1.Agentii economici. Circuitul si fluxurile economice Agentii economici sunt persoane sau grupuri de persoane fizice sau juridice care participa la viata economica, indeplinesc roluri specifice si au comportante economice care ii particulaireaza.Se clasifica in producatori consumatori intermediari Dupa functia lor principala si provienenta resurselor se grupeaza astfel:

1. Menajele(adica Gospodariile) 2. Intreprinderile comerciale nonfinanciare 3. Institutiile financiare 4. Societatile de asigurari 5. Administratiilor noncomerciale publice 6. Administratiile noncomerciale private 7. Strainatatea(ext sau restul lumii)

MENAJELE Menajele sau gospodariile constituite din grup de persoane care locuiesc impreuna(familii, grup de persoane care traiesc sub acelas acoperis:comunitati religioase etc)Functia lor principala este de consum de bunuri si servicii finale. Resursele sunt venituri din munca, venituri din propietate si venituri din transfer adica salarii, rente, dobanzi. Fluxurile monetare si materiale la nivelul menajelor in urma exercitarii functiei principale sunt de intrare si iesire. Fluxuri de intrare:

- Fluxurile de bunuri si servicii pentru consum furnizate de alti agenti economici - Fluxuri de venituri(salarii rente dobanzi)

Fluxurile de iesire: - Fluxurile de factori de productie, furnizati de catre alti agenti economici, munca - Fluxuri de cheltuieli pentru bunurile si serviciile finale si economisirea

Inteprinderile comerciale nonfinanciare Se refera la agentii economici ce au ca functie producerea de bunuri si servicii comerciale non financiare. Resursele soc. Nonfinanciare provin dinv anzarea bunurilor si serviciilor produse. Fluxuri: De intrare: Fluxuri de factori de productie, achizitionati de la alti agenti economici Fluxuri de venituri, realizate din vanzarea bunurilor si serviciilor De iesire: Fluxuri de cheltuieli ale intreprinderilor pentru remunerarea factorilor de productie atrasi de la alti agenti economici precum si alte cheltuieli. Fluxuri de bunuri si servicii vandute altor agenti economici. Institutiile financiare: Acest sector grupeaza unitatile institutionale a caror functie principala este finantarea altor agenti economici. Resursele institutiilor financiare sunt venituri provenite din exercitarea functiei de finantare dar si alte venituri pentru servicii furnizate altor agenti economici. Fluxuri de intrare monetare sunt: Depunerile banesti ale altor agenti economici Sumele ce reprezinta rambursarea imprumuturilor Dobanzile percepute pentru imprumuturile acordate Fluxurile de iesire: Creditele, imprumuturile acordate altor agenti economici. Sumele ce reprezinta restituirea depunerilor Dobanzile platite depunatorilor. Societatile de asigurari: Functie principala asigurarea, prin care riscurile individuale se transofrma in riscuri colective. Fluxrile de intrare il reprezinta incasarile provenite din primele de asigurare obligatorii sau voluntare platite de alti agenti economici. Fluxurile de iesire reprezinta plata despagubirilor in cadrul produceiri riscului asigurat. Administratiile noncomerciale publice Exercita functia de a produce servicii necomerciale pentru societate si membrii ei si de a redistribui venitul si bogatia nationala( de exemplu scolile, justitia,etc). Din taxe, impozite etc, se alcatuiesc fluxurile de intrari Fluxurile de iesiri (cheltuieli) sunt reprezentate de: Sumele alocate pentru acoperirea cheltuielilor necesare functionarii institutiilor publice, furnizoare de servicii pentru populatie Platile de transfer. Administratiile noncomerciale private. Functie principala este reprezentata de prestarea de servicii noncomerciale destinate anumitor agenti economici, de ex partidele politice, cluburile sportive etc. Fluxurile de intrari(resurse)provin din: Contributiile voluntare ale membrilor, venituri din propietati, etc Fluxurile de iesire sunt reperzentate de serviile prestate membrilor sai. Strainatatea: Reprezentata de toti agentii economici apartinand altor economii nationale sau cu care agentii economici interni intra in relatii economice. Ea influenteaza activitatea economica interna prin fluxuri de factori de productie, de bunuri si servicii de venituri si cheltuieli generate de:

- Activitatea desfasurata de agentii nationali in strainatate - Activitatea desfasurata de agentii straini pe teritoriul national Activitatile d eimport, export, acordarea primirea dde imprumuturi asigurari, turism, etc.

Fluxurile economice. Activitatile economice se refera la totalitatea operatiunilor ce urmaresc direct sa indirect satisfacerea nevoilor cu bunuri economice, clasificanduse astfel: Operatiunile asupra bunurilor si serviciilor care se refera la producerea si utilizarea bunurilor si serviciilor:productia, consumul, formatea capitalului etc Operatiuni de repartitie: Distribuirea si redistribuirea venitului din productie si din operatiunile efectuate cu restul lumii: salarii, impozite, subventii, Operatiuni financiare: crearea, colectarea si folosirea mijloacelor de finantare necesare economiei. Subiectii sunt agentii economici si obiectul il reprezinta bunurile economice, serviciile factorilor de productie si moneda. Fluxucl economic il reprezinta o masa de bunuri, servicii sau moneda in miscare. Exista doua tipuri:

1. Fluxuri reale: de bunuri si servicii; de factori de productie. 2. Fluxuri monetare: veniturile si cheltuielile agentilor economici.

Circuitul economic reprezinta ansamblul de fluxuri materiale si monetare generate de exercitarea functiilor de catre diferite categorii de agenti economici. Consumul, economisirea si investitiile Consumul Definit ca un proces de utilizare a bunurilor pentru satisfacerea nevoilor. Factorii determinanti ai nivelul si dinamicii consumului pot fi analizati ca factori obiectivi si factori subiectivi Factori obiectivi:

- nivelul si dinamica venitului - nivelul si modificarea perturilor

Daca consumul se mdofica intr-o proportie mai mica decat se modifica venitul, acest aspect al relatiei isi gaseste expresia inlegea psihologica fundamentala, a lui Keynes. Inclinatia medie spre consum exprima ponderea cheltuielilor de consum in venitul disponibil si se determina ca raport intre consum si venit. Inclinatia marginala spre consum reflecta cresterea consumului datorita cresterii cu o unitate a venitului. SE det ca raport intre modificarae consumului si modificarea venitului. Economisirea Partea necheltuita din venit poarta denumirea economisire Inclinatia medie spre economisire reflecta ponderea economisirii in venitul disponibil si se determina ca raport intre economisire si venitul disponibil. Inclinatia marginala spre economisire reflecta sportul economisirii la o crestere cu o unitate a venitului determinandu-se ca un raport intre sporul economisirii si sporul venitului Relatia dintre consum si economisire atrage urmatoarele concluzii:

- consumul si economisirea fac parte din venitul curent, modificandu-se odata cu venitul in acelas sens dar nu aceeas propotie - daca consumul e peste venit, la venituri scazute, se intra in zona de dezeconomisire, sau imprumut, iar daca este imprumut se poat

e intra in economisirile precedente sau se pot afecta cele viitoare - inclinatia medie spre consum e o marime subunitara pozitiva. In perioade scurte ea poate fi supraunitara

Investitiile reprezinta cheltuieli efectuate pentru cerearea de fonduri fixe pentru refacerea si completarea celui exisent dar si pentru dezvoltarea si perfectionarea sa.

Structura investitiilor:

a) Dupa efectul asupra stocului de capital - Investitiile de inlocuire - Investite neta b)Dupa desinatie: - investitii pentru afaceri - investitii imobiliare sau rezidentiale.. etc c)Din punct de vedere al propietarului - investitii private - investitii publice d)Din punct de vedere al tarilor de origine al capitalului investiti sau tara unde se realizeaza investitia - investitii interne - investitii externe Investitia de inlocuire are ca efect mentinerea stocului de capital fix existent. Investitia neta are ca efect sporirea stocului de capital tehinic adica sporirea celui de capital fix si de capital circulant. Investitia bruta urmareste formarea bruta de capital. Investitia neta se realizeaza pe baza utilizarii unei parti din venit, investitia bruta implica o sursa suplimentara, amortizarea capitalului fix. Investitiile pentru afaceri sunt pentru formarea stocului de capital fix. Multiplicatorul investitilor (k) arata cum se modifica veniturile ca urmare a cresterii ivnestitilor cu o unitate. Investiile in stocuri au in vedere activele circulante, adica sttocuri de materii prime si materiale, stoc de productie neterminata si stocuri de productie finita. Cuprinde 3 stagii: Stadiul 1 aprovizionarea Stadiul 2 productia se transforma bunurile in capital tehnic. Statiul 3 desfacerea produse finite, prin comercializare se recupereaza banii.

Investiile in stocuri sunt influentate de: volumul asteptat al vanzarilor, costul pastrarii stocurilor, rata dobanzii, psobilitatile de parovizionare ritmica. Investitiile rezidentiale cheltuieli pentru construirea de locuinte. Cererea de locuinte este data de stocul de locuinte solicitat la un momendat Oferta de locuinte este reprezentata de locuintele ce pot fi vandute la anumite val ale pretului. Cresterea si dezvoltarea economica Cresterea economica este un proces complex, definit prin efectele sale ca un proces de crestere a rezultatelor activitatilor din economia nationala per total si per locuitor Dezvoltarea economica exprima ansamblul transformarilor cantitativa struct si calitative ce survin in procesele economice, cercetarea stintiifica si tehnologiile de fabricatie, modul de gandire s i comportamentul oamenilor, etc. Subdezvoltarea economica a unei tari exprima o stare de saracie cronica, nivel scazut al ratei ocuparii, nivel ridicat al ratei somajului. Factorii cresterii economice pot fi abordati ca:

- Factorii dep roductie - Factorii determinanti ai cererii si ofertei

Factorul uman este un factor al cresterii economice, sub aspectul dimensiunii cantitative, presupunand luararea in considerare a populatiei ocupate, a ofertei de munca si dinamicii ocuparii populatiei active disponibile. Factorul material factor al cresterii economice prin resursele natruale atrase in circuitul economic si echipamentele de productie accumulate Factorul informational-tehnologic in relatie cu inovarea. Cresterea economica poate imbarca doua tipuri:

- Crestere extensiva aportul dimensiunii cantitativa a factorilor de productie la cresterea produsului este preponderent - Crestere intensiva preponderenta contributia dimensiunii calitative a factorilor la cresterea economica.

Fluctuatiile Activitatii Economice Ciclicitatea activitatii economice Fluctuatiile intamplatoare sunt determinate de factori aleatorii, evenimente neasteptate cum ar fii cataclisme natural , evenimente social-politice etcFluctuatiile sezoniere: influentate de variatia anotimpurilor, obicei si traditii, sarbatori religioase etcFluctuatiile ciclice reprezinta miscarea ondulatorie a activitatii economice dintr-o tara, fazele de expansiune alternand de la descrestere si stagnare.Unitatea de masura a timpului dpdv al evolutiei fazelor ciclice reprezinta ciclul economic Expansiunea se refera la cresterea productiei si veniturilor agentilor economici Recesiunea restrangerea nivelului productiei Apogelul punctul in care agentii economici lucreaza la capacitate maxima Depresiunea cererea agregata atinge un nivel scazut Tipurile ciclurilor economice Ciclul scurt se manifesta in interiorul ciclului decenal Ciclul decenal compararea cresterilor economice reale cu cresterile economice potentiale Ciclul secular analizarae unor serii de dte statistice cum ar fii preturile. Rata dobanzii, salarii, etc. Politici anticiclice Adoptarea unor masuri de atenuare si de reducere a efectelor negative si mentinerea unei stabilitat i economice. In faza de recesiune se aplica politica de relansare, stimuland investiile, consumul, creditul. Politicile anticiclice se grupaeza in doua mari categorii:

- Politici de influentare a cererii agregate - Politici de influentare a ofertei aggregate

Inflatia Dezechilibru macroeconomic, real, monetar, se caracterizeaza prin excedent de masa monetara in raport cu nevoia de bani in economie. Ea se manifesta prin:

- Cresterea generalizata a preturilor/Scaderea puteri de cumparare a banilor Ea poate fi masurata prin intermediul indicatorilor:

- Indicele preturilor bunurilor de consum/Indiciele preturilor de productie/Indicele general al preturilor/Deflatorul PIB Indeicele preturilor bunurilor de consum masoara evolutia preturilor la produsele necesare, ce sunt achizitionate de o gospodarie Indicele preturilor de productie- preturile materiilor prime, semifabricatelor si a produselor finite Deflatorul PIB evolutia niv mediu al bunurilor si serviciilor incluse in PIB Puterea de cumparare a banilor arata vol de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu cantitatea de bani existenta in economie la un nivel dat al preturilor Inflatia prin moneda sau inflatia monetara inseamna ca orice crestere a cantitati de bani peste productia reala, duce la cresterea preturilor. Inflatia prin cerere este evidenta atunci cand asistam la o presiune a cereri asupra ofertei de bunuri Inflatia prin costuri rezultatul cresterii continue a preturilor factorilor de productie Inflatia prin credit datorata expansiunii creditului pentru consum(vanzari in rate) Inflatia prin buget datorata existentei deficitului bugetar si modului de acoperire. Dezinflatia incetinire controlata a ratei de crestere a nivelului general de preturi Staglatia inflatia rapida si lipsa de crestere notabila a economiei Slumpflatia inflatia rapida, scadere a productiei pe de alta parte Inflatia anticipata inflatia asteptata in decursul unei perioade Inflatia neanticipata cea care a fost neanticipata. Curba Phillips erste expresia relatiei inverse intre variatia salariilor nominale si rata somajului. POLITICI SI MASURI DE REDUCERE A INFLATIEI Dupa obiectivele imediate se disting masuri de protectie a agentilor ec si a pop. Impotriva efectelor inflatiei - indexarea totala sau partioala a salariilor si a altor categorii de venituriMasuri si strategii antiinflationiste ce au scop reducerea si controlul inflatiei reducerea cererii pe baza scaderii masei monetare sau cresterea ofertei pe baza sporirii bunurilor si serviciilor. Reducererea cererii pe baza scaderii masei monetare se realizeaza prin majorarea taxelor si impozitelor, etc. Cresterea ofertei se bazeaza pe incurajarea productiei si innoirea structurii acesteia.

Dupa instrumentele folosite putem distinge: politica monetara antiinflationista, politica bugetara antiinflationista, politici struct antiinflationiste Dupa intensitatea si sensul procesului putem distinge: polidici de lupta cu crista inflationista,etc

2(capitolul 4)Oferta si cererea agregata. Echilibrul venitului national

Oferta agregata exprima cantitatea totala de bunuri si servici ce poate fi vanduta in cadrul unei economii intr-o perioada de timp determinata. Curba Ofertei globale exprima relatia dintre preturi si cantitati adica acele cantitati pe care sunt dispuse sa le produca si sa le vanda in functie de preturi Cererea agregata Reprezinta productia totala ce este solicitata intr-o economie, la un anumit nivel al preturilor, pe o perioada de timp. Factorii ce determina modificari ale cererii aggregate Cererea agregata creste sau scade in functie de modificarile ce intervin la nivelul general al preturilor Curba cererii agregata are o panta descrescatoare evidientiind faptul ca atunci cand preturile cresc, gospodariile vor cumpara mai putin, renuntand la piata interna si apeland la bunuri si servicii din import, acestea fiind relativ mai ieftine, iar producatorii vor reduce exporturile fapt ce va duce la scaderea exportului net Ea este influentata de rata dobanzii pentru ca exprima cererea de investitii. Cererea agregata se poate modifica in functie de schimbarea conditiilor pieptii, respectiv a conditiilor cererii.Iar factorii pot fi: previziunile agentilor economici(producatori si/sau comsumatori, politica economcia guvernamentala, conjuctura economica mondiala.) Interactiunea dintre cererea si oferta agregata. Se considera ca sistemul economic se afla in echilibru atunci cand cererea agregata este egala cu oferta agregata,. Acest echilibru intre cererea si oferta agregata determina nivelul general al preturilor si produsul national brut real Dinamica starii de echilibru se poate analiza din doua perspective majore a cererii respectiv a ofertei agregate:

1. Daca cererea agregata creste fata de nivelul de echilibru, oferta agregata ramanand nemodificata 2. Daca oferta agregata nu se modifica iar cererea agregata se reduce 3. Cererea agregata nu se modifica iar oferta agregata creste 4. Daca oferta agregata se reduce, la o cerere agregata data.

Natura cheltuielilor public si influenta lor asupra cererii globale Cheltuielile publice(guvernamentale reprezinta ansamblul cheltuielilor anuale ale guvernului. Destinatiile pot fii:

- In cadrul bugetului de stat(educatie, cultura arta, constructia de drumuri si cai ferate etc) - In cadrul bugetelor locale - In cadrul bugetului asigurarilor de stat

Comertul international reflecta totalitatea tranzactiilor de export si import Exportul reprezinta o vanzare de bunuri si sau servicii unui agent economic dintr-o alta tara in schimbul unei sume de bani cu circulatie pe piat a international Importul o reprezinta cumpararea de bunuri si servicii ---------------------- Toate operatiunile de comert sunt reprezentate in Balanta comerciala ce este caracterizata de un tablou economic, in care se inreg si compara sistematic valoarea totala pe grupe de marfuri a exportului si imprtului unuei tari, pe o per det de zile, de regula un an. Ea poate fi:

- Activa(excedentara) exportul depaseste importul - Deficitara(pasiva) exportul este depasit de import - Echilibrata(solidata) export = cu importul

Starea balantei exprima gradul de eficienta economica a tarii respective. Soldul balantei influenteaza cererea agregata prin componenta de export net. El reprezinta diferenta pozitiva dintre export si import Piata financiara Este piata in cadrul careia se efectueaza tranzactii cu titluri de valoarea sau active financiare intre emitentii si posesorii de titluri de valoare si detinatorii de titluri de valoare. ACTIUNI SI OBLIGATIUNI Titlurile financiare de valoare sunt inscrisuri emise inb azau nor legi, care dau celor de le detin dreptul de a incasa anula, un venit variabil sau fix. Actiunea este un titlu financiar care demonstreaza contributia celui ce o detine la un capital al unei societat i comerciale pe actiuniObligatiunile sunt titluri ce atesta angajarea unui imprumut pe un termen mediu sau lung, emitentul trebuind sa ramburseze intr-un timp determinat si sa plateasca detinatorului pe toata durata un venit ferm indiferent de evolutia sa economico financiara Piata monetara S-au utilizat mai multe active pe post de bani de-a lungul istoriei Bani de tip marfa (metale pretioase, cupru, alcool, tigari). Mijloc de schimb. Monedele metalice si banii de hartie Banii discretionati Banii instrument special avand forma si denumiri specifice de la o tara la alta. Rolul economic al banilor:

- Functia de masura a valorii valoarea bunurilor se exprima in bani, prin pret. - Functia de mijloc de schimb bunurile si serviciile sunt schimbate contra bani prin actul denumit vanzare. - Functia de mijloc de plata banii sunt instrument pentru stingerea unei obligatii de plata - Functia de rezerva de valoare existenta unei rezerva monetare, gata sa apara atunci cand este nevoie

Piata monetara este o piata cu concurenta imperfecta pe care se intalnesc cererea si oferta de moneda. Agentii economici sunt purtatorii cerere si oferta de moneda si intermediariiTranzactiile se efectueaza la un pret specific numit rata dobanzii. Obiectivul pietei monetare il constituie masa monetara si schimbul de lichiditati Obiectul cererii si ofertei de moneda este reprezentat de masa monetara Masa monetara si agregatele monetara Masa monetara totalitatea mijloacelor banesti aflate in circulatie intr-o anumita perioada de timp. Competenta masei monetare se evidentiaza cu indicatori numiti agregate monetare. Lichiditatea primara o au mijloacele cu care se pot stinge imediat obligatiunile de plata Lichiditatea secundara mijloacele care prin transformarea in lichiditati primare nu pierd din valoare, ex depozitele de economisire. Lichiditatile tertiale care se transforma in lichiditati primare si pot pierde din valoare. Viteza de circulatie a monedei reperzinta nr de tranzactii si plati pe care le mijloceste o unitate monetara. Cererea si oferta de moneda. Echilibrul pe piata monetara. Cererea de moneda reprezinta nevoia de bani generata de achizionarea de bunuri si servici, nevoia de stingere de obligatiuni. Factorii ce influenteaza cererea pentru tranzactii

- Marimea venitului si a averii - Volumul tranzactiilor - Factori indirecti

Oferta de moneda canitatea de moneda pusa la dispozitie prin sistemul bancar si este formata din nmerar si dep bancare. Purtatorii ofertei de munca sunt: bancile, trezoreria sau tezaurul, populatia etc. Principalii ofertati de moneda sunt bancile comerciale si banca centrala sau de emisiune. Sistemul financiar reprezinta toate institutiile ce indeplinesc functia de intermediere financiara,. Echilibrul cererii si ofertei de pe piata m onetara arata cantitatea de bani care poate fi obtinuta la rata de echilibru a dobanzii. Conditia este ca cererea de moneta sa fie egala cu oferta de moneda.

Piata muncii(cap 8) Piata muncii spatiul economic de confruntare libera a detinatorilor de capital(cumparatori) si a posesorilor capacitatii de munca(vanzatori), unde, prin mecanisme specifice, cererea si oferta de munca se echilibreaza.Agentii economici de pe piata muncii sunt: Ofertantii vanzatorii, cei ce ofera munca si competenta lor la un anumit pret Cumparatorii care au nevoie de munca si sunt dispusi sa plateasca salariul(pret specific) Intermediarii se intalnesc cu cei care au nevoie de un loc de munca, si sunt remunerati pentru serviciile lor de intermediari. Functiile pietei muncii

- Alocarea eficienta a resurselor de munca repartizarea pe profesii, ramuri etc - Realizarea echilibrului dintre necesitatile de resurse de munca ale economiei si posibilitatile pentru acoperirea lor - Unirea si combinarea fortei de munca cu mij de productie - Influenta asupra formarii si repartizarii veniturilor - Contribuie la asigurarea climatului de munca si de protectie sociala

Particularitati: - Este rigida deci sensibila si fragila - Piata organizata si reglementata - Piata imperfecta

Este rezultatul urmatorilor factori - Extinderea sistemului de reglementari si legi - Organizarea agentilor economici - Extinderea sistemului de negocieri - Elaborarea de politici de ocupare - Statul

MECANISMUL DE FUNCTIONARE AL PIETEI MUNCII Componentele traditionale ale sistemului pietei muncii sunt cererea si oferta de munca CEREREA DE MUNCA Conditia generala ca nevoia de munca sa se transforme in cerere de munca este recompensarea prin salariu Cererea de munca se defineste ca volum total de munca salariala necesara activitatilor economice dintr-o tara Cererea de munca se exprima prin numarul locurilor de munca ce produc bunuri si sunt prestatoare de service Cererea de munca DEPINDE de :

- Productivitatea marginala a muncii - Conditiile generale ale activitatii economice

OFERTA DE MUNCA Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe baza disponibilitatilor de munca, reprezentate prin volumul de munca depus de populatia apta intr-o perioada det de timp. Nu toate resursele formeaza obiectul ofertei, ci doar oferta de munca salarizata. Oferta de munca reprezinta munca ce poate fi depusa in contitii salariale. Particularitati:

- Mobilitate spatiala si profesionala relativ redusa - Formarea ofertei de munca necesita timp indelungat (populatia trebuie sa atinga varsta legala) - Prestabilitatea ridigata, rigiditate a ofertei - Nu se subordoneaza legilor pietei ci si a legilor demografice

ECHILIBRUL PIETEI MUNCII E reprezentat de echilibrul raportului dintre cererea si oferta de munca Se abordeaza prin:

- Echilibrul functional cresterea productivitatii in conditiile strict det de productie - Echilibrul structural distribuirea fortei de munca pe sectoare, ramuri etc - Echilibrul intern conditionat de nivelul productiei si al productivitatii

SEGMENTAREA PIETII MUNCII 1- Piata primara angajamente oferite de firma mari / sindicate, locuri stabile 2- Piata secundata locuri de mucna slab platite, instabile.

Segmentele reale se analizeaza prin mai multe criterii: Economia de centru cuprinde sectorul cu inteprinderi mari, cu pozitie de monopol sau oligopol Economia periferica cuprinde inteprinderile mici si mijlocii, cu concurenta puternica, multa munca, profit si profitabilitate scazuta. Economia clandestina(subterana) forme de activitati neoficiale, adesea ilegale. Multe firme adopta o strategie propie, pentru a maximiza profitul si flexibilizarea ofertei, bazandu-se pe segmentarea pietei muncii:

- Strategia de diferentiere a personalului cei in care s-a investit pentru formarea profesionala sunt tinut i in intreprindere indiferent de circumstante, ceilalti fiind conciediati in functie de variatia volumului de activitate. Strategiile de ocupare tind spre mentinerea sau extinderea segmentului secundar al pietei muncii pt ca asigura un grad de adaptabilitate al inteprinderii la diferite variatii ale conjucturii.

Strategii politice de ocupare a fortei de munc- - Implementarea de initiative stimulente si avantaje - Crearea unor politici publice ce vor atrage forta mai mare de munca

Obiectivul principal al politicii de ocupare a devenit cresterea calitativa si cantitativa a ocuparii.

Somajul dezechilibru al pietei muncii Somajul o forma de subocupare, manifestare de inactivitate, cuprinzand persoane ce cer de lucru in schimbul unui salariu normal sau chiar mai mic, insa cerintele nu pot fi indeplinita pentru fiecare individ in parte. Somajul poate fi:

- Voluntar reprezinta refuzul purtatorului fortei de munca de a accepta sa munceasca chiar daca exista locuri de munca. - Involuntar reperzentat de persoanele neocupate care desi sunt dispuse lucreze chiar pe un salariu real mai mic,

nu o pot face datorita locurilor de munca inexistente. Apare cand se inregistreaza o scadere globala a cererii de munca. Criterii dupa originea somajului

- Somajul conjuctural sau ciclic se formeazai n perioadele de criza economica - Somajul structural datorat schimbarlor i in structura economica - Somaj tehnologic datorat prin schimbarea tehnologiilor vechi cu altele noi - Somaj sezionar schimbarilor de sezon - Frictional atunci cand iti cauti un loc de munca

B.Criteri dupa nivelul intensitatii - deghizat in tari slab dezvoltate, caracterizat prin salarii slabe - somaj total si somaj partial reducerea de ore si zil e lucrate Caracterizarea somajului se face prin:

- Nivelul somajului marile absoluta sau relativa - Intensitatea somajului total sau partial - Durata timpul de la pierderea locului de munca si reluarea activitatii - Structura pe categorii de varsta etc.

Nivelul somajului raportul celor care nu au de lucru si cei care vor COSTURI ECONOMICE SI SOCIALE ALE SOMAJULUI Costul somajului contributia societatii si renuntarile pe care trebuie sa le accepte populatia ca urmare a existentei somajului Costul financiar cresterea sarcinilor fiscale, pe care le provoaca existenta somajului. Costurile economice apare in urma diminuarii cereri adresata unor sectoare. Costul social al somajului reprezinta efortul pe care il suporta economia si societatea afectata de acest fenomen Costul social partea incalculabila, cu implicatii pe termen scurt si termen lung, cu reclectari diverse. Costuri directe varsaminte financiare in fondul destinat protectiei sociale a somerilor Costuri indirecte diminuarea prouctiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieeze intreaga populatiei. Politici si masuri de reducere a somajului

- Politici pasive gasesc solutii pentru angajarea excedentului de resurse de munca - Politici active de ocupare masuri prin care se urmareste sporirea nivelului ocuparii.