subiect_ii_2014-modele.doc

MODELE 2014 – text argumentativ, fără citat-suport

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)______________________________________________________________________________

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul cunoaşterii în viaţa oamenilor.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două

argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte

Sugestii de rezolvare:Introducere [enunţ / enunţuri tematice + ipoteza]

Dintotdeauna omul a trăit cu nostalgia cunoaşterii absolute, aspirând spre adevărurile fundamentale. Ipoteza: În opinia mea, cunoaşterea ne defineşte ca fiinţe umane, având un rol fundamental în formarea personalităţii fiecărui om şi în progresul societăţii.

Argument 1: În primul rând, cunoaşterea este un proces continuu care ne revelează adevăruri diverse, majore sau minore, care ne îmbogăţeşte intelectual şi spiritual. Începând din copilărie, procesul de cunoaştere se desfăşoară ca interacţiune între eul cunoscător şi lumea sa. Mi se pare evident faptul că actul cognitiv are un puternic rol formator, contribuind esenţial la formarea personalităţii umane. Astfel, copilul trăieşte intens plăcerea de a descoperi lumea, fiindcă modul său de cunoaştere este jocul. Mai târziu, lumea cărţilor – de ficţiune sau de ştiinţă – îi oferă cele mai durabile experienţe de cunoaştere, pe care el şi le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferaţi, sau descoperind universul ştiinţelor şi adevărurile lor fundamentale. Aşa se întâmplă, de pildă, cu personajul-narator din „Romanul adolescentului miop” al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu („La Medeleni”), cu „Cireşarii” lui C. Chiriţă etc. Eu consider însă, că setea de cunoaştere nu dispare după anii de şcoală, întrucât viaţa ne confruntă cu mereu alte provocări pe care le sfidăm prin cunoaştere.

Argument 2: În al doilea rând, cunoaşterea reprezintă temelia oricărui progres al societăţii omeneşti. Mai mult chiar, umanitatea n-ar fi urcat trepte progresive ale civilizaţiei şi culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaştere – ştiinţifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă etc. – şi a tuturor căilor cognitive (raţională, imaginativă, intuitivă, afectivă, senzorială etc.). Cercetările ştiinţifice, de exemplu, au adus în viaţa noastră tehnologiile moderne de informare şi comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive.

Concluzia: În concluzie, se poate afirma că actul cunoaşterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie gânditoare”, contribuind esenţial la dezvoltarea complexă a personalităţii umane şi la evoluţia spectaculoasă a societăţii omeneşti.

Prof. Rodica Lungu



Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre impactul mass-mediei asupra comunităţii.




SUGESTII DE REZOLVAREUna dintre caracteristicile lumii moderne este globalizarea informaţiei, care nu ar fi

fost posibilă fără dezvoltarea spectaculoasă a mijloacelor de comunicare în masă. Eu consider că impactul pe care mass-media îl are asupra societăţii contemporane este unul complex, vizând, deopotrivă, consecinţe benefice şi riscuri majore.

În primul rând, / Pe de o parte , mass-media asigură accesul rapid, facil, la informaţii diverse din toate domeniile, fiindcă fiecare om al mileniului trei poate dispune – cu costuri reduse – de mijloacele tehnologice necesare. Astfel, prin intermediul audiovizualului, al presei scrise, al internetului, al reţelelor de telefonie, putem primi în câteva minute informaţii de ultimă oră, putem să ne documentăm şi să comunicăm, fără efort. De exemplu, posturile de televiziune ne oferă grupaje de ştiri din toate colţurile lumii, iar diversele canale specializate asigură instruirea în domeniul ştiinţelor sau delectarea în sfera culturii. Tot astfel, mijloacele computerizate oferă posibilităţi nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare şi implicare în viaţa publică, de comunicare prin reţele de socializare etc.

În al doilea rând, / Pe de altă parte, însă , stilul publicistic specific mass-mediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită spre a capta interesul, prin subiectivism, prin forţă persuasivă, astfel încât permite manipularea informaţiilor şi, implicit, a majorităţii receptorilor. Este evident faptul că mass-media poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a ştirilor vizând violenţa, delincvenţa, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor şi a unor antimodele. Mai mult chiar, articole, emisiuni, filme sau jocuri care etalează agresivitatea, violenţa, imoralitatea implică riscul major de a influenţa negativ psihologia şi comportamentul copiilor sau al adolescenţilor. De aceea, sunt necesare acţiuni ferme pentru a controla şi diminua aceste disfuncţionalităţi ale mijloacelor mediatice.

În concluzie, mass-media reprezintă cel mai important mijloc de comunicare în societatea contemporană, având un uriaş potenţial de transmitere a informaţiei, dar şi capacitatea de a o manipula.

Prof. Rodica Lungu



Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre importanţa adevărului în existenţa noastră.




SUGESTII DE REZOLVARE

Dintotdeauna umanitatea a căutat adevărul absolut, considerând că acesta poate

revela sensul vieţii. Eu consider că adevărul are o importanţă majoră în existenţa

noastră, fiind nu numai o valoare individuală, ci şi una colectivă, socioculturală.

Pornind de la premisa că adevărul, binele, frumosul alcătuiesc esenţa fiinţei

noastre originare, este evident rolul capital pe care îl au aceste valori în existenţa

noastră. Se concretizează astfel un prim argument, vizând faptul că adevărul ne

dăruieşte echilibrul interior şi certitudini pe care să ne întemeiem existenţa, ne aduce

respectul de sine şi respectul celorlalţi. Astfel, atunci când alegem să spunem adevărul

nu există riscul să ne compromitem, să ne pierdem credibilitatea, deoarece avem

siguranţa că realitatea validează afirmaţiile noastre. Dacă alegem însă minciunile

confortabile în locul adevărului, vom deveni, cred eu, dependenţi de circumstanţele

care ar putea dezvălui în orice moment trucajul, minciuna, fiindcă numai adevărul ne

conferă sentimentul libertăţii şi al demnităţii.

Un alt argument este locul central pe care adevărul îl ocupă în viaţa colectivităţii,

unde determină atât relaţiile interumane, cât şi structurile instituţionale, administrative,

economice sau juridice. În economia comunistă, de pildă, raportările false au dus la

faliment şi dezastre de proporţii. Astăzi, apare evident faptul că numai o economie

bazată pe adevărul cifrelor reale poate fi una profitabilă. Tot astfel, adevărul şi

corectitudinea ar trebui să guverneze relaţiile interumane pe toate nivelurile, dar, din

păcate, trăim într-o lume bazată pe un sistem relativ al valorilor, de aceea, trecem

adesea sub tăcere adevăruri care ne-ar putea aduce prejudicii.

În concluzie, adevărul îndeplineşte funcţii multiple în viaţa fiecăruia dintre noi,

precum şi în viaţa colectivităţii şi, tocmai de aceea, trebuie să preţuim libertatea,

prestanţa socială şi seninătatea interioară pe care ne-o conferă.

Prof. Rodica Lungu

1. Subiectul II (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre idealurile generaţiei tale. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte

2. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre impactul literaturii asupra cititorului.

3. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre importanţa principiilor morale în existenţa noastră.

4. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul muncii în viaţa oamenilor.

5. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre locul pe care îl ocupă prietenii în existenţa noastră.

6. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre importanţa autocunoaşterii în alegerea carierei.

7. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul lecturii în formarea personalităţii umane.

8. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre locul pe care îl ocupă cultura în lumea contemporană.

9. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul comunicării în existenţa omului.

10. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre importanţa iubirii în viaţa omului.

11. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul şcolii în formarea personalităţii adolescen’ilor.

12. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre necesitatea implicării tinerelor generaţii în viaţa civică.

13. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre nevoia / absenţa nevoii de modele a adolescenţilor.

14. Subiectul II (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre locul pe care îl ocupă arta în lumea modernă.

15. Subiectul II (30 de puncte) Scrie… despre modelul european al multiculturalităţii.

Prof. Rodica Lungu

Prof. Rodica Lungu

subiect_ii_2014-modele.doc

Documents