Îngrijirea bolnavilor cu vărsături,

Vărsăturile survin în numeroase şi variate afecţiuni, pot determina tabloul clinic şi reprezintă o urgenţă datorită efectului lor asupra organismului; pot apărea în îmbolnăviri ale aparatului digestiv, precum şi în îmbolnăviri extradigestive.

Bolile în care pot apărea vărsăturile şi care constituie urgenţe chirurgicale sau medicale:

abdomenul acut : apendicită ac, colecistită ac, pancreatită ac, ocluzie intestinală, ulcer perforat, peritonită

edemul cerebral şi HTI (hipertensiunea intracraniană) cauzată de : encefalopatie hipertensivă, hemoragii şi tromboze cerebrale, abces cerebral, tumori cerebrale, encefalite, meningite- în aceste cazuri vărsăturile sunt de origine centrală, nu sunt precedate de greaţă şi se produc fără eforturi.

IMA intoxicaţiile acute infecţiile acute.

Bolile cronice care produc vărsături sunt: bolile cronice gastrointestinale, hepatobiliare pancreatite. insuficienţă renală şi numeroase alte boli.

Gravitatea vărsăturilor se apreciază după asocierea lor cu următoarele semne şi simptome:

stare generală alterată, tegumente şi mucoase uscate, hipoTA, tahicardie, tulburări de ritm, dispnee cu polipnee, oligurie, tulburări nervoase (somnolenţă, convulsii, comă)

Tratamentul trebuie să se adreseze bolii de bază care a cauzat vărsăturile

Conduita de urgenţă- în ambulator1. Prevenirea deshidratării şi a altor complicaţii până la internarea în spital:1.1.asistenta va sta tot timpul lângă bolnav ,îl va linişti din punct de vedere psihic1.2.asistenta va ajuta bolnavul în timpul vărsături, iar produsul eliminat va fi păstrat pentru a-l arăta medicului sau pentru laborator1.3.la indicaţia medicului va institui perfuzie cu ser fiziologic1.4.Va administra medicamente pentru combaterea vărsăturilor (de preferinţă injectate sau supozitoare1.5. pentru internare asistenta va aşeza b. în poziţie semişezând (dacă starea b. permite) va consemna măsurile de prim ajutor care s-au acordat în ambulatoriu.

1

Îngrijiri acordate în spitalMaterial necesar:-muşama, traversă, tăviţă renală, şervet pentru gură, pahar cu apă pentru clătirea gurii, tampoane, material necesar pentru perfuzie- pentru reechilibrare hidroelectrolitică, material pentru spălări gastrice, pentru aspiraţie gastrică.

I. Îngrijirea bolnavilor în timpul vărsăturilor:1. b. vor fi aşezaţi în camere aerisite, vor fi izolaţi cu paravan dacă

este posibil2. poziţia va fi semişezând sau şezând dacă nu este posibil b va fi

aşezat cu decubit dorsal cu capul într-o parte3. asistenta va proteja patul cu muşama şi o traversă se va aşeza la

gâtul bolnavului, va îndepărta protezele dentare4. când apare vărsătura as. va susţine tăviţa renală sub gură şi bărbie,

iar cu cealaltă va susţine fruntea b.5. asistenta va sfătui b. să aspire adânc pentru a atenua greţurile

II. Prevenirea unor incidente sau accidente:1. protejarea prin compresiune cu mâna, în timpul

eforturilor de vărsătură a plăgilor operatorii- dacă există,

2. la b. inconştienţi as. va face aspiraţie gastrică continuă la indicaţia medicului, sau va aşeza b cu capul în partea stângă.

3. dacă conţinutul stomacului a pătruns căile respiratorii as va face imediat drenajul acestuia şi va aşeza b în poziţie de drenaj postural

4. dacă vărsăturile sunt cauzate de ingestia unor substanţe toxice sau din cauza stenozei pilorice se face spălătură gastrică

III. Îngrijirea bolnavilor după terminarea vărsăturilor.1. As îndepărtează tăviţa folosită, dar se păstrează conţinutul ei în caz de

nevoie2. se şterge gura b cu şervet şi se serveşte dacă este posibil o altă tăviţă

medicală3. b. îşi va clăti gura cu apă 4. se aşază b în repaus din punct de vedere psihic5. dacă b este inconştient as îi va face toaleta gurii şi a faringelui cu

tampoane curate

2

IV. Aplicarea tratamentului medicamentos: pe lângă tratamentul etiologic as mai primeşte medicamente pentru combaterea simptomatică a vărsăturilor.

1. PLEGOMAZIN – 25mg, fiole în injecţii im 3-4 fiole /zi2. CLORDELAZIN- 1 drajeu=25mg3. EMETIRAL -drajeuri sau supozitoare4. TORECAN- 1 fiolă sc, im, iv, sau drajeuri 1-3 zi5. REGLAN- fiole 1-2 /zi, comprimate ½,- 1de 3/zi, 6. PAPAVRINĂ- fiole :im sau Iv lent în 5-10 min în soluţie de glucoză7. ATROPINĂ- fiole de 1 mg, 1-3 fiole/zi8. SCOBUTIL- 3-4 comprimate, supozitoare sau fiole 1-3/zi im sau iv

ATENŢIE – nu se combat vărsăturile din toxiinfecţii alimentare sau intoxicaţii.

V. Alimentarea şi corectarea tulburărilor hidro-electrolitice:1. se suspendă alimentaţia per os. Alimentarea se va face la început prin

perfuzie cu glucoză care poate fi de 5%,10%, 33%, 40% în amestecuri cu aminoacizi, vitamine şi electroliţi. B cu vărsături nu pot fi alimentaţi prin sondă.

2. rehidratarea per os va începe treptat la început cu lichide reci oferite c linguriţa: apă minerală, limonadă, sucuri de fructe sau bucăţi de gheaţă, se pot da lichide fierbinţi : ceai, supe sărate de legume.

3. reechilibrarea hidro-electrolitică se face în funcţie de simptomatologie şi de rezultatele de laborator, ionogramă şi rezerva alcalină

VI. Recoltarea produselor biologice.1. as recoltează sânge pentru :RA, ionogramă, hematocrit, uremie,

rezultatele pun în evidenţă : hemoconcentraţia, hiposodemia, hipocloremia, hipopotasemia, alcaloza metabolică

2. la nevoie se recoltează şi vărsăturile

VII. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative:1. se măsoară : T, pulsul, TA, şi se notează în foaia de observaţie.2. se observă vărsăturile: nr, cantitatea, aspectul3. urina: b deshidratat are oligurie4. se observă scaunul (nr, aspectul) frecvent vărsăturile sunt asociate cu

diaree.

ATENŢIE: Se va ţine o evidenţă strictă a pierderilor de lichide –prin vărsături, scaun, urină, diaree la care se adaugă cantitatea de aprox 800- 1500ml , reprezentând pierderile prin transpiraţie şi perspiraţie.

3

Îngrijirea bolnavilor cu diaree

Diareea poate apărea singură sau însoţind vărsăturileDiareea acută reprezintă urgenţă mai ales când este însoţită de vărsăturiMateriale necesare: Muşama, aleze, ploşti, material necesar: pentru toaleta regiunii anale, pentru recoltarea sângelui

şi materiilor fecale, perfuzie, paravan pături, termofoare, material pentru hemocultură şi coprocultură.

Măsuri de realizare:1. pregătirea condiţiilor de îngrijire

b va fi izolat cu paravan sau va fi plasat într-o rezervă patul este protejat cu muşama şi aleză în cazul incontinenţei de materii fecale se va aşeza sub b o ploscă

pneumatică care se va schimba regulat2. supravegherea tranzitului intestinal şi a igienei locale

dacă starea bolnavului este bună b şi nr de scaune nu este foarte mare, va fi însoţit de infirmieră la toaletă

nr scaunelor poate ajunge la 20/zi, şi poate fi însoţit de durere as notează nr şi caracterul scaunelor în FO toaleta b se face de mai multe ori pe zi şi se dezinfectează cu acid boric

2-3%3. corectarea tulburărilor hidro-electrolitice, recoltarea produselor de

laborator şi urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative: în diaree rehidratarea se poate face pe c.o. completată de perfuzii iv.

prin diaree se pierde în special Na şi potasiu în caz de infecţii se recoltează sânge pt. hemocultură si scaun pt

coprocultură4. asigurarea repausului şi menţinerea temperaturii constante

repausul la pat se impune în cazul bolnavilor cu starea generală alterată diareea intensă duce la pierderi de energie calorică, astfel b vor fi

încălziţi cu termofoare, pături ,pernă electrică pe abdomen5. asigurarea alimentaţiei:

în primele 24 h dietă hidrică (ceai de mentă, coarne, afine), apoi supă de morcovi, zeamă de orez, mere crude rase (dacă b tolerează)

treptat se introduc cantităţi mici de carne slabă fiartă, brânză de vacă, pâine albă prăjită, supe strecurate de legume şi paste făinoase, ouă fierte moi

după 4-5 zile se ajunge la o dietă completă:NU se vor consuma dulciuri, lactate, legume bogate în celuloză, ciocolată, grăsimi, condimente o perioadă mai lungă de timp.6. tratament medicamentos: la indicaţia medicului se administrează:

4

preparate de bismut, calciu carbonic, spasmolitice ( atropină, papaverină, scobutil)

opiaceele se administrează numai în cazul diareelor severe, o perioadă foarte scurtă de timp

tratament antimicrobian: sulfamide, antibiotice, sau Furazolidon, saprosan sau fermenţi digestivi.

Îngrijirea bolnavilor cu hemoragii digestive superioare –HDS

HDS- pot fi secundare unei afecţiuni digestive sau reprezintă manifestarea unei boli generale.

HDS- se pot exterioriza prin : vărsături sau scaun – culoare închisă dar în cazul în care hemoragia este masivă şi fulgerătoare sângele are culoare roşu deschis.Cauzele HDS:

80% din cazuri ulcer gastric sau duodenal tumori maligne şi benigne ale tubului digestiv superior, gastrite

hemoragice (medicamentoase sau corosive), varice esofagiene, enterite, hipertensiune portală de diverse cauze: ciroză, tromboză a venei porte

alte cauze: boli ale vaselor, boli de sânge- sindroame hemoragice

Semne şi simptome:1. În hemoragiile mici: slăbiciune, ameţeli, paloare, transpiraţii,

tahicardie2. În hemoragiile mari: anxietate, sete accentuată, transpiraţii reci,

extremităţi reci, puls mic şi rapid, lipotimie, TA scăzută, colaps

Pentru dg. de certitudine se va exclude: epistaxisul, hemoragia mucoasei bucale, hemoragii digestive inferioare anorectoragii, modificări ale culorii scaunului datorate consumului unor medicamente pe bază de bismut, sau anumite alimente.

Regula generală- orice hemoragie necesită spitalizare de obicei într-un serviciu de chirurgieMăsuri de realizare a îngrijirii:

1. Asigurarea repausului: Repaus strict la pat în decubit dorsal fără pernă, poziţia

Trendelenburg Se interzice orice efort fizic- este obligatoriu repausul 3 zile

după vindecare Asistenta îi va asigura confortul psihic pacientului

5

Asistenta va colecta într-un vas sângele eliminat de b pt. a-l prezenta medicului

Se va efectua toaleta cavităţii bucale în cazul vărsăturilor:2. Supravegherea funcţiilor vitale, şi aprecierea clinică a gravităţii

Se va urmări: TA, puls, diureza, şi se va nota din oră în oră Se va aprecia gravitatea după modul cum s-a produs hemoragia

(rapid, repetat, moderat)şi după cantitatea de sânge astfel: H- masivă- 1500- 200l ; H medie: 500-1500ml; H-mică 50-250ml

3. Aplicarea măsurilor terapeutice: se face la indicaţia medicului: Se aplică pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică Se pregăteşte sânge şi se instalează transfuzia de sânge Se administrează medicaţia hemostatică, gluconat de calciu, vit K şi

C, trombină, venostat Se instalează perfuzie cu Dextran sau ser fiziologic pentru refacerea

volemiei. Se administrează sedative la indicaţia medicului Uneori aspiraţia conţinutului gastric favorizează hemostaza Spălătură gastrică cu apă de la gheaţă

4. Examinări de laborator: Hematocrit, hemogramă, calcularea nr de hematii Se recoltează scaun pentru coprocultură –reacţia ADLER În cazuri grave se determină azotemia, ionograma, RA, teste de

coagulare

5. Alimentaţia: În prima zi lichide reci cu linguriţa, A II-a zi 12-14 mese mici constând 150-200ml lapte, regim

hidrozaharat A III-a zi se adaugă supe mucilaginoase, griş, pireuri de legume,

budinci, creme, ouă, carne slabă de vită sau pasăre, legume fierte, fructe crude, se ajunge în 5-7 zile la 1500-2000 calorii

6. Particularităţi terapeutice Când HD este produsă de varice esofagiene se introduc în esofag

pentru 24-36 h sonde speciale cu balonaş esofagian compresiv. În anumite cazuri se recomandă clisme pentru eliminarea din intestin a

sângelui În gastritele hemoragice se administrează pansamente gastrice

amestecate cu trombină uscată sterilă.În cazul în care hemoragia nu cedează după aceste metode se recurge la intervenţie chirurgicală.

Îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni hepato-biliare

6

Datorită inter-relaţiilor funcţionale dintre ficat şi bilă şi datorită etiopatologiei comune îngrijirile în afecţiuni hepatice şi biliare se fac împreună.

simptomatologia hepato-biliară poate ascunde o boală infecţioasă şi trebuie respectate normele de prevenire a răspândirii infecţiei

majoritatea îmbolnăvirilor ficatului netratate corespunzător duc la insuficienţă hepatică (organismul este invadat de toxine care acţionează asupra sistemului nervos central care se manifestă cu : somnolenţă, obnubilare, comă.

Dintre afecţiunile hepato-biliare , insuficienţa hepatică acută şi colecistita acută constituie urgenţe medicale sau medico-chirurgicale.

Îngrijirea bolnavilor cu colecistită acută

Măsuri de realizare:1. Combaterea durerii şi recoltarea sângelui pentru examene de laborator.

Asistenta nu va administra nici un calmant fără indicaţia medicului pentru a nu masca evoluţia acută a unei alte boli sau perforaţii

Se va aplica pungă cu gheaţă şi se pot administra ceaiuri slabe de muşeţel sau sunătoare

Asistenta efectuează puncţia venoasă şi recoltează sânge pentru examen de laborator – leucocitoză, VSH, bilirubinemie, probe hepatice

Pregăteşte medicamente analgezice şi antispastice:Mialgin 100-150mg la 6-8 hAlgocalmin 3-4 fiole/ziScobutil compus 2-3 fiole/ziPapaverină 2-4 fiole/ziSulfat de atropină 0,5 mg, 2-3/zi scAntibiotice iv

2. Pregătirea bolnavului şi a materialelor pentru alte intervenţii: Se pregăteşte bolnavul pentru examen radiologic: colecistografie,

colangiografie şi pentru tubajul duodenal pentru a se face dg. diferenţial cu colecistita litiazică sau pancreatita acută.

Îngrijiri generale acordate bolnavilor hepato-biliari

Măsuri de realizare:1. asigurarea repausului fizic şi psihic:

în perioada acută a bolii este obligatoriu repausul absolut fizic şi psihic

7

poziţia cea mai bună este decubit dorsal. În cirozele cu ascite bolnavul trebuie să-şi aleagă poziţia cea mai comodă dictată de volumul ascitei.

În colica biliară bolnavii iau poziţii bizare.2. asigurarea alimentaţiei:

se recomandă mese mici şi dese pentru a asigura drenajul biliar permanent

în perioada acută a hepatitelor se recomandă regim de cruţare fără grăsimi şi alimente meteorizante; se recomandă regim bogat în hidraţi de carbon şi vitamine, proteinele se vor da progresiv (brânză de vaci, carne fiartă, grătar). Se admit grăsimile vegetale şi untul, este interzis consumul de alcool, condimente, alimente greu digerabil.

În ciroze se recomandă acelaşi regim dar hiposodat. În afecţiunile biliare se evită alimentele meteorizante, grăsimi animale,

ouă. Se admit budinci, făinoase, carne albă.3. supravegherea bolnavului şi efectuarea unor explorări.

Se urmăresc TA, T, puls, culoarea tegumentelor, pruritul, culoarea şi cantitatea urinei, culoarea scaunului, edemele, modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea corporală

Asistenta recoltează produse biologice pentru examen de laborator, efectuează sondaje exploratoare şi terapeutice

Pregăteşte bolnavul şi materialele necesare pentru examene radiologice a vezicii şi a căilor biliare, puncţie abdominală, puncţie biopsică a ficatului, laparoscopie

4. administrarea medicaţiei şi alte manopere terapeutice. La indicaţia medicului se pregătesc şi se administrează: antispastice

(beladonă, papaverină, scobutil, lizadon , Novocaină 1%); antiemetice (Emetiral, Clordelazin, Plegomazin); Coleretice (Colebil, Anghirol), enzime şi substituenţi (Triferment)

În ciroze se administrează: cortizonice, diuretice, vitamine BCE, factori lipotropi Mecopar, hepatoprotectoare Silimarină, antisclerogene Colchicină.

Hidratarea se face oral , însă în unele forme se administrează perfuzie glucozată tamponate cu insulină

Pentru corectarea deficitului proteic se pot face perfuzii cu plasmă În terapia bolilor hepato-biliare se utilizează aplicaţii calde care

îmbunătăţesc circulaţia vezicii şi căilor biliare.5. asigurarea igienei bolnavului şi prevenirea infecţiilor:

Bolnavii cu ciroză sunt foarte sensibili la infecţii de aceea nu vor fi aşezaţi în salon cu persoane cu : stafilococii cutanate, infecţii pulmonare.

Pielea edemaţiată necesită o foarte atentă igienă corporală. Unghiile obligatoriu vor fi tăiate scurt.

8

Toaleta cavităţii bucale se va efectua cu atenţie fiindcă este crescut riscul de sângerare.

Se vor păstra normele de asepsie şi antisepsie în efectuarea manoperelor.

6. educaţia sanitară. Asistenta va explica pacientului pericolul nerespectării unor măsuri de

prevenire a recăderilor şi complicaţiilor:Respectarea odihneiRespectarea regimului dieteticInterzicerea consumului de alcool şi toxine.

9