cUPRINSUL PREFA.........................................................................................................3INDICAII GENERALE REFERITOARE LA NDEPLINIREA PROIECTULUI DE AN .............................................................................................................41. CALCULUL DE TRACIUNE AL AUTOMOBILULUI..............................51.1. Determinarea masei automobilului.........................................................51.2. Alegerea roilor pentru automobil..........................................................61.3. Determinarea puterii motorului i construirea caracteristicii de viteze...71.4. Determinarea raportului de transmisie a vitezei principale........................101.5. Determinarea raportului de transmisie al primei trepte din cutia de viteze..111.6. Determinarea numrului de trepte i a raporturilor de transmisie ale cutiei de viteze..................................................................................................................122. CONSTRUIREA CARACTERISTICII DINAMICE A AUTOMOBILULUI...132.1. Determinarea factorului dinamic.................................................................132.2. Dependena factorului dinamic de vitez la diferite transmisii poart denumirea de caracteristic dinamic a automobilului.........................................16ANEXA..................................................................................................................173. CALCULAREA CARACTERISTICII DINAMICE A AUTOMOBILULUI LA COMPIUTER...................................................................................................18Concluzie ...............................................................................................22

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................23

PREFA

Scopul temei de proiectare este de a consolida i sistematiza cunotinele studenilor la disciplina Bazele teoretice ale automobilelor, a contribui la nsuirea mai profund a acestui compartiment foarte important Calculul de traciune i dinamic al automobilului, care reprezint materialul iniial pentru calcularea productivitii i economicitii automobilulului.Scopul folosirii computerului la realizarea proiectului de curs contribuie la realizarea a dou cerine eseniale: reducerea timpului de efectuare a calculelor i nsuirea mai profund a esenei celor studiate.Realizarea acestor cerine are cteva etape:1. Studierea particularitilor constructive ai parametrilor automobilului prototip.2. Argumentarea i determinarea parametrilor principali i definitivarea tabelelor cu datele iniiale pentru calculul la computer.3. Familiarizarea cu programul de soluionare a sarcinilor la computer.4. Analiza rezultatelor soluionrii sarcinilor i a parametrilor automobilului calculat n comparaie cu cei ai prototipului.

INDICAII GENERALE REFERITOARE LA NDEPLINIREA PROIECTULUI DE AN

Privind realizarea proiectului de an fiecare student primete o sarcin individual de la lectorul - conductor, argumenteaz datele iniiale pentru calculul la computer, folosind ndrumarul metodic pentru realizarea lucrrii, instruciunile i caracteristica tehnic a automobilului prototip, precum i alte materiale informative.Lectorul verific obinerea datelor iniiale pe toate etapele realizrii lucrrii i semneaz permisiunea de introducere a acestor date n programa din computer. Dup obinerea datelor calculate studentul descifreaz parametrii, i include n tabel, alege scara de lucru i construiete pe hrtie milimetric de formatul de A1 diagramele necesare.Nota explicativ se ndeplinete pe coli trasate cu cmp din toate prile de formatul A4 (210x297) n corespundere cu STAS. Fia titular se formeaz dup cerinele generale de ndeplinire a lucrrilor individuale n instituiile de nvmnt superior.Dup analiza rezultatelor obinute pentru compartimentul corespunztor studentul face urmtoarele concluzii, comparnd cu automobilul prototip.

1.Calculul de tractiune al automobiluluiSarcina calcului de tractiune consta in determinarea parametrilor principali ai automobilului: masa automobilului, dimensiunile rotilor, puterile si caracteristicile motorului, numarul de trepte al cutiei de viteze si rapoartele de transmisie.1.1 Determinarea masei automobiluluiMasa automobilului influienteaza in mare masura asupra dinamicii de tractiune si asupra economicitatii ei termice. Masa complecta al automobilului este alcatuita din masa proprie si masa incarcaturii nominale utile (tonajul): ,kg (1.1)

Masa complecta al automobilului este formata din masa constructiva, masa uleiului, combustibilului, lichidului de racire, garniturii de scule, rotii de rezerva si a utilajului suplimentare.In incarcatura automobilelor usoare intra masa pasagerilor impreuna cu cea a soferului si masa bagajului. Masa autocamioanelor este formata din incarcatura nominala utila, masa soferului si cea a pasagerilor din cabina. Masa soferului si a fiecarui pasager se ia drept 75 kg. La calcule masa proprie a automobilului se afla in functie de incarcatura utila: (1.2)

Unde: reprezinta masa proprie a automobilului, kg Q incarcatura utila (tonajul), kg - coeficientul de incarcare al automobilului.Coeficientul de incarcare al automobilului se ia in corespundere cu destinatia automobilului, tonajului, numarul de punti conducatoare, starea si solicitarea drumurilor. In calcule se determina dupa tonajul si masa automobilului-prototip. -Pentru autocamioane de menire generala (formula rotilor 4x2) = 0.9 1.2, - Pentru autocamioanele cu accesibilitatea sporita (formula rotilor 4x4 sau 6x6) = 0.5 0.8, -Pentru automobilele usoare = 0.25 0.40. Sporirea coeficientului de incarcare al automobilului se asigura prin elaborarea minutioasa a constructiei lui, prin utilizarea pe larg a aleajelor usoare si prin cultura de productie.

1.2 Alegerea rotilor pentru automobilRepartizarea masei intregi a automobilului pe axe se determina de coordonata longitudinala a centrului de greutate. La automobilele usoare, precum si la cele grele, daca ele nu sunt incarcate, masa se repartizeaza uniform pe axe. In cazul cind ele sunt incarcate, iar incarcatura este repartizata pe platforma caroseriei, pe rotile din spate revine circa 60-65% din masa totala a automobilului.La automobilele cu 3 axe repartizarea uniforma a sarcinilor intre roti depinde si de sistemul de suspensie a rotilor din spate si medii pe cadrul automobilului. La o suspensie obisnuita a puntilor automobilul cu 3 axe poate fi conceput ca un automobil cu 2 axe, baza longitudinala a carui este egala cu distanta dintre axa rotilor din fata si axa de rulare a caruciorului din spate. Gasind impingerea normala asupra caruciorului, putem ulterior sa repartizam pe rotile puntilor media si din spate, pornid de la conditiile echilibrului caruciorului fata de axul lui de rulare (a desena schema automobilului prototip,a inscrie valorile pentru a,L,G).La rularea automobilului are loc o redistribuire a incarcaturii(sarcinii) intre rotile din fata si din spate, sarcina pe rotile conducatoare se mareste aproximativ cu 15-20% fata de cea statica.Anvelopele se aleg in functie de sarcina maxima ce revine pe o roata in timpul rularii automobilului. Dat fiind faptul ca dimensiunile rotilor din spate sunt egale cu cele ale rotilor din fata, trebuie sa ne orietam asupra rotilor ce ia asupra sa sarcina maxima.Diametrul exterior al discului rotii d si inaltimea profilului b pot fi determinate dupa raza nominala a rotii aflate in stare libera:+b ,m Sub influienta sarcinei ce revine pe roata anvelopei este supusa deformarii. Valoarea deformarii depinde de sarcina ce actioneaza asupra ei, rigiditatea radiala a anvelopei, precum si de duritatea suprafetei de reazem.Raza dinamica a rotii ( ) se calculeaza din relatia(in cazul cind dimensiunile anvelopelor urmeza sa se indice in inci): (1.3) La indicarea dimensiunilor anvelopelor in mm: , m (1.4) In care : k-reprezinta coeficientul deformarii radiale a anvelopelor. -Pentru anvelopele standardizate si cu profilul lat coeficientul se ia drept 0,10 0.16;- Pentru anvelopele cu arc sau cu rola 0.2 0.3.1.3 Determinarea puterii motorului si construirea caracteristicii de vitezePentru construirea caracteristicii de viteze a motorului calculele necesare se fac in urmatoarea ordine:1.3.1 Puterea motorului, corespunzatoare vitezei maxime de rulare a automobilului la transmisia intii se determina cu ajutorul relatiei: kw (1.5)

Unde: G=Mg- reprezinta greutatea totala a automobilului, N; - coeficientul de rezistenta a drumului la viteza maxima a automobilului; - viteza maxima de deplasare a automobilului, m/s; - forta de rezistenta a aerului la rularea automobilului cu viteza maxima, N; - randamentul mecanic al transmisiei. - reprezinta fluxul de putere necesar la invingerea obstacolelor (depasire,rampa,etc.)-Pentru autocamioane fluxul de putere necesar la invingerea obstacolelor =(0,450,48);-Pentru autoturizme fluxul de putere necesar la invingerea obstacolelor =(0,450,48);

Coeficientul de rezistenta al drumului () la rularea automobilului pe sosele se ia in limitele 0.20 - 0.25. Pentru automobilele destinate lucrarilor in localitatile rurale = 0.035 0.045.Viteza maxima de rulare a automobilului (de regula, se prescrie, insa poate si sa fie aleasa in functie de conditiile de lucru, menirea automobilului si realizariile obtinute in domeniul constructiei de automobile.Rezistenta aerului ( la viteza maxima de rulare se calculeza dupa formula: , [N] (1.6)=0.172.33=114,7 ,N

Unde: reprezinta coeficientul de circumferinta (aerodinamic),N aria suprafetei frontale a automobilului, Aria suprafetei frontale () a automobilului se determina din urmatoarea expresie:=HB,

=1.38 1.692=2.33,

Randamentul mecanic al transmisiei (se calculeaza dupa expresia:

(1.7)

Unde: reprezinta randamentul perechilor de pinioni cilindrici, aflati in angrenaj. Pentru calcule se iau drept 0,98; - randamentul perechilor de pinioni conici, aflati in angrenaj. Pentru calcule se iau drept 0,97.Exponentii m=1 si n=3Numarul perechilor de pinioni angrenati se iau din transmisia superioara a automobilului prototip. Pentru aceasta a desena schema transmisibila a automobilului prototip si a indica cuplurile angrenate.Randamentul mecanic al transmisiei, in conditiile tehnice recomandate pentru temperaturile uleiurilor din mecanisme, se afla in limitele 0,85 0,95 ( valorile minime se refera la automobilele cu transmisii principale duble si in unghi cu melc). La transmisiile hidromecanice si electrice = 0,8 0,9.

1.3.2. Turatia arborelui motorului corespunzatoare vitezei maxime a automobilului se determina din relatia:

(1.8) Unde: reprezinta viteza maxima a automobilului pe plan orizontal; coeficientul de turatie al motorului.La automobilele existente coeficientul de turatie al motorului se sfla in urmatoarele limite: - Pentru autoturisme = 100 125; - Pentru autocamioane: = 125 160 (cu motor cu aprindere prin scinteie) = 100 125 ( cu motor Diesel)

1.3.3 Puterea maxima a motorului ( ) se calculeaza dupa formula: (1.9)

Unde: reprezinta raportul dintre turatia motorului la viteza maxima de rulare a automobilului ( ) si turatia corespunzatoare puterii maxime ( ).Pentru calcule se ia a = 1,10 1,25 ( valorile maxime se refera la limuzine, cele minime la autocamioane).Valorile coeficientilor si din ecuatia caracteristicii exterioare de viteza se iau din tabelul 1.1. Tabelul 1.1

CoeficientiiMotoarele

cu aprindere prin scinteieDiesel

C11,00,7

C21,01,3

1.3.4. Turatia arborelui motorului, corespunzatoare puterii maxime, se determina din relatia:

De unde: (1.10) 1.3.5. Celelalte puncte ale curbei de putere a caracteristicii de viteza se cauta dupa formula empirica: [kW] (1.11) Valorile pentru se iau arbitrar peste un anumit interval de turatii ale arborelui cotit al motorului ( bunaoara 500, 1000, 1250 s.a.m.d.) insa in asa fel ca numarul de puncte sa nu fie mai mic de 7.

1.3.6. Curba momentului de torsiune se construieste din curba puterii efective. Pentru fiecare punct al unei turatii anumite momentul de torsiune se determina din relatia: , [Nm] (1.12) Nm Nm Nm Nm Nm Nm Nm

Datele obtinute prin calcul se include in tabelul 1.2.si cu ajutorul lor de construit graficele caracteristicii de viteza a motorului. Tabelul 1.2Valorile lui

Parametrii0.20.40.60.70.80.91.0

11.8527.1544.126176.0287.4193.39

452.88518.66561.91582.64580.83556.51509.65

Punctul sting extreme al caracteristicii se fixeaza dupa turatia nominal admisa a arborelui motorului. -Pentru motoarele cu carburetor ea este egala cu 500 500 , -Pentru motoarele Diesel 700 800 .1.4. Determinarea raportului de transmisie a vitezei principaleRaportul de transmisie al vitezei principale se calculeaza cu ajutorul formulei: (1.13)

Inlocuind raportul cu coeficientul de turatie scriem:

Pentru automobilele cu capacitate de trecere sporita si pentru pentru cele destinate lucrarilor agricole, in scopul imbunatatirii calitatilor lor dinamice, raportul de transmisie se ridica cu 10 20% fata de cele ale modelelor de automobile de uz general.Instalind pe automobil transmisia hidrodinamica, raportul de transmisie se selecteaza la o valoare cu 5 10% mai mica decit a celei utilizate la instalarea pe automobilul dat a cutiei de transmisie mecanice.

1.5. Determinarea raportului de trnsmisie al primei trepte din cutia de vitezeRaportul de transmisie al primei trepte din cutia de viteze se calculeza cu ajutorul relatiei: (1.14)

Unde: reprezinta coeficientul maxim de rezistenta a drumului. Valoarea lui se prescrie in conditii tehnice in cadrul proiectarii. -Pentru automobilele de uz general pentru prima transmisie este egal cu 0,25 0,35 (valorile mai mici se refera la automobilele usoare, iar cele mai mari pentru autocamioane si autobuse). -Pentru automobilele cu capacitate de trecere sporita aceasta valoare se sfla in limitele (0,5 0,70); - momentul de torsiune maxim la Nm, luat din caracteristica de viteza; - raza dinamica a rotii, m.Determinind astfel raportul de transmisie se cere a verifica daca nu se produce la aceasta valoare a lui patinarea rotilor automobilului. Ca patinarea sa fie exclusa, ca forta motoare maxima trasa spre rotile conducatoare ( forta motoare de tractiune de la motor) sa fie egala sau mai mica de forta motoare maxima a tractiunii pe aderenta rotilor conducatoare cu solul: (1.15)Se stie ca: ,N (1.16) P= ,N (1.17) P=0.8 0.75 15450=8652 ,NUnde: -coeficientul este egal cu 0.8 - reprezinta coeficientul de sarcina a rotilor conducatoare ale automobilului, care indica ce parte a masei automobilului revine pe rotile conducatoare in timpul deplasarii.- Pentru automobilele cu formula rotilor 4 x 4 sau 6 x 6 coeficientul se ia drept 1,- Pentru automobilele cu formula rotilor 4 x 2 sau 6 x 4 0,70 0,75.Din expresiile 1,16 si 1.17 deducem: , (1.18)

Indicam raportul =.Impartind ecuatia 1.14 la relatia 1.18, deducem ca = , (1.19) v=Daca -rezulta ca aderenta este asigurata;Daca - rezulta ca aderenta nu este asigurata.Daca aderenta nu este asigurata este necesar de a repeta calculele, modificind in formula 1.19. Calitatile de aderenta ale automobilului pot fi ameliorate pe calea repartizarii optime a masei pe axe, dotarii automobilelor cu roti conducatoare, care sa aiba calitati bune de aderenta si pe calea altor masuri.

1.6. Determinarea numarului de trepte si a raporturilor de transmisie ale cutiei de viteze Numarul de trepte si raporturile de transmisie determina capacitatea automobilului de a infrunta pantele, de a-si spori viteza de start si a rula cu diferite viteze in conditiile date. Sporirea numarului de trepte, pe de o parte, imbunatateste calitatile de tractiune ale automobilului si viteza de start, de alta parte, sporirea excesiva a numarului de trepte complica cutia de viteze si ingreuiaza folosirea ei. In prezent pentru autoturisme se utilizeaza cutii de viteze cu 5 trepte si cu 6 trepte de exemplu:(,Audi , ,,Toyota , ,,BMW , ,,Mercedes-Benz , ,,Opel , ,,Wolksvagen ,etc.). Pe autocamionae se instaleaza cutii de viteze cu 5 trepte si cu 6 trepte (la ,,ZIL, ,,MAZ, ,,KamAZ , ,,SCANIA , ,,Renault , ,,MAN , ,,DAF , etc.) in care ultima viteza este accelerata ,avind un raport de transmisie egal cu 0.7-0.8, unde viteza a cincea,a sasea sunt directe.Pe autocamioane cu capacitate de trecere sporita ,in afara de cutie de viteza se instaleaza si cutie de distributie cu raporturi de transmisie de 1.0-2.5(,,ZIL-130, ,,MAZ, ,,Ural-375, ,,UAZ-452D,etc.)Automobilele destinate lucrarilor agricole trebuie sa dispuna de un numar mai mare de viteze decit masinile ce lucreaza in bune conditii rutiere. Structura vitezelor se determina dupa progresia geometrica.Pentru determinarea raporturilor de transmisie ale cutiei de viteze se calcileaza numitorul progresiei geometrice dupa formula: , (1.20)

Unde: n- reprezinta numarul de trepte ale cutiei, inclusiv cea directa ( fara a lua in consideratie viteza de accelerare); - raportul de transmisie al cutiei de viteze la prima treapta.Cunoscind valoarea lui si numitorul progresiei geometrice q, raporturile de transmisie ale treptelor urmatoare se calculeaza din expresiile:

(1.21)

=1.27;

Pentru automobilele produse din CSI se afla in limitile 0.55-0.65

2.Construirea caracteristicii dinamice a automobilului2.1. Determinarea factorului dinamicFora motoare de traciune pe roile conductoare n timpul rulrii automobilului se consum pentru nlturarea forelor exterioare ale rezistenei: la rularea , aerului i ineriei : , [kN] (2.1)Semnul plus naintea forei corespunde rulrii la ridicare, iar semnul minus la coborre. Semnul plus naintea forei corespunde micrii accelerate, iar semnul minus ncetinire.n teoria automobilelor se admite ca suma forelor de rezisten la rulare i de rezisten, a pantei s fie nlocuite cu o for comun rezistena sumar a drumului: , [kN]Astfel formula 2.1 poate avea urmtoarea form:

n forma desfurat formula 2.2 se nscrie n felul urmtor:

Unde: G -este greutatea total a automobilului, kN; coeficientul de rezisten a drumului; - coeficientul de eviden a maselor rotative; j accelerarea automobilului, m; ka coeficientul de circumfluien, .Transfernd fora de rezisten a areului (Fa =kaAfv2) din partea dreapt n partea stng a ecuaiei, obinem:

Diferena reprezint fora de traciune excesiv, care poate fi folosit pentru nlturarea rezistenei drumului i sporirea vitezei de rulare a automobilului. ns aceast valoare este caracteristic numai unei anumite clase de automobile. Ea nu poate fi folosit pentru aprecierea comparativ a calitilor dinamice ale diferitelor clase de automobile.Pentru aprecierea calitilor de traciune ale automobilelor academicianul E. A. Ciudacov a propus factorul dinamic D, care exprim raportul dintre fora de traciune excesiv i greutatea total a automobilului:

Fiind un parametru adimensional, factorul dinamic d posibilitatea de a face caracteristica comparativ a calitilor dinamice ( la capacitatea de trecere pentru diferite condiii rutiere) ale automobilelor cu indici de mas i constructivi diferii.

2.2. Dependena factorului dinamic de vitez la diferite transmisii poart denumirea de caracteristic dinamic a automobiluluin graficul 2.1. este reprezentat caracteristica dinamic a automobilului cu cutie de viteze cu cinci trepte. Numrul transmisiilor snt indicate cu cifre romane. Pe axa orizontal (absciselor) snt depuse vitezele automobilului pe axa vertical valorile factorului dinamic D.Din partea stng curbele snt limitate de turaia stabil minim a arborelui motorului, iar din dreapta de turaia maxim admisibil a arborelui motorului. Punctele de ncovoiere a curbelor corespund lucrului motorului la momentul de torsiune maxim.Factorul dinamic maxim pentru prima transmisie la automobilele moderne variaz n limitele 0,25 0,35.Automobilele cu capacitate de trecere sporit, dotate cu cutii de viteze suplimentare, au factori dinamici maximi mai nali ce ating 0,5 0,8.Datele iniiale pentru construirea caracteristicii dinamice a automobilului la toate transmisiile se nfptuiesc dup formulele cunoscute (tabelul 2.1). Valorile pentru i nu se adopt dup caracteristica de vitez (tabelul 1.1).Pe baza datelor obinute se construiete caracteristica dinamic. Modelul caracteristicii dinamice este prezentat n tabelul 2.1.La sfritul memoriului explicativ se prezint indicii de baz ai caracteristicii dinamice pentru automobilul cuplat sau ai automobilului prototip.Se face analiza datelor privind calitile de putere, de traciune, dinamice i economice n comparaie cu cele ale prototipului

Datele iniiale pentru calcularea i construirea caracteristicii dinamice a automobiluluiSimbolurile

Grupul de dateNr. de ord.Denumireain indic. metod.la KEValorile

123456

1Numarul de treptenN5

2Raporturile de transmisie ale cutie de viteze:primaiK1

I1

2.28

13a douaiK2

I2

2.03

4a treiaiK3I31.80

5a patraiK4I41.60

6a cinceaiK5I51.42

1Puterea maxim a motorului , KwNe maxN2127

2Turaia maximal a arborelui cotit al motorului, nH

H

2250

3Raza roilor ( dinamic ), mrKO0.194

4Raportul transmisiei principalei0I2.32

5Randamentul transmisieitrL0.894

1Coeficienul de circumfluien, N*s2*m-4kK0.16

32Aria suprafeei frontale a automobilului, m2

F

F

2.53

3Masa complet a automobilului, kg

m

G

1824

4Coeficientul de rezisten a drumului

T

0.2

Tabelul 3.1

3. CALCULAREA CARACTERISTICII DINAMICE A AUTOMOBILULUI LA COMPIUTERCalcularea datelor pentru construirea caracteristicii de vitez a motorului se face n baza programei computerizate dup determinarea puterii maxime a motorului Pe max cu ajutorul formulei (1.11).Puterea (curent) a motorului se determin dup formula:

Unde: se modific de la 0,2 pna la 1,0 peste intervalul de integrare 0,05; - reprzint valoarea curent a turaiei arborelui motorului;

- valoarea turaiei arborelui cotit al motorului la puterea maxim.Momentul de torsiune al motorului se determin din relaia (1.12):

Calcularea datelor pentru construirea caracteristicii dinamice se face la computer dup formulele: Viteza de rulare: Fora motoare de traciune:

Fora de rezisten a aerului:

Factorul dinamic al automobilului:

Datele iniiale pentru calcularea caracteristicii dinamice al automobilului cu ajutorul computerului se inscriu n tabelul 3.1 al suplimentului n care sunt date i toate simbolurile. Construirea caracteristicii dinamice este similar cu metoda obinuit.

NUMELE STUDENTULUI Bujor Ivan an. 3, gr. 4 145 2400 2.25 0.894 0.2 2.38 2080 0.25 INTRODUCETI ITRANSMISIA 1 I= 2.37 A V P1 P2 D0.2 1.694425 13980.99 1.366632 0.6851142 0.25 2.118031 14626.85 2.135363 0.7167289 0.3 2.541637 15196.72 3.074923 0.7446114 0.35 2.965244 15690.62 4.185311 0.7687618 0.4 3.38885 16108.53 5.466529 0.7891799 0.45 3.812456 16450.45 6.918576 0.8058659 0.5000001 4.236063 16716.39 8.541452 0.8188197 0.5500001 4.659669 16906.35 10.33516 0.8280413 0.6000001 5.083275 17020.33 12.29969 0.8335307 0.6500001 5.506881 17058.32 14.43505 0.835288 0.7000001 5.930488 17020.33 16.74125 0.833313 0.7500001 6.354094 16906.35 19.21827 0.827606 0.8000001 6.7777 16716.39 21.86612 0.8181666 0.8500001 7.201307 16450.45 24.6848 0.8049952 0.9000002 7.624913 16108.52 27.67431 0.7880914 0.9500002 8.048519 15690.61 30.83464 0.7674556 1 8.472125 15196.72 34.16581 0.7430876

INTRODUCETI ITRANSMISIA 2 I= 2.11 A V P1 P2 D0.2 1.903216 12447.21 1.724183 0.6099291 0.25 2.379021 13022.21 2.694036 0.6380615 0.3 2.854825 13529.57 3.879412 0.6628681 0.35 3.330629 13969.28 5.280311 0.6843489 0.4 3.806433 14341.35 6.896734 0.7025037 0.45 4.282238 14645.76 8.728679 0.7173328 0.5000001 4.758042 14882.53 10.77615 0.7288359 0.5500001 5.233846 15051.65 13.03914 0.7370133 0.6000001 5.709651 15153.12 15.51765 0.7418647 0.6500001 6.185454 15186.94 18.21169 0.7433904 0.7000001 6.661259 15153.12 21.12125 0.7415901 0.7500001 7.137063 15051.65 24.24633 0.736464 0.8000001 7.612867 14882.53 27.58694 0.728012 0.8500001 8.088672 14645.76 31.14307 0.7162342 0.9000002 8.564476 14341.34 34.91472 0.7011305 0.9500002 9.04028 13969.28 38.9019 0.682701 1 9.516084 13529.57 43.10459 0.6609457

INTRODUCETI ITRANSMISIA 3 I= 1.87 A V P1 P2 D0.2 2.14748 11031.41 2.195154 0.5405206 0.25 2.684349 11541.01 3.429928 0.5654348 0.3 3.221219 11990.66 4.939097 0.5873973 0.35 3.758089 12380.36 6.722661 0.6064082 0.4 4.29496 12710.1 8.780619 0.6224673 0.45 4.83183 12979.89 11.11297 0.6355749 0.5000001 5.3687 13189.73 13.71972 0.6457309 0.5500001 5.90557 13339.61 16.60086 0.6529352 0.6000001 6.442439 13429.54 19.75639 0.6571878 0.6500001 6.979309 13459.52 23.18632 0.6584888 0.7000001 7.516179 13429.54 26.89064 0.6568381 0.7500001 8.053049 13339.61 30.86936 0.6522359 0.8000001 8.589919 13189.73 35.12247 0.6446819 0.8500001 9.126789 12979.89 39.64998 0.6341763 0.9000002 9.663659 12710.1 44.45189 0.6207191 0.9500002 10.20053 12380.36 49.52818 0.6043103 1 10.7374 11990.66 54.87887 0.5849497 INTRODUCETI ITRANSMISIA 4 I= 1.66 A V P1 P2 D0.2 2.419149 9792.589 2.785686 0.4797794 0.25 3.023936 10244.96 4.352633 0.5018727 0.3 3.628723 10644.12 6.267793 0.5213405 0.35 4.23351 10990.05 8.531163 0.5381832 0.4 4.838298 11282.76 11.14275 0.5524005 0.45 5.443085 11522.26 14.10254 0.5639926 0.5000001 6.047872 11708.53 17.41054 0.5729592 0.5500001 6.652659 11841.58 21.06675 0.5793007 0.6000001 7.257447 11921.41 25.07117 0.5830167 0.6500001 7.862234 11948.02 29.42381 0.5841076 0.7000001 8.467021 11921.41 34.12465 0.582573 0.7500001 9.071809 11841.58 39.17371 0.5784133 0.8000001 9.676596 11708.53 44.57098 0.5716281 0.8500001 10.28138 11522.26 50.31646 0.5622177 0.9000002 10.88617 11282.76 56.41015 0.5501819 0.9500002 11.49096 10990.05 62.85205 0.5355209 1 12.09574 10644.12 69.64215 0.5182347

INTRODUCETI ITRANSMISIA 5 I= 1.48 A V P1 P2 D0.2 2.713369 8730.742 3.50449 0.4277051 0.25 3.391712 9134.064 5.475766 0.4473746 0.3 4.070054 9489.938 7.885102 0.4646971 0.35 4.748396 9798.36 10.7325 0.4796728 0.4 5.426739 10059.33 14.01796 0.4923016 0.45 6.105082 10272.86 17.74148 0.5025834 0.5000001 6.783424 10438.93 21.90306 0.5005185 0.5500001 7.461767 10557.55 26.50271 0.5161066 0.6000001 8.140109 10628.73 31.54042 0.5193478 0.6500001 8.818452 10652.45 37.01619 0.5202422 0.7000001 9.496794 10628.73 42.93001 0.5187896 0.7500001 10

Concluzie:Efectuind acest proiect de an am facut cunostinta cu metodele de calcul, a diferitor parametri a automobilului ,,Peugeut 405.Am calculat puterea motorului, diametrul rotilor, ampatamentul, turatiile nominale ale motorului, raza rotii, raportul transmisiei principale ,randamentul transmisiei, coeficientul de circulatie, masa completa a automobilului. Datele obtinute sunt aproximativ egale cu datele din caracteristica tehnica a automobilului.Dupa toate aceste calcule care leam efectuat am primit datele necesare pentru a putea construi graficul in care putem clar vedea si citi raporturile de transmisie ale cutie de viteza pe fiecare treapta in parte.

BIBLIOGRAFIE

1. Neculaiasa, V. Micarea autovehiculelor. Iai. 1995.2. Tecuan, N., Ionescu, E.. Tractoare i automobile. Timioara, Mitron, 1995, 482 p.3. Scotnicov, V. A., Maenschii, A. A., Solonschii, A. S.. Osnov teorii i rascieta tractora i avtomobilea., M., Agropromizdat, 1986, 383 p.4. Ciudacov, D. A., Osnov teorii i rasciota tractora i avtomobilea., M., 1972.5. Cratchii avtomobilini spravocnic / NIIAT., M.; 1971.

Elab.Coala

Verif.1

ModCoalaN. documentSemnat.Data