Veverel şi ghindele

o povestire despre cinste şi încredere

Povestirea este despre o veveriţă care îşi însuşeşte ghinde ce nu îi aparţin. Iar cănd este prinsă, ea minte ca să nu intre în bucluc. Curând însă veveriţa învaţă despre consecinţe. Consecinţele faptei ei nu sunt deloc plăcute. Dacă vrea să facă parte din comunitatea de veveriţe, trebuie să fie cinstită şi de încredere! Furtul şi minciuna sunt comune lumii copiilor. Furtul în acest caz poate fi corelat cu probleme de conduită, cu dorinţa de a atrage atenţia sau cu umplerea ,unui gol emoţional" din sufletul copilului în cauză. Dar, oricare ar fi adevăratul motiv din spatele acestor fapte, copiii trebuie să înveţe că furtul şi minciuna au consecinţe. Povestea îi educă pe copii în luarea unei decizii corecte atunci când vine vorba despre furtl minciună pe de o parte şi cinstelîncredere pe de altă parte.

Potrivită pentru copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 10 ani

r

Veverel şi ghindele Despre cinste şi Încredere

Scrisă şi ilustrată de Lauren Snailham (Psiholog Clinician)

•

Notă către Terapeut / Profesor / Părinte

În munca mea cu copiii am realizat cât de importantă este creativitatea şi deschiderea către folosirea unor tehnici noi. Unii copii se străduiesc din răsputeri să Îşi exprime sentimentele şi să se dezvăluie. Discutarea unor teme dificile precum divo~ul, abuzul sau furia poate fi o adevărată provocare pentru ei.

Într-un asemenea context copilul poate opune rezistenţă, pe plan intem sau pe plan extern (În sala de terapie). Poveştile sunt foarte prietenoase cu copiii. Relatarea lor este comună atât acasă, cât şi la şcoală. Iată de ce pcveştile terapeutice sunt atât de eficiente atunci când vine vorba despre construirea tăriei de caracter, despre discutarea unor probleme delicate şi despre găsirea unor modalităţi eficiente de a face faţă problemelor. Mai mult, ele reduc reticenţa copilului, de vreme ce atenţia glisează de la copil la personaj. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor diverse personaje, metafore, simboluri, toate fiind parte integrantă a lumii imaginare a copilului.

Un alt mare avantaj al acestui tip de poveşti este faptul că ele pot fi Întrebuinţate de un număr mare de oameni: terapeuţi, asistenţi sociali, părinţi sau profesorilinvăţători. Fie că este vorba de analizarea unei probleme cu care se confruntă copilul-pacient, fie câ este vorba de conştientizarea problemei de câtre copil, emoţiile trezite şi resursele necesare pentru a face faţă situaţiilor În discuţie pot fi generate de astfel de povestiri.

Îndrumări pentru folosirea poveştilor terapeutice Este de preferat ca povestirea să fie relatată În Întregime, Înaintea Întreprinderii unei discuţii sau interpretări. În cazul În care copilul intervine cu o Întrebare, trebuie să fie ascultat şi explorat ceea ce TI preocupă. Mai mult, este de preferat să i se pună şi lui aceeaşi Întrebare. Este o modalitate eficace de verificare a modului În care este Înţeleasă istorisirea.

În cazul unui copil cu tulburări de atenţie sau a unuia hiperactiv aş recomanda o citire În prealabil a povestirii. Apoi, În timpul şedinţei, ar trebui folosite o sumedenie de activităţi şi expresii menite să atragă atenţia şi să trezeascâ interesul copilulUi. Uneori copiii preferă să nu discute despre ceea ce tocmai a fost citit. Este deosebit de important să le fie respectată această nevoie de a trece la o altă preocupare dorită.

Cu toate acestea, este de reţinut faptul câ, de obicei, impactul este la nivel de subconştient. Chiar dacă nu vorbesc despre poveste, ei TI procesează conţinutul şi temele la un nivel mai profund.

--------~_.~----------------

Dar, scop.ul poate fi oricând atins Într·un moment mult mai priei . Pe de altă parte, dacâ copilul este nerăbdător să discute d nlC. . . este Indicată utilizarea unor tehnici prin care • _ . tă espre cele Citite, avută În unma contactului cu povestirea. sa IŞI poa exprrma experienta

Te.hnici .. de intrebuintat după citirea povestirii terapeutice - discutII despre Povestire' Copilul poate fi intrebat ce părere are despre povestea in cauză şi d • sunt anumite pasaje pe care ar dori să I d' '. aca foarte util să luaţi in considerare câte o ;a~scu:e. tD~ca lucr~ţl cu un singur copil, ar fi Îşi exprimă sentimentele şi să cereţi co ilUI~ia .e: u ur, un~ In_ care personajul referito! la acel fragment. Aţi putea chia~ să TI sa IŞI expuna gandunle sau sentimentele slmrlara pe care s-ar fi putut să o aibă Discu/ro~o~ţ~la o dlscuţl.e despre o experienţă adaptate vârstei pacientului. . ,Ia ŞI In re area trebUie

-desene;

Încurajaţi copilul să realizeze un desen d .• i-a plăcut, displăcut sau pe care doar Ş'I espreto anumita parte a povestirii care

t fi . . -o amin eşte. Acesta poa e analrzat, discutat după aceea.

-tabele;

? tehni~ pe care am găsit-o foarte utilă este Întocmirea unor tabele Impreuna cu paCientul Este o tehnică a 1" br poate fi intitulat "Tabel ~entnu a te sim i ~~~~i~ a"tuturor p~vestirilor. Tabelul In tabele sunt trecute tehnici de a fac~! r ~I sau dupa bunul plac al copilului. De exemplu: "Când sunt trist furios friC~: i~o . .em~1 analrzate, unele găsite În povestire. Îmbrăţişa perna, cere o Îmbrăţişare' executa ;.nJora ,po!.... v"orbl cu cineva, Tabelul poate fi decorat după bunul 'Plac al alntlun tiP "stea, desena o imagine etc.". luc caPI u ur respectiv Este o

rare pe care o va lua cu el acasâ, pentru a-i fi de ajutor În ~Ite momente grele.

-cupa grijilor sau cutia sentimentelor. lutul poate să fie extrem de foi it t '-fi Întrebuintat pentru reproduce~:a ~~~iuneci cand pacientul este un capiI. Poate a orice altceva ce îi pare copilului ca fiing. rsonaJ din poveste, a unei cupe a grijilor sau usca, lutul poate fi pictat În timpul unmăto~~~ortant. Deoarece are proprietatea de a se sentimentelor este şi ea foarte utilă deoare:e or se~l~nI ŞI apoI lu~t aca.să. Cutia după care Îndeasă În ea bucăţi de hârtie p COPI U .o decoreaza dupa bunul său plac,

e care scne sau desenează reprezentări ale

sentimentelor negative pe care le are.

FoJosirea povestirilor terapeubtice înt~-~ ~:~!r:~~:~~r~~na~~~ţi în cazul unei clase de elevI, tre Ule avu • •. să copii pot fi sensibili la temele exp~se. In acest ~az, vat~~r~u~~~ şi menţineţi expunerea la un nivel cat mal genera cu pu • . f l' a a un elev manifestă o reacţie emoţi0n.aIă prea Intensa, o en 1-1

Ş rt fectiv şi monitorizaţi-I. Toţi COpIII trebuie supravegheal,l supo a ... î ul În care unul dintre COpII pare şi sprijiniţi pSihic ŞI sufleteşte. n caz . .. I ... de afectat de mesajul poveştii sau de discuţia din !I~pu se~lunli

tedraPdie'aalta·unDca·1 tcar~~~~nSg~iJ~~:~!~ţ~~~I~nî~~;~ ~~~ct~~~!~ă~:~unci este In IVI u . . _ _ ... indicat să discutaţi cu cel care II au In gnJa.

Concluzie d 'holog şi s-au Eu am folosit aceste povestiri în munca mea e PSI _ . • I ele probleme difiCile Intr-o maniera

dovedit foarte.utHe În a rezo ~asun t f arte entuziasmată să vi le împărtăşesc foarte delicata ŞI pnetenoasa. un o şi sper să vă fie la fel de folositoare! Lectură plăcută!

Despre autoare ... Lauren Snailharn este Psiholog Cllnlclan.

(practică privată)

Ea lucrează cu adolescenţi,copii. şi adulti care se confruntă cu o sene

d'e provocări psihologice.

Multumiri ,

Deosebite mulţumiri tuturor celor care au ajutat la Întocmirea acestei lucrări.

Nepoţilor mei, Dylan si Bradley, care au fost mereu nerebdători să asculte aceste povestiri şi să Îşi spună

părerea. Entuziasmul şi interesul vostru au fost pline de satisfacţii.

Soţului meu David pentru tot sprijinul acordat cu acest proiect.

Mamei mele, Delyce, pentru Încurajare, suport şi munca grea depusă: Nu ai renunţat niciodată!

Şi la final, dar nu În ultimul rând, copiilor cu care am lucrat. Voi aţi fost cei care m-aţi inspirat şi m-aţi ghidat În

căutarea unor mijloace inventive prin care să vă vindec.

Voi toţi sunteţi foarte speciali.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SNAILHAM, LAUREN

Veverel şi ghindele I Lauren Snailham ; trad.: Alexandra Garea, Roxana Moldovan. - Cluj-Napoca: Mido Print, 2011

ISBN 978-606-92868-14

1. Gorea, Alexandra (trad.) II. Moldovan, Roxana (trad.)

615.851-053.2: 821.11-93-34 = 135.1 159.9

Copyright©Asociaţia Alternativă Socială şi Capital Uman 2011 Toate drepturile rezervate

Reproducerea integrală sau parţială, sub orice formă, a textului fără acordul prealabil, În scris, al Asociaţiei Alternativă Socială şi Capital Uman, este interzisă.

Traducerea În limba română cu permisiunea În scris a autoarei Lauren Snailham

WWW.jucariieducationale.ro 0721.54.22.76

e-mail: contact@jucariieducationale.ro WWW.ascu.ro

ISBN : 978-606-92868-1-4

- - - - ------~ -- ------

A fost odată ca niciodată o pădure plină de veverite. ,

Erau acolo veveriţe mari şi veveriţe mici.

-1-

-t;~ ~- -

~----~----------------------------

-2-

Tuturor le mergea foarte bine, până când, într-o zi, ghindele lor au început să dispară.

-3-

o O <J

-4-

Veveriţele obişnuiau să caute zilnic ghinde coapte În desişul pădurii. Ele adunau o cantitate cât mai mare şi apoi o adăugau la grămada lor de rezervă.

-5-

I

.-. - -­• •

-6-

Dar au observat că rezerva lor de mâncare se împuţina văzând cu ochii.

-7- -8-

Veveriţele nu puteau pricepe ce se întâmpla. Au început să se simtă cu adevărat confuze şi frustrate.

De aceea au decis să organizeze o întrunire pentru a afla motivul pentru care ghindele tot dispăreau.

-9--10-

Pe când întrunirea era în plină desfăşurare, Vever, veveriţa cu coada cea mai stufoasă din întreaga pădure, a adulmecat nişte ghinde proaspete.

S-a ghidat după parfumullor şi a ajuns tocmai la scorbura lui Veve re 1.

-11--12-

Vever a fost şocat de ceea ce a găsit. Erau ascunse acolo chiar ghindele care lipseau din grămadă. Atunci el l-a strigat pe Veverel. Dorea să-i vorbească despre ceea ce a găsit.

-13- -14-

Dar Veverel a negat că el ar fi luat ghindele. EI nu făcuse nimic rău. Totuşi, după alte câteva întrebări Veverel a început să plângă.

EI şi-a dat seama că era nevoit să spună adevărul. Dacă nu recunoştea ceea ce făcuse, lucrurile s-ar fl înrăutătit. ,

De aceea, Veverel a decis să

fie cinstit.

-15- -16-

Astfel a recunoscut că el luase ghindele deoarece fusese supărat.

S-a gândit că acele ghinde parfumate îl vor ajuta să se simtă mai bine.

Mai mult, a crezut că veveritele nu s-ar , fi supărat deoarece grămada era mare.

-17--18-

Vever i-a explicat că a lua ceva fără a cere voie se numea furt. Mai mult, a nu spune adevărul despre cele întâmplate însemna minciună.

-19--20-

Dacă va continua să mintă şi să ia lucruri fără să ceară voie, celelalte veveriţe nu vor mai putea avea Încredere În el.

-21 - -22-

Dacă s-ar mai simţi necăjit , ar putea să facă altceva pentru a se simţi mai bine.

De exemplu, ar putea cere ajutorul unei surate şi ar putea discuta despre cum se simţea. Sau ar putea ieşi la joacă alături de alte veveriţe.

Nu era bine să ascundă ceea ce simtea , şi să facă răutăţi doar ca să se simtă mai bine!

·23· ·24·

D\scută deSpre Cere a~utoru\

J oacă-te-=---

Veverel a Început să se simtă stânjenit În legătură cu ceea ce făcuse. A Înţeles că nu era corect să ia ghindele altora şi apoi să mintă În legătură cu ceea ce făcuse.

A decis că trebuia să Încerce alte activităti , În momentele În care se simtea trist. ,

-25-

-

-26-

EI a înţeles că dacă doreşte ghinde parfumate şi zemoase va trebui să muncească din greu şi să şi le caute singur. Nu putea să ia de la alţii pur şi simplu. Ghindele altora nu îi aparţineau!

-27-

-

-28-

A trebuit să treacă o vreme până când veverite le au avut din nou încredere în ,

Veverel.

Cu timpul, datorită purtării corecte şi cinstite, l-au considerat din nou o veverită bună. ,

Veverel a învăţat să se comporte frumos şi de aceea se simţea foarte bine.

-29-

-

-30-

-Din aceeaşi colecţie:

1. Poate că sunt un curcubeu (Sentimente)

2. Furia (Managementul furiei)

3. Cupa cu nelinişti (Anxietate)

4. Gaşca de maimuţe (Huliganism)

5. Păsări curajoase (Abuz şi Dezvăluiri)

6. Ceva înfricoşător s-a întâmplat (Traumă)

7. Cele trei răţuşte confuze (Divorţ)

8. Nufărul luat de ape (Moarte/Pierdere)

9. Purcica Norica (Huliganism)

10. Secretul (Alcoolism în familie)

11. Povara f1ufurelui (Împovărarea copilului)

12. Rapida şi prietenii ei (Hiperactivitate)

13. Stratul cu flori (Fraţi noi şi Rivalităţi)

14. Veverel şi ghindele (Cinste şi Încredere)

15. Familia mea (Familii vitrege)

16. George, ursul grizzly (Separare temporară de un părinte)