eze (nu mai ac!ioneaz for !e puternice). Înl!imea maxim de ridicare variaz în func!ie derigiditatea normal a tubului:SN 2500 – mai mare de 300 mm sau 1/4 din diametrul tubuluiSN 5000 – mai mare de 450 mm sau 1/3 din diametrul tubului

SN 10000 – mai mare de 600 mm sau 1/2 din diametrul tubului.14. INSTALAREA TERASAMENTULUI

14.1 Posibilit#9i

Instalarea !evilor în condi!ii de construire a terasamentului (deasupra nivelului normal desuprafa!) trebuie s !in seama de câ!iva factori speciali. Când este vorba de o instala!ieîngropat, procedurile trebuie s !in cont de condi!iile aferente terasamentului.

14.2 Materiale de rambleu

Folosirea pietri"ului rotund (ex. pietri" mrunt) nu se accept. Materialele rotunde plutesc u"or "inu pot fi prinse în mod adecvat. Piatra spart sau nisipul recomandate în instruc!iunile Superlitsunt acceptate.

14.3 L#9imea instal#rii

L!imea total de instalare trebuie adecvat pantei terasamentului (pentru a permite sprijinulrambleului) pe suprafa!a de gradare local. L!imea instalrii depinde de asemenea de grosimea

stratului de acoperire.Grosimea minim a stratului de acoperire (H) peste coronamentul tubului trebuie s fie de 1 msau 0.5 din diametru pentru diametre mai mari de 2000mm. Pentru o capacitate de trafic cu ovaloare de H-20 se cere o grosime minim a stratului de acoperire de 1,2 metri. Încrcturile detrafic trebuie evitate deoarece marja de eroare la instalarea terasamentului este foarte mare.Tabelele anexate arat rela!iile de l!ime "i de adâncime a turnrilor de piatr spart "i nisip.

14.4 Construirea stratului de baz# 6i a rambleului

• Asigura!i o suprafa! nivelat pe care va fi a"ezat tubul.• Sub tub, afâna!i solul local prin greblare sau întindere pân ajunge la grosimea de 150 mm.• Pune!i rambleul sub vutele tubului "i compacta!i-l cât se poate de mult f r a ridica !eava.• Turna!i rambleul în straturi de 150 – 300 mm, compactând fiecare strat.• Repeta!i pasul anterior pân când instalarea este terminat "i respect sugestiile din figura

anexat.

14.5 Soluri native moi

Solurile de suprafa! moi, pe care trebuie pus tubul, pot permite tasri diferen!iate, care potinterfera cu performan!a tubului. Când se întâlnesc soluri moi, acestea trebuie privite drept unfund de "an! instabil "i trebuie respectate proceduri corespunzatoare de instalare a tuburilor, cum

ar fi s parea adanca "i umplerea cu rambleu selec!ionat.



25

14.6 Eroziune

O problem important în ceea ce prive"te terasamentul o prezint eventuala eroziune aînveli"ului tubului. Acesta trebuie între!inut în a"a fel încât s reziste mult timp. Eroziunea poateaprea din cauza nivelului ridicat de ap subteran, ap de ploaie, a vântului "i a furtunilor denisip.Rambleele granulare trebuie protejate în toate situa!iile. Metodele obi"nuite includ: geotextile,

anrocamente (pietre mari care acoper total suprafa!a), argile, asfaltare sau ungere. Deseori,aceste metode pot fi combinate. Coditiile locale pot varia, dar protec!ia împotriva eroziuniitrebuie asigurata în orice situa!ie.

15. POST INSTALAREA

15.1 M#sur#tori ale deflexiei

Pentru a nu dep"i deflexiile permise pe termen lung ale tuburilor din PAFSIN, trebuie verificatdeflexia ini!ial. Deflexia tubului reprezint reducerea procentuala a diametrului vertical dup

instalare.Deflexia % = 100 x (ID nedeviat – ID instalat)/ID nedeviat.

Figura 15.1: ID nedeviat; deflexie absent; sec!iune circular a tubului; încrcturi de pmânt; ID vertical instalat; tubul se îndoaie sub încrcturi verticale.

Din cauz c este dificil de msurat deflexia pe termen lung (deflexiile pe termen lung apar dup

6 luni de la terminarea instalrii "i de la îndeprtarea întregului sistem denaturat), este bine s semsoare deflexia ini!ial imediat dup ce rambleul atinge nivelul final "i sistemele sunt închise pentru cel pu!in 3 zile.Este bine s se ia msur tori de deflexie paralele cu stratul de tuburi astfel încât corectrile s se

poat face repede "i s se reduc termenii "i cheltuielile aferente instala!iei defectuoase.

Limite ini9iale de deflexie

deflexie maxim ini ial (%) 3.0 3.0

maxim pe termen lung (%. 6.0Tabel 15.1: Limit

ini

!ial

de deflexie



26

15.1.1 M#surarea devia9iei

Pentru tuburile cu dimensiuni de 800 mm sau mai mari în care oamenii pot intra în siguran !, DI-ul vertical instalat poate fi msurat cu un micrometru telescopic la intervale de 3 m.Pentru tuburile de dimensiuni mai mici, trebuie s se utilizeze metoda “pig”. Dispozitivul pig esteun disc de lemn cu un diametru exterior egal cu DI-ul deviat maxim permis care poate fi tras printub.

Figura: 15.1.1: Pig-ul tubului: Ochete de ambele pr !i pentru prinderea frânghiei, DI actual – devia!ie permis

În cazul în care pig-ul trece lejer, devia!ia tubului se încadreaz în limitele acceptabile.Exist de asemenea un dispozitiv de msurare destinat msur rii devia!iei pe vertical a tuburilor mici, la diferite intervale.

15.2. Testul hidro al tubuluiTuburile PAFSIN Superlit pot fi testate fie în ap fie în aer (doar utilizare cu debit gravita!ional)

15.2.1. Testare hidrostatic#

Înainte de începerea testului hidrostatic, urmtoarele puncte trebuie s fie verificate.a) Având în vedere faptul c este dificil s se localizeze o scurgere la sec!iunile lungi iar costul

de umplere "i de golire a tubului este ridicat, se recomand ca sec!iunea de testare s fielimitat la 1000 m.

b) Toate blocurile de reazem "i structurile de beton sunt bine uscate (turnate cu cel pu!in 7 zileînainte de începerea testului).

c) Toate echipamentele de testare sunt func!ionale "i în stare bun.d) Captul tubului sau al sec!iunii ce urmeaz a fi testate este etan"at cu capace terminale de

testare. Aceste capace trebuie s aib un orificiu de admisie localizat în partea inferioar sau

la captul de jos al tubului "i un orificiu de evacuare în partea superioar a capaculuiterminal, la captul de sus al tubului.

e) Toate capacele terminale trebuie s fie fixate în timpul testului hidro pentru a împiedicadislocarea tubului din cauza presiuni create.

15.2.2. Umplerea tubului

Tubul trebuie s fie umplut din punctul cel mai de jos. Aerul din interiorul tubului trebuie s fieevacuat prin supapele de aerisire localizate la punctele înalte. În cazul în care tubul nu poate fiumplut din punctul cel mai de jos, un orificiu suplimentar de evacuare trebuie s fie adugat lacapacele terminale ale orificiului de admisie.

Umple!i încet tubul. (Viteza apei de umplere nu dep"e"te 0,3 m/sec.) Aerul din interiorul tubuluieste evacuat de obicei prin supapele de aerisire.

• Cre"te!i presiunea la 2-3 bar.



27

• Lsa!i tubul la aceast presiune timp de 12 ore pentru stabilizare.• Dup perioada de stabilizare "i dup ce aerul din interior este evacuat, supapele de aerisire

trebuie s fie izolate.

15.2.3. Încheierea testului

• Dup perioada de stabilizare presiunea va fi crescut gradat cu pân la 2 bari la fiecare 30

minute "i va fi stabilizat la intervalele respective.• Continua!i pân ce presiunea de testare ajunge la punctul cel mai de jos.• Men!ine!i presiunea prin pompare timp de o or , dac este necesar.• Deconecta!i pompele "i nu lsa!i s mai intre ap.• Durata testului trebuie s fie suficient de mare pentru a permite inspectarea vizuala a

întregului tub.Dup încheierea testului hidraulic, tubul va fi splat cu ap.

Scurgeri admisibile

Majoritatea specifica!iilor proiectului permit o pierdere maxim de presiune sau o scdere avolumului apei. BS 8010: sec!iunea 2.5:1989 permite o pierdere acceptabil de 0.02 l/mm dindiametrul nominal al tubului per 24h per bar.

15.3 Testul de aer

Important: Testul de aer este periculos. Trebuie s se ia msuri de siguran!. Presiunea aeruluitrebuie s fie eliberat întotdeauna înainte de a încerca îndeprtarea capacelor de testare.

• Aerul va fi pompat în tub pân ce o presiune de 25 kPa sau presiunea aerului va fi indicatde indicatorul de nivel.

• Stabiliza!i timp de 5 minute.•

Timpul de testare va fi de 10 minute pentru diametre de pân la 600 mm.• Pierderea de presiune nu trebuie s dep"easc 6 kPa pentru a considera c tubul a trecut

testul de presiune.

1.Capac terminal; 2.Element de legtur ; 3.Rambleu ini!ial; 4.Bloc de reazem; 5.CupleFigura 15.3: Capace terminale de reazem ale captului tubului "i ansamblu testare pe "antier



28

16. M>SURI DE SIGURAN2>

16.1 Intrarea în tuburi cu diametre mari

• Trebuie s se respecte toate msurile de siguran!.• Un permis de intrare într-un spa!iu restrâns trebuie s fie ob!inut de la Departamentul de

Siguran!.•

O persoan autorizat trebuie s coordoneze testul gazului, dac acest lucru este necesar.• Trebuie s existe o persoan de schimb.• Trebuie s se asigure comunicarea.

16.2 Accesul corespunz#tor într-un tub cu diametru mare, în cursul lamin#rii 6i fabric#rii.

• Se va asigura accesul corespunztor la lucru (schel corespunztoare) atunci când personalul trebuie s lucreze la peste 2 metri înl!ime.

• Atunci când trebuie s se lucreze într-un loc excavat, se vor respecta cerin!ele de siguran! pe "antier, precum permisul de evacuare, permisul de izolare etc.

16.3 Protec9ia individual#

• Compania va furniza angaja!ilor toate echipamentele de protec!ie individual necesare, înfunc!ie de natura activit!ii.

• Personalul trebuie s poarte îmbr cminte de protec!ie individual precum ochelari de protec!ie, masc corespunztoare de protec!ie a fe!ei "i mânu"i etc., în func!ie de cerin!eleactivit!ii.

• To!i angaja!ii vor fi instrui!i în ceea ce prive"te folosirea corespunztoare "i între!inereaîmbr cmintei de protec!ie individual.

16.4 Manipularea substan9elor chimice 6i a altor materii prime

• Se vor lua toate msurile de siguran! necesare atunci când se manipuleaz substan!elechimice în activit!ile de laminare "i în alte activit!i de între!inere a tuburilor PAFSINSupelit.

• Fi"ele de date pentru toate materiile prime "i substan!ele care sunt utilizate pe "antier vor fi puse la dispozi!ia supervizorului activit!ii, responsabilului de stocuri "i responsabilului cusiguran!a.

• Personalul va fi informat înainte de începerea activit!ii în legtur cu riscurile pe care leimplic fiecare substan! utilizat în activit!ile de reparare "i laminare.

• Toate substan!ele chimice "i alte materii prime vor fi depozitate în conformitate cu

recomandarea productorului.

16.5 Utilaje 6i echipamente

• Toate utilajele "i echipamentele folosite pe "antier vor fi în stare bun iar utilajeledeteriorate sau uzate vor fi scoase de pe "antier "i vor fi înlocuite cu unele corespunztoare.

• Se va acorda un cod al culorilor tuturor utilajelor "i echipamentelor, în func!ie decerin!ele "antierului.

• Orice echipament care trebuie s fie certificat de o ter ! parte va fi certificat, iar certificatele vor fi trimise la biroul "antierului.



29

ANEXA A

Clasificarea solurilor native

A.1 Generalit#9i

Solurile sunt clasificate în patru grupe principale, din care primele dou au dou subgrupe careîmpreun determin coeficientul de sol. Cuantificarea relativ pentru densit!i poate fideterminat din calculul exploziilor penetrometrului standard, testate în conformitate cu [4](ASTMD 1586, vezi Anexa B). Se recomand utilizarea metodei de testare SRS 15 înconformitate cu OENORM B4419-1 pentru soluri în conformitate cu grupa 3 "i 4 din prezentaanex, valorile pentru coeficientul de sol nativ trebuie luate din tabelul A.7 ISO / TR 10465-31999 (E).Se recomand de asemenea utilizarea metodei standard de testare a aderen!ei conform ASTMD1586 pentru soluri în conformitate cu grupa 1 "i 2 din prezenta anex. Valoarea pentru

coeficientul de sol nativ trebuie apoi luat din tabelul A.10 ISO/TR 10465-3 1999(E).Tabelele men!ionate mai sus sunt incluse pentru referin!.Calculul exploziilor trebuie s reprezinte cele mai grele (srace) condi!ii care ar putea exista

pentru o anumit perioad de timp.(În mod normal acest lucru se întâmpl atunci când oglinda apei are cel mai înalt profil).A.2 Clasificarea grupeiA.2.1 Grupa 1 - Soluri foarte stabile- 1 A: Pietri" "i nisip dens conform ATV Tip 1 [5] sau ASTM, GW, GP, SW "i SP [(1), (2), vezi

Anexa B] care con!ine mai pu!in de 5% soluri fine.- 1 B: Soluri coezive foarte rigide "i tari în conformitate cu tabelul A1.A.2.2 Grupa 2 - Soluri stabile

- 2 A: Nisipuri sau pietri"uri u"or argiloase sau care contin o cantitate medie de nmol înconformitate cu ATV Tip 2 [5] sau ASTM, GM, GC, "i SC [(1), (2)] care con!ine mai pu!in de15% soluri fine.

- 2 B: Solurile coezive rigide în conformitate cu tabelul A 1.A.2.3. Grupa 3 - Amestec de soluriTipic medii coezive "i/sau necimentate granulare (vezi solurile din tabelul A 1 conform ATV tip3 [5] sau ASTM ML sau CL [(1), (2)] cu limite de lichid mai mici de 50%.A.2.4. Grupa 4 - Soluri coeziveSoluri moi "i extrem de necimentate conform ATV tip 4 [5] sau ASTM MH, CH, OL "i OH [(1),(2)]



30

Tabelul A10 - Valori ale unui coeficient de sol nativ in situ E'n din AWWA M-45Pentru grupa 1 "i 2

Granular CoezivParticule sol/300

mm aDescriere Rezisten9# la compresie

nelimitat# , qu (N/mm2) bDescriere E'n

N/mm2

0 to 1 Foarte foarte

necimentat

0 la 0,012 Foarte foarte

moale

0,34

1 la 2 Foarte necimentat 0,012 la 0.024 Foarte moale 1,42 la 4 Foarte necimentat 0,024 la 0,048 Moale 54 la 8 Necimentat 0,048 la 0,096 Solid 10

8 la 15 U"or compact 0,096 la 0,192 Rigid 2115 la 30 Compact 0,192 la 0,383 Foarte rigid 3530 la 50 Dens 0,383 la 0,575 Tare 70

>50 Foarte dens > 0,575 Foarte tare 138Roc

a Test de aderen! standard conform ASTM D 1586 b Rezisten! la compresie nelimitat a solurilor coezive conform ASTM D 2166.

Tabelul A.7 - Coeficient de sol nativ E 3 (N/mm2)Pentru grupa 3 "i 4

ATV-A 127 grupe de soluriNum#r de particule sol N 10(SRS 15)

Soluri non coezive(grupele 1 6i 2)

1 2 3 4

Soluri coezive(grupele 3 6i 4)

> 30 Foarte dense 20 10 7 5 Tari> 12 Dense 13 7 5 3 Solide> 7 Medii 10 5 3 2 Semi-moi

> 2 Necimentate 5 3 2 1 Moi= 2 Foarte necimentate 4 2 1 0,5 Moi "i/sau plastice Nota 1: Pentru acela"i numr de particule sol, coeficientul de sol variaz cu grupa de soluri. Nota 2: N10 este numrul de particule sol per 10 cm mi"care folosind metoda de testare SRS 15

în conformitate cu OENORM B 4419-1.

ANEXA B

Bibliografie

[1] ASTM D 2487: 1990 Metoda de Testare Standard pentru clasificarea solurilor pentru proiectare[2] ASTM D 2488: 1990 Practica Standard pentru descrierea "i identificarea solurilor (procedur Manual Vizual[3] ASTM D 698: 1978 Metode de Testare pentru rela!iile umiditate-densitate ale solurilor "i aleamestecurilor agregatelor solului folosind 4.4 Ib (2,49 kg) mai "i 12-in (305 mm) cdere.[4] ASTM D 1586: 1984 Metoda Standard pentru testele de pregtire "i mostrele de sol pentru

butoaiele demontabile (sau standardul ISO corespunztor)[5] ATV Regelwerk A 127 Gesellschaft zur Forderung der Abwassertechnik e.V. Markt (Stadthaus) D-5202 St Augustin-1.



31

ANEXA C

C.1 Modul rambleuC.1.1. Standard australian OENORM B 5012-1Defini9ii grup# solCele patru grupe din OENORM B 5012-1 care pot fi avute în vedere pentru rambleu sunt definitedup cum urmeaz:

Grup# sol 1Pietri", amestecuri de pietri" - nisip (GW, GP) Nisip, amestecuri de nisip - pietri" (SW, SP) cu cel pu!in 40% particule mai mari de 2 mm "imaximum 5% mâl.Grup# sol 2Amestecuri pietri"-mâl (GM) maximum 15% mâlAmestecuri pietri"-argil (GC) maximum 15% argilAmestecuri nisip-mâl (SM) maximum 15% mâlAmestecurile de nisip-argil (SC) cu maximum 15% argil "i mai pu!in de 40% particule maimari de 2 mm.Grup# sol 3

La fel ca "i grupa 2 (GM, GC, SM, SC) doar c mâlul sau argila pot fi de pân la 40%.Grup# sol 4Soluri mâloase sau argiloase (ML, CL, MH, CH) de plasticitate mare mic sau mare "i care con!inmai mult de 40% materiale cu granule fine.

Not: Literele din paranteze sunt simbolurile grupului folosite în sistemul unificat de clasificare asolurilor.C.2 Module de grupe de soluriÎn baza grupelor de sol definite la C.1.1.1, standardul d valori modulelor de sol limitate înfunc!ie de gradul de compactare a"a cum apare în Tabelul A.3 "i care sunt considerate valabileatunci când se folose"te o presiune a solului vertical echivalent cu un strat superior de 1 m.

Tabelul A.3 - Module M s de rambleu cu restric!ii pentru diverse grupe de soluri la 1 m

Densitate Proctor standard (SPD)Grup#sol 85 90 92 95 97 100 1021 3.8 5.3 6.0 7.2 8.2 10.0 11.42 2.1 2.9 3.3 4.0 4.5 5.0 6.33 1.3 1.8 2.1 2.5 2.9 3.5 4.04 0.9 1.2 1.4 1.7 1.9 2.3 2.6

Pentru adancimi ale stratului superior, diferite de 1 m (f r ap subteran pentru grupele 1 "i 2 d esoluri), modulul de sol cu restric!ii poate fi calculat folosind ecua!ia (A.3):

M S = M S1 x (k x h)

f

Unde MS1 este valoarea din tabelul A.3.Când este prezent apa subteran, modulul de sol cu restric!ii pentru grupele 1 "i 2 este calculatcu ecua!ia (A.4):

M s = M s1 x [h x k x (1 - 0,39 xh

hw)] f

f este 0,4;k este factorul de reducere (conform teoriei recipientelor);h este profunzimea stratului superior, în m;hw este nivelul apei subterane deasupra pr !ii superioare a tubului, în m.Pentru valori SPD %, altele decât cele men!ionate în Tabelul A.3, folosi!i ecua!ia (A.5):

M S = M S1 x 100 x 10 [2,8 x (100SPD - 1)] f

Unde M S, 100 este modulul la 100 SPD.



32

Nota 1: În OENORM B 5012 - 1, puterea f este egal cu 0.5. Valoarea 0.4 a fost aleas !inându-secont de alte investiga!ii care dau valori mai mici de 0.5.

Nota 2: În Standardul Australian, presiunea solului este folosit în loc de k x h.Pentru sarcina de suprafa! distribuit, folosi!i ecua!ia (A.6):

M S = M S1 x [h x k x (1 - 0,39 xh

hw) +

b

ko x Po

] f

po este presiunea rezultat în urma sarcinii de suprafa!, în N/mm2;

ko este factorul de reducere pentru sarcina distribuit conform teoriei recipientelor cândunghiul "an!ului Z nu este de 90°; yb este densitatea general a materialului de rambleiere, în MN/m3

C.3 Factori de reducere pentru modulele de sol pe termen lung, E1 6i E2

Tabel A.4 d valorile factorilor de reducere care vor fi aplica!i modulelor de rambleu din zona E1

"i E2 pentru a permite modificri pe termen lung ale acestor moduleTabel A.4 - Factori de reducere pe termen lung pentru grupele de soluri ATV-A 127

Grup# de sol ATV Factor de reducere1 0.902 0.853 0.804 0.75

Fabrica: Sos. Brailei, Nr. 15, Loc. Buzau, Jud. Buzau, Tel/Fax: 0238 712 266Reg. Com. J10/37/2007, CIF RO 20492137, Capital Social: 4.200.000 Lei

Banca: BCR Buzau, Cod IBAN: RO19RNCB0096068295480001Birou Bucuresti: Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 35, Sector 1

Tel: 021 310 40 81/82, Fax: 021 311 07 57,E-mail:[email protected]; Site: www.superlitromet.eu

manual_de_instalare_tevi_pafsin___srb_ro

Documents