Dezvoltarea creativitatii elevilor in cadrul orelor de limba romana; utilizarea calculatorului

,, Gandirea exista ca gandire umana numai prin creativitate.” Immanuel Kant

Daca ar fi sa cautam sau sa definim atributele omului – in orice context de exigente – educatia si creativitatea nu pot lipsi. Se cunosc si se folosesc o multime de termeni asociati creativitatii: dotare, aptitudine, talent, imaginatie, inteligenta, inventivitate, spirit novator, capacitate.

In educatie s-a crezut mult timp ca activitatea creatoare este apanajul exclusiv al unor oameni exceptionali, special inzestrati. Dar, de fapt, nu trebuie decat sa observam multitudinea de idei dezvoltata la copii, fantezia lor fiind o garantie perfecta ca creativitatea o posedam cu totii inca din momentul nasterii. De aceea trebuie sa le asiguram elevilor situatii in care au sanse de succes, succes care la randul lui nu vine de la sine, ci implica din partea lor mult efort de munca creatoare. Putem deci compara elevul cu un planor, iar educatorul cu instructorul care pregateste zborul, are grija de un start corespunzator, in conditii bune, asa incat planorul, odata ridicat, zboara singur si aterizeaza oricand in conditii de deplina siguranta.

Exprimarea corecta, orala si scrisa – ca obiectiv important al procesului de invatamant in ciclul primar, constituie unul din instrumentele de baza ale muncii intelectuale. Capacitatea de exprimare se formeaza si se perfectioneaza prin solicitarea efortului intelectual al elevilor, prin punerea sistematica in situatia de a exersa, intr-o forma sau alta, verbalizarea, pe cat posibil, in mod liber. Elevii pot exersa actul vorbirii la toate obiectele, insa, cu prioritate, la limba romana.

Lectiile de limba romana ofera reale posibilitati de organizare si desfasurare a unor multiple activitati menite a dezvolta capacitatea de creatie a elevilor. Dintre acestea pot fi amintite: povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea povestirii, intercalarea unor noi episoade in povestiri, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea povestirilor, realizarea compunerilor, crearea de poezii, ghicitori, alcatuirea propozitiilor dupa scheme date, transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.

In cadrul povestirii prin analogie copiii au povestit intamplari din viata lor, intamplari din viata altor persoane sau fapte si intamplari imaginare. Am utilizat aceasta modalitate de povestire la lectia ,,Budulea Taichii” de Ioan Slavici. Elevii au povestit cu multa placere despre intrarea lor in clasa I.

La lectia ,,D-l Goe” de I.L.Caragiale am utilizat povestirea prin contrast. Pornind de la faptele de isprava ale micului Goe, le-am cerut elevilor sa construiasca o povestire in care sa apara un personaj cu insusiri morale si fizice opuse celui prezentat in text. Activitatea lor creatoare a constat in faptul ca elevii au fost pusi in situatia sa-si imagineze actiunile, faptele, intamplarile, sa stabileasca relatiile necesare in care intra aceste personaje in functie de insusirile care li se atribuie. Le-am solicitat elevilor sa introduca in noua povestire si alte personaje. Acest tip de povestire poate fi considerat un exercitiu care stimuleaza capacitatile compozitionale ale elevilor, dezvolta imaginatia creatoare si insusirile gandirii divergente.

O alta activitate cu caracter creator se refera la continuarea povestirilor, mai precis a unor texte citite. Astfel ei au continuat cu succes povestirea,, Mos Ion Roata si Unirea” de Ion Creanga.

La lectia ,,Darul lui mos Miron” de Ion Agarbiceanu le-am solicitat elevilor sa transforme in vorbire indirecta textul dialogat dintre primar si mos Miron. Sarcina didactica data elevilor in acest scop se refera la o reconstructie compozitionala si expresiva care-i antreneaza pe elevi intr-o activitate cu un pronuntat caracter creator mult mai afirmat fata de situatiile in care li se cere sa povesteasca sau sa repovestesca textul potrivit manierei de exprimare in manual. Interventiile personale ale elevilor sunt mult mai solicitate si se evita sau se diminueaza intr-o mare masura tendinta celor mai multi dintre ei de a reproduce in mod mecanic textul, atunci cand li se cere sa-l povesteasca.

Eforturile depuse de elevi pentru transpunerea actiunilor, faptelor intr-o alta modalitate de comunicare angajeaza procese si operatii mintale, trairi afectiv-emotionale si capacitati expresionale care se inscriu cu contributii importante la dezvoltarea potentialului creativ al elevilor.

La un nivel si mai ridicat sunt antrenate si dezvoltate insusirile creatoare ale elevilor, atunci cand sarcina didactica consta in transformarea textului din forma cursiva in forma de dialog. Astfel de teme le solicita elevilor sa creeze adevarate scenarii cu caracter didactic si artistic. Restructurarea textului sub forma de dialog presupune introducerea unor personaje carora trebuie sa li se incredinteze diferite roluri in cadrul convorbirii lor, trebuie stabilit un anumit continut al intrebarilor si al raspunsurilor in asa fel incat cuprinsul textului, continutul lui sa fie parcurs. Astfel de teme pot sa constituie sarcini de lucru in cadrul muncilor independente efectuate in clasa sau acasa. Elevii pot lucra pe echipe, iar textul conceput sa fie redactat pe calculator.

Am stimulat activitatea creativa a elevilor prin alcatuiri de poezii si ghicitori pe diferite teme. Acestea au fost incluse in portofoliile realizate la clasa: Primavara, Toamna, Iarna, Mama, Domnitori romani. Multe din aceste poezii create de elevi au fost publicate in revista ,,Universul meu”.

La dezvoltarea creativitatii contribuie in mare masura compunerile, creatii ce realizeaza o sinteza a tot ceea ce invata elevii, sub raportul corectitudinii exprimarii; constituie prilej de valorificare a experientei de viata a elevului si de manifestare a imaginatiei si fanteziei creatoare.

Este necesar ca in studiul integrat al limbii romane sa-si gaseasca loc exercitiile exprese pentru dezvoltarea creativitatii verbale la elevi. Dintre acestea pot exemplifica urmatoarele:

a) Completati perechile de cuvinte:scoala – invatator, profesor, bibliotecar, director...

b) Ce poate face? (sa precizeze actiuni)elevul – invata, canta, scrie...

c) Cum poate fi ? (sa precizeze insusiri)iepurele – mic, fricos...

d) Inlocuiti cuvintele subliniate cu altele care au acelasi inteles:Cuza Voda a infaptuit Unirea.

e) Gasiti intelesuri diferite ale cuvantului ,,atentie” si alcatuiti propozitii:Traversam cu atentie strada. Prietena mi-a adus o mica atentie. Bunica l-a incurajat cu atentie.

f) Alegeti explicatiile corecte:vuiet – urlet, vajait, larma, galagie

g) Formati familia de cuvinte pentru: strain, poveste...h) Gasiti adjective pentru substantivele date.i) Creati comparatii deosebite, personificari, hiperbole, metafore.

frunzele ca niste vulpi roscatenorii alearga, se infurie, se ascundom voinic cat munteleimparatia pasarilor – padurea

j) Alcatuiti propozitii in care pronumele sa fie la persoana a II-a, numarul plural.

k) Alcatuiti propozitii dupa schema data:A C S S P Ca s p s v s

Incurajarea tendintei de creativitate a scolarului trebuie sa constituie o obligatie morala a fiecarui invatator pentru ca procesul instructiv-educativ ofera diverse si bogate prilejuri de cultivare a creativitatii si de utilizare a calculatorului. Intocmit, inv. Chereji Maria Scoala Gimnaziala nr.1 Simleu-Silvaniei