ulcica_plaut

8/3/2019 ulcica_plaut

1/33

~ Dar cred di merit. De-ar p a p - oCa mine toti seducatonj, s-ar stinge, poate, stirpea lor;S-ar teme, n-ar rnai da navala,

(Cafre Sceledrus)

Sa mergem,(Caire specuuori)

Voi, aplaudati,

ULCICAComedic in cinc i sae

in Iomane~te deNICOLAE T E IeA

Titlul Istia:AULULARIA


2/33

PERSONAJELE:

ZEUL LAR, prologulEOCLIO,un batranSTAPHYLA, 0 sclava batranaEUNOMIA, sora lui MegadorusMEGADORUS u n b at ra nSTROBILOS, ~ scIavANTHRAX}CONGRlO .bucatar~PHRYGIA } ~ v .

ELEUSIA cantarele dill flaut

. PYTIIODICUS, un sclavSTROBILUS (?), sc1avullui LyconidesLYCONIDES, un tanarPHAEDRIA, iubita lui Lyconides

Actiones sepctrece in Alena.

SUBIECTUL COMEDIEI (I)

Batran zgarcit si-n nimeni increzator, Euclio,Peste-o ulcica plina cu aur dand in casa, .Ingalbenit de spaime o-ngroapamai adanci 0 vegheaza-ntruna. Un tanar,Lyconides,Ii necinstise fiica. Batranul Megadorus,Impins la-nsuratoare de sora lui batrana,

Ii cere de sotie zgarcitului copila.Zgarcitul se tot las a rugat i, temator,Ulcica si-o ascunde mereu in alte locuri.Dar e pandit de sclavullui Lyconides - eelCe-i siluise fata, icare-I hotarastePe bunul Megadorus sa-i lase lui mireasa,Ramas faraulcica, 0 vrerne - regasind-o,Cand ii pierduse toate nadejdile - EuclioIi da , cu bucurie, lui Lyconides fata,


3/33

SUBIECTUL COMEDIEI (II)

Un ins, Euclio, dand de~ooala eu bani, in preajma-i tot vegheazaLuat de spaime. Lyconides, candva, ii necinstise fata.Cu ea batranul Megadorus s-ar insoti i bucatari 'I-aduce-n casa, Ci Euclio ascunde aurul pe-aiurea,Cum i se fura, Lyconides i-l napoiaza. ~i primesteAcea comoara, -n sch.imb, sotia i pruncul de curand nascut.

PROLOGUL

ZEULLARINu v amirati de mine: v aspun pe data cine-s.Sunt Larul din caminul de unde m-ali vazutIesind. In casa asta mi-am intocmit de multLacasul i culcusul, din anii cand traiau~i tatal, i bunicul stapanului de-acuma.Bunicullui pe vremuri mi-a-ncredintat 0 mareComoara..n mare taina: sub vatra a-ngropat-o,~i m-a rugat fierbinte s ai-o pazesc chiar eu,Zgarcit din cale-afara, pe patul hii de moarteNici fiului cu-o yorba nu s-a destainuit,Ba nespunandu-i locul comorii, s-a-nduratSa-l lase-n si'iracie pe propriul sau fiu.N-a vrut decat sa-i deie 0 palma de ogor,Abia sa-i dud viata muncind din rasputeri.Murind eel ce lasase in seama mea comoara,Am vrut s avad de are rnai multa grija fiulDe mine, sau rn aface uitat , ca tatal lui,~i rau a fast, di-n fiece zi el mi-a purtatTot mai putin de grija, necurn sa rna cinsteasca,Dar i-am plati t, la randu-mi: s-a prapadit sarman,~i fiul Iui, Euclio, stapanu-acestei case,E bucat ica rupta din tata i bunic,EI are-o fata: alta plamada - zi de ziEa-mi daruie tamaie, i vin i cate alte;Cununi imi pune-adesea. Din grija pentru eaL-am ajutat pe tata s adea peste comoara,Ca s-o marite lesne, cand vrea sa si-o marite,C-a fast batjocorita de-un Ulnar de neam mare.Ci tanarul 0 stie pe fata, nu i ea

l. Lares , in mitoiogia rornana, divinitat i protectoare ale famil iei i ale easel.

1 3 5


4/33

Pe dansul, iara tatal nu-i banuie necazul,Chiar azi pe batranelul de-alaturi 'ilimpinKSa-i ceara mana. Asta, ca sa-l irnping, la randu-i,Pe t a n a rsa ia fata mai grabnic de sotie.Sa tip di batranelul care-o sa-i ceara manaE unchiul celui tanar, ce-a necinstit-o silnicIn noaptea cand, fecioara, pe Cerest 0 veghea.Dar a-nceput s a strige Euclio, cum i-i felnl,

I i scoate-n strada sclava, ca sa nu-i afle taina.. Vrea aurul sa-i vada, caci teamii-i e de hoti,

l. Ceres sau Demeter era zei ta ferti li tl it ii , a granelor.

136

ACTUL INTAI

SCENAIEUCLID, STAPHYLA

EUCLIOIp spun sa iesi! Afara! Pe Hercle! vreau indataSa iei de-aici , i scoada cu ochi scormonitor i!

STAPHYLADe ce rn abali, vai mie?

EUCLIOAsa, ca s a te vaieti,

~i saprimesti ce mer iti , batranil ticaloasa,

STAPHYLADar pentru ce, stapane, irni ceri sa ies din casa?

EUCLIOVrei sa- t idau socoteala, ogor de stramurari?Departe stai de ua! Mai mult, mai multi PrivitiCum vine mai aproape! Nu banui ce te-asteapta?

Pe legea mea, de-oi pune mana pe stramurare sau ciomag,Fac pasul tau de broasca testoasa sa-Llungesti,

STAPHYLA

(spiute)0, sa-mi ajute zeii, mai volnica maspanzurDecat ell pretul asta sa mal slujesc la tine!

EUCLIDTot zice, ticaloasa, tot zice printre dinti!Pe Herculel-ti scot ochii, pe amandoi p - iscot,Dar nu te las, naparca, sa iscodesti ce fac,

\ .. \OTecA JUDET:ft4J~\f;, r:

Nr. --

~.,q.O.XENOPO\.~


5/33

Hai, mana mai departe, mai, rnai departe ... Stai.Acolo! .;ii, pe Herde! Daca te mist i din locC-un pas, c-un varf de deget, cu-o unghie, macar,

Sau daca-ai sa privesti in urma nainte sa-Ii ingadui eu,Pe legea mea, te sui pe cruce i supusenia te-nvat ,

(Apsae.)Mai mare t icaloasa ca asta n-am vazutin viata mea, i tare rna tern ca nu cumva,Sa-mi faca pocinogul ta ra-abaga de seama,Adulrnedindu-mi Iocul unde-am pitit comoara:Mi-e teama sa nu aiba vreun ochi la ceafa, hoasca,Acum, sa vad de-mi este la Iocul ei comoaraCare-mi cauna-atata neliniste i zbucium.

- (Intra in cad.)

SCENAll

STAPHYLA(rlimiinand singura]o strada)

Pe Castor! nu-mi dau searna inu rn-ajuta minteaSa spun de ce napasta i d e ce nebunie .

Mi-e bantuit stapanul.daca rna urgiseste-asa mereu,Seolandu-ma din casa de zeee ori pe zi.

Pe Pollux! nu m-ajuta mintea sa spun ce furie-I apuca;S13nopji le de veghe; nu se urneste ziuaDin casa niciodata, ca pantofarul chiop.' ; ; inu m-ajuta mintea sa 13inuiesc mai multRusinea fetei noastre, copila lui, al carei

Soroe e-atat de-aproape-acuma; icea mai buns treaba-ar fi

Cea mai cinsti ta pentru mine, sa ma lungesc ca un i mare 'Cu-o funie rasinnodata i petrecuta peste gat. '

SCENA II IEUCLID, STAPHYLA

EUCLIO(sperte)

Acuma plec de-acasa cu inima-mpacataSi-ncredintat eli totu-i acolo neatins.

(CiftJ:e Sli1phyla.)Te du i stai de veghe in casa,

STAPHYLA(iIVllicif)

Ce vorbesti?Sa stall de veghe-n casa? De teams di \i-o prada?Cand de la noi talharii n-au ce sa ia, tii bine,Ca-i plina cu nimica ipanze de paianjeni .

EUCLIOMa mir eli, pentru tine, nu face IupiterDin rnine-un rege Filip sau Darius, vrajitoare,Vreau sa mi se vegheze paianjenii a incasa.Stiu, sunt sarac, dar nu plang; primesc orice-rni dau zei i.Te du i-neuie ua; ma-ntorc Intr-o clipita.Vezi , nu lasa pe nimeni strain sa intre-n casa,Poate-o gandi vreunul sa ceara foe, tu stinge-l,Ca sa nu-ncerce nimeni sa ceara de la noi.De nu stingi focu-ndata, pe tine-am sa te sting.De t i se cere apa, s aspui eli s-a varsat.Cutit, saw, sau piua, sau pisalog - pe scurtCe lucru vor vecinii sa ceara cu-mprumut, .Sa spui c-au fost furate, c ane-au calcat talharii.Vreau sa nu lasi pe nimeni, in lipsa mea, pe nimeniSa treaca pragul casei, Ii ispun: nici pe FortunaCea Buna, daca vine ea insai , n-o lasa.

STAPI-IYLAEa nu cunoaste piedici , ered eu, cand vrea sa intre,

NU-iface drum spre casa noastra, macar eli nu sta prea departe.

139


6/33

EUCLIO

Hai, taci, i du-te-n casa.

STAPHYLA

Tac i rn adue.

EUCLIO

~i trage

zavoarele-amandouf. Ma-ntorc intr-o clipita.(StaplJyJa iIltJ.ii Ia casii.)Ma chinuie pana i gandul c a trebuie s a ies din casa.

N-a vrea sa plec, pe Hercle! dar bine fae ce fae.A dat conducatorul curieii noastre vesteCa astazi ne irnparte cate-un banut' de-argint.$i daca nu-mi iau partea, i daca nu mi-oi cere-o,Cu tot ii banui-vor ca am in casa aur. 'Doar nu se poate crede eli nu-si ia un calicBanutul de pornana ori eli nu vrea sa-l ceara,Macar eli eu rn astradui sa-mi lin ascunsa taina,

De pe acuma-mi pare ca multi au i aflat-o,Ca prea multi rna saluta plecandu-mi-se-n fata.In cale-mi ies, rn acheama, zoresc sa-mi stranga mana;

De sanatate mii intreaba, i cum 0 due, i ce mai fac.Dar sa alerg, mai bine, la treburile mele;Ca sa rna pot intoarce c a tmai curand acasa.

(lese.)

1. Obicei roman. La inceput orasul era impiirt it tn curii, care aveau, fiecare, ternplul i

cultul lor, ~i ale caror cerernoni i erau celebrate de Lln preot (curio, magister curiae).

140

ACTUL AL DOILEA

SCENA IEUNOMM,MEGADORUS

EUNOMIA

'rezare da-mi, 0, frate, el i .yorba ~e~ de-~cumaDin dragoste porneste l din gnJ~

Pe care-o sora buna, ca mine, li-o pastreaza.$tiu ca in ochii vostri ne~uferite suntem:Cu toate, pe dreptate, noi trecem d~ept.~ecar~,Ba chiar se spune-adesea di nirnem. ntclOdata,

Femeie muta n-a vazut pe lume,Cu toate astea, Irate, gandete~te ca.) su~t , '.eel rnai aproape suflet, cum l tu nue-ffil esti;

II '-uceea trebuie, si-i bine, eli doara e-n folosul nostru,Sa ne dam bune sfaturi i vesti' sa n~ aducem: .

Ninuc sa nu ne-ascunde~, !orate,sa ne v_?rblmn~tematon~\sirn\arnintele pe fala s~a ~l ~espunem l~~r~.no~. x

De-aceea-n taina, lata, am vrut sa vu afara,Ca sa vorbim fra\ete de treburi le tale.

MEGADORUS

Mmune de femeie, -ntinde-mi mana.

EUNOMIA

Cum? Cine \i-e minunea de femeie?

MEGADORUS

Tu.

EUNOMlA

Eu?

MEGADORUS

Dad!. zici nu, zic si eu nu.

14l


7/33

EUNOMIACinstit e sa ne spunem adevarul,

.. Fernei -rninune nu gaseti niciunde:Sunt lucrul eel mai diu din lume, iubite frate.

MEGADORUS

A Nu gandescNICI eu In alt fel, scumpa sora, i nu te contrazic defel.

EUNOMIAAsculta-ma, te rag.

MEGADORUS

Vorbeste sau da-mi porunca; sunt al tau.

EUNOMIADe viitorul tau e vorba i Yin la tine cu-o povata,

MEGADORUS

0, sora, esti aceeasil

EUNOMIAPrin fapte-as vrea sa fiu.

MEGADORUS

~i despre ee e vorba?

EUNOMIADe fericirea ta:

Sa odraslesti i tu niste copiii ...

1. Alt obiee i roman. Un ce ta tean se insura e ll scopnl declarat de a -s i a sioy~radescen-denta; d lsatoria lui avea loc adeseor i pen tru d i: " . .. a odra sl it el lv ;eunaoi.. . a lua t-o

d~ nevas ta ", dupa chiar formula lui Plau t din CaptiYii. Primul cetatean r~man care adivorta t, Spurius Carvilius Ruga, si-a izgonit sotia pentru eli era sterila ~i el juraseIn fata censorului e i;!se insoarii cu scopul de a avea copii.

142

MEGADORUS

0 , sa-mi ajute zei i!

EUNOMIATaremult

A vrea sa te tnson.

MEGADORUSVai mie!

EUNOMlACe-i?

MEGADORUS

Cu-o piatra-n creier pardi rn aizbetiCu planurile tale, sora draga.

EUNOMIA

IIrmeaza sfatul meu de sora.

MEGADORUSDad'i mi-ar place, l-as urI l ly.

EUNOMIA

Ti-ar prinde bine ...MEGADORUS

Sa rn aspfulzur, ci nu, pe Hercle! .savma-nsor.De mi-ai gasit nevasta, 0 iau , dar eu-o -nvOlala: ~.Ma-nsor eu dansa maine, i-o-nmormantez pOlmame.Ap ti -c iau, n ici verba; ci pregatete nunta.

EUNOMlA

Am dibuit eu una cu-o foarte mare zestre;Dar e-o femeie coapta; cam intre doua varste.Daca mi-ngadui, Irate, pe data V -opetesc.

MEGADORUS

Dar tu mi-ngadui o-ntrebare?143


8/33

EUNOMlACum nu? Intreaba-ma ce wei.

.MEGADORUSCand un barbat e copt de-a bine i ia, la fel, sotie coapta,Si pasa-rni-te odrasleste la batranete, nu gasetiCa pruncul lui, nascut In urma-i, primi-va numele Posturnus: '/Dar S ate crut imi sta-n putere i sate scap de gri ja asta.Sunt, slava zeilor, islava strabunilor, un om bogat.Nu-mi pasa de acea femeie cu zest re mare i trufasa ,Poruncitoare, tipatoare, cu mantii, car de fildes, purpuri,~i care, irosindu-rni banii, m apoate cobori-n sclavie.

EUNOMIAAtunci cu ce fel de femeie ai v rea sa te insori?

MEGADORUS

~ iIi spun.Il tii tu pe vecinul nostru, Euclio , un batrftn sarman?

EUNOMIAUn om de treaba-I stiu , pe Castor!

MEGADORUS

Vreau sa ma-nsor eu fata lu i,o tanara neprihanita, Nu, draga sora, tad din gura.Stiu: vrei sa spui di . e saraca. Dar mie 1saraca-mi place.

EUNOMIAAjute-ti zen!

MEGADORUS

Trag nadejde.

1. Derivat din post, numele desemna copilul nascut dilpa intocrnirea testarnentului i

rncartea tatalui.

144

EUNOMIA. ')

Vrei sa-rni rnai spui ceva.

MEGADORUSNoroc .

EUNOMIA

~i V e,frate.

MEGADORUS v

Pc Euclio, ce-o ti acasa, vr"eauC~~ ~:d;lipa asta.Dar iadilli-l; de nu tiu unde se-ntoatce

SCENAllEUCLID, MEGADORUS

EUrr.rO ~ 1 .v lecand de-acasa, ea bat in van ~ta~aca e;

Cam banUlam, P ',v .' .;;:.' imeni n-a venit din parteac: pomit lara de VOle. '{l n v"'{1m-am, v I trebuia sa-mparta bann.Curiei, nici cQn~~ca~o~ ceul dar sufletullrrll e-nauntru.In casa-a1erg; alCilUl-l rup, .

MEGADORUS. (apnfindu-i celes)

Salut, Euclio \ Bucurie i fericire 'i\i doresc.

EUCLIO

Iubi-te-ar,zeii, Megadorus!

MEGADORUS .' ~ ~ '1Ce faci? Etl blOe-sanatos.

EUCLIO(speito)

.. ~ 1 e saracan 11magulete.Nu fara pnclll:a b~gatu, P . d -aceea rna saIutii-aa.Nici vorbli, ue ca am aur; e

145


9/33

MEGADORUS

III 111111 .-mi, bine-o duci?

EUCLIOPe Pollux! cu banii nu prea bine-o due.

MEGADORUS

Ci nu te plange; ai, pe Pollux! destul ea sa te fericeasca.

EUCLIO(aparte)

Batrana i-a tradat, pe Hercle! comoara mea: e ne-ndoios,Dar lasa, i i retez eu limba i-i scot eu ochii , cum 0 vad,

MEGADORUS

Ce tot soptesti acolo, singur?

EUCLIOMa plang de saracia mea.

o fata am, destul de mare, dar n-ain sa-i darui nici a zestre~i nu pot s-o marit eu nimeni. '

MEGADORUS

Taci tu; pe pace fii, Euclio.Am grija eu; primi-va zestre, Sa-mi spui cat vrei, i las' pe mine.

EUCLIO(spette)

Fagaduie, de parca-ar cere; vrea aurul sami-l inhape,EI tine intr-o mana piatra i painea-n ceealalta-o tine.Nu, nu ma-ncred in bogatasul ee-l maguleste pe sarac.

Daca-ti intinde-o m a n acalda, pntete sa te pagubeasca,Stiu, caracatitele astea lnha!a zdravan tot ce-ating.

MEGADORUS

o clipa-asculta-rna, Euclio; vreau sa vorbesc ceva eu tineDe-o treaba care ne priveste pe amandoi. '

146

EUCLIO(npsrte)

Vai mie, vai lMi-a fost comoara sterpeli ta, $i-acum, bag mana-ri foe, el vineCa sa eadem la o-nvoiala; alerg sa vad ce e-nauntru,

(plead In goanii.)

MEGADORUSHei, unde pleci?

EUCLIOMa-ntorc indata; vreau doar s-arunc un ochi prin casa.

MEGADORUSPe Pollux! cred ea adineauri, cand am vorbit de fata lui$i i-am cerut-o de nevasta, a banuit ca-l iau in ras;Nirnic pe lume nu te face, ca saracia, banuielnic.

EUCLIO

(spsrte)

Mi-ajuta zeii : totu-i bine, caci bine-i cand nimic nu-t i piere.Dar ce m-am speriat! Murisem de'tot , pan-a intra ill casa.(Tare.)

Ma-ntorc la tine, Megadorus, cum mi-ai cerut.

.MEGADORUSIli multumesc.

Vreau sa te-ntreb ceva i tare mi-ar place sa-mi raspunzi cinstit,

EUCLIODoar sa nu-ntrebi nimic ce nu rni-i la indernana sii-p raspund.

MEGADORUSSa-mi spui pe fata, ce parere ai tu de nasterea mea?

EUCLIOBuna.

147


10/33

MEGADORUSDe numele rneu?

EUCLIO

Bun.

MEGADORUS

Purtarea -mi ?

EUCLIO

Nici rea n-o tiu,nici ta racinste.

MEGADORUS

Cunosti ee varst~ am?

EUCLIO

E mare, ca iaverea ta, pe Pollux!

MEGADORUS

~i eu, pe Pollux! totdeauna te-am socoti t i te socotUn eetalean cinstit ivrednic,

EUCLIO

(epsrte)A rnirosit ca-s plin de auf.(Tare.)

MEGADORUS

. Ca ne cunoastem atat de bine, te-as ruga ... .;~l f ie intru fericirea si-a mea, i-a ta si-a fiicei tale-Sa-ini dai copila desotie. F ag ac t; :.'" 1rni-o darui,

EUCLIO

E necinstit, 0, Megadorus, s a iei in rfis un sarantocCe nu l~-a~aeut diu nici lie, nici alor tai, de cand ne stim.N-am Zl S l n-arn facut nirnica Sa merite purtarea ta o

148

MEGADORUS

Nu, nu te iau in ras, pe Pollux! i, crede-mi, nu sunt pus pe ras,C-ar fi de tot nedernn de mine.

EUCLIO

Atunci, de ee int i ceri copila?

MEGADORUS

Pentru deplina fericire a mea, i-a ta si-a casei tale.

EUCLIO

Dar rna gandesc, 0, Megadorus, ea tu ai trecere si-avere,In timp ee eu, vai mie, -s omul eel mai sarman dintre sarmani.~i rna gandesc eli dadi fata am sa 1i-odarui , 0 s afaeemPe boul tu, eu pe asinul: i, prins eu tine-n jug, mi-e teamaCa nu pot trage-asemeni tie, ieu, asinul , cad in tina;~i nici n-ai sa te uiti la mine, tu, boul, ea i cum n-as fi.Si luat, aa, de sus, de tine, ajung de rasul stirpei mele.N-amai avea statornie staul daca se-ntampla-o despartire;M-ar sfaia in dinti asinii i boii-n coarne m-ar salta.

Primejdios de tot imi pare sa tree de Ia asini la boi.'"MEGADORUS

De imai mare-nsemnatate-i sa te unesti aeuma stransC-un am cinst it . Te rag primeste-mi ptopunerea; te lasa, hai ,Induplecat i da-mi copila.

EUCLID

Dar zestre n-am sa-i dau.

MEGADORUS

NU-i da.Sa fie buna i-nteleapta, i are zestre indeajuns.

EUCLIO

Ti-arn spus-o ea sa nu-ti inchipui e-a fi gasit cumva eomori.

MEGADORUS

Stiu; nu-mi rnai spune, da-mi copila.

149


11/33

EUCLIOHai, fie.

(Auziad un zgomot de hliI le f. )Dar, pe zei, nu sunt

Un om pierdut?

MEGADORUSCum? Ce se-ntarnpla?

EUCLIOCe scrasnet ca de fier aud?(lese in gosas.)

MEGADORUSGradina-am pus sa mi se sape. Dar unde-a ters-o omul meu?S-a dus, lasandu-mi indoiala; rn aia, nici verba, cam de sus,Vazand ca-i vreau prietenia: c-asa sunt oamenii facuti.Adesea, cand bogatul cere un mic hatar celui sarac,Acesta ovrue; sfiala de binele-i departe-l tine.Pe urma, cand prileju-l pierde, ii pare rau, dar prea tarziu.

EUCLIO(fntorcfindu-se; caire Stspbyls)

Pe Herclel de nu chem dIau} din radacini sa-Vtaie limba,Prirnesc, ba cer sa pui indat ii pe cine vrei sa rna scopeasca.

MEGADORUSPe Hercle! bine vad, Euclio, ca, fara sa-mi iei anii-n searna,hi place sa te joei eu mine, i n-ai dreptate nicidecum.

EUCLIOPe Pollux! nu vreau, Megadorus, idac-as vrea, n-am bani sajoe.

MEGADORUSAtunei? lnsearrma ca-mi dai fata?

EUCLIOCu invoiala-n ce priveste

Mai inainte spusa zestre.

150

MEGADDRUSFagadui esti?

EUCLIOFagaduiesc.

MEGADORUSPrielnici sane fie zeii!

EUCLIDSa fie! Numai de-nvoialaSa-l i amintesti : ea nu-ti aduee nimic de zestre fata mea.

MEGADORUS0, n-am sa nit.

EUCLIDPrea e-n naravul celui bogat sa-ntoarca vorba:

~tie-nleJegeri s a dezlege ifardelegi sa schimbe-n lege.

MEGADORUSDin parte-mi, n-o s aai necazuri. ~i: aca nu sunt alte piedici ,De ce n-am face astazi nunta?

EUCLIDAr f i, pe Herclel , tare bine.

MEGADORUSMa due sa poruncesc ospatul. Mai e eeva?

EUCLIDNimic. Drum bun.

MEGADORUS(fIJdepiirWndu-se)

Hai, Strobilus, sa-mi vii pe urme, cu toata graba, pana-n pial~'i.

151


12/33

EUCLIO(~illgl/])

S-a ~~s:.Zei m ani lar' (~emoarte, vedeti a banului puterel.A rmrosit, nu-ncape vorba, di am III casa 0 comoara:Si rni-o ravneste, i de-aceea ell mine vrea s ase-nrudeasca

SCENA II IEUCLIO, STAPHYLA

. EUCLIOHei, un~~ esti tu, gura sparta, ce-ai flecarit pe Ia vecini

AC~am~a?-I dau zestre fetei mele? Pe tine, Staphyla, te chem.1 auzit.

(Stepbyls iese dill ~asa lui Euclio.)Sa speli indata putinele din casa vase.

Marit pe fiica-mea, chiar astazi, cu Megador, vecinul nostru.

STAPI-IYLAAju te-i zeii l Dar, pe Casto r! azi nu se poate, nu e vrerne,

EUCLIOT~ci tu. '~i pl~adi; i-~gIi.iete de toate pan' ma-ntorc din for.~l, vezi, mcuie usa bine; indata Yin.

(Iese.)

STAPHYLA(~ingurl1)

.' .. Ce-i de Hicut?Plerdu(e t~-vo~ peste-o clip~, ~i eu, i tanara-mi stapana;S?rocul nastern e-aproape sr-ajunge, vai, de rasul lumii.

Pastrata pan-acuma taina, cu-atata chin se da-n vileaAl v d Ii ,. g .. erg sa-~ e~ ne~cP?runca sHipanului pana se-ntoarce.Pe Castor. azi goli-voi cupa dejale si amaraciune,

( ln tn i in c


13/33

,Cum ziei-.STROBILUS

A N TH RA X

~ v Dar ce? BatrarlUInu poate, nu e-n stareS-aduea de-ale gurii Ia nunta fiicei sale?

Eh, asta-i lSTROBILUS

A N TH RA XCe-I oprestc?

STROBILUSN" . Hm, ee-l oprete-ntrebi?

icr pratra seaca nu e uscata ea batranul, .

ANTHRAX

CONGRIO

STROBILUS. v_ . Pai judeca i tu...

Se Jura c-:rfl.le~ter i ca- isarac lipit.Ba cheam~ zei I oameni In ajutor dnd scapaUn ~r de fum p~ cosul cocioabe] lui, afara.Iar cand se eu1ca,-l leaga Ia gura un burduf.

De ce?

ANTHRAX

STROBILUSCa s anu piarda nimic din rasuflare.

1. Se pare c a in text ar exista 0 lacuna de eel putin un verso

154

A N TH RA X

Dar nu cumva i gura de dindarat i-o leaga,La fel, ca s anu piarda vreo rasuflare-n somn?

STROBILUSDa-rni, rogu-te, crezare, cum i eu cred ce-rni spui.

A N TH RA X

Te cred, Iadi-ndoiaJa.

STROBILUSStii alta, mai grozava?

Cand face baie, plsnge di prapadeste apa.

A N TH RA X

Ce crezi, daca i-am cere, s azicem, un talantSa ne platim sc1avia, s-ar indura batranul?

STROBILUSNici Foamea, de i-ai cere-a, pe Hercle! nu li-ar da-o.Cand, intr-o zi, barbierul din unghii i-a taiat,Le-a adunat pe toate i le-a luat eu sine)

A N TH RA X

Tu irni vorbesti de omul eel mai zgarcit din Iume,

STROBILUSCrezi di- i zgarcit i duce 0 via\a ticaloasa? ..Furandu-i 0 bucata de carne un erete,

A alergat la pretorell

lacrimile-n oehi:Gemand, bocind in hohot, deplina-ngaduintal-a fast cerut sa-l cheme pe hot lajudecata.

1. Desigur, nu trebuie sa se i a ill series t rancanel ile lui Strobilus . 0 anurnita precaut iea lui Euclio uupotriva farmecelor este 111511osibila, Unghiile ~i resturi le de pii r erau

folosite in vrajitorie.

155


14/33

CUmziei._STROBILUS

ANTHRAX

S v Dar ce? Batranu! nu poate, nu e-n stare-aduca de-ale gurii la nunta fiicei sale?

Eh, asta-i! STROBILUS

ANTHRAXCe-J opreste? _

STROBILUS

Nici piatra seadl nu e usca~~ cbe;~?prelte-ntrebi?anu.

ANTHRAX

Asa s afie?CONGRIO

, STROBILUS

S . v Pai judeca"i tu Ie Jura c-ar fi Iefter .,,' V v '. '$ ...B h. _ '$1 ca-r sarae lipitacea V " .~

rna zei l oamen: ill ajutor cand sea v

rU~ ~r ddefU m pe cosu] cocioabei lui afaral" pa

ar can se cul v 1 v ,.ca,-l eaga la gura un burduf.

De ce? ANTHRAX

STROBILUSCa sa nu piarda nirnic din rasut1are

1. Separe e a ~ t '10 .ext ar exista 0 l acun a d e eel Pllh

- ~.nun vers

154

ANTHRAX

Dar nu cumva i gura de dindarat i-o Ieaga,La tel, ca sanu piarda vreo rasuflare-n somn?

STROBILUSDa-mi, rogu-te, crezare, cum si eu cred ce-mi spui,

ANTHRAX

Te cred, fara-ndoiala.

STROBILUS~tij alta, mai grozava?

Cand f ace baie, plange di prapactete apa.

ANTHRAX

Ce crezi, dad i-am cere, sazicem, un talantSa ne platirn sclavia, s-ar indura batranul?

STROBILUSNici Foamea, de i-ai cere-o, pe Heiple! nu ! i-ar da-o.Cand, intr-o zi, barbierul din unghii i-a t aiat,Le-a adunat pe toate i le-a luat cu sine.i

ANTHRAX

Tu imi vorbesti de omul eel mai zgarcit din lume.

STROBILUSCrezi ca- i zgarci t i duce 0 viata ticaloasa? ..

Furandu-i 0 bucata de carne un erete,A alergat la pretor eu Iacrimile-n ochi:Gemand, bocind in hohot, deplina-ngaduintal-a fost cerut sa-l cheme pe ho] la judecata,

1,Desigur, nu trebuie sa se ia' In serios trancanelile lui Strobilus . 0 anurnit ii precautie

a lui Euclio iuipctriva farrnecelor este fllsa posibila, Unghiile i res tur il e de par e rau

folosite In vrajitorie.

155


15/33

A povesti mai multe, dac-am avea ragaz.Dar, care-i eel mai lute de m a n adintre voi?

ANTHRAX

Eu, ra radoar i poate.

STROBILUSCa bucatar, nu hot,

ANTHRAX

Ca bucatar, nici verba.

STROBILUS(cdtrc Congrio)

~i tu?

CONGRIO(iaiumurst)

Sunt cum Iliavezi.

ANTHRAX

EI bucatar de ffirg e: la noua zile-ncingeCuptorul.i

CONGRIOMa defaima, cand numele-ilse serie

Cu Iitere-abia sase? Talhar' "

ANTHRAX

Talhar esti tu.

~i spanzurat!

1. Nundinse-i din o rigina l e rau z il el e de t arg , cary se t inea l a Roma 0 data la noua zile,Atnnci avea loc 0 mare afluentll. de locui tori ai' periferiilor i de la t .a ra ,care veneauin eras sii-i y a n d aprcdusele, pentru cumparaturi, s a se int ereseze de procese e tc . i nfor se asezau buca ta ri i sub cerul I i ber, i anu mill buca ta ri de ocazi e nu lucrau ded itIn aceste zile, s ingura lor iscusinta fiind pregati rea unor mancaruri mediocre.

156

STROBILUS(ciitre Anthrax)

Tacere, Ia mielul eel rnai gras(Si intrii-n casa noastra.)!

ANTHRAX

Am inteles.

STROBILUSTu, Congrio,

Ia cel lal t rniel i int ra alatur i.(!mpiiltind in dauii gl 'upe scJa v ii ce reduc proviziile.)

Voi, urmati-l,

Voi, cet ilal ti , va duceti 1a noi.

CONGRlOVael dl-l11Plh1eala- i

Nedreapta; ei, pe Herclel, au rnielul eel mai gras,

STROBILUS

I!i las pe cea mai grasa din flautiste tie.Mergi, Phrygia, eu asta: Eleusia, tu,tn casa no astra du-te.

CONGRlOAh, Strobilus, viclene,

De ce rna dai pe mana batranului zgarciob?Ma osandeti saurlu cerandu- i oarece,Vreun flecustet din casa.

STROBILUSEsti un neghiob; te-ai zbate

Ca sa-i ajungi datornic, ci nu sa tragi foloase.

1.Lacuna in original; text presupus.

157


16/33

CONGRlOAtunci?

STROBILUSMa-ntrebi? In primul i-o prirnul rand aici

Prea multa Iume nu e: de-ti trebuie vreun lucruII iei i-l duci acasa, nu zabovesti cerandu-l,La noi e, dimpotriva, puhoi de lume-n casa,Averi sunr, giuvaeruri, covoare.vargintarie.~i dad piere-un lucru - i te cunose: nu iei,Ba nici n-atingi cu mana ee nu li-e la-ndemana=-S-ar spune: "Bucatar ii -s talharii , Ioha!at i- i,Legati -i , deselat i- i, i -nchidet i- i 10 bed".Odata-ajuns acolo, nu rnai gasesti, cum stii,Nimic de terpeleaUt Sa mergern, .

CONGRlOTeurmez.

SCENA VSTROBILUS, STAPHYLA, CONGRIO

STROBILUSHei, Staphyla, deschide-ne up.

STAPHYLACine striga?

STROBILUSEu, Strobilus.

STAPHYLA$i ce vrei?

STROBILUSPrimeste bucatarii

~j fetele si-aceste cumparaturi de nunta,Trimis de Megadorus am fast cu tot ce vezi.

158

STAPHYLASa-mi spui cinstit: e yorba de nunti Ie Cererei?

STROBILUSDe ce?

STAPHYLAIn toate astea nu vad un strop de vin.

STROBILUSCand vine de la piata stapanu-meu, v-aducem.

STAPHYLAN-avem un lemn In casa.

CONGRIODar grinzi i stalpi aveti?

STAPHYLADestui.

rf

CONGRIOAtuncea-s lemne, nu cereti cu-mprumut.

STAPHYLAAsculta, secatura, cirac allui Vulcan, .Nu cumva-ti c ia prin minte di pentt:" cma as~a~i ca sa-ti iei tu plata ne-om pune toe la casa?

CONGRIONu, nicideeum.

STROBILUS(Clitre Stspbyls)

Mai bine deschide-ne.

STAPHYLA, Veniti.

(Intrir cu lofii in esse Iui Euclio.)

1 5 9


17/33

SCENA VI

PYTHODICUS.. . (iq!il~ din esselui Megsdorus)

M_~neltI:Eu am bataie de cap ell bucatarii;AZI nU-J ll.n flea~, ~e Pollux! supravegherea lor.E~, unu.I,.l-a tnllllt~ sa ne gateasca-n beci;

;;l.-am n!le~ ]a urma bucatele-n panere.D~ da~a eel de-acolo, de jos, mananca to t,No~, eel de sus, ramanem eli totii nemancati.Dar fl~e~es.?,~de.pard neeazuri n-a aveaCu hraparetii atia de care-i plina casa.t

SCENA vnEUCLIO, CONGRIO

. '

EUCLIO

. . (siagur)Ml:am ~uat l eu , pe Hercle! azi inima in dinti ,Vr~nd s~p~tree In lege la nunta ftieei mele.Ma due mtm~ la piata, eer peste, ~ra scump,~~ea de rniel, tot scumpa, asijderi cea de vaca,

:te1ul, scun;p, i porcul, i tonul, scurnpe toate.Pareau e~-~tat~! se~mpe cu cat n-aveam un ban.~-a eav~!t mama ea nu puteam sa curnpar.~l ee m:, sapuneala pungasilor le-arn tras. .~e ur~na, ~ ~u~tcalea sp re casa cugetand :

!=>acaaz~arl1 la zile de sarbatori eu banii1 ~m~stn-n alte zi le c an-ai fest m a n a s tr5 n sa ";; 1astfel ::ugetandu-mi i pantecul, i mintea, .M -at?~ellltors la-ntaia-mi parere, s-o maritP~ file.a-mea eu cat mai putina cheltuiala,~l deci am luat tamaie i-aceste coronite;

1 . M,onolog probabi l interpolat , int ruca t tex tu l lui e ste inu ti l, i ar pe rsona ju l c' 'Irostes te nu mal apa re in nici 0 aWl. parte a piesei. are 1

160

Le-oi pune pe caminul maritului zeu Lar,Ca sa aduca fetei noroc in casnicie.Dar pentru ce deschisa vad usa casei noastre?Ce larma-i inauntru? Vai mie,-am fast pradat?

CONGRlO(d in ' in le riO}"lUcssei)

Imprumutati vreo oa1amai mare din vecini;

A voastra e prea mica i nu ajunge.

EUCLIOVai,

Pe Herde! mor: irni fura eomaara, cere-o oala,(Sunt un om mort, de nu rn areped mai iute-n casa.)!Te rag frumos, Apolo, rna aparli i-ajuHi-mi.Strapunge-i eu sageata pe hotii de comori,

De-ai ajutat, cum se vorbeste, i a Wnapastu1li ca mine.?Dar nu alerg, ci-ntarziu, i-mi piere tot avutul.

SCENA VIll ~

A N T H R A X

(ieinddin cesa Iai Mega.dorus)Tu, Dromo, cureti petii de solzi; Machaerio. tu,Murenele jupoaie-mi i nu ui ta liparii.Eu plee sa-i eer, de-alaturi, 0 tava de copt painea,Lui Congrio. Tu esti mester la jumulit , sa-mi faciCocosul asla neted ea dansatorii spani. 'Dar ce vaidireala s-aude la vecin?Pesernne bucatarii i-au dat earn mult in petee.Ma-ntore, sa nu se-ntample vreo pozna i la noi.

1. Vets probabil interpolat2. Textul i sensul versului sun t nes igure. De asemenea, nu se t ie sigur la ce interven-

tie a lui Apollo se refers batranul; poate la pedepsirea grecil or, la Troia, dupii ceAgamemnon a refuzat s-o redea pe roaba sa, Briseis. tat.lilui ei, care era preot al

zel.11uisolar (mceputul Iliedei).161


18/33

ACTUL AL TREILEA

SCENA I

CONGRlO(iefjll d dill cass lui Eucllo)

B~ni ceHilen~, v arag din suflet, buni ora~en j vecin i st rainiVa rag sa.-~ faceti lac de fuga, v arag l~sap~mi dru~1desc~;isN-ru_nn :a1 tacut bucatareala unor lacniIi in bachanale .C~e-nu deseala uceniciis; rna deseala cu ciomagul . 'a doare. tr~pul, mor: atata rn-a ciomagit batranul asta.N~-ammill vazut, ca el, un altu] S adaruiasca-atiHa le .~an-.a~ zburat c~ to\i1-afa:8., ciOlpagullui ne-a rupt :~area.

ar lata-I, ~unt pierdut, val miel Ineepe iara bachan l'M -a unnant. $tiu ce-mi ramane sa fac: el singur m-a-nvatar,

SCENAllEUCLID, CONGRIO

EUCLIOHei, vino-ncoace! Unde-ai ters-o. Opriti-I!

CONGRIO

De ee strigi, nebune?

EUCLIOLa triumviri rna due, de-a dreptul, ell para impotriva tao

Dece?CONGRlO

Ca ai cutit ,EUCLIO

CONGRIOUneaIta-i de-a bUditaru1ui.

162

EUCLIODe ce

L-ai scos la mine?

CONGRIORau imi pare di nu 1 il-am varat in coaste.

EUCLION-am pomenit i nu se afla mai mare ticalos ca tine,~i nu stiu alta bueurie decat sa te snopesc, rn ajur.

CONGRIONu osteni racindu-ti gura; vorbeste fapta de la sine.Doar m-ai facut, batand la mine, ca dansatorii de subtire.Cu ce drep t dai in noi? Raspunde, calic netrebnic.

EUCLIOCu ee drept?

Tii mult sa stii? Gasesti, pesemne, can-ai primit ce-ti datoram?

CONGRIONu-mi pasa, dar plati-vei totul, cat mai am cap si bine-l simi.

EUCLIOPe Pollux! nu stiu ce urmeaza; dar ered ca simte bine-acuma,

(Dbste.)Ce te-a adus 1amine-n casa, ce-ai cautat in lipsa mea~i lara sa-li fi dat porunca? Sa-mi spui.

CONGRIOTi-oi spune. Am venit,

Aici, s apregatirn ospatul de nunta.

EUCLIOHa! ~i ce, ce-t i pasa

De-rni place crud saufiert ospatul,sau poate mi-esti cumva tutore?

CONGRIOVreau mult sa t iu daca ne-ngadu i sa pregat im aid ospatul?

163


19/33

EUC'UOVreau mult sa tiu daca-mi ramane tot ce-i in casa, neatins,

CONGRrOS aiau doar ce-arn adus cu mine, atata eer i nu mai mult,Nimic de-al tau nu-mi trebuieste.

EUCLIO(ironic)Da, stiu: sa nu .ma-nveti; cunosc,

CONGRIOCi spune tu de ce ne-mpiedici sa pregatim aici ospanil?Ce !i-am facut? Ce verba-a noastra oare-a putut sa te rnanie?

EUCLIOCum, mai si-ntrebi, Iepadatura, cand v-aji pornit sa scormonitiPrin toate colturile casei, intrand In fiece odaie?De-ai fi dimas unde-aveai treaba, in preajma focului, adica,Nu l i-ar fi sparta capalana; asa, ai capatat ce meri ti,t?i -aeum; asculta-rni hotararea, sa nu te-aud el i n-ai stiut-o:Un pas nu faci spre usa asta, : f 'ad i .porunea mea, sa stiiCa vai si-amar va fi de tine, asculta bine: val i-amar.!m istii acumahotararea. .

(Intra in cssd.)

/

/

,CONGRIO

Unde-ai plecat? fa vino-ncoace,Ah, pe stapana mea Lavernai, de nu te-nfatisezi pe dataCu ustensilele-rni, vedea-vei ce taraboi ili cresto-n ua.

Acum, ce samai fac? Pe Pollux! rau gand avui venind aici,Pe un sestert mi-a fast tocmeala i dau mai rnult ca sa ma vindec,

/

1. Ze ita protec toare a hoti lo r. Avea , pe v ia Salaria, 0 padure sacra ~i 0 sta tute in fata

careia credinciosii ei se rugau In tacere, ca s ami Ii se atle planurile ,

164

SCENA IIIEUCLID, CDNGRlO

EUCLIO(finfi.nd osls In brute) .

Ori unde plee de-acum, peHerc1e! 0.iau. i.~opo~ .~11~reu~u rmne,Ca nu mai vreau 5-0 las in calea pn~1eJc"1111orala seaman.

(CJtr e Congrio i ceiJalfL.} .

Acum uteti intra-nauntru i bucatari, i flautlste.. Ap . I A v ti turrna de mocaJ1ani bum de vanzare.Hai daca-ti pace, mana-p A " .,.Bu~atarcte-acum, lucreaza, gatqte-aC1. lma cat It tplace. .

CONGRIOMa-mbii acum, dupa ce capul ciobitu-mi-l-ai cu ciomagul.

EUCLIOIn casa mica-te: la munca, nu la palavre-ai fost tocmit.

CONGRIO .

Batrane -am sa-!i platese, pe Herde! pataia ce rni-ai tr.as-o astazi,Toemit'am fast sa fac mancare. i nu sa ma zdrobetl eu paml.

EUCLIOCi da-ma-n [udecata; lasa an~~nin!arile. Sau intriSa faci mancare sau.dii fuga 1 spanzura-tc.

CONGRIODu-te tu.

(BUCfllfllii inui f in cess lui Euclio.)

SCENAN

EUCLIO(singui, sufwgandu-i osls Iiipiept! .

S-a dus. Pe zeii far' de rnoarte, 'ii v~ne greu ~ 1 se ee~:Curaj saracului, nu gluma, sa-ncheie-o treaba eli bQgatul.

1 6 5


20/33

ye?eti ~urn ce~rdi ~e~~dolUs pe orice cale sa rna prinda,h~ va~a-n casa b~ca~ru, spunand ca astfel ma cinsteste,c:and colo, vrea sa-nn sterpeleasca - ce ticalosl - ulcica asta.Sa, ca sa puna vart~laAto~te,ehi~r i cocosul meu, cocosulPe. care-I dat~rez batranei, n-a fost departe sa rn apiarda.Prinsese chef de scormoneala ell ghearele-i prin locul chiarU nde-o -ngropasem.

(AJ,1tlIosls.). . Ei, si-atuncea, pe data firea mi se-ncinge.

Apuc ~a~m~gul l dau mortii talharul.prins asupra faptei.Aveau de gand, nu-ncape yorba, sa-l rasplateasca bucatariiDaca.le-arata-ascunzatoarea. Ci le-arn Iuat din m a n aarrna.(Dec~, e~el~uielile de lupta cocosul le-a platit, pe toate.)iDar, lata, VIlleMegadorus, iubitu-mi ginere, din for.Nu-l las sa treaca mai departe pana nu schimb cu el a verba.

SCENA VMEGADOR us, EUCLIO

MEGADORUS(flirJ 5'li-} vadifpe Eaclio)

Am povesti t mai multor prieteni cum di vreauSa nill insor: eu tojii rni-au ridicat-o-n slaviPe fata .luiEuclio; mi-au spus ca bun mi-e ga.ndul.Socot l eu c a daca ar face toti ea mine, .Dad bogatii-adica, soarinsura-ndeobste.Cu fete fadi. zestre de cetateni saraciUnire mult mai multa ar fi-n cetateanoastraMult mai putine prieini de pizma intre oameni ,Nevestele s-ar teme eeva mai mult de noiSi-am e_heltuieu ele mult mal putin ea astazi,E~ntru folosul nostru, al tuturor, ce spun,~l prea.~utini~ p~~emne, s-ar ridica-rnpotriva,Hulpavii, nesatun ce nu stiu de vreo leze. '" ,

1. Vers probabil interpolat,

166

Cum nu tiu pantofatul pentru un~a~ura lor."Dar fetele avute cu cine se manta, l a v "}"Vor spune, dad asta e-un dre~t a s~rantoacel.Cu cin'Ie place,-averea doar sa n-o ia eu ele,Aa, vor ti siIite sa stran~a,-n .chip de ze~tre,Niste virtuti-de care altmmten nu.le pasa. u ~i-aa, catarii - asta~.~~ SCUl~PI :a a:l11as~.1l-S-ar vinde, ered, mal iettin decat calu~p galici.

EUCLIO(epeste)Pe zeii far ' de rooarte, imi place sa-l ascultPrumos mai gUi.suiete despre economie.

MEGADORUSFerneia n-ar mai zice: "Barbate, ti - maduso zestre mai bogata dedit averea tao

Asa eli este drept sa-mi darui rocl~i ~e pu:p~~a, podoabe,. Sa-mi darui slujitoare, catari 1catargl~, "

~i sclavi sa ma-nso\easdi. i care de plimbare

EUCLIO tf(apmte)

Cunoaste obiceiul matroanelor de nea.m! ..Mi-ar place mult sa-l stiu prefectul moravunlo r fe~eletIl.

MEGADORUSMai multe-astfel de care-s la casa din orasCa-ntr-o gospodarie iferma de la l a!a..

Dar asta e nimic pe langliatatea aite cheltmeh.it i Yincuditi-torul de store, aura:u1,.. .

eel ce brodeaza, \esatorii de panza, clucu.rar.ll, droaieYin camlltarii, boiangii in rosu, galben, vjoriu,

1 are' 111 calitate de supraveg,!letor a1 bunelor nlOravuri, prae-

1. Aceasta era censoru ,C, ,. .tectus motibus. putea pmn l l 11t. aun fel de pedeapsrl l lIoral1i . {Iota ccnson ,1. La Atena

exista un gynecolJonJOs, Insarcinat cu supravegherea femeilor.

167

Villi '" "l' purfumeaza pantofii, manecarii;


21/33

p p , ;III viu Ivlnll de inuri, telali de incaltari,( ' 1 I1 I 1 Ir ie ll s t aupe scaun i f ac p an to fi de darua,

. ( 'nvnli i de sandale i boiangiii-n mov;!Ocor bani croitorii, 1 0 .cer curatitorii;Yin negustori de panglici i cingatori Ia rand.Scapat te crezi, rasufli; dar alti 0 mie yinSa ceara bani , si-n atriu asteapta ceaprazari,i mesteri de lactile si-n ale pielariei.IIidau, Ie dai; i i ara te crezi scapat de ei,Candiata boiangii in sofraniu venind -

Mereu; mereu cate-un nemernic se-nHitieaza dupa bani.

EUCLIO

(aparte)Ma tern, dad m-apropii, sa nu desfir acesteMoravuri de femeie; mai bine-i sa-l ascult.

MEGADORUS

Abia pHHqti multimea de vanzatori de fleacuri,~j vine militarul sa-i ceara banii luii.Tu la zaraf dai fuga s a faci eu el socoata.Lasi militaru-acasa, flamand, visandu-si banii.Dar incheind socoata, ajungi ell minunareSa afli eli tu Insul i dator esti la zaraf .:]i tocmai militaru-I amai pe alta data.Deei iata ce necazuri - macar eli nu sunt toate -:]i c a mcheltuiala aduce-o zestre mare.Femeia t a r azestre atama de barbat:Femeile eu zestre aduc prapad in casa,

. Da-1 vad pe tata-socru. Ce spui, ee Iaci , Euelio?

1. Plat a so ldei pe care sena tul roman 0 votase in anul 349 i .Chr. ITl favcarinrolati in armata. /

168

cbeilor

SCENA VIEUCLIO, MEGADOR US

EUCLIO

[Ii ascultam cuvantul i tare-mi mai placea,

MEGADORUS

M-ai auzit?

EUCLIO

o yorba, nici una, n-am pierdut,

MEGADORUS

( 'u toate astea mi se pare di n-ar fi rau ca barem aliSa te arali mai darnie la nunta fiicei tale.

EUCLIO

Cand omul potriveste cu-averea-i darnicia~i faima eu norocul- obaria-i canoaste.Eu, unul, Megadorus, ea orice sarantoc,N-am niei 0 bogatie in easa mea, riimic,

MEGADORUS

Ba da, i (ai destula)), i sa-Vajute zeiiSa l i-o sporesti Intruna isa pastrezi ce ai,

/EUCLIO

(spsrte)

Nu-mi place yorba asta: "si sa pastrezi ce ai" .Da, tie de comoara, da, 111-a,tradat batrana.

MEGADORUS(ciilre Euclio cere ffi in torsese faJu de ls el)

De ce-ti convoci senatul, aici , de unul singur?

1.Lacuna in original; text presupus.

169/

EUCLIOEUCLIO


22/33

EUCLIOVII HI I'll I.' iau, cum meriti, la rost.

MEGADORUSSi pentru ce?

EUCLIOAuzi, mai i intreaba! Cand orice coltisorAl bietei mele case mi-l umple cu talhari;

Cand bucatari cinci sute in casa imi aduee,Cu maini tot cate sase, un nearn de Geryonir.N{ci Argusz, eel de-a-ntregul acoperit de ochi,Care-a fost pus de Hera pe 10 5-0 pazeasca,Nu poate sa-i vegheze. Pe flautista-aceeaN-o mai socot, cu toate e-ar bea, umpluta varfCu dulce Yin,fantana Pireneir din Corint.Cat despre ale guru ...

MEGADORUSAi pentru-o oaste-ntreaga,

Un miel p-am dat eu insumi.

EUCLIOHe! nu tiu animal

A curion s-aduca mai mult ea mielul tau.

MEGADORUS. Dar ce-ntelegi tu, oare, prin mielul-curion?

1. Geryon - monstru eu trei eapete i t rei t rupuri uni te, s ti ipiln peste nennmarate cirezide bo i; a fost uc is de Hercule.

2. Monstru fabulos, ell 0 sut a de ochi, A fest pus de Hera (Iunona) sa 0 pazeasca pe10 , iubita lui Zeus, care fusese metarnorfozata in vaca. Ucis de Hermes cu 0 piatraazvil rl ita de la dis tanta, ochii lui Argus au impodobit coada paunului.

3 . Izvorul Pirenei a existat intr-adevii r, iar pe vreru ea lui Plaut alimenta Acrocorintule ll apa . Dupa legenda, din e l se p rega tea sa bea calul inaripa t Pegas, cand Bel le rop -hon I- a incalecat pe neasteptate i a porni t sa lupte ell Himera.

170

Ca-i os i piele,-atata de euri~-i sUi?it. ~ '.Daca-l privesti in soare,-i ghlce~ III maruntaie:De straveziu, el pare fanar cartaginezt.

MEGADORUSL-am luat pentru taiere.

EUCLIOMai bine l-ai fi luat

Ca sa-Ilngropi, sannanul; era, pesemne, mort.

MEGADORUSOricum, tin mult, Euclio, sa beau ell tine astazi.

EUCLION-am chef de bautura.

MEGADORUSAi sa primesti mdata

Un butoias din parte-mi cu vinul eel mai vecbi.

EUCLIO"Sunt hotarat, pe Hercle ~sa nu beau decat apa,

MEGADORUSMacar ca \ ii atata la apa, de-oi traiAm sa te-nmoi de-a bine In Yin.

EUCLIO(ilp81te)

L-am priceput.Vrea-ntai pe orice cale eu yin sa rn aadoarrna;Pe urma stiu di.-ischirnba ulcica mea culcusul.Dar 0 veghez; departe am s-o ascund de eas~.1 1fac sa-i piarda vremea i vinul; las' pe rmne.

L Felinarele ea:rtagineze erau din filde~.

171


23/33

Dac-am sft si t v MEGADORUS. ars: , rn a due la baie sa mil pu if . ,., " n JC pentruJertta.

(Iese)

EUCLIOS V . v (singllI)

~ana mea ulcica, ai tare multi d .'Si tu da . ~ ~ u~malll'> '" r l ~moara mcredinlata tie.~rn.sa te du~ III temp lu l Bunei-Credinte _ . vUlcica mea iubita: A ln 1 . ~ , ndata,N' , e rm te ascund~ e stun de muir, 0, Buna-Credin a': vIn tine, dar sa nu-ti f . 1 . ~I rna-neredV . v v 51 aci renumele de ras .III lata-rna ~ 't" ' ., , zel~a, eu-ncredere la tin e.

(Intrii in templn.')

ACTUL AL PATRULEA

SCENAI

STROBILUS1Un sclav e bun i de isprava numai cand face, cum fac eu,Far-a carti ~i nezabavnic to t ce stapanu-i porunceste ,Iar daca line ea stapanul safie multumit de el,Sa se gandeasca nu Ia sine, ci Ia stapan, in primul rand.Cand doanne, sa-~i aduca-aminte si-n somnul dulce ca e sclav.Indragostit de-i e stapanu], cum bunaoara este-al meu,Si daca-nfierbantat 11 vede, menirea lui de sclav einstitE sa-l fereasca i sa-l scape, ci nu-n prirnejdii sa- l impinga.Aa cum il ajum pluta, cand vrea sa-noate, pe copil,De nu-l doboara oboseala i bratu-l r I D C alesnicios,La fel zic sa- i ajute sclavul stapanului indragostit:Sa-l t i n azdravan, sa nu cada, ca un calei de plumb, Ia fund.Sa-i s imta vrerea, i pe frunte-i, din ochi, dorinta sa-i citeasca.Cu repejune de cvadriga sa-i implineasca orice vrere.Cand pui la suflet toate as tea, mustrarea biciului o-rnpiedici,~i nici nu Iustruiesti vreodata catusele cu pielea ta.Al meu e-ndragostit de fata acestui om samlan, Euclio,~i rn-a trimis aici, Ia panda , sa aflu tot ce se petrece,Nu dau, socot, de banuiala, daca m-asez pe-acest altar.De-aici, eu vad orice miscare i-a unora, si- a celorlalti.

SCENAll

EUCLID, STROBILUS

sucuo(iesiud din templu; /lid sii-l vadiipe Strobilus)

Sa nu spui nimanui, 0, Buna-Credin ta , ca-mi past rezi comoara .Nu, nu rn atern cami-ar gasi-o: e b ine, ta re b ine-ascunsa.

L Sclavul lui Lyconides.

173

STROBILUS /


24/33

Si-ar fi, pe Iegea mea, 0 prada nernaivisata pentru-oricineo oala plina varf eu aU TI Ci rogu-te s anu rn apierzi,Acurn rn adue i eu la baie, ca ginerele s a n-astepie,

"Iar fiica-mea s a i-I urrneze la cea dintai chernare-a lui.Deci, ochiul treaz, Buna-Credinta, ca sa-mi gasesc intreaga oala.Credintei tale-mi las comoara, In templul si-n dumbrava ta o

(lese.)

STROBILUS(iesiad din sscuazstosre)Zei tadi moartel bine oare l-am auzit pe ornu-acesta:C-ar fi ascuns, acolo.sn ternplu, 0 oala plina varf eu aurlSa: nu te-arati, Buna-Credinta, rnai credincioasa Luiea rnie,Batranul cred ca-i tatal fetei iubita de stapanul meu.Ma 'due s a scormonesc pi-in templu i po ate aurul descoparPaoli Ia-ntoarcerea lui. Buna-Credinta, 0, i daca-l aflu,Incrediolatli fii ca-li darui ulciorul plio de Y in ca mierea.Ti-l dau; i dupa ce-ti iei daruI, desert ulcioru-n cinstea mea.

(JIltn! in tcmplu.)

SCENAIII

EUCLIO(Intorcdndu-se)

Nu t1i.di.pricina pesemne in stanga mi-a cantat un corb.Cu gheara racrua-n l a r an ai croncanea din rasputeri:~i inima s-a pus deodata s adantuiasca-n pieptul rneu,De m-am temut ca-mi sare, biata. Dar zabovesc, in loe sa-alerg?

SCENAIVEUCLJO, STROBILUS

EUCLIO(lrifgllndu-J pe StIObJJusde guler)

Afara, iei, baloasa r a m acare te vari pe sub pamdnt.Nu te zar isern mai nainte: acum te vad, i ai s a pieri.Mil j i l l"sa- t idau ceea ce meriti. inselator nelegiuit.

174

STROBILUS ~... .,/. .. . .., x r- 'I Ce vrei, ee treaba-at tu ell nune.

Ce tum te-au apnns, batrane. . v t .. 0"] De ce rna bati?De ce ma-npingi incoa' i -ncolo? De ce rna ragi . .

EUCLIO . . h ')Ah, mai si-ntrebi, rob demn de bice, cand esti, nu ho], de trer on 01

STROBILUS

Ce ;i-am furat?

EUCLIODa-mi-o degraba.

STROBILUSCe vrei slqi dau?

EUCLIOCe, mai i-ntrebi?

STROBILUS

N-am luat nimica de la t ine.EUCLIO

Sa-mi dai ce 1ii la tine-ascuns.

Hai, ce faci?

STROBILUSCe sa fac?

EUCLIOIa seama: nu pleci cu ea.

STROBILUSDar ce vrei, ce?

EUCLIO

Sa mi-o arat i.

175

STROBILUS EUCLIO


25/33

So vede treaba c-ai fast deprins sa Ii se-arate.

EUCLlOArata-mi-o. ~i lasa glurna; di eu, baiete, nu glumesc.

STROBILUSDar ce wei s a - Varat, pe Herclel Ci spune Iucrului pe nurne.N-am luat i n-am atins nimica,

EUCLIOArata mainile-arnandoua.

STROBILUSEi bine, iata-le!

EUCLIODa, bine, Acum arata-mi-o pe-a treia.

STROBILUSE sau nebun, sau aiureaza, sau min tea i s-a tulburat,E drept sa faci ce-rni faci acurna?

EUCLIONu, dWi vreme nu te spanzur.

Dar daca nu spui adevarul te-nalt ill funii.

STROBILUSCe saspun?

EUCLIOCe-ai luat de-aici?

Ceva,

STROBILUSSa m{l trasneasca l11~ripi zei, dad li-am luat

,

(spsite)

dar a fi vrut, pe Pollux l

176

Acurna scutura-ti mantaua.

STROBILUS

Cum vrei.

EUCLIO. Nimic n-ai sub tunica?

STROBILUSCi pipaie-rna unde-ti place.

EUCLlOAh, cu m m-ascuIta, ucigasul, ca sa nu-l ~anu! de hOlie:vDar ii mires illelaciunea. Hai, inc-c data, mana dreapta

AIata-mi-o.

STROBILUSPoftim.

EUCLIO~i stanga.

\

STROBILUS . ..Ci ia ,ta-te pe'aroandoua . .

\ I, EUCLIODa, bun, nu te mai ca~t; da-mi-o.

STROBILUSCe vrei sa-tidau ?

EUCLIO Glumestl' i doara

La tine-o ai.

STROBILl1.rSo am la mine? $i ce an , ce?

177

EUCLIDI~Jaurul nu poate sa l mai ascunda aici;


26/33

1)


27/33

/ y( 'ONDJES; EUNOM/A, PHAEDRIA

LYCONIDES'j'i 1 1 1 1 1povestit, a, mama, Intreaga mea isprava( 'u rata lui Euclia. Si-acurn te rag din suflet ,Pe tine, scumpa mama, te rag, cum te-am rugat~i Ia-nceput: vorbeste cu unchiul, mama draga,

EUNOMIADar.voia nu rni-i alta dedit sa-p fac pe voie:Socot sa am izbanda pe Hinga frate-rneu.Iar cererea ti-e dreapta, daca-i adevaratCa, prins de bautura, ai siluit copila,

LYCONIDESMil crezi, maieu!il draga, In stare Sate mint?

PHAEDRIA(din c'asa)

Mar, doica, mar!ajuta-mi! Durerea rna ucide,

Ajuta-ma, IuuonaLucinat '

LYCONIDESMama,-auzi

Dovada cea rnai buna: se chinuie sanasca,

, EUNOMIACu mine-ndata vino Ia frate-rneu baiete~i nu ies pan-oi smulge Incuviintarea lui.

LYCONIDES

Yin, mama,-ntr-o clipita.(Euaouus icse, Lycoaides dfmilne siagur.)Ma midi di . nu-l vad

J. Zeita ocrotitoare a nasteriior i a nou-nasclltllor.

180

Porunca sa m-astepte. Dar dad el se zbateCumva sa ma ajute, n-am dreptul sa rna supar.S aintru la cornitiul ce-mi hotadite viata.

(IntIl! in cusu lui Megndorus.)

SCENA VIII

STROBILUS(veaiad in gOllDiI eu OBJH in brute)

~i pe grifoni it paznici ai munti lor de aUTI-ntrecin bogatie. Oit despre-ai lurnii regi,Ei toti pe Hingamine-s ca niste cersetori.Sunt mandrul rege Fil ip. 0, fericita zi!Plecand de-aici intaiul i -ntai ul ajungand,Pan-a sosi batranul urcasem in copac~i l-am vazut de-a bine unde-a-ngropat cornoara.Cand el se departeaza, alunec din capac,Dezgrop frumos ulcica i-ndata-o rup la fuga.

IIvad cum intra-n casa; el insa nu rna vede,aci nu mergeam, din prevedere, dedit pe-alaturea de drum,Dar, iata-l; vine i batranul! Fug sa-rni ascund acasa oala,

(Iese.}

SCENAIXEUCLJO, LYCON/DES

EUCLIOSuntm o rt, u cis, p ie rd utlIm i sc ap a? S -a d us? O p riti-l! C um ? P e c in e?

Nu tiu, nimic nu vad, m atarmca orbi i, nu tiu .u.r:_dem~rg, .Nici cine sunt, mi-e capul vraiste, V arog pe VOl sa m-ajutati,

I. Anirnale Iabuloase, cllcap i aripi de vultur i cu trup de jell, considerate drept

pazitoare ale aurului din tinutllrile nordice,

181


28/33

Va rog, de mila, aratati-mi pe ernul care uri-a furat-o.(Ciilre public.)

Cu m? Ce sp ui ttl? Ma -ncred in tine; dupa obraz, pari om de treahn. Ce? De ce radeti? Va cunosc eu: sunt droaie hotii printre voi,Cu straiu l ina lb it de creta si stand ca oamenii cinstit i,La nimeni nu e? Mil ucideti. La cine-i? spuneti, Tu nu stii?Vai mie, mar, nenorocitul! Cumplita zi, m-ai pricopsitCu la crimi, jale i tristete , eu saraeie i lihne ala .

0, sunt ucis, ucis! Nu-mi pasa de mai traiesc, dud am pierdutTot aurul pastrat cu grijal De toate cele m-am lipsit,Si-eu, i geniu lt meu , de toate; i-aeum se bucura un altul

De jalea mea. Nu pot sa-ndur.

LYC ONIDESAu cine-n fala casei noastre se plange-atata i se vaita?Va i mie , pare -a fi Euclio. S-a zis eu mine; tie tot.Da, stie c-a nascut, nici verba, copila lui. Sa plec, sa stau,Sa fug de el, sa ies in cale-i? Pe Pollux! nu stiu ~e sa fac,

SCENAXEUCLID, LYCONIDES

EUCLIOCine-i?

LYC ONIDESUn om batut de rele,

EUCLIOBa tut d e rele i pierdu t

Sunt eu, i coplesit de-o jale lara de rnargini.

LYCONIDESHai, euraj!

1. Genius era divinitatea tutelara a I iecarui individ cu care se i asimila.

l82

EUCLIOCum a putea sa mi -1 mai cap lit?

LY C ONID ES .' vAcea, urata. ue, fapta

InIaptuita- a fast de mine , marturi ses c.

EUCLIO .t 'lCum? Ce Spill U.

LYC ONIDES

Vai, adevarul.

EUCLIO . bV ' tDar ce rele prici~uit~:~l-a~; rue e,

. v mine St copm me} .Ca s ane dai, asa, pierzarn, pe . ";

LYC ONIDES,.. b ldit batrane si m-a purtat spre ea.

Un zeu ID-a im 0 1, ' ";

EUCLIOCumasta?

LYC ONIDESA . v .' a-ntreaga mi-o cunosc;

Imi recunos e mtreg pa~atul? v~n lor sa-nil dai [ertare.De-aee ea Yin a cum la tine l te Imp

EUCLIO v ''1. _. al tau sa te atmgi .Cum indraznit-ai, cum, de lucrul ce nu I

LY C ONID ES. . " .ic. v I ' u mal pot Schlmba mnu .

Ei, ce vrei? Savarlt ~ r~~ ; l n. ... u s-ar fi-ntamplat.Aa au vrut pesenme zen: altmmten n

EUCLIO ._. . x t usu ci le g at in lan\un.

Tot zeii or 11 vrut pesernne sa e .

LYC ONIDESS a nu spui asta.

183

EUCLIO EUCLIO


29/33

Cui cerut-ai ingaduinta s-o atingi?

LYCONIDESDe vina-i dragostea i vinul,

EUCLIOEsti eurajos din cale-afara

Daca-mi arunci, far' de rusine, astfel de vorbe ticaloase,~i

.dac-ar fi ingaduite asemenea dezvinuiriNe-am duce-n plina zi sa smulgem podoabele de pe femei;Pe urma, -am capata iertare spunand: din dragoste-am Hicut-o~i la belie. Costa ieftin, prea ieftin, dragostea ivinul,Dad betivii i amantii ii fac d~ cap nepedepsiti,

LYCONIDESDe bunavoie vin la tine inebunia eer sa-mi ierti,

EUCLlONu mi-i pe plac sa eeri iertare dupa ce raul l-ai facut .Stiai ca nu-i a ta, baiete: se cuvenea san-o atingi.

LYCONIDESEi bine, pentru e-arn at ins-o, in laturi nu rn adau, ci tocrnaiVreau s-o pastrez pe totdeauna.

EUCLIOCum asta: lara voia mea?

LYCONIDESNu, rara voia ta n-oi lua-o, dar banui di mi se cuvine.De-altminteri, ai sa spui indata d rebuie sa fie-a mea.

EUCLlOPe Hercule! te due la pretor acum, pe loc, i-p fac proces,Dad. nu-mi dai ...

LYCONIDESSa-ti dau, ce?

184

Bunul pe care mi l-ai terpelit.

LYCONIDES. .?

Ii am terpelit ceva? De unde? Ce- rru spur .

EUCLlO(uonic)

Sa te iubeasca zeii ,

Asa cum n-ai habar l

LYCONIDESArata, macar, ee cauti, ce-mi tot ceri?

EUCLIOUlcica mea cu aur plina, pe care - mai nainte-ai spus -Mi-ai terpelit-o.

LyCONIDESN-am furat-o inici n-am spus,

. .EUCLlOTagaduieti?

LYCONIDESTagaduiesc, fiira-ndoiala: de nici un aur sau ulcicaNu stiu nimic.

rncuo. Pe eare-ai luat-o, ali, din padurea lui Silvan~s. ~Da-mi-o-ndarat, i eu, pe Hercie! o.-mpart.cu~tin~ p~ din ~oua.M-ai talhari t, dar nu-ti port pidL Ci numai da-mi-o mdarat .

LYCONIDES .Ma faci talhar, i n-ai dreptate. Credeam eli ai aflat, Eucha,D~ 0 cu totul alta treaba, in care sunt amestecat. .o treaba mult mai msemnata, daea ai vreme sa m-asculti.

185

EUCLIOS mi te juri aeuma,-ndata: n-ai luat tu aurul?

Mi-a fast parinte Antimachus, eu Lyeonides rna numesc,~i Eunomia i spune mamei


30/33

j ,

LYCONIDESMa jur,

EUCLIO; ; inu tii - jura-mi! - cine-i hotul?

LYCONIDES

M a ju r.

EUCLIO

Te juri e atu mi-l dai pe m a n a ?$i dac-ar ti sa-l afli

LYCONIDESTi-l dau pe loe.

EUCLIO$i nu prirnesti

Sa-mparti eu el, i nici nu cauti sa-l tainuiesti pe hot?

LYCONIDESMa jur,

EUCLIO$i de-a sa-ti calci fagaduiala?

LYCONIDESSa rna trasneasca Iupiter.

EUCLIOIm ie de-ajuns, Hai, spune-acuma ee ai de spus.

LYCONIDES. . . De nu ne stii

Pe rnme l pe-ar mei - acolo sta Megadorus, unchiul meu;

186

~i Eunomia-i spune mamei.

EUCLIOVa stiu, ; ; ice vrei de la mine?

Tin rnult s a atlu.

LYCONIDESAi 0 fata...

EUCLIODa, se-ntelege, si-i acasa.

LYCONIDESPe care i-ai fagaduit-o unchiului meu,

EUCLIOStii tot, bag searna.

LYCONIDESEi bine, unchiul rna trimite sa-Ii spun di nu mai ia copila,

i

EUCLIOCum n-o mai ia, cand toate cele sunt pregati te pentru nunta?Sa-lpiarda-n veci nemuritorii zei i zeite, ~atior t~,

ulcica_plaut

Documents