rapida_si_prietenii_ei.pdf

8/16/2019 rapida_si_prietenii_ei.pdf

1/21

apida

pri t nii

ei

povestire pentru copii

despre controlul

de

sine respectul pentru

c e i l a l ţ i

Unii copii sunt activi dar ş t i u când este momentul s l i n i ş t e a s c ă

E x i s t ă

Î n s ă copii cârora

le

este greu

realizeze acest lucru

nu

sunt

În

stare c o n ş t i e n t i z e z e momentul

În

care

comportamentul lor devine

deranjant

pentru

cei

din jur. A c e a s t ă

incapacitate

poate

fi c a u z a t ă

fie de

o i s c i p l i n ă d e f i c i t a r ă

de

o

s l a b ă

s t ă p â n i r e de

sine

,

fie

de probleme mult

mai

g r a v e

T u l b u r ă r i l e de A t e n ţ i e D e f i c i t a r ă sau

Tulburarea

A f e c t i v ă B i p o l a r ă

Povestirea aceasta

a j u t ă

copilul prea activ

Î n ţ e l e a g ă

cât

de

importante sunt s t ă p â n i r e a de sine respectul

pentru

c e i l a l ţ i Mai

mult

tot

aici

sunt e v i d e n ţ i a t e c a l i f i c ă r i le necesare

unei bune c o n v i e ţ u i r i

În

mediul social

i m p o r t a n ţ a

unei

eventuale m e d i c a m e n t a ţ i i

Rapida

prietenii ei

este o

oportunitate

pentru copiii

a f e c t a ţ i

de

a c ţ i u n i l e

unui

hiperactiv

de

a

n ţ e l e g e ceea ce simte acesta de

a

i se confirma

sentimentele.

P o t r i pentru copii cu vârsta

c u p r i n s ă

între 4 10 ani


2/21

Rapida ş prietenii ei

espre hiper ctivit te

c r i s ă

i l u s t r a t ă

de

Lauren Snailham Psiholog Clinician)


3/21

o t ă c ă t r e Terapeut Profesor P ă r i n t e

În munca mea cu

copiii

am realizat cât de i m p o r t a n t ă este creativitatea deschiderea

câtre

folosirea unor tehnici

noi.

Unii

copii

se

s t r ă d u i e s c

din r ă s p u t e r i

î ş i

exprime

sentimentele se d e z v ă l u i e . Discutarea

unor

teme

dificile

precum d i v o ~ u l ,

abuzul

sau furia

poate fi o d e v ă r a t ă provocare pentru

ei.

Într-un asemenea context copilul

poate

opune r e z i s t e n ţ ă pe plan intem sau pe plan extem

în

sala de

terapie). P o v e ş t i l e sunt foarte prietenoase cu copiii.

Relatarea lor

este

c o m u n ă atât a c a s ă cât la ş c o a l ă . I a t ă de

ce

p o v e ş t i l e terapeutice

sunt

atât de eficiente

atunci

când vine

vorba despre

construirea t ă r i e i

de caracter, despre

discutarea

unor probleme

delicate

despre

g ă s i r e a

unor m o d a l i t ă ţ i eficiente de a ace f a ţ ă problemelor. Mai

mult,

ele reduc

r e t i c e n ţ a copilului,

de vreme

ce a t e n ţ i a g l i s e a z ă

de

la copil la

personaj.

Acest

lucru este

posibil prin utilizarea unor diverse personaje, metafore, simboluri, toate fiind

parte

i n t e g r a n t ă

a umii imaginare acopilului.

Un

alt

mare avantaj al acestui tip

de

p o v e ş t i este faptul câ ele pot fi

î n t r e b u i n ţ a t e de

un

n u m ă r mare de oameni: t e r a p e u ţ i , a s i s t e n ţ i sociali, p ă r i n ţ i sau p r o f e s o r i l i n v ă ţ ă t o r i .

Fie

este

vorba

de

analizarea unei probleme

cu

care

se

c o n f r u n t ă

copilul-pacient,

fie

câ

este vorba de

c o n ş t i e n t i z a r e a problemei de câtre copil, e m o ţ i i l e trezite resursele necesare pentru a ace

f a ţ ă s i t u a ţ i i l o r în

d i s c u ţ i e pot

fi generate

de astfel de povestiri.

Î n d r u m ă r i

pentru

folosirea

p o v e ş t i l o r

terapeutice

Este de

preferat ca

povestirea fie

r e l a t a t ă în

întregime, înaintea întreprinderii

unei d i s c u ţ i i sau

i n t e r p r e t ă r i .

În cazul în care copilul

intervine

cu

o ntrebare, trebuie fie

ascultat

explorat

ceea ce

îl p r e o c u p ă . Mai

mult, este

de

preferat

i se p u n ă

lui

a c e e a ş i

întrebare. Este omodalitate eficace de verificare amodului în care este î n ţ e l e a s ă istorisirea.

În

cazul

unui copil

cu

t u l b u r ă r i de

a t e n ţ i e sau

aunuia hiperactiv recomanda ocitire în

prealabil

a

povestirii.

Apoi, în

timpul

ş e d i n ţ e i ,

ar trebui folosite

o

sumedenie

de

a c t i v i t ă ţ i

expresii

menite

a t r a g ă a t e n ţ i a

t r e z e a s c ă

interesul copilului.

Uneori copiii p r e f e r ă nu discute despre ceea

ce

tocmai a ost citit.

Este

deosebit de

important

le fie r e s p e c t a t ă a c e a s t ă nevoie de a rece la o l t ă preocupare d o r i t ă .

Cu toate

acestea,

este de r e ţ i n u t

faptul

câ, de

obicei,

impactul este la

nivel de

s u b c o n ş t i e n t .

Chiar

dacâ

nu vorbesc despre poveste, ei îi

p r o c e s e a z ă

c o n ţ i n u t u l temele la un nivel mai

profund.

Dar, s c o p ~ 1

poate fi oricând atins într-un moment

mult

mai prielnic.

Pe de a l t ă ~ a r t e : d a c ă copilul este n e r ă b d ă t o r s ă discute despre cele citite,

este

~ d l c a t ă

utilizarea

unor tehnici prin care î ş i p o a t ă exprima e x p e r i e n ţ a

avuta

1

urma contactului cu povestirea.

Tehnici

de

întrebuinlat

d u p ă

citirea povestirii terapeutice

- disculii

despre

povestire;

Copilul poate fi întrebat ce

p ă r e r e

are despre povestea în c a u z ă

dacâ

sunt anuml e pas?Je pe

care

ar dori le discute.

Dacâ

lucrali

cu un

singur

copil

ar fi

_ arte

util

luallin considerare câte oparte a extului, una în

care

personajul '

expnma sentimentele c e r e ţ i copilului î ş i e x p u n ă gândurile

sau

sentimentele

refento

la acel fragment.

AII

putea

chiar

îl Provocali

la odisculie

despre

o

x p e r i e n ţ ă

Similara pe care

s-ar fi putut o i b ă

D i s c u ~ a întrebarea

trebuie

adaptate

vârstei pacientului.

-desene;

Î n c u r ~ j a l i copilu realizeze un

desen

despre o

n u m i t ă parte

apovestirii

care

l-a

placut,

displacut sau pe

care

doar ş i - o a m i n t e ş t e . Acesta

poate

fi

analizat, discutat

d u p ă

aceea.

-tabele;

? e h n i c ~ pe

care

am g ă s i t - o foarte

u t i l ă

este întocmirea

unor

tabele

Impreuna cu

pacientul. Este o

ehnicâ

a p l i c a b i l ă tuturor povestirilor. Tabelul

poate fi

IOlitulat ,Tabel

pentru a

e simli

mai

bine' sau

d u p ă bunul plac

al

copilului.

In

tabele sunt tr,:cute tehniCI

de

a ace

a ţ ă

problemei analizate,

unele

g ă s i t e în povestire.

?e e ~ e m p l u . ,Cand sunt

tnst,

funos, fncos, îngrijorat,

pot....

vorbi

cu cineva

I m b r a l l ş a

perna,

cere

o m b ~ ă ţ i ş a r e

executa

s ă r i t u r i tip ,stea',

desena

o

m ~ g i n e

etc.".

Tabelul

poate

fi decorat dupa

bunul

plac al copilului

respectiv. Este

o

lucrare pe care

o va

lua cu

el a c a s ă ,

pentru

a-i fi

de

ajutor în alte

momente grele.

-cupa

grijilor

sau

cutia sentimentelor.

L ~ t u l poate fie extrem de

folositor

atunci când pacientul este un

copil. Poate

fi

I n t r e b U l n ţ a t

p e n ~ u

reproducerea unui personaj

din

poveste,

a

unei

cupe agrijilor sau

a once altceva ce

pare

~ o p i l u l u i

ca fiind important. Deoarece are proprietatea de a se

usca,

lutul poate

fi Pictat

In timpul

u r m ă t o a r e l o r

sesiuni

apoi luat a c a s ă .

Cutia

s e n ~ m e n t e o r est: ea foart.e t i l ă ~ e ~ a r e c e copilul o e c o r e a z ă d u p ă

bunul

s ă u plac,

dupa

care

IOdeasa

In ea bucall de hartle pe care

scrie

sau d e s e n e a z ă

r e p r e z e n t ă r i

ale


4/21

sentimentelor negative

pe

care le

are.

Folosirea povestirilor terapeutice

Într-o

c l a s ă sau Într-un grup

În cazul unei

clase

de elevi,

trebuie

avut În vedere

faptul a n u m i ţ i

copii pot fi sensibili la temele expuse. În acest

caz,

s f ă t u i e s c

m e n ţ i n e ţ i expunerea la un nivel cât mai general cu p u t i n ţ ă . D a c ă

a ş a

un elev m a n i f e s t ă o

e a c ţ i e

e m o ţ i o n a l ă

prea

i n t e n s ă

o f e r i ţ i i

suport afectiv m o n i t o r i z a ţ i - I . T o ţ i

copiii

trebuie s u p r a v e g h e a ţ i

ş i s p r i j i n i ţ i

psihic

s u f l e t e ş t e .

În

cazul

în

care unul

dintre

copii pare

afectat

de mesajul p o v e ş t i i sau

de d i s c u ţ i a

din

timpul sesiunii

de

terapie, atunci trebuie d i s c u t a ţ i

cu el

într-o

a l t ă ş e d i n ţ ă

dar

i n d i v i d u a l ă . D a c ă î n g r i j o r e a z ă felul În

care r e a c ţ i o n e a z ă

atunci

este

indicat d i s c u t a ţ i

cu

cei care îl au în g r i j ă .

Concluzie

Eu am folosit aceste povestiri în munca

mea de psiholog

s-au

dovedit

foarte utile în a

rezolva

unele probleme dificile într-o m a n i e r ă

foarte d e l i c a t ă p r i e t e n o a s ă . Sunt foarte e n t u z i a s m a t ă s ă v le î m p ă r t ă ş e s c

sper s ă v ă

fie la fel de folositoare

L e c t u r ă p l ă c u t ă

Despre autoare

Lauren Snailham este Psiholog Clinician.

( p r a c t i c ă

p r i v a t ă )

Ea

l u c r e a z ă

cu adolescenti,copii

a d u l ţ i c re se c o n f r u n t ă cu o serie

de

p r o v o c ă r i

psihologice.

Multumiri

Deosebite

m u l ţ u m i r i

tuturor celor care au ajutat la

Întocmirea acestei l u c r ă r i .

N e p o ţ i l o r mei, Dylan si Bradley, care au fost mereu

n e r e b d ă t o r i asculte aceste povestiri Î ş i s p u n ă

p ă r e r e a .

Entuziasmul interesul vostru

au

fost

pline de s a t i s f a c ţ i i .

S o ţ u l u i meu David pentru tot sprijinul acordat

cu

acest proiect.

Mamei mele, Delyce, pentru Încurajare, suport munca grea d e p u s ă :

Nu ai

r e n u n ţ a t

n i c i o d a t ă

la

final, dar

nu În

ultimul rând, copiilor

cu

care

am

lucrat.

Voi a ţ i fost cei care m - a ţ i inspirat m - a ţ i ghidat În

c ă u t a r e a

unor mijloace inventive prin care vindec.

Voi t o ţ i

s u n t e ţ i

foarte speciali.

Descrierea CIP a ibliotecii Nationale a României

SNAILHAM, LAUREN

Rapida prietenii ei

Lauren Snailham ; trad.: Alexandra Gorea,

Roxana Moldovan. - Cluj-Napoca: Mido Print.2011

IS N 978 606 92867


5/21

A fost o d t ă un parc plin u tot felul de

m a ş i n i r o ş i i galbene portocalii

albastre.

Erau acolo

m ş i n i

de

m ă r i m i

forme

diferite. Unele erau foarte rapide altele

erau lente unele erau zgomotoase iar altele

erau foarte l i n i ş t i t e .

· ·

•

-2-


6/21

Între toate acele

m a ş i n i

doar una

era r o ş i e Se numea Rapida .

pe b u n ă dreptate, deoarece

era Într-o

c o n t i n u ă

Întrecere.

ă r e a

imposibil

s ă p o a t ă

Încetini sau

s ă f a c ă

lucrurile Încet.

-4-


7/21

Toate

m a ş i n i l e

camioanele din parc

o c u n o ş t e a u pe Rapida .

l ă c e a u u t o ţ deoarece era p l i n ă

de energie, n o s t i m ă p r i e t e n o a s ă

mereu d o r n i c ă s ă se distreze.

Dar m a ş i n a cea r o ş i a început s ă

scape de sub control.

-5-

-6-


8/21

Era atât de

e n t u z i s m t ă

Încât

atunci când alerga se izbea de

celelalte

m ş i n i

le avaria.

Apoi claxona atât de tare Încât

t o ţ i

cei din

ur

plecau

Î

g r b ă

s ă

caute locuri mult mai

l i n i ş t i t e

-7-

•

-

-8-


9/21

Comportamentul

m a ş i n i i

r o ş i i s-a

Î n r ă u t ă ţ i t .

M u l ţ i dintre prieteni u

p ă r ă s i t o

pentru

c ă

nu

ş t i a u

cum s ă se poarte cu ea

Rapida

ş i a

dat seama c ă nimeni nu mai

vroia s ă i fie

În

p r e a j m ă

De aceea era c o n f u z ă se s i m ţ e a s i n g u r ă .

-9-

-10-


10/21

Dar

oricât de mult Încerca s ă se mai

l i n i ş t e a s c ă nu r e u ş e a

Vorbea a c ţ i o n a f ă r ă s ă g â n d e a s c ă

I se

p ă r e a

foarte dificil s ă

Î n c e t i n e a s c ă

s ă g â n d e a s c ă

sau

s ă

se

o p r e a s c ă

11

•

12


11/21

Într-o zi pe când gonea prin

o r a ş

m ş i n cea r o ş i e a ajuns

În

dreptul

unui semafor automat. Se g r ă b e

s ă j u n g ă

la

s p ă I ă t o r i a auto.

De aceea a trecut pe culoarea r o ş i e .

u

s-a gândit c ă

Î n c ă l c

legea sau

c ă

ar

fi

putut cauza un accident.

Ea ş t i a doar ă trebuia s ă j u n g ă

la s p ă l ă t o r i e .

-13-

. . . {

I

-14-

)

b

•


12/21

În timp ce gonea a auzit o

s i r e n ă

Era o m a ş i n ă de P o l i ţ i e care Î

spunea

s ă

se o p r e a s c ă

l-a explicat "Rapid ei" c ă mergea

mult prea repede.

Dar ea nu

pricepea de ce era atâta

a g i t a ţ i e

În

jurul ei

· 5·

r

RAPIDA

TRAGE

PE DREAPTA

·1 6·


13/21

Atunci m ş i n de o l i ţ i e i a explicat c ă

modul Î care conducea era periculos

c ă avea nevoie de ajutor de cineva care

s ă o tempereze.

17

•

18


14/21

a Început

m ş i n

cea

r o ş i

nu

a

vrut s ă asculte sfatul primit. Se

o b i ş n u i s e

mult prea mult cu viteza

motorului ei. Dar tot viteza i a

cauzat multe probleme.

A pierdut

m u l ţ i

prieteni. A cauzat

multe pagube intra mereu

În bucluc.

19

20


15/21

a

Început

m ş i n

cea

r o ş i nu

a

vrut s ă asculte sfatul primit. Se

o b i ş n u i s e

mult prea mult cu viteza

motorului ei. Dar tot viteza i a

cauzat multe probleme.

A pierdut

m u l ţ i

prieteni. A cauzat

mult pagube intra mereu

În bucluc.

9

20


16/21

M a ş i n a

de

P o l i ţ i e

a trimis-o pe Rapida la

A m b u l a n ţ ă

Aceea i-a explicat

c ă

unele

m a ş i n i

aveau motoare prea

puternice trebuiau temperate.

Trebuia s ă î n v e ţ e mijloace prin

care s ă se mai

l i n i ş t e a s c ă

s ă

accepte uneori un combustibil

special care ajuta motoarele rapide.

-

Rapida era

c o n f u z ă

se întreba

de ce era

d i f e r i t ă

de celelalte

m a ş i n i .

Dar,

A m b u l a n ţ a

i-a explicat

c ă

toate

m a ş i n i l e aveau câte ceva diferit.

Chiar

a ş a m a ş i n a

cea

r o ş i e

r ă m â n e a

una s p e c i a l ă

21·

22


17/21

Rapida a

ţ i n u t

cont de toate sfaturile primite.

A exersat a început g â n d e a s c ă înainte

s ă actioneze. De asemenea a încercat s ă fie

mai

a m a b i l ă

mai grijulie.

A fost n e v o i t ă s ă f o l o s e a s c ă un nou tip de

combustibil. La început combustibilul

îi

f ă c e a

motorul

b o l b o r o s e a s c ă

o

s m u c e a s c ă

dar

u

timpul s-a

o b i ş n u i t

3

4


18/21

Curând a realizat c ă noul i mod de

a se comporta mai

l n ş t t

decât în

alte

d ă t i îi î m b u n ă t ă t e

mult stilul de

condus

r e l a ţ i i l e

de prietenie.

Era în stare

s ă

g â n d e s c ă

în timp ce

conducea î n ţ e l e g e prietenii mult

mai bine.

25

•

-26-


19/21

Celelalte m a ş i n i din parc au î n ţ e l e s c ă toate

aveau câte ceva diferit c ă trebuiau doar

s ă fie grijulii una cu c e a l a l t ă s ă

a i b ă r ă b d a r e

Rapida

u

mai era atât de

r a p i d ă

dar tot

r ă m â n e a o m a ş i n ă

g r o z a v ă

-27-

•

28


20/21


21/21

-

in a c e e a ş i c o l e c ţ i e :

1

Poate sunt un curcubeu Sentimente)

2. Furia Managementul furiei)

3

Cupa

cu n e l i n i ş t i

Anxietate)

4. G a ş c a de m a i m u ţ e Huliganism)

5

P ă s ă r i curajoase Abuz D e z v ă l u i r i )

6

Ceva

î n f r i c o ş ă t o r

s-a întâmplat

T r a u m ă )

7

Cele trei r ă ţ u ş t e confuze D i v o r ţ )

8. N u f ă r u l luat de ape Moarte/Pierdere)

9

Purcica Norica Huliganism)

10. Secretul Alcoolism în familie)

11

Povara flutJrelui

Î m p o v ă r a r e a

copilului)

12. Rapida prietenii ei Hiperactivi tate)

13. Stratul cu flori F r a ţ i noi R i v a l i t ă ţ i )

14. Veverel ghindele Cinste Încredere)

15. Familia mea Familii vitrege)

16. George,

ursul grizzly Separare

t e m p o r a r ă

de

un

p ă r i n t e )

rapida_si_prietenii_ei.pdf

Documents