piata comuna a laptelui power point

8/13/2019 Piata Comuna a Laptelui Power Point

http://slidepdf.com/reader/full/piata-comuna-a-laptelui-power-point 1/19

Piata comuna a laptelui

Pociumban ElenaIMAPA IV



2. Piaţa comună a laptelui

Defintie: Piata comuna este un spatiu comun unui grup destate, guvernat de regulile economice de piata, incare este asigurata libera circulatie a bunurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurilor.

2.1. Descrierea produsului lapte Laptele este un aliment ce conţine toate

principiile nutritive şi care esterecomandat la toate vârstele. Datorităcompoziţie sale, laptele este perisabil şiexpus la lumină îşi pierde din valoareanutritivă.

2.2 Beneficiile consumului de lapte Laptele aduce aşadar mai multe

substanţe nutritive decât oricare altăbăutură iar a bea lapte este unul din celemai naturale moduri de a asigura corpuluivitaminele şi mineralele necesare pentru întreaga zi.



2.3 Calitatea laptelui. Calitatea laptelui nu este legată de de nivelul de

grăsime şi de proteine din lapte, ci de: nivelul bacterian şi biologic (numărul de bacterii şi

numărul de celule somatice)substanţe inhibitorii, cum ar fi impurităţile, dezinfectanţii,antibioticele, etc.

Calitatea laptelui determina atât posibilitatea unui producătorde a produce o gamă largă de produse, cât şi calitateaproduselor respective.

Până la 31.12.2005, calitatea laptelui din ţările membre ale UE a fost stabilită prin Directiva nr.94/46/EEC, s-a stabilit împreună cu UEca aceste criterii să fie realizate în trei etape ,Etapa I : 1 .01. 2005 – 31.12.2006

TBC < 1.000.000SCC < 600.000- Implementarea unor programe de autocontrol- Monitorizarea calităţii laptelui

Etapa ÎI : 1.01.2007 – 31.12.2008TBC < 500.000SCC < 400.000- Implementarea unor programe de autocontrol pentru calitatea laptelui în ferme

Etapa III : 1.01. 2009 – 31.12.2010TBC < 100.000

SCC < 400.000



2.4. Plata lapte, preţuri.

În principiu, laptele ar trebui plătit în funcţie de :• compoziţie • calitatea igienică • cantitate (volumul livrărilor în litrii sau kilograme) Fiecare procesator este liber să determinepreţul laptelui, care este în general bazat pevaloarea data de nivelul de proteine şi

grăsime al laptelui. Preţul laptelui este calculat după cum urmează :CONŢINUT: Grăsime = % grăsime * preţ grăsime Proteina = % proteina * preţ proteină CALITATE: Bonusul se acordă în funcţie de rezultatele obţinute pentru următorii parametrii analizaţi: Încărcătura de germeni Numărul de celule somatice Curăţenia fizică Penalizările sunt calculate dacă laptele conţine: AntibioticeApa adăugată ~ Punct de îngheţ mic



2.5. Procedurile de prelucrare a laptelui În anul 1920 s-a început pasteurizarea unei cantităţi semnificative de

lapte. Curând avea să înceapă şi producţia de lapte pasteurizat ambalat la sticlă .

Acest procedeu omoară 95% din bacterii. Pentru a încetini procesul de înmulţire albacteriilor rămase, laptele este răcit imediat la 4 grade Celsius .

Sterilizarea, cunoscută sub numele de UHT (Ultra High Temperature – Temperatură foarte ridicată), asigura eliminarea completă a bacteriilor şi a sporilor. În general, laptele este încălzit la 140 -150 grade Celsius pentru 2-3 secunde,folosind jet de aburi. După acest tratament, laptele este răcit la 18 grade Celsius.

Cum s-a ajuns la UHT? Importanta microbiologiei pentru industria alimentară a devenit evidenta după ce

Pasteur a contribuit la eliminarea cauzelor ce produceau alterarea vinului şi a berii. Omenirea găsise în sfârşit o metodă eficientă de prevenire a îmbolnăvirilor prin consumul dealimente alterateLaptele pasteurizat necesita refrigerare şi are un termen de valabilitate mai scurt datorită faptului că

nu sunt distruşi toţi germenii (ci numai formele vegetative ale acestora). S-aconstatat că pe măsură ce creşte temperatura, scade timpul necesar pentru inactivarea sporilor.Pentru a- i distruge este necesară o temperatură de 135 -150 grade Celsiusşi un timp de menţinerede numai 2-4 secunde. Rezultatul este un lapte pur din punct de vedere microbiologic.Pentru acest pas, ştiinţa a avut nevoie de încă 100 de ani de la descoperi rea făcută de Pasteur.



2.6. Organizarea Comună de Piaţă a laptelui şi a Produselor Lactate .

Labaza funcţionarii acestei organizări sta Regulamentul Consiliuluinr. 804/1968 şi Regulamentul Comisiei C.E. nr. 2931/1995 privind plăţile

directe la lapte. Din anul 2003 s-au stabilit noi măsuri stipulate înReglementările Comisiei nr. 1782/2003, care stabileşte noi reguli comunepentru producătorii de lapte şi 1788/2003, care stabileşte pentru fiecareproducător o cotă pentru laptele livrat la unităţile de procesare şi o cotăpentru laptele livrat direct, în funcţie de producţia de lapte obţinută. Înconsecinţă, producătorului i se asigura desfacerea cantităţii de lapte pe care odoreşte să o livreze şi un preţ corelat cu calitatea.Principalele instrumente şi mecanisme de intervenţie pe piaţa laptelui sunt :• susţinerea pieţei interne (intervenţie publică)• măsuri de valorificare a surplusului• cote de producţie;• plati directe;• măsuri de protecţie la frontiere (licenţe de impo rt, subvenţionareaexporturilor prin acordarea de restituiri la export).



Sistemul de cote prevede cantitatea totală graduala subformă de livrări şi vânzări directe pentru fiecare statmembru, stabilirea unei cantităţi de referinţă individualepentru fiecare producător compusă dintr -o cantitate livratăla procesatori şi alta pentru vânzări directe la piaţă. Dacăcantitatea totală este depăşită, se percepe o taxă direct dela producător sau la achizitor.

Sistemul cotei de lapte a fost instituit în 1984datorită surplusului de lapte şi produse lactate existent pepiaţa UE.Plăţile directe. În condiţiile reducerii preţurilorinstituţionale, aceasta este compensata parţial de creştereaplatilor directe, în vederea garantării veniturilor fermierului.Pentru cantitatea de referinţă individuală eligibilaproducătorii primesc prime anuale pe vaca.



2.6.1. Evoluția pieței până în prezentLivrărilede lapte de vacă s -au menținut la un nivel relativ

constant în UE 27 pe parcursul ultimilor 3 ani, înregistrând variațiiprocentuale mici de la un an la altul (+ 1% în 2008, - 0,6% în 2009, +0,03% în primele 7 luni ale anului 2010).



Prețurile laptelui au fost în creștere în perioadă mai 2009 - noiembrie2009 și s-au menținut aproximativ la același nivel în primul trimestrual anului 2010, fără să înregistreze fluctuațiile sezoniere care prezintăde obicei o tendință descrescătoare în timpul iernii și al primăverii. Începând cu primăvara anului 2010, prețurile laptelui sunt în creștere,atingând în august o medie ponderată pentru UE 27 de aproximativ31,5 cenți/kg.



Sistemul de intervenţie Punerea în aplicare a sistemului de

intervenţie trebuie să menţină poziţia competitivă aproduselor pe piaţă şi să asigure cea mai eficientădepozitare posibilă. Organismul de intervenţie – desemnat de fiecare statmembru al UE şi are în vedere următoarele produse:unt obţinut din smântână pasteurizată şi lapte prafdegresat realizat prin procesul de pulverizare obţinutdin lapte degresat.

Măsuri de comercializare Laechilibrarea pieţei laptelui contribuie şimăsurile de comercializare a anumitor produse lactatecare au destinaţii şi moduri de utilizate specifice. Se acordă ajutor financiar pentru: lapte praf şi lapte praf degresat folosit în hrana

animalelor.



Sprijinul acordat de stat crescătorilor de vaci de lapte În cazul laptelui integral valoarea ajutorul la 100 kg este de:23.24 euro de la 30 iunie 200421.69 euro de la 1 iulie 2004 până la 30 iunie 2005 20.16 euro de la 1 iulie 2005 până la 30 iunie 2006

18.61 euro de la 1 iulie 2006 până la 30 iunie 2007 18.15 euro de la 1 iulie 2007 În cazul fermierilor afectaţi de criză în anul 2010 valoarea ajutorului este: ( sprijinul financiarse acordă pentru anul de cotă 2008 -2009)• pentru producătorii care livrează pieţei anual între 10.000 – 20.000 de kilograme de lapte,

sprijinul financiar este de 200 de euro / exploataţie. În această situaţie sunt aproximativ

5.700 de producători, iar valoarea totală alocată acestui segment este de 1,142 milioanede euro.• pentru producătorii care livrează pieţei anual între 20.001 - 200.000 de kilograme de lapte

şi produse lactate, sprijinul financiar este între 236 şi 2360 de euro / exploataţie, în funcţiede cantitatea de produse. Numărul producătorilor este de 5.154, iar suma totală alocatăacestui segment este de 546.000 de euro.

• pentru cei care livrează anual peste 200.001 – 500.000 de kilograme de produse, respectiv273 de producători, sprijinul financiar va fi de 2.000 de euro/ exploataţie.

• pentru cei care depăşesc cantitatea de 500.000 de kilograme anual, respectiv 140 deproducători, vor primi câte 1.200 de euro.



2.6.2. Piaţa românească de lactate

Piaţa produselor lactate din Româniaa înregistrat, în intervalul 1998-2004, cel mairapid ritm de creştere dintre statele în curs de

dezvoltare, releva un studiu realizat deEuromonitor Internaţional. Potrivit studiului,România se situează pe primul loc, cu ocreştere medie anuală în perioada menţionatăde 25,8%, fiind urmată de Venezuela - cu21,6% şi de Vietnam - cu 16%.

Între anii 2007 şi 2011, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățileprocesatoare de la exploatații agricole şi centre de colectare a scăzut în mod constant (o reducere cu 224,3 mii tone sau 21,5% peansamblul celor cinci ani), la 892,1 mii tone. În contrast, importurile delapte ca materie primă pentru unitățile de industrializarea laptelui aucrescut susținut, astfel că, în anul 2010, cantitatea importată (87,3mii tone) a fost de două ori mai mare decât nivelul înregistrat în anul2007.

În anul 2011 comparativ cu anul precedent, cantitatea delapte de vacă colectată de unitățile procesatoare de la exploatațiiagricole şi centre de colectare a scăzut cu 11,6 mii tone (‐1,3 %).



2.6.3.Comerțul exterior al României cu lapte şi produse lactate În perioada 2002‐2011, comerțul românesc cu lactate,

a cunoscut o evoluție ascendentă, după anul 2007, creşterileau fost masive pe seama importurilor. Astfel, în primii 4 ani aiperioadei analizate, atât exporturile, cât şi importurile de lactate

au înregistrat valori crescătoare, scăzute însă comparativ cu celederulate de principalii jucători de pe piața internațională.

În ce priveşte importurilede lactate ale României acestea aucrescut până în anul 2006, pentrucă în anul 2007 creşterea să fie masivăde 240%. Importurile au continuat săcrească şi după anul 2007 într‐un ritmsusținut, astfel că anul 2011 amarcat o creştere de 19,7% a valorii

importurilor față de anul 2010. Ca oconcluzie se desprinde faptul că începând din anul 2007, Româniaeste un importator net de produselactate.



2.6.4. Principalele pieţe de desfacere ale României pentruexporturile de lapte şi produse lactate



2.6.5. Poziționarea României pe piața internațională a lactatelor



2.6.6. Ce trebuie să facă fermierul cu vacile pentru a rămâne pe

piaţa laptelui şi după 2012? Incă de la începutul formării Pieţei Comune Europene ţările carefăceau parte din ea au urmărit să atingă o singură ţintă şi anume :

Să-i încurajeze pe fermieri să prospere economic.Pentru aceasta guvernele lor au făcut ce trebuia să facă, pentru a leasigura două condiţii fundamentale. Acestea sunt: 1) Piaţă de desfacere sigură pentru laptele produs. 2) Bani pentru dezvoltare tehnologică (subvenţii ).

In scopul creşterii constante a vânzărilor de lapte şi

produse lactate a fost necesar să -şi mai propună încă un obiectivfundamental şi anume: scăderea preţului de vânzare a laptelui.Cum să facă asta ? Răspunsul este unul singur: prin scădereaconstantă a costului pentru producerea unui litru de lapte.

Scăderea costurilor de producţie nu se poate realiza, însă,decât prin folosirea cu pricepere a cunoaşterii ştiinţifice şi

modernizarea tehnologică a fermelor de vaci.De aceea ei au investit bani, mai întâi, în programe de

educaţie profesională permanentă a fermierilor şi apoi în programede modernizare tehnologică a fermelor, cu fonduri nerambursabilepe bază de proiecte



Noile tehnologii pe care le propun sunt următoarele: • Să construiţi un adăpost nou sau să modificaţi adăpostul existent al vacilor şi să -ltransformaţi într -un adăpost modern, aerisit, atât vara cât şi iarna, cu întreţinereadezlegată a vacilor (stabulaţie liberă) prevăzută cu cuşete individuale de odihnă şievacuare mecanică a gunoiului. Hrănirea şi adăparea trebuie să fie la discreţie, la ieslea

sau la adăpătoarea automată amenajată special pe mijlocul sau pe una din laturileadăpostului. • Să introduceţi în mod obligatoriu, mulgerea mecanică a vacilor la standul de muls,special amenajat, unde se mulg deodată (simultan) 6 sau 12 vaci şi unde igiena ugerului şia laptelui sunt asigurate.• Să produceţi furaje fibroase cultivate ( leguminoase graminee), să la recoltaţi la timpuloptim şi să le transformaţi în semifân sau siloz şi neapărat să le administraţi la vaciamestecate, împreună cu concentratele, sub forma unui furaj unic.



Cu ce bani să realizăm toate aceste obiective ? Răspunsul este unul singur: cu bani de la Uniunea Europeană, prin programele"SAPARD" (Special Accesssion Programme for Agriculture and RuralDevelopment ); APIA ( Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură),destinate în mod special unui asemenea scop.Pentru a beneficia de ele, însă, ţi se cer două lucruri:a) să doreşti cu adevărat să înfăptuieşti aceste obiective ;b) să întocmeşti un proiect prin care să convingi oficialităţile că modernizărilepropuse duc la rentabilizarea fermei.

piata comuna a laptelui power point

Documents