yasunari kawabata - frumusete si intristare.odt

8/18/2019 Yasunari Kawabata - Frumusete Si Intristare.odt

1/156

Yasunari Kawabata

Frumusete si intristare

La inceput a fost dragostea: frumuseşea intilnind frumuseşe.O poveste oarecare, cu o fatş indrşgostitş de unscriitor cşsştorit. Apoi, cind frumuseşea se transformş inintristare, dragostea nu mai e ca oricare alta: devinecarte, devine tablou. Romanul frumuseşii şi tristeşii lui senumeşte O fatş de şaisprezece ani. Tabloul ei se numeşteSuirea la cer a unui copil. Cind tinşra de şaisprezece aniaunge o pictorişş cunoscutş, de patruzeci de ani, are locrevederea: tristeşea intilnind tristeşe, in zvonul clopotelorde Anul !ou. Atunci apare, de lingş ea, o fatş rşzbunştoare,poate tristş sau poate doar frumoasş, care sc"imbşpovestea. La s#rşit, dragostea s$a transformat pe neobservatedin frumuseşe care intristeazş in tristeşe careinfrumuseşeazş. %e aici strşlucirea lacrimilor din ultimafrazş. &asunari 'a(abata )*+$*-/0rozator aponez, laureat al 0remiului !obel pentruliteraturş i*1+.2 in romineşte deSOR3! 4şRC5L6SC5754A!3TAS85C5R6şT3 2!OTşin transcrierea cuvintelor şi a numelor proprii aponezese foloseşte sistemul romai, foarte simplu şi, pentru cititorulromin, aproape fonetic:9ocalele se pronunşş ca in limba rominş, in succesiune,ele se rostesc separat )de e., sşrbştoarea aoi se pronunşşa$o$i/, nu ca diftongi sau triftongi. 9ocalş lungş, marcatşcu liniuşş, işi dubleazş sunetul: de e.: O;i se pronunşş

O$o$;i.Consoanele se pronunşş ca in romineşte, cu urmştoareleecepşii: grupul e" noteazş un c palatalizat: c"a )cia/,c"i )ci/, c"o )cio/ c"u )ciu/< = noteazş un g palatalizat: i )gi/, o )gio/, u )giu/< g se pronunşş totdeauna sonor: ge )g"e/,gi )g"i/< s" se pronunşş ca s< ts ca ş rominesc. > se pronunşşu )'a(abata ? 'auabata/.5nele nume de localitşşi foarte cunoscute sint redatemai os potrivit uzanşei romineşti: To;@o )in loc de To;@o/,


2/156

'@oto )in loc de '@oto/.0entru elaborarea notelor s$au folosit, pe lingş unelelucrşri enciclopedice generale, glosarul edişiei 'a(abata &asunari, Romans ei nouvelles, 6dition presentee et annoteepar uimori 8un;ic"i, La 0oc"oteBue, Le Livre de0oc"e, 0aris, *-, si Octavian Simu, %icşionar de literaturş

aponezş, 6ditura Albatros, 8ucureşti, *. Traducştorul a utilizat versiunea francezş apşrutş in'a(abata, Romans et nouvelles, ed. cit., pp. *DE$*E-E.%e un real folos i$au fost şi clari#cşrile oferite cu bunşvoinşşde dna prof. Angela 7ondru, cşreia i se cuvin celemai calde mulşumiri.S. 4.

EiClopotele %6 s#rşit %6 A!

Cinci scaune turnante erau aliniate de$a lungul ferestreiin vagonul panoramic al epresului de '@oto. O;i Tos"ioobservş cş ultimul scaun din şir pivota domol in urulpropriei ae, dupş capriciul oscilaşiilor trenului. !u$şi puteadezlipi oc"ii de scaunul acela. otoliile, pe rindul undeşedea el, erau scunde şi #e şi, de bunş seamş, nu se roteau.O;i era singur in vagon. Cufundat adinc in fotoliul sşu,privea cum se invirteşte scaunul din faşş. !u se invirteamereu in aceeaşi direcşie şi cu aceeaşi vitezş. 3 se intimplasş o ia razna, apoi mişcarea devenea mai lentş. 5neori seoprea şi$si relua manevra in sens invers. O;i, tot vşzind

cum se roteşte scaunul acela in vagonul in care se aFadoar el, incerca o senzaşie de solitudine, şi fel şi fel de gindurii se perindau prin minte.6ra in douşzeci si nouş decembrie. O;i se ducea la'@oto ca sş audş acolo clopotele de s#rşit de an.Oare de cişi ani luase O;i obiceiul ca, in aunul Anului!ou, sş asculte, retransmis la radio, dangştul clopotelor cevesteau trecerea de la un an la altulş Oare de cind eistaemisiunea aceeaş O;i, pesemne, nu pierduse niciodatş prileulde$a o asculta, o datş cu comentariile crainicilor careprezentau, unele dupş altele, celebrele clopote ale vec"ilor

minşstiri rşspindite pe cuprinsul şşrii. Cum anul scurs urmasş facş loc anului nou, prezentatorii erau inclinaşi incomentariile lor sş rosteascş fraze frumoase pe un ton declamator.4arcind lungi intervale de tşcere, bştea vec"iulclopot al unei minşstiri budd"iste, şi ecoul lşsat de el inurmş te ducea cu gindul la timpul ce se scurge şi intrupea$-zş suFetul bştrinei Gaponii. Clopotelor de la minşstirilesituate in nordul şşrii le succedau clopotele din '@us"u*,


3/156

dar #ecare aun de An !ou se inc"eia cu clopotele minşstirilordin '@oto.4inşstirile erau atit de numeroase la '@oto, incit radiouldifuza uneori sunetele amestecate ale unor clopotefşrş numşr.in acelaşi moment, soşia şi #ica sa preparau in bucştşrie

diverse feluri de mincare pentru sşrbştorirea Anului!ou, fşceau nişicş ordine prin casş, işi pregşteau c"imonourilesau aranau Fori şi, in timp ce ele işi vedeau detreburi, O;i lua loc in salon şi asculta radioul, in timp cebşteau clopotele, el arunca, nu fşrş emoşie, o privire retrospectivşasupra anului care se inc"eia. %upş cum erau anii,emoşia care$* incerca se dovedea violentş sau dureroasş.5neori, il s#siau regretul şi tristeşea. Hvonul clopotelor işigşsea totdeauna insş un ecou in inirna lui, c"iar şi atuncicind sentimentalismul pe care$* descoperea atit in vorbele,cit si in vocile crainicilor il scirbea. Si tocmai de aceea il ispitea

de mulşi ani gindul de a se duce la '@oto intr$o zide treizeci si unu decembrie ca sş asculte acolo pe viu, sinu prin intermediul radioului, clopotele vec"ilor minşstiri.3deea ii venise pe neaşteptate la #nele anului in curs,drept care o si pornise la drum cştre '@oto. 4ai nutrea inadincul inimii si speranşa secretş de$a o regşsi, la '@oto, pe5eno Oto;o, pe care n$o mai revşzuse de ani şi ani de zile,şi de$a asculta clopotele impreunş cu ea. %e cind ea sestabilise la '@oto şi de cind pictura ei in stilul tradişionalii adusese o anumitş notorietate, O;i rşmşsese practic fşrşnici o veste despre Oto;o. !u credea cş se mşritase.

3ntrucit acşionase in virtutea unui impuls si cum nu$istştea in #re sş #eze anticipat o datş ca sş$şi rezerve biletulde tren, O;i se dusese la gara din &o;o"amaI şi se urcasefşrş rezervare in vagonul panoramic al epresului de'@oto. %in pricina sşrbştorilor de s#rşit de an, trenul riscasş #e foarte aglomerat pe linia To;aido, dar O;i il cunoşteape bştrinul impiegat al vagonului şi$şi spunea cş el totavea sş$i gşseascş un loc.+O;i, cşruia$i plşcea sş se scoale tirziu, aprecia in c"ipdeosebit acel tren care pleca de la To;@o şi &o;o"ama la

inceputul dupş$amiezii, sosea la '@oto seara şi, la intoarcere,pleca tot la s#rsitul zilei de la Osa;a şi '@oto. il luaintotdeauna cind se ducea la '@oto, şi tinerele care se ocupaude confortul$pasagerilor de la clasa a 3l$a il cunoşteauaproape toate din vedere.O datş urcat in tren, constatş, contrar oricşrei aşteptşri,cş vagonul de clasa a 3l$a era gol. 0esemne in ziua de douşzecisi nouş decembrie cşlştorii erau rari şi trenul nu eraaglomerat decit pe treizeci şi treizeci şi unu decembrie.


4/156

in vreme ce privea scaunul turnant care se rotea singur,#rul gindurilor il fşcu deodatş sş$şi punş intrebşri despreidestinJ, tocmai cind bştrinul impiegat ii aduse ceai.i Sint numai euş intrebş O;i.i %a. !u sint decit cinci, sase pasageri.i 6 posibil ca trenul sş #e aglomerat de Anul !ouş

i !u, o sş #e aproape gol. Aveaşi de gind sş vş intoarceşiatuncişi Tare mi$e teamş cş da...i 6u n$am sş #u de serviciu in ziua de Anul !ou, daram sş fac in aşa fel, incit sş #şi bine ingriit...i 9$aş # recunoscştor.%upş plecarea bştrinului impiegat, O;i imbrşşişa cuprivirea compartimentul şi observş douş valize de pielealbş la picioarele ultimului fotoliu din şir. %e formş pştratşşi mai degrabş mici, de un model nou, ele erau din pielealbş, impestrişate cu pete palide de nuanşş brunş. 6rau

valize de un tip necunoscut in Gaponia, bagae de o calitatesuperioarş. Se mai gşsea, aşezat pe un scaun, şi un sacmare din piele de panterş. 0roprietarii bagaelor, fşrş indoialşamericani, erau probabil in vagonul restaurant.%e cealaltş parte a geamului, pilcuri de copaci pluteauintr$o ceaşş deasş şi, pare$se, caldş. %easupra cetii, o strşlucireslabş, emanind parcş din pşmint, aungea sş luminezenori albi şi indepşrtaşi. 0e mşsurş insş ce trenulinainta, cerul se limpezea. %e la geam, razele soarelui invadarşcompartimentul, in timp ce trenul trecea pe lingş

un munte plantat cu pini, O;i putu vedea cş solul era acoperitcu ace uscate. runzele unui bosc"et de bambusierau toate ingşlbenite. 9aluri strşlucitoare aungeau sş sespargş de un promontoriu intunecat.%ouş cupluri de americani de virstş milocie se intoarserşdin vagonul restaurant şi, dupş ce trenul trecu de!umazuE, iar muntele ui1 incepu sş se arate privirilor,ei rşmaserş in faşa ferestrelor şi nu mai contenirş sş facşpoze. Cind insş muntele ui se pro#la in #ne cu precizieşi se vşzu şi cimpia de la poalele lui, li se fşcu parcş le"amitede fotogra#at şi intoarserş spatele ferestrei.

Hiua aceea de iarnş se apropia de s#rşit. O;i urmşri cuoc"ii meandra, de culoarea argintului brumat, a unui riu,apoi, ridicind capul, işi intoarse privirea in direcşia soarelui$apune. 5ltimele raze ale soarelui, albe şi reci, se in#ltrarşin s#rşit in faliile sub formş de arc ce s#siau noriinegri şi rşmaserş mult timp acolo inainte de a dispşrea,in compartiment, unde se aprinseserş luminile, scaunelerotative, in urma unei mişcşri a trenului, fşcurş toate o semirotaşiein urul aei proprii. %ar numai ultimul scaun


5/156

din şir continua sş se roteascş fşrş oprire.Cind sosi la '@oto, O;i se duse la "otelul 4i@a;o, gindindu$se cş s$ar # putut ca Oto;o sş vinş la "otel ca sş$*vadş, şi ceru o camerş liniştitş. 3 se pşru cş liftul urcasecinci sau şase etae, dar cum "otelul fusese construit intrepte pe panta abruptş a Colinelor de Rşsşrit, se pomeni

la parter dupş ce parcurse un culoar lung. 3n camerele situatede$o parte şi de alta a culoarului domnea o asemenealinişte, incit pşreau pustii. 0uşin insş dupş ora zece, O;iauzi deodatş zgomot de voci strşine in camerele alşturate,il intrebş pe ingriitorul de eta ce se intimplş.i Sint douş familii care au, doar ele, doisprezece copii,i se rşspunse.Copiii nu numai cş vorbeau tare in camere, dar se şi #şiiaudintr$o incşpere intr$alta si se zbenguiau pe culoar.%e ce atunci, dacş "otelul era aproape gol, camera ce$i reveniselui O;i era inconuratş de cşlştori atit de gşlşgioşiş

O;i, cu toate acestea, socotind cş pinş la urmş copiii*Dtot aveau sş se ducş la culcare, nu le dşdu atenşie, dar ei,surescitaşi fşrş doar si poate de cşlştorie, nu se potolirşcituşi de puşin. 0entru O;i era detestabil mai ales zgomotullor de paşi cind alergau pe culoar, in cele din urmş sedşdu os din pat.Sunetul vocilor rşsunind strident intr$o limbş strşinş şivenind din cele douş incşperi invecinate ii spori si maimult impresia de singurştate ce$* incerca. Scaunul care serotea in urul propriului a din vagonul panoramic ii reveni

in minte şi i se pşru cş$şi vede propria singurştate invirtindu$i$se tşcut in inimş.O;i venise la '@oto ca sş audş aici clopotele de s#rşitde an şi ca s$o reintilneascş pe 5eno Oto;o, dar se intrebşincş o datş care$i fusese adevşratul scop. %acş era sigurcş o sş audş clopotele, nu prea era convins cş o va puteaintilni pe Oto;o. Sş # fost oare clopotele doar un pretet,in timp ce, in adincul suFetului, singura dorinşş sş$i # fostaceea de$a o intilni pe Oto;oş 9enise la '@oto ca sş audşaici clopotele impreunş cu Oto;o. !u socotea cş ar # o speranşşirealizabilş. Ani mulşi ii despşrşeau insş pe O;i şi

pe Oto;o. Astfel, c"iar dacş nu pşrea ca ea sş se # mşritat,nu era imposibil ca Oto;o sş refuze sş$şi revadş amantulde odinioarş şi sş accepte o invitaşie din partea lui.i!u, nu o femeie ca eaKJ murmurş O;i, fşrş a şti insşdacş femeia se sc"imbase ori nu.Oto;o inc"iriase parcş un pavilion lingş o minşstire şilocuia acolo cu o tinşrş care era eleva ei. O;i ii vşzuse ofotogra#e intr$o revistş de artş< ea nu locuia intr$un apartamentcu una sau douş camere, ci intr$o casş in toatş


6/156

puterea cuvintului, cu o camerş vastş in stil aponez pecare o folosea ca atelier. 6ra acolo şi o grşdinş plinş de farmec,in fotogra#e, Oto;o stştea inclinatş si şinea in minşun penel, dar, de la frunte şi pinş la linia nasului, O;i nuputu sş nu o recunoascş. !u se ingrşşase deloc cu trecereaanilor şi era mai sveltş ca oricind.

La vederea fotogra#ei şi c"iar mult inainte ca trecutulsş$i revinş in amintire, O;i se simşi ros de remuşcşri la gindulcş o smulsese pe o femeie ca ea bucuriilor cşsştoriei**şi maternitşşii. 8ine inşeles, dintre toşi cei ce vor # vşzutacea fotogra#e, numai el putea sş aibş o asemenea reacşie.Cei pentru care Oto;o nu era decit o strşinş n$ar # vşzutin ea decit o artistş care venise sş se stabileascş la '@otoşi aunsese sş #e una din frumuseşile tipice ale acelui oraş.Cum aunsese in ziua de douşzeci şi nouş seara, O;ise "otşri sş$i telefoneze lui Oto;o a doua zi, pe treizeci decembrie,

sau sş se ducş la ea acasş. %ar a doua zi dimineaşa,dupş ce se trezi in "şrmşlaia fşcutş de copii, il nşpşdiun soi de timiditate si deveni şovşitor. Aşezindu$se la masş,se "otşri sş$i trimitş mai intii o scrisoare epres. şi,şezind acolo, cu privirea aşintitş asupra colii de "irtie decorespondenşş pe care i$o pusese la dispozişie "otelul, O;ise gindi cş nu era deloc nevoie$sş o revadş pe Oto;o, cş iiera de$auns sş asculte singur clopotele de s#rşit de an şisş se intoarcş apoi acasş.O;i fusese trezit dis$de$dimineaşş de tşrşboiul din camerelealşturate, dar adormi la loc de indatş ce plecarş

cele douş familii. !u mai era mult pinş la ora unsprezececind se trezi.işi lega negrşbit cravata cind işi aminti cuvintele luiOto;o: işi$o leg eu in locul dumitale. Lasş$mş pe mine.Oto;o avea şaisprezece ani şi erau primele cuvinte pe carele pronunşase dupş ce el o fşcuse femeie. 6l nu spuseseincş nimic. !u ştiuse ce sş spunş. O luase tandru in braşe,o mingiiase pe pşr, dar nu putuse rosti nici o vorbş. Oto;ose desprinsese atunci din imbrşşişarea lui şi, ea, cea dintii,incepuse sş se imbrace. 6l se ridicase, işi pusese cşmaşaşi, cind sş$şi lege cravata, surprinsese privirea lui Oto;o

#atş asupra lui. !u plingea, dar oc"ii ii erau umezi şi strşlucitori.Cu citeva clipe mai inainte, cind o strinsese in braşe,Oto;o rşmşsese cu oc"ii desc"işi pinş cind i$i inc"iseseel cu cite un sşrut.6ra ceva alintştor şi copilşros in glasul lui Oto;o atuncicind se oferise sş$i lege cravata. O;i constatase asta cu uşurare.0ropunerea ei era atit de neaşteptatşK 4ai mult decitun mod de a$* ierta, era in primul rind pentru tinşrş unmiloc de a evada din sine, şi miinile ei aveau gesturi du$


7/156

*ioase in timp ce se ucau cu cravata, c"iar dacş i se pşru cş$ivenea destul de greu sş facş nodul.i ştii sş o legiş intrebş O;i.i Cred cş da. L$am vşzut pe tata cum fşcea. Tatşl lui Oto;o murise cind ea avea doisprezece ani.

O;i se aşezş pe un scaun, o luş pe Oto;o pe genunc"işi$şi ridicş bşrbia ca sş inlesneascş operaşia. Oto;o se arcuiuşor şi, de douş, trei ori, desfşcu nodul pe care tocmaiil incepuse. Apoi se dşdu os de pe genunc"ii lui O;i, işiplimbş degetele pe umşrul lui drept, spunindu$i:i 5ite, bşietelule, e gata. 4erge aşaşO;i se ridicş si se duse in faşa oglinzii. !odul de la cravatalui era impecabil. Cu palma işi şterse energic faşa asudatşşi nişel grasş. %upş ce o siluise aşa pe copila asta, numai suporta sş$şi vadş propriul c"ip. 9şzu in oglindş faşafetei inaintind cştre el. u izbit de prospeşimea şi de frumuseşea

ei s#şietoare. 5luit de acea frumuseşe incredibilş,O;i se intoarse. Oto;o ii puse o minş pe umşr şi, cuibşrindu$si cu blindeşe capul la pieptul lui, ii spuse simplu:i Te iubesc.Lui O;i i se pşruse neobişnuit ca o copilş de şaisprezeceani sş$i zicş ibşieteluleJ unui bşrbat de treizeci şi unude ani.%e atunci trecuserş douşzeci şi patru de ani. O;i aveaacum cincizeci si cinci de ani, iar Oto;o sş tot # avut patruzeci.O;i fşcuse o baie şi, desc"izind aparatul de radio cu careera dotatş camera lui, aFase cş, in dimineaşa aceea, un strat

subşire de g"eaşş acoperea '@oto$ul. %upş previziunilemeteorologilor, iarna insş continua sş #e blindş pe duratasşrbştorilor s#rşitului de an.La micul deun, O;i se mulşumi cu cafea si piine prşitşaduse in camerş şi ieşi in oraş cu o maşinş. 3ncapabilde a se "otşri s$o vadş pe Oto;o azi şi nepreastiind ce sşfacş, se "otşri sş meargş pe muntele Aras"i-.%in maşinş vşzu cş unii dintre munşii care se inşlşaula nord şi la vest erau scşldaşi in soare, in timp ce alşii erauinvadaşi de umbrş şi cş ceva anume din siluetele lor ro$*I

tunite lşsa sş se strşvadş frigul iernilor din '@oto. Strşlucireasoarelui de pe munşi pşlea şi erau semne cş searaavea sş se lase curind. O;i cobori din maşinş in faşa podului Togetsu+, dar, in loc sş$* treacş, se indreptş cştre parcul'ame@ama, apucind$o pe drumul care merge de$a lungulriului.in acea zi de treizeci decembrie, muntele Aras"i, invadatdin primşvarş pinş$n toamnş de cete de turişti, erapustiu şi oferea o privelişte total diferitş, in faşa lui O;i se


8/156

inşlşa, in cea mai adincş tşcere, muntele Aras"i in deplinştateaadevşrului sşu. La poalele lui, riul alcştuia o pinzşverde si limpidş, in depşrtare rşsuna zgomotul trunc"iurilorde copaci in curs de incşrcare, plute care le aducea periu, pinş la camioane. Sigur, lumea venea ca sş vadş munteleAras"i inşlşindu$se astfel in faşa riului, dar muntele se

aFa acum in umbrş si soarele ii scşlda numai unul din povirnişuri,cel care cobora in pantş spre partea din amonteleriului.O;i işi propusese sş prinzeascş singur intr$un loc liniştit.9izitele lui precedente ii ingşduiserş sş cunoascş douşrestaurante, dar poarta celui dintii, situat nu departe depod, era ferecatş şi restaurantul inc"is. 0şrea puşin probabilca, in acea zi de treizeci şi unu decembrie, lumea sş$şimai dea osteneala de a veni in acel loc dezolat. O;i işi continuşdrumul agale, intrebindu$se dacş nu cumva şi miculrestaurant cu aspect vetust, din amontele riului, o # inc"is.

!imic insş nu$* obliga sş ia masa de prinz pe munteleAras"i. in timp ce urca vec"ile trepte de piatrş, o tinşrş iiaduse la cunoştinşş cş tot personalul restaurantului plecasela '@oto şi nu$i ingşdui sş intre. Cişi ani trecuserş oarede cind mincase in acelaşi restaurant rondele groase dinmuguri de bambus i era c"iar sezonul lor i #erte cubucşşi de bonitş uscatşş Coborind pe drumul ce mergede$a lungul riului, O;i zşri, pe gradenele de piatrş carese cşşşrau domol cştre restaurantul invecinat, o bştrinş pecale sş mşture frunzele de arşar uscate. La intrebarea sa,bştrina rşspunse cş, dupş pşrerea ei, restaurantul era des$

*c"is. O;i se opri o clipş lingş ea şi$i mşrturisi cit de liniştiti se pşrea locul acela.i %a, puteşi distinge clar ce vorbesc oamenii pe malulcelşlalt al riului, ii spuse bştrinş.Restaurantul, pitit sub un pilc de copaci, avea un acoperişde paie vec"i, gros şi umed, şi o intrare intunecoasş,care nu avea nicidecum aerul unei intrşri şi in faşa cşreiase indesa un bosc"et de bambuşi. Trunc"iurile a patrusau cinci pini roşii splendizi se inşlşau de cealaltş parte aacoperişului de paie. O;i fu introdus intr$o incşpere in

stil aponez. Restaurantul pşrea gol. in faşa geamurilor dela uşile glisante se zşreau doar petele roşii ale bacelor deaucuba. %eşi nu era sezonul potrivit, O;i remarcş o azalee.Aucubaşii, bambuşii şi pinii roşii ii barau vederea, dar,prin interstişiile dintre frunze, putea distinge un luciu deapş de culoarea adului desc"is, adincş, limpede şi nemişcatş,in incremenirea lui, muntele Aras"i era asemşnştorcu acel luciu de apş.O;i se rezemş cu coatele de ;otatsu*D, in care ardea un


9/156

foc de mangal.Auzi cintind o pasşre. Hgomotul trunc"iurilor de copaciincşrcate in camioane rşsuna de$a lungul vşii. %esluşi, veninddinspre munşii de la vest, şuieratul unui tren care intraintr$un tunel sau ieşea din el, lşsind in urma$i un ecoumo"orit. 6coul acesta il duse cu gindul la şipştul fragil al

unui nou nşscut... La şaptesprezece ani, in a opta lunşde sarcinş, Oto;o nşscuse inainte de termen o fetişş.!ou$nşscutul nu putuse # salvat, iar Oto;o nu izbutisesş$şi aibş fetişa lingş ea. %upş ce murise copilul, mediculii spusese lui O;i:i Ar # preferabil, dupş mine, sş aşteptaşi sş se refacşnişel ca sş$i daşi vestea.i %omnule O;i, ii declarase mama lui Oto;o, spuneşi$i #icei mele, vş rog, cş nu$mi pot reşine lacrimile cu gindulla tot ce a trebuit sş indure, deşi nu$i incş decit uncopil.

4inia şi resentimentul mamei lui Oto;o impotriva luiO;i erau acum date uitşrii, ii purtase picş #indcş o lşsase*Epe Oto;o gravidş, el #ind cşsştorit şi tatş de familie, cuminsş unica ei #icş era tot ce$i mai rşmşsese, ura i se risipisein cele din urmş. şi femeia aceea, a cşrei "otşrire era incş şimai mare decit cea a lui Oto;o, cedase, pare$se, brusc. !uera oare efectiv nevoitş sş se lase in voia lui O;i ca sş ascundşnaşterea copilului si totodatş sş se ocupe de ingriirilepe care urma sş se primeascş la naştereş in plus,Oto;o, pe care sarcina o fşcuse nervoasş, ameninşa sş se

omoare dacş maicş$sa *$ar # vorbit de rşu pe O;i.Cind O;i reveni la cşpştiiul ei, Oto;o işi intoarse cştreel privirea limpede, afectuoasş şi seninş de tinşrş mamş,apoi lacrimi mari i se adunarş in colşul oc"ilor şi i se rostogolirşpe pernş. iA inşelesJ, gindi O;i. Oto;o plingeafşrş a se putea opri. O;i vedea cum, pe obrai, lacrimile iilşsau brazde ce$i coborau spre urec"i. Se grşbi sş$i şteargşobrazul. ata il prinse de minş şi, pentru prima oarş, izbucniin "o"ote de plins distincte. 0linsetele si "o"otele eiaveau violenşa unui bara care se rupe.i A muritş A murit copilaşul, nu$i aşaş A muritK

Se contorsiona de durere, cu trupul deformat de suferinşş.O;i o stşpini si o şinu strins la piept. 0utea simşi cumsinii ei de copilş, micuşi, dar umFaşi de lapte, ii atingeaubraşul.4ama lui Oto;o, care putea sş$i observe din cealaltşparte a uşii, intrş strigindu$şi #ica.şrş a$i da nici cea mai micş atenşie, O;i continua sş ostringş pe Oto;o in braşe.i 4ş doare. %ş$mi drumul..., zise Oto;o.


10/156

i O sş stai liniştitşş !$o sş te mai zvircoleştişi Am sş rşmin liniştitş.O;i işi slşbi strinsoarea şi umerii lui Oto;o se relaarş.Si iarşşi lacrimile i se rostogolirş de sub pleoapele lşsatein os.i 4amş, o sş$* incinerezeş

!$a urmat nici un rşspuns.i 5n copilaş atit de micuş...ş4ama continua sş nu rşspundş.*1i 4amş, nu mi$ai spus tu cş eu, la naştere, aveam pşrulnegru de totşi 8a da, pşrul tşu era foarte negru.i 8ebeluşul meu avea şi el pşrul negruş 4amş, n$aiputea sş pşstrezi pentru mine o şuvişş din pşrul luişi !u ştiu. Oto;o..., zise maicş$sa stinenitş, adşugindprosteşte:

i Oto;o, o sş poşi avea şi alt copil. Apoi, ca si cum ar# regretat cele spuse, se incruntş şi intoarse capul.Oare dorinşa secretş a mamei lui Oto;o si c"iar a luiO;i nu fusese ca acel copil sş nu vadş lumina zileiş Oto;oişi adusese pe lume copilaşul intr$o clinicş sordidş de lao periferie a To;@o$ului. O;i fu cuprins de remuşcşri lagindul cş pruncul ar # putut # salvat dacş ar # fost bineingriit intr$un spital bun. O;i o condusese singur la clinicşpe Oto;o. 4aicş$sa nu fusese in stare sş se "otşrascşsş vinş şi ea. 4edicul era un bşrbat cu faşa inroşitş de alcool,aFat in pragul bştrineşii. Tinşra in#rmierş il privea

insistent pe O;i cu oc"i plini de reproşuri. Oto;o purta unc"imonou roşu aprins, de o croialş copilşroasş.%ouşzeci şi trei de ani mai tirziu, pe muntele Aras"i,O;i revşzu clar imaginea unui copilaş cu pşrul cşrbune,nşscut prematur, si care pşrea cş se ascunde printre bosc"eteleiernatice sau cş se cufundş in luciul de apş verde.8ştu din palme ca sş o c"eme pe c"elnerişş. inşelesese, dela bun inceput, cş azi nu era aşteptat nici un client şi cştrebuia sş rabde mult şi bine pinş cind avea sş$i #e gataprinzul. C"elnerişş veni in incşperea in stil aponez şi, sprea$* incuraa, desigur, sş aibş rşbdare, ii umplu o ceaşcş cu

ceai #erbinte, inainte de a lua loc lingş el.intr$o conversaşie dezlinatş, c"elnerişa ii povesti istoriaunui om care fusese inşelat de un bursuc**. usese descoperitin zori, bşlşcindu$se in riu şi urlind: iO sş mor, autorK4or, sşrişiKJ Se tot zbştea acolo, sub podul Togetsu,in locul unde riul este puşin adinc şi unde lesne te poşicşşşra pe mal. Cind lumea ii sşri in autor şi el işi reveniin #re, povesti cş de la ceasurile zece, noaptea trecutş, rş$*-


11/156

tşcea pe munte ca un somnambul şi cş se pomenise pinşla urmş in riu, fşrş a pricepe ce se intimplase cu el.O c"elnerişş aduse de la bucştşrie mincşrurile. O;i alesesepentru inceput un fel alcştuit din felii de crap crud.8şu, cu ing"işituri mici, puşin sa;en. 3eşind, aruncş incş oprivire asupra acoperişului masiv de paie. şsea cş acoperişul

plin de muşc"i şi gata sş cadş in ruinş are un anumitfarmec, dar patroana restaurantului ii spuse cş acoperişulnici nu s$ar # putut usca vreodatş, deoarece se aFa sub copaci.!u trecuserş nici zece ani de cind sc"imbaserş paieleşi de opt ani acoperişul arşta ca acum. 0e cer, in stingaacoperişului, strşlucea o semilunş albş. 6ra trei şi umştate.Coborind pe drumul care merge de$a lungul riului,O;i observş nişte pescşruşi verzi care zburau razant cuapa. Le distingea clar culoarea penaului.Lingş podul Togetsu se urcş din nou in maşinş cu gindulde a merge la Adas"ino*I. 3n acea dupş$amiazş de iarnş,

in faşa multitudinii de pietre tombale şi de e#gii alelui Gzzo*, ar # putut avea oarecum un gust anticipat al precaritşşiilucrurilor omeneşti. Cind vşzu insş penumbrabosc"etelor de bambuşi de la intrarea minşstirii io*E, iiordonş şoferului sş intoarcş.7otşri sş se opreascş la Templul 8razdelor de 4uşc"iinainte de a face cale$ntoarsş la "otel. rşdina minşstiriiora pustie, cu ecepşia unei perec"i de tineri cşsştorişi carepşreau a # in voia de nuntş. 4uşc"iul era acoperit cu acede pin uscate şi umbra copacilor care se reFectau in iaz sedeplasa pe mşsurş ce el pşşea mai departe. O;i aunse din

nou la "otel pe la Colinele de Apus, cşrora soarele in amurgle dşdea, cu razele lui, un ton de garantş.%upş ce fşcu o baie pentru a se incşlzi, cşutş in anuarnumşrul de telefon al lui 5eno Oto;o. O voce de fatş tinşrşi probabil eleva lui Oto;o i ii rşspunse şi i$o dşdunumaidecit pe Oto;o.i AloKi La telefon e O;i.i O;i, O;i Tos"io.*+i %a. A trecut atit de mult timp de atunci... Oto;o se

eprima cu accentul din '@oto.O;i nu ştia ce sş spunş< aşa cş, pentru a evita frazelestinenitoare şi a da de inşeles cş acşionase dintr$un impuls,vorbi cu volubilitate, c"iar şi fşrş a$şi mai asculta interlocutoarea.i Am venit la '@oto ca sş ascult aici clopotele de s#rşitde an.i Clopotele...şi %e ce sş nu le ascultşm impreunşşCiteva momente bune, Oto;o rşmase fşrş sş rşspundş.


12/156

Surprinsş, nu ştia pesemne ce sş zicş.i AloK AloK... fşcu O;i.i Ai venit singurşi %a. %a, sint singur.Oto;o, iarşşi, tşcu.i O sş plec pe$ntii ianuarie, in cursul dimineşii, dupş ce

o sş aud clopotele. Am venit pentru cş doream sş ascultimpreunş cu tine clopotele care marc"eazş trecerea de laun an la altul. !u mai sint prea tinşr. Oare de cişi ani nune$am mai vşzutş 6 atit de mult cş, fşrş un asemenea prile,n$aş # indrşznit niciodatş sş$şi fac o astfel de propunere.i 0ot trece sş te iau miineşi !u, zise Oto;o, precipitat. Trec eu sş te iau pe dumneata.La ora opt... e poate cam devreme, sş zicem atuncipe la nouş, la "otelul dunaitale. 4ş ocup eu de rezervşri.O;i sperase sş cineze in linişte cu Oto;o, dar, la oranouş, ea işi va # şi luat cina. 4şcar fusese de acord sş$*

vadş. 3maginea pe care o mai pşstra despre ea in amintirilesale indepşrtate se insuFeşi incetul cu incetul.A doua zi, rşmase la "otel toatş ziua pinş la orele nouşseara. Timpul parcş se scurgea cu şi mai mare lentoare dinpricinş cş era ultima zi a anului. O;i n$avea nimic de fşcut.Avea, e drept, cişiva prieteni la '@oto, dar intr$o zi deaun a Anului !ou ca asta, cind o aştepta pe Oto;o, nu*avea c"ef sş vadş pe nimeni. !u dorea nici mşcar sş se ştiecş se aFş la '@oto. %eşi erau destule restaurante care propuneauspecialitşşi locale, se mulşumi cu o masş de searş

simplş la "otel. Astfel, ultima zi a anului a fost plinş deamintirile despre Oto;o. 0e mşsurş ce$i nşvşleau in minteamintirile, ele dobindeau forşş si prospeşime. apte survenitecu vreo douşzeci de ani in urmş aveau mai multşviaşş decit evenimente petrecute in aun.O;i era prea departe de fereastrş ca sş vadş strada desub "otel, dar zşrea, dincolo de acoperişurile oraşului, Colinelede Apus, care pşreau foarte aproape, in comparaşiecu To;@o, '@oto era un orşşel paşnic. 0e cind privea indirecşia Colinelor de Apus, un norişor strşveziu de culoareaaurului cşpştş o nuanşş cenuşie si rece şi se fşcu searş.

Ce amintiri aveaş Cum era oare trecutul pe care şi$*amintea cu atita claritateş Cind Oto;o plecase şi se stabilisela '@oto, cu mama ei, O;i crezuse cş acea plecareavea sş le marc"eze şi despşrşirea, dar se despşrşiserşoare cu adevşratş !u putea sş$şi alunge din inimş ruşineade a$i # rşvşşit eistenşa lui Oto;o, de$a o # impiedicat sşse dezvolte inForitor ca soşie şi mamş şi se intreba ce$o #gindind oare despre el dupş atita amar de ani femeia aceeatinşra care incş nu se mşritase, in amintirile lui, Oto;o era


13/156

cea mai pştimaşş femeie din cite cunoscuse. şi dacş amintireape care i$o pşstrase era şi azi incş atit de vie, nu insemnaoare cş intre ei nu avusese loc nici o despşrşireş Cutoate cş nu era de fel din '@oto, luminile oraşului in amurgi se pşreau familiare lui O;i. 0oate '@oto era oarecumleagşnul oricşrui aponez, dar pentru O;i era şi oraşul unde

trşia Oto;o. !eputind sta locului, fşcu o baie, işi sc"imbştotal "ainele şi pşşi de$a lungul si de$a latul camerei,privindu$se la rşstimpuri in oglindş. Apoi o aşteptş peOto;o.6ra ceasul nouş cind i se telefona de la recepşie şi fu anunşatcş domnişoara 5eno era acolo.i Spuneşi$i sş mş aştepte in "ol, cobor numaidecit, rşspunseO;i. Apoi se intrebş dacş n$ar # trebuit mai degrabşsş$i propunş ei sş urce.D!u o zşri pe Oto;o in "olul vast. O tinşrş se apropie

de el.i Sinteşi domnul O;işi %a.i %omnişoara 5eno m$a trimis pe mine sş va intimpin.i Adevşratş O;i se strşduia sş parş detaşat. oartedrşguş din partea dumneavoastrş...O;i se aşteptase ca Oto;o sş vinş singurş in intimpinarealui, dar iatş cş se esc"ivase. Amintirile vii despreea i se şterserş parcş brusc.C"iar si dupş ce se vşzu in automobilul care$i aştepta,O;i mai pşstrş o clipş tşcerea. Apoi intrebş:

i Sinteşi eleva domnişoarei 5enoşi %a.i %omnişoara 5eno si dumneavoastrş locuişi impreunşşMi %a, mai locuieşte cu noi şi o femeie de serviciu.i Sinteşi din '@otoşi !u, din To;@o, dar m$am indrşgostit de opereledomnişoarei 5eno, am urmat$o pinş aici si m$a reşinut ladinsa.O;i intoarse capul si o privi pe tinşra. C"iar din momentulcind ea i se adresase la "otel, remarcase cit era defrumoasş. Avea un pro#l rşpitor, cu gitul sşu lung si #n

şi forma graşioasş a urec"ilor. rumuseşea trşsşturilor einu te putea lşsa indiferent, in plus, ea se eprima cu moderaşie,dar şi cu o vşditş rezervş la adresa lui. O;i se intrebadacş tinşra aceasta era la curent cu ceea ce fuseseintre Oto;o si el, cu legştura survenitş inainte ca ea sş se# nşscut, cind pe neaşteptate şi oarecum necuviincios o intrebş:i 0urtaşi totdeauna c"imonouşi !u. Acasş, pentru cş mş agit tot timpul, umblu inpantaloni, deşi e o şinutş neglientş. Cum insş Anul !ou


14/156

va veni in timp ce noi vom asculta clopotele, domnişoara5eno mi$a sugerat sş$mi pun cu ocazia aceasta un c"imonou,spuse tinşra cu mai multş volubilitate. !u venise decidoar ca sş$l ia de la "otel, urma, pare$se, sş asculte clo$*potele impreunş cu ei. O;i inşelese atunci cş Oto;o incerca

sş evite sş rşminş singurş cu el.4aşina traversş şarcul 4aru@ama*1 şi se indreptş spreminşstirea C"ion*-. intr$un salon de stil tradişional, inc"iriatpentru seara aceea, O;i o vşzu pe Oto;o şi, cu ea,douş mai;o(. Rşmase iarşşi uluit. !umai Oto;o şedea lingş;otatsu, cu genunc"ii sub cuverturş. Cele douş mai;ostşteau faşş in faşş, de$o parte şi de alta a unui mangal. Tinşra ingenunc"ie in prag si spuse inclinindu$se:i Am sosit.Oto;o işi scoase genunc"ii de sub cuverturş.i A trecut atita timp..., ii spuse ea lui O;i. 4$am gindit

cş şi$ar plşcea sş auzi clopotele de la minşstirea aceastaşi tocmai de$aceea am ales locul aici. %ar totul e inc"isşi nu ştiu dacş primirea nu va lşsa nişel de dorit...i işi mulşumesc. Scuzş$mş pentru tot deranul pe careşi *$am pricinuit, a fost tot ce gşsi O;i de spus. Oto;o avusesegriş sş #e insoşitş nu numai de eleva sa, ci şi de douşg"eişe* tinere. !u$şi putea permite, aşadar, nici o aluziela trecutul lor comun, dupş cum nu$şi putea permite nicica faşa sş$i trşdeze sentimentele pe care le incerca, in aun,dupş ce ii telefonase el, Oto;o trebuie sş se # simşit atitde incurcatş şi intr$o asemenea defensivş, incit ii venise

ideea sş le invite pe cele douş g"eişe. Se putea oare ca neincredereape care o incerca faşş de perspectiva de a se aFasingurş in prezenşa lui O;i sş$i reveleze sentimentele referitoarela elş Asta fusese impresia lui O;i cind intrase inincşpere şi se pomenise faşş$n faşş cu ea. incş de la primaprivire, simşise cş tot mai reprezenta ceva pentru Oto;o.Ceilalşi nu remarcaserş fşrş indoialş nimic. Sau poate cş tinşracare locuia cu Oto;o işi dşduse seama cumva, la felca şi g"eişele care, deşi incş foarte tinere, aveau eperienşacartierelor de plşcere. %e bunş seama, nici una dintre elenu lşsş sş se intrevadş ceva.

Oto;o ii fşcu semn lui O;i sş şadş, apoi ii indicş loculcuvenit şi tinerei. Aceasta stştea in faşa lui O;i, de cealaltşparte a fotafs($lui. Oto;o le cedase locul ei şi ea rşmşsesealşturi, nu departe de cele douş g"eişe.i %omnişoarş Sa;ami, te$ai prezentat domnului O;işo intrebş Oto;o cu delicateşe pe tinşrş, apoi fşcu prezentşrile:i %insa este domnişoara Sa;ami, care locuieşte cumine. %eşi nu pare, este cam nebunş, sş ştiiK


15/156

i O"K %omnişoarş 5enoKi 0icteazş uneori tablouri abstracte intr$un stil care$ie propriu. 0ictura ei este atit de pasionalş, incit pare operaunui creier bolnav, dar pinzele ei imi plac şi uneori oinvidiez. Cind picteazş, cade in transş.O c"elnerişş aduse sa;e şi aperitive. "eişele servirş

sa;e$uN.i !u mi$aş # imaginat cş voi auzi clopotele de s#rşitde an intr$o asemenea companie, zise O;i.i 4$am gindit cş ar # mai agreabil impreunş cu acestetinere persoane. Cind bat clopotele şi imbştrineşti cu unan, te simşi trist, zise Oto;o, cu oc"ii plecaşi. 4i se intimplşdeseori sş mş intreb de ce a trebuit sş trşiesc pinşastşzi...O;i işi aminti cş la douş luni dupş moartea copiluluiei, Oto;o incercase sş se sinucidş ing"işind somnifere.Oare Oto;o işi amintise şi ea acelaşi lucruş 6l dşduse fuga

la cşpştiiul ei de indatş ce ii dşduse de ştire mama luiOto;o. Aceasta, tot cerindu$i #icei sale sş$* pşrşseascş peO;i, o impinsese la sinucidere, il c"emase totuşi pe O;i,care rşmase citeva zile la ele ca s$o ingrieascş pe Oto;o.şrş nici o pauzş, ii masa coapsele pe care un numşr preamare de inecşii i le intşrise şi umFase. 4ama lui Oto;o seducea şi venea din bucştşrie şi aducea şervete calde. Oto;oera goalş sub c"imonoul ei. La şaptesprezece ani, coapseleii erau foarte subşiri şi inecşiile le fşcuserş sş i se umFeintr$un mod dizgraşios. Cind apşsarea ii devenea prea puternicş,miinile lui O;i alunecau intre coapsele lui Oto;o

şi, atunci cind mama ei nu era acolo, el ştergea secreşiilede culoare vomitivş care se prelingeau din coapsele fetei.Lacrimile de ruşine si milş pe care le vşrsa el insuşi aungeausş se amestece cu acele secreşii, şi işi urş cş avea sşo salveze pe Oto;o orice s$ar intimpla şi cş n$avea s$o maiIpşrşseascş niciodatş. 8uzele fetei se invineşiserş. O;i oauzea pe maicş$sa "o"otind de plins in bucştşrie. O gşsiacolo c"ircitş toatş şi g"emuitş in faşa aragazului.i O sş moarşK O sş moarşKi Totdeauna aşi iubit$o şi aşi fşcut pentru ea tot ce$aşi

putut. La aceste cuvinte, mama lui Oto;o ii apucş minalui O;i.i şi dumneavoastrş, domnule O;i, si dumneavoastrş...MO;i rşmase trei zile la cşpştiiul lui Oto;o, fşrş sş doarmş,pinş cind ea desc"ise oc"ii.i 4ş doare, mş doareK Oto;o, cu oc"ii strşlucitori, seincovriga de durere, ca şi cum ar # vrut sş$şi s#şie faşa şipieptul, şi privirea ei il #a parcş pe O;i.


16/156

i !u, nu, %uceşi$vş de$aiciK%oi medici işi conugaserş eforturile ca sş o salveze peOto;o, dar O;i ştia cş numai graşie ingriirilor pe care eli le acordase fşrş precupeşire si cu inverşunare putuse #salvatş.4ama lui Oto;o nu o pusese, desigur, la curent pe #ica

ei cu ingriirile pe care i le dşduse O;i. 6ra ceva insş ceO;i, in ce$* priveşte, nu avea sş uite niciodatş. 4ai multdecit trupul pe care i$* şinuse in braşe, revedea clar coapselefetei la umştate de drum intre viaşş şi moarte, coapselepe care i le masase indelung. Le revedea dupş douşzeci deani, in timp ce Oto;o şedea sub cuvertura ;otatsu$lui, inaceastş incşpere unde venise sş asculte clopotele s#rşituluide an.Abia ii turnau g"eişele de bşut, cş Oto;o şi golea cupa.0şrea sş suporte bine alcoolul. 5na dintre g"eişe spuse cşmai era un ceas bun pinş cind clopotele aveau sş batş de

opt sute de ori. Cele douş g"eişe nu erau in şinutş de searşşi purtau c"imonouri simple. Obi$urile lor erau insş debunş calitate şi frumoase. !u purtau nici ace de pşr informş de Foare şi numai nişte piepteni frumoşi le menşineaucoafura. Amindouş pşreau foarte ataşate de Oto;o,dar O;i nu izbutea sş priceapş de ce veniserş intr$o şinutşatit de obişnuitş, in timp ce bea ascultind vorbele frivoleale g"eişelor, pronunşate cu accentul din '@oto, inima i sedestinse in s#rsit. Oto;o se arştase foarte subtilş. %acş voiseastfel sş evite sş #e singurş in prezenşa lui, eplicaşia

era poate cş nu voia sş$si trşdeze, in acea intilnire neprevşzutş,propria$i emoşie. Simplul fapt de a şedea acolo impreunşcrea parcş un curent intre ei.Clopotul minşstirii C"ion bştu.in incşpere, toşi tşcurş. Clopotul, ros de timp, avea untimbru spart, dar lşsa in urma$i rşsunete profunde. %upşo pauzş, bştu din nou. 0şrea sş vibreze in imediata lor apropiere.i Sintem prea aproape. 4$am lşsat convinsş cş loculeste bine ales ca sş auzim de aici clopotul minşstirii, darmş$ntreb dacş n$ar # fost preferabil sş$* ascultşm de undevamai departe, de pe malul riului 'amoD bunşoarş,

zise Oto;o, adresindu$se lui O;i şi tinerei sale eleve.O;i impinse s"oi$ul* şi vşzu cş clopotnişa se gşseaeact sub mica grşdinş.i 6 c"iar aici. ii poşi vedea trşgind clopotul, zise el.i Sintem evident prea aproape, repetş Oto;o.i !u. 6 foarte bine. %upş atişia ani cit am ascultat clopotelela radio, e minunat ca mşcar o datş sş le aud atit deaproape, zise O;i, dar locul era totuşi lipsit de farmec, infaşa clopotnişei, se strinseserş umbre negre. O;i trase la


17/156

loc s"oi$ul şi reveni lingş ;otatsu. incetase sş mai ciuleascşurec"ile, cind auzi un sunet pe care numai un clopot strşvec"i,patinat de timp, il poate produce şi care rşsuna cutoatş puterea virtualş a lumilor indepşrtate.0şrşsirş apoi minşstirea si o pornirş pe os cştre sanctuarulde la ion ca sş asiste la ceremonia tradişionalş a

s#rşitului de an. 9şzurş numeroase persoane care se intorceauacasş legşnind mici fring"iuşe cu etremitşşilearzind, pe care le aprinseserş in sanctuar. 5n vec"i obiceivoia ca Facşra aceea sş serveascş la aprinderea cuptoruluiunde aveau sş #e coapte zom$le preparate cu ocaziasşrbştorilor s#rşitului de an.E$0rimşvarş T3405R36JCu privirile pierdute in ariştea purpurie a soarelui$apune,O;i stştea in picioare in virful colinei. Rşmşsese aşezatpe scaun la biroul sşu unde lucrase pinş dupş$amiaza,

la unu şi umştate, apoi ieşise dupş ce terminase de scrisun foileton care apşrea intr$un urnal de searş. Casa lui segşsea pe colinele oraşului 'ama;uraI. Cerul, la apus, se invşpşiatot mai mult. 6ra de o culoare purpurie atit de profundş,incit O;i se intrebş dacş nu cumva era voalat deceaşş sau de nori subşiri. O astfel de inFşcşrare i se pşreaneobişnuitş. Se distingeau in ea degradeuri de la luminospinş la inc"is, care te duceau cu gindul la un penel ce ar# fost plimbat peste o suprafaşş umedş. 8lindeşea ceruluite fşcea sş presimşi apropiata sosire a primşverii. Se zşreaundeva o patş tranda#rie, in locul unde, fşrş indoialş, avea

sş apunş soarele.O;i işi aminti cş de Anul !ou, in trenul ce$* aducea dela '@oto, şinele pe care cşdeau razele soarelui in as#nşitardeau cu o strşlucire roşie. Le vedea scşpşrind in depşrtare.%e o parte, era marea. Cind, la o curbş, şinele se infundarşin umbra munşilor, scşpşrarea roşie li se stinse. Trenul se angaa intr$o trecştoare si, brusc, se lşsş inserarea.%ar reFeul roşu al şinelor ii amintise lui O;i cele citevamomente petrecute cu Oto;o. %eşi ea avusese griş sş #einsoşitş de tinşra sa elevş Sa;ami 'ei;o si mersese pinşacolo incit le c"emase şi pe cele douş g"eişe pentru a evita

sş rşminş singurş in prezenşa lui, O;i simşea totuşi, şipesemne tocmai din cauza precauşiilor de care ea se inconurase,cş el incş mai reprezenta ceva pentru Oto;o. in1timp ce, intorcindu$se de la sanctuarul din ion, mergeaupe 8ulevardul al 0atrulea, se legaserş de ei bşrbaşi beşi dinmulşime şi incercaserş sş atingş pieptşnştura inaltş cu coca g"eişelor. 5n asemenea comportament era neobişnuitla '@oto. O;i pşşise alşturi de cele douş tinere femei ca sş


18/156

le proteeze, Oto;o si eleva ei mergeau in urmş la cişivapaşi.in ziua de Anul !ou, pe cind se pregştea sş se urce intren şi se intreba, nu fşrş ingriorare, dacş Oto;o avea saunu sş vinş la garş, O;i o zşrise pe Sa;ami 'ei;o.i La mulşi aniK %omnişoara 5eno ar # şinut neapşrat

sş vş conducş, dar, ca in #ecare an, de Anul !ou, are defşcut o serie de vizite şi, in dupş$amiaza aceasta, vine şilume sş o vadş acasş. %e aceea am venit eu in locul dinsei.i %aş oarte drşguş din partea ta..., rşspunse O;i.rumuseşea tinerei atrşgea privirile rarilor cşlştori dinacea primş zi a anului.i 6a doua oarş cind te deranez... O datş la "otel, cindai venit sş mş intimpini, şi azi, incş o datş, la garş.i !u este nici un deran.'ei;o purta acelaşi c"imonou ca in aun: din satin albastru,cu ploieri #guraşi printre fulgi de zşpadş. Culoarea

ploierilor inveselea ansamblul, dar, pentru o fatş de virstalui 'ei;o, era o şinutş prea discretş şi cam tristş pentru ozi de sşrbştoare.i Ce c"imonou drşguşK 4otivele imprimate sint operadomnişoarei 5enoş intrebş O;i.i !u. Le$am pictat eu, dar rezultatul nu e dupş aşteptşrilemele..., spuse 'ei;o, roşind uşor. !uanşa cam tristşa c"imonoului punea şi mai mult in valoare c"ipul rşpitoral tinerei. 6ra şi ceva tineresc in combinaşia culorilor, in formelevariate ale ploierilor si c"iar in fulgii de zşpadş carepşreau sş danseze.

'ei;o ii dşdu lui O;i, din partea lui Oto;o, un pac"etcu dulciuri precum şi legume conservate in saramurş, careerau o specialitate din '@oto.i Aşa o sş aveşi ce minca in timpul cşlştoriei.-Cele citeva minute cit trenul a stat in garş inaintea plecşrii,'ei;o a rşmas lingş fereastrş. 9şzind in cadrul eibustul fetei, O;i se gindi cş frumuseşea ii era cu adevşratin toatş splendoarea. !$o vşzuse pe Oto;o in Foarea frumuseşii.6a avea şaptesprezece ani cind se despşrşiserşsi, in aun, cind o revşzuse, avea patruzeci.

6ra incş devreme cind O;i desc"ise, pe la patru umştate,pac"etul de la Oto;o. Acesta conşinea un sortimentde bunştşşi pregştite cu ocazia Anului !ou, ca si bulete deorez modelate cu griş, care i se pşrea cş traduc sentimenteleunei femei. şrş nici o indoialş, Oto;o le fşcuse eainsşşi pentru cel care, odinioarş, ii distrusese tinereşea.4estecind mici ing"işituri de orez, O;i simşea parcş pelimbş şi intre dinşi savoarea iertşrii din partea lui Oto;o.!u, nu era iertarea, ci mai degrabş dragostea, o dragoste


19/156

incş vie in inima ei. Tot ce ştia O;i despre Oto;o, de cind sestabilise la '@oto cu mama sa, este cş reuşise de una singurşsş$şi facş un nume in calitate de pictorişş. Sş # trşitoare alte iubiri şi sş # cunoscut alte aventuriş O;i era totuşiconvins cş sentimentul pe care ea il nutrea faşş de elera o iubire deznşdşduitş de fetişş. %upş Oto;o, mai eistaserş

şi alte femei in viaşa lui O;i. 6ra sigur insş cşniciodatş nu o mai iubise pe vreuna cu o dragoste atit dedureroasş.i6 delicios orezul şsta, gindi O;i, mş intreb dacş e din'ansai...J4inca buletele de orez una dupş alta. 6rau numai potrivitedin sare ca sş nu #e amare si nici sş nu parş prea fade.La şaptesprezece ani, la vreo douş luni dupş naştereaei prematurş si incercarea de sinucidere, Oto;o fusese internatşintr$un spital de psi"iatrie şi inc"isş intr$o camerşcu gratii de #er la fereastrş. O;i aFase vestea prin mama

lui Oto;o, dar nu i se ingşduise sş stea de vorbş cu tinşrafatş.i 0uteşi sş o vedeşi de pe culoar, dar ar # mai bine sşnu o faceşi..., ii spusese mama lui Oto;o. Aş prefera sş n$ovedeşi in starea in care e acum. Si dacş v$ar recunoaşte, ar# rşvşşitş.+i Credeşi cş m$ar recunoaşteşi Cu siguranşş. 0şi nu din cauza dumneavoastrş aauns in starea astaşO;i nu rşspunse.

i Se pare insş cş nu şi$a pierdut minşile. 4edicul m$aliniştit spunindu$mi cş n$o s$o şinş prea mult timp internatş.8iata micuşş face des gestul şsta. Spunind asta, mamalui Oto;o fşcu gestul de a stringe in braşe un copil si dea$* legşna.i işi vrea copilul. 8iata fetişşK Trei luni mai tirziu, Oto;o pşrşsea spitalul. 4ama ei venila O;i şi$i spuse:i %omnule O;i, ştiu cş aveşi o soşie şi copii si Oto;o ştiaşi ea cu siguranşş cind v$a cunoscut. %e aceea veşi socotipoate cş sint nebunş dacş, la virsta mea şi cunoscindu$vş

situaşia, vş cer aşa ceva, dar... 4ama lui Oto;o tremuratoatş.i !$aşi putea sş vş cşsştorişi cu #ica meaş Cu lacrimiin oc"i, işi şinea capul in os şi stringea cu toate puteriledin dinşi.i 4$am gindit şi eu, rşspunse indurerat O;i.%upş cum era si de aşteptat, in legşturş cu Oto;o izbucniserşcerturi intre O;i şi umi;o, soşia sa, care avea peatunci douşzeci şi patru de ani.


20/156

i !ici nu mai ştiu de cite ori m$am gindit şi eu.i Sinteşi liber sş nu daşi atenşie vorbelor mele şi sşcredeşi despre mine, ca şi despre #ica mea, cş nu sint intreagşla minte. !$am sş v$o mai cer niciodatş. !u vş rogsş vş cşsştorişi acum cu Oto;o. 6a poate aştepta doi, trei,cinci sau c"iar şapte ani. 6 o fatş care poate sş aştepte. !$are

incş decit şaptesprezece ani...Auzind$o, O;i se gindi cş Oto;o de la maicş$sa işi moştenise#rea impetuoasş.!u trecuse bine nici un an, şi mama lui Oto;o vindusecasa de la To;@o şi plecase sş se instaleze la '@oto cu fataei. Oto;o intrş intr$un liceu de fete de la '@oto unde pierduun an. %upş ce abandonş liceul, se inscrise la o şcoalşde artş.%upş vreo douşzeci de ani, ascultaserş impreunş clopotulminşstirii C"ion, in aunul Anului !ou, si ea ii trimisese

un pac"et cu merinde rece ca sş aibş in tren. Toatefelurile pe care le preparase Oto;o pentru el erau in ceamai purş tradişie din '@oto, gindea O;i in vreme ce duceala gurş imbucşturile prinse intre beşişoare. La "otelul 4i@a;o,la micul deun, i se servise de formş un castronaş dezSni, dar adevşrata savoare a mincşrurilor de Anul !ou seaFa in masa aceea rece. La 'ama;ura, mincşrurile servitecu ocazia Anului !ou nu mai aveau nimic aponez si teduceau cu gindul la fotogra#ile color pe care le vezi inrevistele feminine.Aşa cum spusese tinşra sa elevş, Oto;o, in calitatea ei

de pictorişş, era obligatş sş facş o serie de vizite, dar totar # putut sş$şi rezerve zece, cincisprezece minute ca sş$*conducş pe O;i la tren. Sigur cş doar pentru a$* evita, aşacum fşcuse si noaptea trecutş la "otel, o trimisese pe fatşla garş. in aun totuşi, in prezenşa lui 'ei;o şi a celor douşg"eişe, O;i nu$şi putuse ingşdui nici cea mai mşruntş aluziela trecutul lui cu Oto;o, dar simşise parcş un curent intreei. La fel stşteau lucrurile şi acum cu cina asta. Cind trenulse puse in mişcare, O;i lovi cu palma suprafaşa interioarşa geamului, dar, temindu$se cş 'ei;o nu$* aude, coborigeamul cu vreo doi centimetri şi$i spuse:

i 4ulşumesc incş o datş pentru tot. Cred cş işi facidrum din cind in cind la To;@o, de vreme ce familia ta locuieşteacoloş 9ino sş mş vezi cu prileul şsta. O sş mş gşseşticu uşurinşş, oraşul nu e mare, n$ai altceva de fşcutdecit sş$ntrebi pe unde s$o iei cind ieşi din garş. şi fş binesi trimite$mi una, douş din acele pinze abstracte pe caredomnişoara 5eno le cali#cş drept opere ale unei minşibolnave.i 4$am simşit teribil de stinenitş cind domnişoara


21/156

5eno a spus aşa ceva... O luminş ciudatş ii traversş o clipşprivirea lui 'ei;o.i %ar domnişoara 5eno nu poate picta pinze asemşnştoarecu ale tale, nu$i aşaşIDOprirea trenului fusese scurtş, de aceea şi conversaşia

lor a durat puşin.O;i scrisese de fapt citeva romane in care fşcea apel lafantastic, dar pinş in prezent nu scrisese romane iabstracteJ,intrucit cuvintele folosite de el se deosebeau de celeutilizate in limbaul cotidian, se putuse vorbi, in legşturşcu unele dintre operele sale, de abstracşie sau de simbolism<incş din tinereşe, O;i, care nu vşdea nici gust, nicitalent pentru acele tendinşe literare, se strşduise sş le inlşturedin scrierile sale. ii plşcuserş poezia simbolistş francezş,S"in$;o;in$s"uE şi fanTc4$urile1 şi, incş de tinşr, invşşasesş se slueascş de termeni abstracşi şi simbolici, ca sş se

poatş eprima intr$o manierş concretş şi realistş. Socoteacş, aprofundind aceastş calitate a epresiei, avea sş s#rşeascşprin a aunge la simbolism si abstracşie.şi totuşi ce raport era bunşoarş intre acea Oto;o din romanullui şi veritabila Oto;oş 6ra intr$adevşr greu despus.%intre toate cşrşile lui O;i, cea care avusese viaşa ceamai lungş şi avea parte incş şi azi de un public larg era lungulroman in care işi povestea dragostea pentru Oto;o, pevremea cind ea avea şaisprezece sau şaptesprezece ani. Lamomentul aparişiei, opera ii adusese preudicii lui Oto;o,

fşcind sş se intoarcş spre ea privirile curioşilor, şi constituisefşrş nici o indoialş un obstacol in calea unei eventualecşsştorii. La fel insş, dupş mai bine de douşzeci deani, de ce oare personaul Oto;o sedusese pinş acum atitde mulşi cititoriş şrş indoialş, ar # mai eact sş spunemcş cea care i$a isedusJ pe cititori era Oto;o, aşa cum apşreaea in romanul lui O;i, nu tinşra fatş care$i sluise dreptmodel. Romanul nu era adevşrata istorie a lui Oto;o, erapur şi simplu ceva scris de cştre O;i. 6l ca romancier işiadşugase produsul propriei imaginaşii şi fantezii si, evident,işi idealizase personaul. Lşsind insş la o parte toate

acestea, care era veritabila Oto;o i cea pe care o descriseseO;i sau cea pe care ar # putut s$o creeze Oto;o insşşipovestindu$şi propria istorieşI*Cu toate acestea, tinşra din romanul sşu era Oto;o. şrşintilnirea lor, cartea n$ar # putut vedea lumina zilei. şi tocmaidatoritş lui Oto;o, fşrş doar şi poate, romanul acelacontinua sş #e citit şi la douşzeci de ani dupş ce fusesescris. %acş n$ar # cunoscut$o pe Oto;o, O;i n$ar # trşit


22/156

niciodatş o asemenea dragoste. !$ar # putut spune dacşfaptul de$a o # intilnit pe tinşra fatş si de$a o # iubit, atuncicind el avea treizeci şi unu de ani, era o nefericiresau o binecuvintare, era sigur insş cş acea intilnire ii ingşduisesş realizeze, in calitate de scriitor, inceputuri promişştoare.O;i işi intitulase romanul O fatş de şaisprezece ani. 6ra un

titlu obişnuit si fşrş mare originalitate, dar trecuserş douşzecide ani de atunci, lumea gşsea destul de surprinzştorfaptul ca o elevş de şaisprezece ani sş$si ia un amant, sşaducş pe lume un copilaş prematur si sş$şi piardş apoiminşile o vreme. O;i, in ceea ce$* priveşte, nu vedea inasta nimic surprinzştor. ireşte, nu$si scrisese cartea inscopul de a$i scandaliza pe oameni si nici n$o considerape Oto;o ca pe un simplu obiect al curiozitşşii. Aşa cumtitlul romanului era obişnuit, demersul scriitorului era şiel banal şi o descrisese pe Oto;o ca pe o fatş purş şi pştimaşş,incercase sş$i redea c"ipul, silueta, gesturile, intr$un

cuvint, pusese in acel roman toatş prospeşimea iubirii lorde tinereşe şi acesta era fşrş doar şi poate motivul pentrucare cartea continua sş cunoascş un succes atit de viu.6ra dragostea tragicş dintre o fatş tinşra şi un bşrbat incştinşr, dar cşsştorit si tatş de familie. O;i se strşduise sşredea mai presus de orice frumuseşea acelei iubiri şi negliasesş insiste asupra aspectului ei moral sau imoral.3n perioada cind se intilneau in secret, Oto;o ii spuseselui O;i:i %umneata eşti genul de bşrbat care mereu se$ntreabşce cred ceilalşi despre el. Ar trebui sş te arşşi ceva mai curaos.

i 4ş socoteam mai degrabş un individ fşrş scrupule.Acum nu mai sint deci aşaşIi !u, nu e vorba de dumneata. Ar trebui sş #i in maimare mşsurş dumneata insuşi in toate impreurşrile.O;i, neştiind ce sş rşspundş, işi fşcu un eamen de conştiinşş.%upş atişia ani, nu putuse uita cuvintele lui Oto;o.indea cş acea copilş de şaisprezece ani tocmai pentru cş$*iubea fusese$n stare sş$i descifreze astfel caracterul şi viaşa.4ult timp, O;i fşcuse totul numai dupş capul lui, dar dupşce se despşrşise de Oto;o, ori de cite ori incepea sş

punş preş pe pşrerile altora, işi amintea cuvintele fetei. şio revedea in timp ce i le spunea.O;i incetase sş o mingiie pe Oto;o. inc"ipuindu$şi cşo fşcuse din pricina celor spuse de ea, Oto;o işi cuibşrisecapul in scobitura braşului sşu şi incepuse sş$i muşte carneadin dreptul cotului. 4uşca din ce in ce mai tare. O;i,suportind durerea, nu se desprinse de ea. 0utea simşi pebraş lacrimile lui Oto;o.i 4ş doareK ii spusese el, apucind$o de pşr şi indepşrtind$


23/156

o. 0e braş, dinşii lui Oto;o lşsaserş un semn din careieşeau picuri de singe. Oto;o ii linsese rana.i 4uşcş$mş, muscş$mş şi dumneata, spusese ea. O;iii privise braşul si i$* mingiiase de la umşr pinş la virful degetelor.6ra incş un braş de copil. O sşrutase pe umşr şiOto;o se g"emuise de plşcere.

!u #indcş Oto;o ii spusese iar trebui sş #i in mai maremşsurş dumneata insuşi in toate impreurşrileJ scriseseO;i O fatş de şaisprezece ani, dar, scriind$o, işi amintise acelecuvinte. Romanul apşru la doi ani dupş despşrşirea lor.Oto;o era la '@oto cu mama sa. Aceasta plecase fşrş indoialşdin To;@o deoarece nu putuse obşine nici un rşspunsdin partea lui O;i arunci cind il rugase sş se cşsştoreascşcu #ica ei. !u mai era capabilş, cu siguranşş, sş indure amşrşciuneaşi tristeşea ei si ale singurului sşu copil. Ce$o #fost oare in mintea lor cind au citit la '@oto acel romancare o avea ca eroinş pe Oto;o, acel roman care o fşcuse celebrş

pe Oto;o şi ai cşrui cititori erau tot mai numeroşiş!imeni n$a incercat sş descopere identitatea celei caresluise drept model cşrşii. Abia dupş ce O;i trecu de cincizecide ani şi reputaşia de scriitor ii fu bine stabilitş, in$IIcepu sş$i #e scormonit trecutul si Oto;o sş #e identi#catşcu eroina din O fatş de şaisprezece ani. 4ama lui Oto;o murisela data aceea. Apropierea era si mai evidentş acumcind Oto;o devenise o artistş celebrş. 3$au apşrut c"iar şifotogra#i in reviste, cu urmştoarea legendş: i6roina romanuluiO fatş de şaisprezece ani.J O;i g"ici cş, dacş Oto;o

refuzase sş #e fotogra#atş in calitate de eroinş a cşrşii, nuputuse s$o facş atunci cind fusese vorba sş #e fotogra#atşpictorişa care era. ireşte, nu dezvşluise ziarelor gindurileei in aceastş privinşş. şi nici la aparişia romanului,O;i nu avusese nici un ecou dinspre Oto;o şi nici dinspremama ei.Aşa cum era de aşteptat, in cşsnicia lui izbucniserş necazurile,inainte de cşsştorie, soşia lui O;i, umi;o, lucraca dactilografş intr$o agenşie de presş. %e aceea O;i lşsain seama tinerei lui soşii gria de a$i bate la maşinş manuscrisele.6ra un soi de oc intre tinerii cşsştorişi, un fel de

amuzament amoros, dar nu numai atita. Cind ii apşru primalucrare intr$o revistş, O;i rşmase uluit de diferenşa deefect dintre manuscrisul redactat cu penişa şi micile caracteretipogra#ce. Si, dupş ce dobindi o mai mare eperienşşin meseria de scriitor, intui in c"ip #resc, in faşa manuscrisului,efectul pe care *$ar produce caracterele de tipar.!u cş ar # scris avind in vedere acel efect, nici nu$i treceaprin minte una ca asta, dar distanşa dintre manuscris sipagina tipşritş dispşruse, invşşase sş scrie in funcşie de


24/156

pagina tipşritş si nu de manuscris. C"iar pasaele care, ingra#a lui, pşreau nesemni#cative si fşrş cine ştie ce interesaveau un cu totul alt aspect cind erau tipşrite. Astanu insemna oare cş$şi invşşase meseriaş Le spunea adeseatinerilor scriitori: iCşutaşi sş incredinşaşi tiparului cevascris de dumneavoastrş. 6 cu totul diferit de un manuscris

si veşi # surprinşi cind veşi vedea toate invşşşmintelepe care le veşi obşine astfel.J Cşrşile erau publicateastşzi in caractere mici de tipar. O;i insş avusese partede o surprizş inversş: de pildş, citise intotdeauna 0ovestealui eni- in edişiile adnotate sau in colecşii de buzunartipşrite cu caractere mici, dar cind a citit$o o datş intr$oIedişie gravatş in lemn, i$a lşsat o impresie total diferitş,işi imaginş ce trebuie sş # simşit cei care citiserş carteaaceasta in epoca 7eian, intr$o superbş versiune in ;ana.in plus, 0ovestea lui eni, azi operş clasicş vec"e de o mie

de ani, era in epoca 7eian un roman modern. Hadarnics$ar succeda studiile despre acest roman, nimeni din zilelenoastre n$ar mai putea citi 0ovestea lui eni considerind$oca pe o operş modernş. Aşa se face cş plşcerea de$a o citiin vec"ea edişie gravatş in lemn era mai mare decit aceeaprodusş de lectura unei versiuni tipşrite. La fel stşteau lucrurilecu poezia din epoca 7eian. O;i incercase sş citeascşoperele lui Sai;a;u+ in edişii gravate in lemn datind dinepoca enro;u.!u acşionase astfel din dragoste faşş de trecut, ci din nevoiade a se apropia cit mai mult cu putinşş de realitatea

insşşi a operei. Ar insemna insş un ra#nament impins laetrem sş citeşti azi, intr$o versiune manuscrisş, romanemenite sş #e tipşrite, iar nu descifrate in gra#a fastidioasşa autorului lor.La data cşsştoriei sale cu umi;o, nu mai eista nici odiferenşş intre manuscrisele lui O;i şi versiunea lor tipşritşşi, cum umi;o era dactilografş, O;i lşsa in gria ei bştutulla maşinş. Tetele, bştute la o maşinş de scris aponezş,erau mai apropiate de o paginş tipşritş decit un manuscrisin penişş. O;i mai ştia si cş manuscrisele scriitorilor occidentalierau #e direct scrise la maşinş, #e recopiate la maşina

de scris. %ar romanele lui dactilogra#ate, fşrş indoialşpentru cş nu era obişnuit cu procedeul, i se pşreau mai insipideşi mai reci decit in versiunea lor manuscrisş sautipşritş. %e aceea le vedea numaidecit defectele şi ii era maiuşor sş le corecteze. Luase astfel obiceiul de a$i incredinşalui umi;o toate manuscrisele sale.%ar putea oare proceda la fel cu manuscrisul romanuluiO fatş de şaisprezece aniş Lşsind$o pe soşia sa sş$* batş la maşinş,ar face$o doar sş sufere şi ar umili$o. Ar # curatş cruzime


25/156

din partea lui. Cind o intilnise pe Oto;o, soşia luiavea douşzeci şi patru de ani si tocmai il adusese pe lumepe al doilea lor copil. ireşte, bşnuia legştura bşrbatuluiIEei cu Oto;o şi, noaptea, cu copilaşul in circş, i se intimplasş rştşceascş de$a lungul cşii ferate, intr$o zi, dupş o absenşş

de douş ceasuri, O;i o gşsise rezematş de bştrinulprun din grşdinş, refuzind sş intre in casş. Cind pornise incşutarea ei, o auzise "o"otind de plins c"iar in clipa cinddşdea sş iasş pe poarta grşdinii.i Ce dracuM faci acoloş O sş rşceascş copilulK6ra la milocul lui martie si timpul era incş rşcoros.Copilaşul rşci si fu internat in spital cu un inceput de pneumonie.umi;o se duse la spital ca sş aibş griş de el.i 0entru tine ar # preferabil sş moarş. Aşa şi$ar # maiuşor sş mş pşrşseşti, ii spusese umi;o lui O;i.0inş şi intr$o asemenea impreurare, O;i pro#tase de

absenşa soşiei lui ca sş o revadş pe Oto;o. Copilaşul putuse# salvat.Cind Oto;o nşscu inainte de termen, umi;o prinse deveste punind mina pe o scrisoare a mamei ei trimisş de laspital. aptul cş o fatş de şaptesprezece ani avea un copilnu era la drept vorbind ceva ieşit din comun, dar era unlucru pe care umi;o nu şi$* imaginase nici mşcar in vis. Turbind de furie la gindul suferinşelor la care soşul ei o supusesepe tinşrş, il fşcuse pe acesta albie de porci, apoi işimuşcş limba pinş la singe. Cind vşzu cum curge singelepe buzele nevestei sale, O;i se grşbi sş$i desc"idş gura cu

forşa si apoi işi viri mina in ea. umi;o incepu sş se sufoce,fu cuprinsş de greşuri şi$n cele din urmş işi revenistoarsş de puteri. O;i işi retrase mina. %egetele lui purtauurma dinşilor soşiei sale şi erau pline de singe. La vederealor, umi;o se calmş cit de cit, ii spşlş mina lui O;i, iiaplicş un remediu astringent şi i$o bandaş.umi;o aFase si cş Oto;o il pşrşsise pe O;i şi plecasela '@oto cu mama ei. 0lecarea ei avusese loc inainte ca Ofatş de şaisprezece ani sş # fost terminat. A o lşsa pe nevastalui sş batş la maşinş manuscrisul ar insemna, inde#nitiv, sş rşsuceascş cuşitul in ranş, redeşteptindu$i gelozia

si durerea. O;i avea insş impresia cş, dacş o şinea ladistanşş, ii ascundea ceva. !eştiind bine ce sş facş, se "otşrisş$i incredinşeze lui umi;o manuscrisul. 6ra dornic,I1in primul rind, sş$i mşrturiseascş totul, inainte c"iar dea bate la maşinş manuscrisul, umi;o il citi de la inceputpinş la s#rşit.i Ar # trebuit sş te las sş pleci. 4ş$ntreb de ce n$amfşcut$o, zise umi;o, pşlind. Tuturor celor ce vor citi paginile


26/156

astea li se va face milş de Oto;o.i !u doream sş scriu nimic in legşturş cu tine.i ştiu cş nu prea mş pot compara cu femeia idealş.i !u asta vream sş spun.i 6ram nebunş de gelozie.i Oto;o a plecat. şi eu cu tine am sş trşiesc de$acum

incolo ani şi ani de zile. %e altfel, mult din ce$am pus incartea asta este purş #cşiune de scriitor şi nu are nici oasemşnare cu adevşrata Oto;o. 8unşoarş nu ştiu nimicdespre ea cind a fost internatş.i icşiunea asta vine din dragostea ta pentru ea.i !$aş # putut scrie cartea asta dacş n$aş # iubit$o,zise O;i in mod eplicit. 9rei sş mi$o başi la maşinşş imivine greu sş şi$o cer...i O s$o fac. La urma urmelor, o maşinş de scris nu edecit o unealtş. Asta o sş #u şi eu, un fel de unealtş.%ar, in ciuda a#rmaşiilor ei, umi;o nu se putea comporta

ca o maşinş. 0şrea sş facş deseori greşeli, şi O;i auzeafrecvent zgomotul de #le rupte şi aruncate. Cind seoprea ca sş se odi"neascş, i se intimpla uneori sş$şi inşbuşeaccesele de plins si sş #e cuprinsş de greşuri. Cumcasa era micş şi maşina de scris se gşsea intr$un colş al salonaşuluide patru rogoini si umştate, c"iar lingş modestaincşpere de şase rogoini care şinea loc de camerş delucru a lui O;i, acesta era foarte conştient de prezenşa soşieisale. !u prea ii era cu putinşş sş stea liniştit la biroulsşu.Cu toate acestea, umi;o nu$i fşcu nici cel mai mşrunt

comentariu despre O fatş de şaisprezece ani. Socotea pesemnecş o unealtş ca ea nu era obligatş sş vorbeascşşRomanul avea in ur de trei sute cincizeci de pagini şic"iar unei dactilografe profesioniste i$ar # fost necesareprobabil mai multe zile ca sş$l isprşveascş. umi;o eraI-lividş şi obraii ii erau sco#lcişi. Rşminea adeseori pe scaun,cu privirea pierdutş in gol, apoi reincepea sş batş la maşinşcu inverşunare, intr$o searş, inainte de cinş, vomitşun lic"id gşlbui si se prşbuşi. O;i se apropie de ea ca sş$imaseze spatele.

i Apş, apş, te rog, zise umi;o, abia respirind. ii scinteiaulacrimi in colşul oc"ilor cu pleoapele inroşite.i Am greşit. !$ar # trebuit sş te rog sş$mi başi la maşinşromanul, zise O;i. %ar si sş te şin la distanşş de toateastea... C"iar dacş o asemenea disimulare n$ar # fost su#cientşca sş provoace prşbuşirea cşsniciei lor, ea ar # lşsato ranş care anevoie s$ar # inc"is.i %eşi pentru mine e o incercare grea, sint, dimpotrivş,fericitş cş mi *$ai incredinşat, zise umi;o, incercind


27/156

sş sc"işeze un zimbet şters. 6 pentru prima datş cş am debştut un roman atit de lung si m$a istovit.i Cu cit mai lung e romanul, cu atit e mai lungş şi incercareata. Asta e fşrş$ndoialş soarta unei soşii de scriitor.i raşie romanului tşu, am reuşit s$o inşeleg mai binepe Oto;o. Cu tot rşul pe care mi *$a fşcut, mi$am dat seama

cit de bene#cş a fost intilnirea asta pentru tine.i %aM nu şi$am spus cş am idealizat$oşi Aşa e. in realitate nu eistş fete ca ea. Totuşi aş #dorit sş vorbeşti mai mult despre mine. C"iar dacş m$ai# descris ca pe o zgripşuroaicş roasş de gelozie, nu şi$aş# purtat picş.Lui O;i ii veni greu sş rşspundş:i !$ai fost niciodatş aşa.i !$ai ştiut niciodatş ce era$n suFetul meu.i !u doream sş dau pe faşş toate secretele noastre.i !u$i adevşrat. 6rai atit de amorezat de micuşa ta

Oto;o, incit n$ai vrut sş scrii decit despre ea. Credeai pesemnecş, vorbind despre mine, i$ai # pştat frumuseşea şişi$ai # pingşrit operaş %aM ce, un roman trebuie sş #e neapşratun lucru frumosşSimplul fapt de a nu # menşionat gelozia nebuneascş asoşiei lui provocase din partea ei o nouş crizş de gelozie.O;i de fapt nu o trecuse cu vederea. Oare insuşi laconis$I+mul lui nu avusese din acest motiv şi mai multş forşşş umi;opşrea totuşi absolut umilitş de faptul cş el nu intrasein amşnunte. O;i nu izbutea sş priceapş starea de spirit

a soşiei lui. Se simşea oare negliatş, dispreşuitş in bene#ciullui Oto;oş %e vreme ce romanul era centrat insş petragica lui legşturş cu acea fatş, era inevitabil ca rolulatribuit lui umi;o sş #e mai mic decit cel al lui Oto;o.in plus, O;i adşugase multe detalii pe care le ascunsesepinş acum soşiei lui. Se temuse mai ales ca aceasta sş nu$şidea seama de ele, dar ea era ignitş pare$se mai ales delocul redus pe care$* ocupa in carte.i !$am vrut sş mş servesc de gelozia ta in roman, astae totK zise O;i.i Adevşrul este cş nu poşi vorbi despre o #inşş pentru

care nu simşi nici dragoste... şi nici c"iar urş. 8ştindu$şimanuscrisul la maşinş, nu incetez sş mş$ntreb de ce nute$am lşsat sş mş pşrşseşti.i 5ite cş$ncepi iar sş spui prostii.i 9orbesc serios. A fost o crimş din partea mea cş nute$am lşsat sş pleci. O sş mi$o reproşez pinş la s#rşitul zilelor.i Ce tot spui acoloş zise O;i apucind$o pe umi;o deumeri si scuturind$o cu putere. umi;o fu cuprinsş de untremur din creştet pinş$n tşlpi si, iarşşi, vomitş un lic"id


28/156

gşlbui. O;i işi slşbi strinsoarea.i !u e nimic. Cred... cred cş sint insşrcinatş.i CumşO;i tresşri. umi;o işi prinse faşa in miini şi izbucni in"o"ote de plins.i Acum trebuie sş ai mare griş. Trebuie sş incetezi cu

bştutul manuscrisului şstuia.i !u, vreau sş continuu. Lasş$mş sş fac asta, te rog.Aproape am terminat şi, de altfel, numai degetele melemuncesc.umi;o refuzş sş$* asculte pe O;i. La puşin timp dupşce isprşvi de dactilogra#at manuscrisul, ea avu un avort.4ai mult decit efortul depus, s$ar # zis cş insuşi conşinutulmanuscrisului ii provocase un adevşrat şoc. RşmaseIciteva zile in pat. 0şrul, care ii era suplu şi des şi pe care$lpurta impletit in cozi, pşrea mai #n ca de obicei. !umai

buzele ii erau uşor acoperite cu ru. 0ielea feşei, din caresingele ii fugise şi pe care nu şi$o mac"iase, pşrea catifelatş.4ulşumitş tinereşii, umi;o se refşcu destul de binedupş avort.O;i puse tetul dactilogra#at, aşa cum era, intr$un dosar.!u$* rupse, nu$* puse pe foc, dar nici nu$* reciti, in acelroman, douş eistenşe erau ingropate in intuneric. %acşavem in vedere copilul nşscut inainte de termen al lui Oto;oşi avortul lui umi;o, nu e oare cazul sş vedem in acelepagini ceva funestş O vreme, O;i şi umi;o au evitat sş abordezeacel subiect. umi;o a adus cea dintii vorba despre

el.i %e ce nu$* publiciş şi$e teamş cş m$ai face sş sufşrşLucrurile astea sint inevitabile cind o femeie e mşritatşcu un scriitor, iar dacş şi$e teamş sş nu rşneşti pe cineva,atunci ai rşni$o, cred, mai curind pe Oto;o.in timpul convalescenşei, pielea lui umi;o işi recşpştaseo tentş strşlucitoare. 6ra oare miracolul tinereşiiş %orinşapentru soşul ei ii devenise şi ea mai intensş.in perioada cind a fost publicat O fatş de şaisprezece ani,umi;o a constatat cş rşmşsese din nou insşrcinatş.Romanul a fost lşudat de critici. 4ai mult, el a fost apreciat

de un mare numşr de cititori. elozia şi durerea nuo pşrşsiserş pe umi;o, dar, fşrş ca trşsşturile sau vorbelesş$i trşdeze amşrşciunea, ea se bucurş de succesulsoşului ei. Tocmai romanul acesta, considerat drept cea maireprezentativş dintre operele de tinereşe ale lui O;i, a cunoscutcea mai mare cifrş de vinzşri. Acest succes i$a permislui O;i şi alor sşi sş$şi imbunştşşeascş viaşa, ameliorarecare pentru umi;o s$a tradus in "aine, biuterii şi incasşribşneşti cu care a acoperit c"eltuielile şcolare ale #ului şi


29/156

#icei sale. umi;o uitase oare cş toate acestea se datorauunei fete şi legşturii pe care bşrbatul ei o avusese cu eaş8anii aceştia ii socotea oare ca pe un venit normal al soşuluisşuş Oare, cel puşin in oc"ii ei, aventura dintre Oto;oşi O;i nu mai imbrşca un caracter de tragedieşD

O;i nu avea nimic impotriva acestei stşri de lucruri, darse pomenea gindind uneori cş Oto;o, deşi sluise dreptmodel romanului sşu, nu primise nimic in sc"imb. 6a nuavusese nici un cuvint de reproş la adresa lui, dupş cumnici mama ei. %eosebindu$se prin aceasta de un pictor saude un sculptor de portrete realiste, scriitorul care era O;i,prin intermediul cuvintelor şi literelor, putea pştrunde gindurilelui Oto;o, ii putea modela trşsşturile in propriul sşufolos, işi putea da friu liber imaginaşiei, fanteziei, o puteaidealiza pe tinşra fşrş ca, din acest motiv, ea sş #e cituside puşin alta. O;i işi lşsase dragostea sş se eprime in intreaga$

i tinereşe şi intreaga$i impetuozitate, şi nu$şi pusesenici o clipş problema torturii pe care toate acestea ar reprezenta$o pentru Oto;o şi nici a di#cultşşilor pe care arrisca sş le ridice in calea unei femei nemşritate. Tocmai asta ii atrşsese pe cititori, dar acelaşi lucru puteareprezenta şi un obstacol in cşsştoria lui Oto;o. Romanulii adusese celebritate şi bani lui O;i. umi;o pşreacş$şi dşduse uitşrii gelozia, si rana pşrea cş se inc"isese.!u era oare o deosebire şi intre copilul nşscut prematural lui Oto;o şi avortul lui umi;oş umi;o era in continuaresoşia lui. %upş o convalescenşş normalş, ea dşduse

naştere, fşrş complicaşii, unei fetişe. Lunile şi anii treceau,şi singura #inşş care nu se sc"imba era tinşra eroinş a romanuluisşu. %intr$un punct de vedere osnic personal şicu toate cş aici era cu siguranşş una din slşbiciunile romanului,O;i socotise preferabil sş nu insiste prea mult asuprageloziei sşlbatice a soşiei lui. 6act asta fşcuse şi lecturalucrşrii atit de plşcutş şi pe eroinş atit de simpaticş.incş şi azi, dupş vreo douşzeci de ani, lumea citea O fatşde şaisprezece ani ca pe cea mai bunş operş a lui O;i. O;iinsş, ca scriitor ce era, socotea dezolantş aceastş apreciere,ea il deprima. şi totuşi, cintşrind bine lucrurile, romanul

nu avea oare prospeşimea tinereşiiş 0rotestele autorului insuşinu mai puteau covirsi bunşvoinşa publicului şi o reputaşiede acum bine stabilitş. Opera incepu sş trşiascş oviaşş proprie, fşrş nici un fel de legşturş cu autorul sşu.%ar ce s$a intimplat oare cu tinşra Oto;oş O;i işi punea*uneori intrebarea asta. ştia doar cş ea o urmase pe maicş$sala '@oto. şrş doar şi poate, insşşi acea viaşş care$i insuFeşearomanul il determinase pe O;i sş se intrebe de ce


30/156

soartş avusese parte Oto;o.Abia in ultimii ani aunsese Oto;o sş$şi facş un numeca pictorişş.0inş arunci, nu mai ştiuserş nimic unul de altul. O;i credeacş Oto;o se mşritase, ca toatş lumea, şi ducea o viaşşobişnuitş, cel puşin aşa spera el. !u credea insş cş Oto;o ar

# un temperament care sş$şi aFe mulşumirea intr$o eistenşşobişnuitş. 3 se intimpla uneori sş se intrebe dacş nucumva raşiona astfel din pricinş cş ataşamentul pe care$*simşea pentru ea nu murise pe de$a$ntregul.şi tocmai de aceea a resimşit un mare şoc atunci cind aaFat cş Oto;o devenise pictorişş.O;i nu ştia nimic despre incercşrile prin care trecuseOto;o, despre necazurile pe care le depşşise inainte de$aaunge acolo, dar vestea reuşitei sale ii produse o autenticşbucurie. şi cind a dat din intimplare peste una din lucrşrileei intr$o galerie de picturş, a fremştat de emoşie. 6pozişia

nu$i era consacratş doar ei< ii era epusş acolo, printreoperele multor artişti, o singurş picturş pe mştase, reprezentindun buor, in partea superioarş a pinzei de mştase,Oto;o pictase un unic buor roşu. loarea, mai mare decitdimensiunile naturale, era vşzutş din faşş. runzele eraurare si, izolat, un boboc alb miea pe tulpinş. O;i recunoscuse,in acea Foare, deliberat supradimensionatş, orgoliullui Oto;o, precum şi intreaga ei nobleşe. Cumpşrase numaidecitpinza, dar, cum ea purta sigiliul şi semnştura luiOto;o, preferase sş nu o aducş acasş, ci o dşruise clubuluide scriitori al cşrui membru era. Atirnatş astfel pe peretele

clubului la o inşlşime considerabilş, pictura lşsa o impresieoarecum diferitş de cea produsş in galeria de picturşplinş de lume. Ceva fantastic pşrea sş iradieze din enormulbuor roşu din care se desprindea parcş o impresie desolitudine. Tot pe$atunci, O;i vşzuse intr$o revistş pentrufemei o fotogra#e a lui Oto;o in atelierul sşu.%e mulşi ani nşzuia O;i sş meargş la '@oto ca sş asculteacolo clopotele s#rşitului de an, dar numai picturaaceea ii trezise dorinşa de$a le asculta impreunş cu Oto;o.La &amanus"i, la nord de 'ama;ura, un drum şerpuia

printre coline, unde copacii inForişi erau puzderie. Curind,de$a lungul acelui drum, Forile aveau sş vesteascş sosireaprimşverii. O;i luase obiceiul de a se plimba pe Colinelede 4iazş$zi, şi tocmai din virful uneia dintre ele contemplael acum apusul de soare purpuriu.Soarelui la as#nşit nu$i trebui mult timp ca sş$şi piardştenta purpurie şi se presc"imbş intr$un albastru sumbru şirece, inecat in cenuşiu. 6ra ca şi cum primşvara, abia sositş,ii fşcea iarşşi loc iernii. Soarele care, pe alocuri, ii dşdea


31/156

pinzei subşiri de ceaşş reFee tranda#rii, apusese. 8rusc,timpul deveni mai rece. O;i o luş la vale şi se intoarse acasş,pe Colinele de 4iazş$noapte.i A venit de la '@oto o tinşrş persoanş pe nume Sa;ami,il anunşş urni;o. A adus douş pinze şi prşituri de la'@oto.

i şi a şi plecatşi Acondus$o Taic"iro. 0oate cş te cautş acum pe tine.i Aa,daşi 6ra de o frumuseşe diabolicş, cine esteş intrebş urni;o,şintuindu$* cu privirea pe O;i, ca şi cum ar # vrut sş$iciteascş rşspunsul pe c"ip.O;i se strşdui sş parş nepşsştor, dar intuişia femininşa lui umi;o il fşcuse pesemne sş bşnuie cş era vorba decineva care avea o anumitş legşturş cu 5eno Oto;o.i 5nde sint pinzeleş intrebş O;i.i La tine in birou. Sint incş impac"etate, nu m$am uitat

la ele.i HşuşSe pşrea cş Sa;ami 'ei;o işi şinuse promisiunea fşcutşlui O;i in garş la '@oto şi venise sş$* viziteze cu citevadintre lucrşrile sale. O;i se duse imediat in birou şi desfşcuambalaul. Cele douş pinze erau inrşmate simplu. 5na seintitula 0run, dar o singurş Foare de mşrimea unui capIde copil era infşşişatş, fşrş crengi şi trunc"i, in plus, aceaFoare unicş avea in acelaşi timp petale roşii şi petale albe.iecare petalş era straniu redatş prin efecte de degradeuri.

Acea Foare de mari dimensiuni nu era la drept vorbind deformatş,dar nu lşsa impresia cş ar # fost un motiv decorativ.5n soi de viaşş misterioasş pşrea a fremşta intr$insasi ea lşsa realmente impresia cş se mişcş. Asta se datorapesemne fondului pe care O;i il luase la inceput drept oingrşmşdire de fragmente masive de g"eatş, recunoscindinsş apoi cş era un lanş de munşi inzşpezişi, in acea picturş,care nu urmşrea sş #e un reFe al realitşşii, numai niştemunşi acoperişi de zşpadş puteau produce o asemeneasenzaşie de imensitate. %ar, de bunş seamş, adevşraşiimunşi nu erau atit de s#rtecaşi şi nici atit de ascuşişi şi nu

se ingustau atit de mult la bazş< era aici stilul abstract caracteristiclui 'ei;o. 4ai mult decit nişte munşi inzşpezişisau nişte fragmente de g"eaşş, nu era oare vorba depeisaul interior al pictoruluiş C"iar dacş zşreai acolo osuccesiune de munşi, nu era albul rece al zşpezii. 5n soide muzicş lua naştere din impresia glacialş provocatş dezşpadş şi de culoarea ei caldş. Hşpada nu era redatş printr$un alb unic, diverse culori i se integrau ca intr$o melodiesi evocau variaşiunile in roşu şi alb ale petalelor Forii


32/156

de prun. 3ndiferent dacş socoteai acea picturş rece sau nu,ea nu trşda mai puşin tinereşea şi emoşia artistului. şrşindoialş, 'ei;o o pictase de curind special pentru O;i, caşi cum ar # vrut sş se punş la unison cu anotimpul. Lucrareanu era decit in parte abstractş, de vreme ce puteai recunoaştein ea Foarea de prun.

in timp ce contempla pictura, O;i se duse cu gindul laprunul din grşdina lui. in ciuda diformitşşilor, a malformaşiilorpomului, O;i nu veri#case niciodatş incertelenoşiuni de botanicş ale grşdinarului sşu. 8ştrinul pom dşduseFori albe si roşii. rşdinarul nu fşcuse nici o altoire şiForile crescuserş roşii si albe pe aceeaşi ramurş. !u toatecrengile pomului erau aşa< pe unele nu inForiserş decitFori albe, pe altele doar Fori roşii. Cu toate acestea, de celemai multe ori, Forile roşii se amestecau cu cele albe şi in$Foreau in #ecare an pe ramuri diferite. O;i şinea la prunul

acela bştrin, ai cşrui lşstari noi aveau sş dea muguri c"iarin acele zile.'ei;o, fşrş nici o indoialş, simbolizase in acea picturşciudatul lui prun printr$una singurş dintre Forile sale. Sevede cş Oto;o ii povestise despre acel pom. %eşi ea nu veniseniciodatş acasş la O;i, care era pe$atunci cşsştorit cuumi;o, se vede cş ştia de eistenşa lui. işi adusese amintede el şi, la rindul ei, ii vorbise despre el elevei sale.Oare Oto;o, evocind prunul acela, fşcuse vreo aluzieşi la tragica ei iubire de odinioarşşi 6 de Oto;o...ş

i CumşO;i se intoarse spre ea. Absorbit in contemplarea pinzei,nu observase prezenşa soşiei sale in spatele lui.i 6 c"iar o lucrare a lui Oto;oşi Cu siguranşş nuK 6a n$ar face niciodatş ceva atit detineresc. 6 pictatş de rinşra care a fost aici adineauri. 9ezidoar cş e semnatş i'ei;oJKi Ce picturş stranieK zise umi;o cu o voce asprş.i Stranie, intr$adevşrK rşspunse O;i, impunindu$şi unton blind. Tinerii pictori din zilele noastre, c"iar şi in stilul aponez...

i Asta e ceea ce se numeşte artş abstractşşi 6i, poate nu s$ar putea vorbi aici c"iar de artş abstractş...i Celşlalt tablou e si mai ciudat. !$aş putea spune dacşe vorba de un peşte sau un nor, cu toate culorile astea aşternutela$ntimplareK zise umi;o aşezindu$se in spatelelui O;i.i imK nu prea are de$a face cu un peste sau cu un nor.0are sş nu #e nici una, nici alta.i Ce$o # reprezentind atunciş


33/156

i 0oşi sş$şi inc"ipui cş e un peşte sau c"iar un nor, astanu prea are importanşş.0rivirea i se #ş pe picturş. Se aplecş lingş peretele decare era rezematş pinza şi eamina spatele tabloului.i !u e nici un titlu.E

!ici o formş nu putea # identi#catş in acea pinzş, iarculorile folosite erau si mai violente, şi mai variate decit in0runul. şrş indoialş cş din pricina multitudinii liniilororizontale crezuse umi;o cş poate recunoaşte in ea unpeşte sau un nor. La prima vedere, nu pşrea sş eiste nicio armonie intre culori. Totuşi o ciudatş pasiune emana dinacea operş eecutatş in stilul tradişional aponez. ireşte,nimic nu era intimplştor aici. aptul de a nu$i # dat niciun titlu lşsa cimp liber tuturor interpretşrilor. 6 posibil casubiectivitatea artistului, ce pşrea a se disimula in operş,sş #e, dimpotrivş, dezvşluitş in ea. O;i incerca sş descopere

inima picturii, cind soşia lui il intrebş:i Ce e de fapt fata asta pentru Oto;oşi O elevş care locuieşte cu ea, rşspunse O;i.i %aş imi dai voie sş rup pinzele astea sau sş le punpe focşi 3sprşveşte cu timpeniileK Ce$i cu furia asta...şi şi$a pus tot suFetul in picturiK Totul vorbeşte in elede Oto;oK !u e ceva de şinut in casş.4irat de accesul ei brusc de gelozie, O;i intrebş calm:i Ce te face sş spui cş totul vorbeşte in ele de Oto;oşi 0şi tu nu veziş

i !u e decit un efect al inc"ipuirii tale. incepi sş vezifantomeKC"iar insş.in timp ce vorbea, in sinea$i se fşcu o luminşcare incepu sş strşluceascş si mai intens.6ra limpede cş 0runul eprima dragostea pe care osimşea Oto;o pentru O;i. Cit despre pinza fşrş titlu, ea spuneafşrş indoialş acelaşi lucru, in aceasta, 'ei;o nu folosisedecit pigmenşi minerali, silnic aplicaşi, şi peste ei turnaseculoarea, picşturş cu picşturş, din centrul compozişieipinş in partea inferioarş stingş. O;i credea cş distinge inimapinzei in acel ciudat spaşiu luminos care pşrea vşzut

de la o fereastrş. 0utea sş vadş acolo indiciul cş iubirea luiOto;o era incş vie.işi totuşi nu$i opera lui Oto;o, ci a elevei sale.1umi;o bşnuia pare$se cş O;i se intilnise cu Oto;o la'@oto. %ar pe loc nu spusese nimic. 0oate pentru cş ziuacind se intorsese bşrbatul ei era si zi de sşrbştoare.i Orice$ar #, pinzele astea imi fac silşK zise umi;o, cuo vibraşie a pleoapelor. !u cumva sş rşminş aiciK


34/156

i 3ndiferent dacş$şi plac sau nu, ele ii aparşin celei carele$a pictat. C"iar dacş pictorul respectiv nu e decit o fatşfoarte tinşrş. Crezi cş le poşi distruge aşa, dupş cum şi senşzareş şi, mai intii, eşti sigurş cş ni le$a oferit sau a venitpur şi simplu ca sş ni le$arateşumi;o rşmase tşcutş o clipş.

i Taic"iro a intimpinat$o la uşş... Apoi, a condus$ola garş şi e ceva timp de cind a plecat.intirzierea asta o frşminta oare si pe umi;oş ara eraaproape de casş şi erau trenuri din sfert in sfert de orş.i 3$a venit rindul lui Taic"iro sş #e sedus, de data asta.O tinşrş atit de frumoasş, de o frumuseşe aproape diabolicş.O;i puse os cele douş tablouri si le impac"eta incet.i %estul cu seducşiaK !u$mi place. %acş fata asta e atitde frumoasş, presupun cş operele nu$i sint decit imagineaei, un narcisism de fatş tinşrş...i !u. !u$ncape nici o indoialş cş sint imaginea lui

Oto;o.i in cazul şsta, te pomeneşti cş fata asta si Oto;o seiubescşi Lesbieneş umi;o era stupe#atş.i Crezi cş sint lesbieneşi 7abar n$am, daM nu m$ar mira. Locuiesc impreunşintr$o vec"e minşstire din '@oto şi amindouş sint temperamentearzştoare.umi;o fusese intr$adevşr tulburatş la gindul cş celedouş femei ar # lesbiene. 0şstrş o clipş tşcerea.i Orice$ar #, cred cş pinzele astea eprimş dragostea

pe care incş şi$o mai poartş Oto;o. Tonul lui umi;o se imblinzise. Lui O;i i se fşcu ruşinecş vorbise despre "omoseualitate ca sş se esc"iveze.-i 0oate cş amindoi greşim. Am privit picturile asteacu idei preconcepute...i %aM de ce sş pictezi lucruri atit de absurdeşi Asta$i bunşKO picturş, realistş sau nu, reveleazş gindurile şi sentimenteleintime ale artistului. %in laşitate, O;i evitş sş continuediscuşia cu nevastş$sa.

Te pomeneşti cş prima impresie a lui umi;o in faşapinzelor lui 'ei;o fusese, impotriva oricşrei aşteptşri,eactşşşi O;i vşzuse poate corect gindindu$se cş cele douş femeiar # les

yasunari kawabata - frumusete si intristare.odt

Documents