quiero aprender rumano 0-45.pdf

Quiero Aprender Rumano

Vreau să Învaț Româna

La Guía de Rumano en español

por:

David Martínez Montero ©DMM 2007-2013 Vreau să invaţ româna

QAR Temas 0-45 Octubre 2013

QAR www.quieroaprenderrumano.blogspot.com Vreau să invaţ româna

2

Quiero Aprender Rumano (QAR) es el método gratuito para aprender rumano en español con mayor número de

frases y vocabulario, con enlaces útiles, expresiones, explicaciones e ilustraciones orientadas a salvar las dificultades

específicas de la gente que habla habitualmente, o conoce, el español a un buen nivel.

QAR es un método de autoestudio completo, progresivo, y exhaustivo, para estudiar rumano en casa y a su

propio ritmo, con la ortografía actualizada, y sin perderse entre las toneladas de material obsoleto, incompleto, o

desordenado de internet, o los documentos demasiado eruditos de las universidades.

QAR está enfocado al alumno que estudia el idioma partiendo de cero, llegando a un nivel que útil para las

personas que ya tienen nociones del idioma. Es también una referencia, tanto para una visita turística, como para la

vida diaria. QAR le ayudará, si viaja a Rumanía, se relaciona con personas de nacionalidad rumana o, simplemente, le

gustan los idiomas.

QAR está diseñado tanto para los que no tienen profesor, como para los que lo tienen, o lo han tenido, y quieren

tener material de apoyo.

No soy lingüista, ni profesor, ni experto en rumano, pero me gusta la lengua rumana y he puesto entusiasmo y

dedicación para la actualización, revisión y corrección constante de este documento. Estoy abierto a sugerencias,

comentarios, o informes de posibles erratas que ayuden a este manual a ser práctico, ameno y cercano al lenguaje

hablado actual de Rumanía.

QAR es un método vivo que crece y se transforma con el tiempo. En www.quieroaprenderrumano.blogspot.com

puede acceder a la versión más actualizada y además puede encontrar material adicional.

QAR se compone actualmente de 3 módulos. El primero, este documento, se centra en los aspectos básicos del

lenguaje desde el tema 0 al 30. A partir del tema 31 se concentra en los verbos, conjugaciones y en la adquisición de

más vocabulario. El segundo es un diccionario y el tercero es un banco de frases. A partir del tema 1 cada tema está

estructurado de la siguiente manera: una parte introductoria con pequeñas explicaciones y tablas. A continuación

una lista con el vocabulario nuevo utilizado en la lección. Después una página con frases de ejemplo en

rumano a la izquierda y su traducción en la parte derecha. También se podrá encontrar con ciertas expresiones

comunes que no aparecen en un diccionario en su orden alfabético por ser combinaciones de palabras o aparecer

con un significado diferente al de la literalidad de las palabras. Y una página con 50 frases en español en la

parte izquierda y en rumano en la parte derecha. Todo ello salpicado con fotos e ilustraciones. Por último, y no en

todas las lecciones, podrá encontrar información adicional para profundizar, útil pero no imprescindible.

Además, se han añadido apéndices y notas al final del documento para aclarar dudas y proporcionar material

complementario.

Cómo usar QAR:

Empiece cada lección con una lectura relajada hasta donde empieza la lista de 50 frases. Vuelva atrás y comience

con la lista de frases de ejemplo. Le recomiendo que imprima las listas para poder tapar la columna de la derecha y

tratar de adivinar la traducción, esto es el trabajo de traducción directa. Cuando se sienta preparado pase a la lista

de 50 frases tapando igualmente la columna de la derecha, y tratando de adivinar frase por frase. Puede hacerlo

mental, verbalmente o por escrito. Anote el número de aciertos y repase la lista para comprobar su progreso y tratar

de superar su marca. Es el trabajo de traducción inversa y el más importante. Una vez consiga hacer la lista sin fallos,

o con pocos fallos ocasionales, puede pasar a la siguiente lección. Cada día debería empezar desde unas pocas listas

más atrás. Estudie cada lista varias veces o al menos durante unos días, aunque la haga perfectamente o crea que

haya avanzado mucho más. Se trata de asimilar, no de memorizar a corto plazo. Si tiene alguna duda puede usar el

buscador en el documento pdf para encontrar la palabra necesaria.

Si se siente con ganas puede volver a hacer la lista de frases ejemplo tapando la columna de la izquierda.

Otro ejercicio que sugiero es intentar declinar las palabras del vocabulario viendo sólo la palabra en negrita, al

principio no es fácil, pero con el tiempo se van „adivinando” las variantes declinadas de cada palabra.

http://www.quieroaprenderrumano.blogspot.com/


3

LO MÁS IMPORTANTE: Sea honrado consigo mismo y no se dé nunca por satisfecho, si no, el curso no sirve para

nada. No importa el número de fallos que tenga en las listas, pues son pistas que le avisan de algún concepto con el

que todavía no se ha familiarizado. Si mira de reojo la solución antes de intentar adivinarla, el curso pierde su

utilidad. Aprender de adulto un segundo o tercer idioma no es fácil. Si no se practica, se olvida casi con la misma

facilidad que se aprende. En cambio, si practica a menudo, aprenderá con facilidad y adquirirá gran agilidad. No hay

truco. Es cuestión de echarle ganas y horas.

Agradecimientos: Este material no habría sido posible sin la colaboración de Cristina Sandu y Diana Nanu, que

han corregido diversos errores sobre el papel, de Cristina Niţu que me ayudó con los primeros temas a través de

internet, y de David Montes por sus ideas para mejorar el diseño.

Al tratarse de un método gratuito y no profesional, no puedo garantizar que toda la información sea correcta. Tan

sólo puedo garantizar que se hace un esfuerzo constante por corregir los errores y por mejorar esta guía para que

sea lo más útil y cierta posible. Las ilustraciones se han obtenido en sitios de internet donde se asegura que son de

dominio público.

Mapa de Rumanía y Moldavia. Países donde el rumano es lengua oficial

DMM Octubre 2013

Notas a la versión 45: Se juntan todos los temas en un solo documento. Se añade el tema 45, donde se continúa con

los verbos de la conjugación I con desinencias –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează en el presente. Se trabaja con 18

nuevos verbos de la primera conjugación. Se añade un vocabulario de 46 palabras. Se añaden más ejemplos en el

tema 5. Se iguala la tipografía de los títulos con la del texto para hacerla más clara.


4

Bună!

¡Hola!

El alfabeto rumano

La fonética rumana

Cómo decir “Hola” y “Adiós”

El alfabeto rumano se compone de los 26 caracteres del latín a los que se añaden una serie de 5 caracteres

suplementarios aplicando signos diacríticos sobre, o debajo de, caracteres ya utilizados.

Este es el alfabeto rumano, con los caracteres suplementarios destacados:

A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z

a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z

Las letras a, b, d, f, i, k, l, m, n, o, p, q, s, t, u, w, x, y, se pronuncian como se escriben, casi exactamente igual que en

español.

El resto de las letras:

Ă, es una vocal media que se pronuncia con la boca no tan abierta como con la “a”, suena a medio camino

entre una “a” y una “o”, podrá apreciar la diferencia, escuchando series como luna, lună, luna, lună… o luna,

lună, luno, luna….

Â, es una vocal cerrada a medio camino entre la i y la u, pero a diferencia del francés, donde tienen una i con

la boca en forma de u, aquí es más bien al contrario, intente pronunciar una u con una ligera sonrisa, ayuda

empujar el aire desde la boca del estómago. Esta vocal se escribe en medio de las palabras.

Î representa exactamente el mismo sonido que la vocal anterior, pero se escribe al principio y al final de

palabra solamente.1

C Se pronuncia como una „k” delante de las vocales excepto “i” y “e”, en cuyo caso se pronuncia como una

“ch”. Por ejemplo “circa” se pronuncia “chírka” o en formato A.F.I. /'ʧir.ka/

E se pronuncia igual que en español excepto al principio de algunas palabras, concretamente los pronombres

personales y los tiempos del verbo a fi (verbo ser/estar) donde se pronuncia “ie”

G se pronuncia igual que la “g” suave en español delante de las vocales, excepto “i” y “e” en cuyo caso se

pronuncia a la manera italiana, o inglesa, y su símbolo fonético es ʤ.

H Se pronuncia aspirada como en inglés, es decir, como una „jota” suave.

0


5

La H añadida a la letra C antes de „e” o „i” sirve para convertirla en el sonido K, así Chitara se pronuncia

“kitara”, asimismo tras la letra G antes de “e” o “i” sirve para convertirla en G suave: Ghita se pronuncia

Guita.

I se pronuncia igual que en español, pero al final de palabra, si no está acentuada, sobretodo cuando forma

el plural o alguna desinencia verbal, simplemente suele modificar el sonido de la letra anterior, y se

pronuncia de forma apenas audible. El truco está en colocar la boca como para pronunciar la sílaba con la

letra “i” pero sin pronunciar la vocal, o susurrándola.

J se pronuncia como en francés, su símbolo fonético es ʒ

R es siempre suave como en las palabras españolas “pero” o “Sara”

Ș suena como el digrama del inglés “sh”, como en sheep, su símbolo es ʃ

Ț es como la combinación ts como en el inglés “its” su símbolo es ʦ

V Se pronuncia como en ciertas regiones de España, con los dientes superiores tocando el labio inferior. A

medio camino entre una “b” y una “f”

X igual que en español, su fonética será gs o ks

Z, en rumano no existe el equivalente a nuestro sonido de Z, así, se trata de un sonido de S sonora, a

diferencia de nuestra S sorda. Es decir, cuando vea en la fonética un simbolo “z”, no se trata de nuestro

sonido sino del rumano, equivalente a la “z” inglesa en palabras como Zip.

Al final del documento hay un apéndice (apéndice e) donde se habla del Alfabeto Fonético Internacional (AFI)2

La revedere! “¡adiós!”

0

bună! /'bu.nǝ/ ¡hola!

La revedere! /la re.ve'de.re/ ¡adiós!


6

0

Alfabetul romanesc “Alfabeto rumano”

Letra Letra Pronunciación Ejemplos Fonética A A A Sara, Ana /'a.na/ /'sa.ra/ Ă Ă Ǝ dacă /'da.kǝ/ Â Â ᵻ lângă, România /'lᵻn.gǝ/

/ro.mᵻ'ni.a/ B B B bomboană /bom'bo̯a.nǝ/ C Ca, că, câ,

co, cu, che, chi Ce, ci

k ʧ

casă China circa

/'ka.sǝ/ /'ki.na/ /'ʧir.ka/

D D D dată /'da.tǝ/ E E e

ie elefant ele

/e.le'fant/ /'je.le/

F F F foc /fok/ G Ga, gă, gâ,

go, gu, ghe, ghi Ge, gi

g ʤ

gumă /'gu.mǝ/

H h h (se pronuncia aspirada)

habar /ha'bar/

I I -i (al final de palabra sin acentuar)

i ͥ

Incult ieri

/in'kult/ /jerʲ/

Î Î ᵻ între /'ᵻn.tre/ J J ʒ joc /ʒok/ K K K kilometru /ki.lo'me.tru/ L L L lac /lak/ M m M minune /mi'nu.ne/ N n N nostru /'nos.tru/ O o O operă /'o.pe.rǝ/ P p P pace /'pa.ʧe/ Q q Q Quebec /ke'bek/ R r r (suave) raport /ra'port/ S s S asupra /a'su.pra/ Ș ș ʃ așa /a'ʃa/ T t T total /to'tal/ Ț ț ʦ toți /toʦʲ/ U u U unul /'u.nul/ V v v (como en

inglés o en valenciano)

voce vacă

/'vo.ʧe/ /'va.kǝ/

X x ks o gs extrem /eks'trem/ Y y Y yoga /'jo.ga/ Z z z (Como en

inglés) ziar /zi'ar/


7

El este inginer Él es ingeniero

Los pronombres personales

El verbo a fi (ser, estar), el presente, el negativo y el interrogativo.

Cómo decir quiénes somos, de dónde somos o a qué nos dedicamos.

La diferencia entre şi y iar

Los nombres de algunos países

Frases con el verbo a fi cuando significa “ser”

Estos son los pronombres personales:

La letra “e” se pronuncia como en español. Las únicas excepciones son al principio de los pronombres y del verbo a fi

(ser/estar) donde se pronuncia “ie” como en “hielo” (AFI /je/)

Eu Tu

El Ea

Pronombres personales

Eu /jeu/ Yo Tu Tú El /jel/ Él Ea /ja/ Ella Noi Nosotros/nosotras Voi Vosotros/vosotras Ei /jei/ Ellos Ele /'je.le/ Ellas

1


8

Noi y Voi a diferencia del español, sirven para cualquier combinación de sexos:

Eu + Tu = Noi

Tu + Tu ... = Voi

La tercera persona sigue un esquema idéntico al español:

El Ea Ei Ei Ele

El verbo a fi significa tanto “ser” como “estar”3, al final de la lección está la tabla completa. Aquí están las formas que

vamos a utilizar en esta lección:

A fi Ser/Estar

persoana prezent persona presente (eu) sunt (yo) soy, estoy (tu) ești4 (tú) eres, estás

(el, ea) este (él, ella) es, está (noi) suntem (nosotros, nosotras) somos, estamos (voi) sunteți (vosotros, vosotras) sois, estáis

(ei, ele) sunt (ellos, ellas) son, están

Eu sunt Maria Eu sunt Carlos

Ei sunt Maria și Carlos

Ea este Maria iar el este Carlos

Tanto iar como și significan “y”. Și une dos palabras de la misma categoría (sustantivos, adjetivos, adverbios…)

Iar une dos proposiciones de una frase.

Además de para presentarnos y decir quiénes somos, el verbo a fi también nos sirve para decir de dónde somos, o

en qué trabajamos.


9

Ei sunt din Argentina

Ea este profesoară

Nombres de algunos países que, salvo “Rumanía” y “España”, se escriben igual en español y rumano:

Nombres de países

Ţară /'ʦa.rǝ/ País

România /ro.mɨ'ni.a/ Rumanía

Spania /'spa.ni.a/ España

Italia Italia

Austria /a'us.tri.a/ Austria

Albania Albania

Argentina /ar.ʤen'ti.na/ Argentina

Australia Australia

Irlanda Irlanda

Grecia /'gre.ʧi.a/ Grecia

Rusia Rusia

Los nombres de países sin la fonética se pronuncian igual que en español. Al provenir ambos del latín, el rumano y el

español tienen muchos puntos en común

Se puede observar que, por ejemplo, la palabra „Austria” no forma diptongo5

El negativo de los verbos se construye de forma similar al español, añadiendo nu antes del verbo.

A fi (forma negativă) Ser/Estar

(Eu) nu sunt no soy, no estoy

(Tu) nu eşti no eres, no estás

(El) / (ea) nu este no es, no está

(Noi) nu suntem no somos, no estamos

(Voi) nu sunteţi no sois, no estáis

(Ei) / (ele) nu sunt no son, no están


10

Ea nu este din Spania

Para el interrogativo sólo se usa el signo de interrogación “?” al final de la frase.

Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España?

Podemos preguntar:

Ce ești? ¿Qué eres? (¿A qué te dedicas?, ¿Cuál es tu profesión?, ¿Cuál es tu nacionalidad?)

Cine este ea? ¿Quién es ella?

De unde sunt? ¿De dónde son?

Los pronombres se sobreentienden, se pueden y se suelen omitir como en español, salvo que queramos enfatizarlos

o evitar alguna confusión.

Nu este din Spania No es de España

Suntem din Australia

También podemos cambiar el orden de las palabras como hacemos en español:

Cine ești tu? ¿Quién eres tú?

Tu cine ești? ¿Tú quién eres?

Sunt doctor6


11

1

cine p /'ʧi.ne/ quien, quién: cine --- cui ---

de prep /de/ de

din prep /din/ de

doctor m /'dok.tor/7 doctor: doctor doctori doctorul doctorii doctorului doctorilor

doctoriță8 f /dok.to'ri.ʦǝ/ doctora: doctoriță doctorițe doctorița doctorițele doctoriței doctorițelor

ea p /je̯a/ ella

ei p /jej/ ellos

el p /jel/ él

ele p /'je.le/ ellas

eu p /jeu/ yo

fi, sunt v /fi/ ser, estar

iar conj /jar/ y

inginer m /in.ʤi'ner/ ingeniero: inginer ingineri inginerul inginerii inginerului inginerilor

ingineră f /in.ʤi'ne.rǝ/ ingeniera: ingineră inginere inginera inginerele inginerei inginerelor

noi p /noi/ nosotros, nosotras

nu adv. /nu/ no

profesor m /pro'fe.sor/ profesor: profesor profesori profesorul profesorii profesorului profesorilor

profesoară f /pro.fe'so̯a.rǝ/ profesora: profesoară profesoare profesoara profesoarele profesoarei profesoarelor

și conj /ʃi/ y, también

tu p /tu/ tú

țară f /'tsa.rǝ/ país: ţară, ţări, ţara, ţările, ţării, ţărilor

unde adv /'un.de/ donde

voi p /voi/ vosotros/vosotras

Doctoriță


12

1 (Recomiendo que imprima la siguiente lista para poder practicar tapando la columna derecha)

El este inginer Él es ingeniero

Eu sunt Maria Yo soy María

Eu sunt Carlos Yo soy Carlos

Ei sunt Maria și Carlos Ellos son María y Carlos

Ea este Maria iar el este Carlos Ella es María y él es Carlos

Ea este profesoară Ella es profesora

Ce ești? ¿Qué eres?

Cine este ea? ¿Quién es ella?

De unde sunt? ¿De dónde son?

Cine ești tu? ¿Quién eres tú?

Tu cine ești? ¿Tú quién eres?

Sunt David Soy David

Este din Spania Es de España

Sunteţi din Albania Sois de Albania

Ana şi Eva nu sunt din Albania. Ele sunt din Spania Ana y Eva no son de Albania. Ellas son de España

Bună, sunt Frank şi sunt din Irlanda Hola, soy Frank y soy de Irlanda

Suntem din Australia Somos de Australia

Ea nu este din Spania Ella no es de España

Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España?

Nu este din Spania No es de España

Ea este Cristina iar el este Ionut Ella es Cristina y él es Ionut

Ei sunt Cristina şi Ionut Ellos son Cristina y Ionut

Ei sunt din Argentina Ellos son de Argentina

Noi suntem din Spania iar el este din Rusia Nosotros somos de España y él es de Rusia

Eu sunt David, sunt din Spania, din Madrid Yo soy David, soy de España, de Madrid

Si lo quiere hacer un poco más difícil vuelva a hacerlo esta vez con la columna de la izquierda tapada.

Este din Spania


13

1

1 Yo soy Juan Eu sunt Juan 2 Yo soy de España Eu sunt din Spania 3 Tú eres de Rumanía Tu eşti din România 4 Ella es de España Ea este din Spania 5 Él es de Rumanía El este din România 6 Yo soy de Rumanía Eu sunt din România 7 Tú eres de España Tu eşti din Spania 8 Ella es de Rumanía Ea este din România 9 Él es de España El este din Spania 10 Antonio es de España Antonio este din Spania 11 Cristina es de Rumanía Cristina este din România 12 Soy de España Sunt din Spania 13 Eres de Rumanía Eşti din România 14 Es de España Este din Spania 15 Es de Rumanía Este din România 16 Hola Cristina Bună Cristina 17 Hola David Bună David 18 ¿De dónde eres? De unde eşti? 19 Soy de Rumanía Sunt din România 20 ¿Tú de dónde eres? Tu de unde eşti? 21 Yo no soy de Rumanía Eu nu sunt din România 22 Soy de España Sunt din Spania 23 ¡Adiós! La revedere! 24 ¿De dónde es Pablo? De unde este Pablo? 25 ¿Pablo de dónde es? Pablo de unde este? 26 Pablo no es de Rumanía Pablo nu este din România 27 Cristina no es de España Cristina nu este din Spania 28 Tú no eres de España Tu nu eşti din Spania 29 Tú no eres de Rumanía Tu nu eşti din România 30 ¿Antonio es de Rumanía? Antonio este din România? 31 No, él es de España Nu, el este din Spania 32 ¿Cristina es de España? Cristina este din Spania? 33 No, ella no es de España Nu, ea nu este din Spania 34 ¿De dónde es ella? De unde este ea? 35 Ella es de Italia Ea este din Italia 36 Jan es de Austria Jan este din Austria 37 John no es de Australia John nu este din Australia 38 Pablo es de Argentina Pablo este din Argentina 39 Antonio no es de Albania Antonio nu este din Albania 40 Frank es de Irlanda Frank este din Irlanda 41 Ahmed no es de Grecia Ahmed nu este din Grecia 42 Sofía es de Italia Sofia este din Italia 43 Ella no es de Rusia Ea nu este din Rusia 44 Gheorghe no es de China Gheorghe nu este din China 45 ¿De dónde es Gheorghe? De unde este Gheorghe? 46 Cristina y Alexandra son de Rumanía Cristina şi Alexandra sunt din România 47 Ellas son de Rumanía Ele sunt din România 48 David y Antonio son de España David şi Antonio sunt din Spania 49 Ellos son de España Ei sunt din Spania 50 Yo soy profesor y ella es doctora Eu sunt profesor iar ea este doctoriță


14

1

En la tabla siguiente están las formas conjugadas del verbo a fi. Donde aparece más de una forma son todas válidas y

equivalentes, aunque utilizaremos preferentemente la primera.

fi verb

infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a

(a) fi fire fost fiind singular plural

fii fiți

numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

singular

I (eu) sunt, îs (să) fiu eram fui, fusei fusesem

a II-a (tu) ești (să) fii erai fuși, fuseși fuseseși

a III-a (el, ea) este, e, îi (să) fie era fu, fuse fusese

plural

I (noi) suntem, suntem (să) fim eram furăm, fuserăm fuseserăm, fusesem

a II-a (voi) sunteți, sunteți (să) fiți erați furăți, fuserăți fuseserăți, fuseseți

a III-a (ei, ele) sunt, îs (să) fie erau fură, fuseră fuseseră


15

Unde sunteţi?

¿Dónde está usted?

“Usted”. Tratamientos de cortesía.

El verbo a fi “estar”. Cómo decir dónde estamos.

Algunas expresiones útiles

Los continentes

En rumano tienen más pronombres de cortesía que en español, incluso para hablar de terceras personas. Éste es el

más común, que corresponde a un trato respetuoso en la segunda persona:

dumneavoastră usted, ustedes

Para usar el pronombre de cortesía en la segunda persona del singular se cambia el tiempo verbal9 por el plural, no

se dice dumneavoastră ești sino dumneavoastră sunteți que sirve tanto para el singular como para el plural, y que

significa todo lo siguiente:

Dumneavoastră sunteți

Usted es

Usted está

Ustedes son

Ustedes están

Unos ejemplos:

De unde eşti? ¿De dónde eres?

De unde sunteţi?

¿De dónde es (usted)? ¿De dónde sois (vosotros)? ¿De dónde son (ustedes)?

Dumneavoastră de unde sunteţi?

¿De dónde es usted? ¿De dónde son ustedes?

Voi de unde sunteţi? ¿De dónde sois vosotros?

Existe otro pronombre de cortesía, algo más atenuada, en segunda persona. Se trata de dumneata que no cambia el

tiempo verbal.

En resumen, con sus abreviaturas:

Dumneavoastră (dvs.) tu

voi

Dumneata (d-ta) tu

2


16

Ante la duda use dumneavoastră, que sirve tanto para el plural como el singular y es lo más formal y educado.10

Ejemplos:

Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?

Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos?

En rumano existen también pronombres de cortesía para la tercera persona pero no los vamos a ver de momento.11

Algunas expresiones útiles:

Bună ziua /'bu.nǝ ziua/ Buenos días

Ce mai faceţi? /tʃe mai 'fa.tʃets ʲ/ ¿Qué tal está usted?

Bine, mulţumesc /'Bi.ne mul.ʦu'mesk/ Bien, gracias

Estos son los continentes:

Continent Continente

Africa África

America America de Nord América América del Norte/ Norteamérica

America de Sud América del sur / Sudamérica

Antarctica Antártida

Asia Asia

Europa Europa

Oceania Oceanía

Europa


17

2

acolo adv /a'ko.lo/ allí, allá, ahí

aici adv /a'itʃ ʲ/ aquí, acá

Africa12 f /'a.fri.ka/ África: Africă --- Africa --- Africii ---

America f /a'me.ri.ka/ América: Americă --- America --- Americii --- o America de nord Norteamérica, América del Norte o America de sud Sudamérica, América del Sur

Antarctica f /an'tark.ti.ka/ Antártida: Antarctica --- Antarctica --- Antarctici Antarcticii

Asia f /'a.sja/ Asia: asia --- asia --- asiei

bine adv /'bi.ne/ bien

continent n /kon.ti'nent/ continente: continent continente continentul continentele continentului continentelor

dar conj /dar/ pero

dumneata p /dum.ne̯a'ta/ usted

dumneavoastră p /dum.nea'voas.trǝ/ usted, ustedes

Europa f /e.u'ro.pa/ Europa: Europa --- Europa --- Europei ---

în prep /ɨn/ en, dentro de

mulţumesc interj /mult.su'mesk/ gracias

nord n /nord/ norte: nord --- nordul --- nordului ---

Oceania f /o.ʧe̯a'ni.a/ Oceanía: Oceania --- Oceania --- Oceaniei

sud n /sud/ sur: sud suduri sudul sudurile sudului sudurilor

Antarctica

2

Bună ziua! ¡Buenos días!

Ce mai faceţi? ¿Cómo está usted? ¿Cómo están ustedes?

Bine, mulţumesc Bien, gracias

Ea este din Italia

http://www.fotosearch.com/FSA734/x12165436/


18

2 (no olvide tapar una de las columnas):

Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel?

Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos?

Unde ești? ¿Dónde estás?

Unde sunt? ¿Dónde están?

Unde sunteţi? ¿Dónde está usted?/¿Dónde están ustedes?

Eşti din România? ¿Eres de Rumanía?

Dumneavoastră de unde sunteţi? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes?

Eşti tu din România? Eres tú de Rumanía?

De unde sunteţi? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes?

Voi de unde sunteţi? ¿Vosotros de dónde sois?

Tu eşti din România? ¿Tú eres de Rumanía?

Sunteţi dumneavoastră din Grecia? ¿Es usted de Grecia?/¿Son ustedes de Grecia?

Nu, eu sunt din Rusia No, yo soy de Rusia

Ea este din Italia Ella es de Italia

Italia este în Europa Italia está en Europa

Australia este în Oceania Australia está en Oceanía

Sunt în Spania Estoy en España

Spania este în Europa España está en Europa

Și România este în Europa También Rumanía está en Europa

Sunt Maria. Și dumneavoastră? Soy María. ¿Y usted?

Eu sunt Carlos, și sunt din Spania Yo soy Carlos. Soy de España

Și eu sunt din Spania, din Barcelona Yo también soy de España, de Barcelona

Eu nu sunt din Barcelona, sunt din Valencia Yo no soy de Barcelona, soy de Valencia

Sunteți acolo? ¿Está usted allí?

Nu, nu sunt acolo. Sunt aici No, no estoy allí. Estoy aquí

Spania

Al final de la siguiente lista de frases se encuentra una tabla con los nombres de todos los países.

http://www.fotosearch.com/UNQ173/u14150550/


19

2 1 Carlos está allí Carlos este acolo 2 Ellos están en los Estados Unidos de América Ei sunt în Statele Unite ale Americii 3 Ellas son de Canadá pero están en España Ele sunt din Canada dar sunt în Spania 4 Ellos son de Albania y están en Albania Ei sunt din Albania şi sunt în Albania 5 Ellos son de Polonia y están en Suiza Ei sunt din Polonia şi sunt în Elveţia 6 Tú, Pablo, eres de Argentina Tu, Pablo, eşti din Argentina 7 y tú, Teresa, eres de Chile şi tu, Teresa, eşti din Chile 8 Vosotros sois de Sudamérica Voi sunteţi din America de Sud 9 pero estáis en España dar sunteţi în Spania 10 Cristina, eres de Rumanía Cristina, esţi din România 11 y tú, Ana, eres de España şi tu, Ana, eşti din Spania 12 Vosotras estáis en España Voi sunteţi în Spania 13 Yo estoy en España Eu sunt în Spania 14 y Pablo está en España şi Pablo este în Spania 15 Nosotros estamos en España Noi suntem în Spania 16 Cristina y Alexandra están en Rumanía Cristina şi Alexandra sunt în România 17 Nosotras estamos en Rumanía Noi suntem în România 18 Ellas están en Rumanía Ele sunt în România 19 Alina y Radu están en Inglaterra Alina şi Radu sunt în Anglia 20 Ellos están en Inglaterra Ei sunt în Anglia 21 Tudor y Mihai están en Grecia Tudor şi Mihai sunt în Grecia 22 Ellos están en Grecia Ei sunt în Grecia 23 pero son de Rumanía dar sunt din România 24 China está en Asia China este în Asia 25 Marruecos está en África Maroc este în Africa 26 Colombia está en América del Sur Columbia este în America de Sud 27 Méjico está en América del Norte Mexic este în America de Nord 28 Francia está en Europa Franţa este în Europa 29 España y Rumanía están en Europa Spania şi România sunt în Europa 30 Rusia está en Europa y Asia Rusia este în Europa şi Asia 31 ¿De dónde son Cristina y Alexandra? De unde sunt Cristina şi Alexandra? 32 ¿Vosotros de dónde sois? Voi de unde sunteţi? 33 ¿Dónde estáis? Unde sunteţi? 34 ¿Ellas dónde están? Ele unde sunt? 35 David y Pablo no están en América David şi Pablo nu sunt în America 36 Radu es de Rumanía pero no está allí Radu este din România dar nu este acolo 37 Ana e Isabel son de España Ana şi Isabel sunt din Spania 38 pero ellas no están aquí dar ele nu sunt aici 39 Están en Italia sunt în Italia 40 ¿Y tú dónde estás? Şi tu, unde eşti? 41 Japón no está en Europa Japonia nu este în Europa 42 ¿Está Japón en África? Este Japonia în Africa? 43 No, Japón está en Asia Nu, Japonia este în Asia 44 Buenos días Bună ziua 45 ¿Qué tal está? Ce mai faceţi? 46 Bien, gracias Bine, mulţumesc 47 ¿Y usted? Şi dumneavoastra? 48 Bien Bine 49 ¿Usted de dónde es? Dumneavoastra, de unde sunteţi? 50 Soy de Rumanía pero estoy aquí Sunt din România dar sunt aici


20

2 Países del mundo y sus banderas

En negrita los nombres en Rumano. La pronunciación puede ser ligeramente distinta a la española:

Afganistán/Afganistan Albania Alemania/Germania Andorra Angola Antigua y

Barbuda/Antigua şi Barbuda Antillas Neerlandesas/Antilele Olandeze Arabia Saudita/Arabia Saudită

Argelia/Algeria Argentina Armenia Aruba Australia Austria Azerbaiyán/Azerbaidjan

Bahamas Bahréin/Bahrain Bangladesh Barbados Bélgica/Belgia Belice/Belize Benín/Benin

Bielorrusia/Belarus Bolivia Bosnia y Herzegovina/Bosnia şi Herţegovina Botsuana/Botswana

Brasil/Brazilia Brunéi/Brunei Bulgaria Burkina Faso Burundi Bután/Bhutan Cabo Verde

Camboya/Cambodgia Camerún/Camerun Canadá/Canada Chad/Ciad Chile China

Chipre/Cipru Chipre Septentrional/Republica Turcă a ciprului de Nord Colombia/Columbia

Comoras/Insulele Comore República del Congo/Republica Congo República Democrática del

Congo/Republica Democrată Congo Islas Cook/Insulele Cook Corea del Norte/Coreea de Nord Corea del

Sur/Coreea de Sud Costa de Marfil/Coasta de Fildeş Costa Rica Croacia/Croaţia Cuba

Dinamarca/Danemarca Dominica Ecuador Egipto/Egipt El Salvador Emiratos Árabes

Unidos/Emiratele arabe unite Eritrea/Eritreea Eslovaquia/Slovacia Eslovenia/Slovenia España/Spania

Estados Unidos/Statele Unite ale Americii Estonia Etiopía/Etiopia Islas Feroe/Insulele Feroe

Filipinas/Filipine Finlandia/Finlanda Fiyi/Fiji Francia/Franţa Gabón/Gabon Gambia Georgia

Ghana Granada/Grenada Grecia Groenlandia/Groenlanda Guatemala Guinea/Guineea

Guinea Ecuatorial/Guineea Ecuatorială Guinea-Bissau/Guineea-Bissau Guyana Haití/Haiti

Holanda/Olanda Honduras Hong Kong Hungría/Ungaria India Indonesia/Indonezia Irán/Iran

Iraq/Irak Irlanda Islandia/Islanda Israel Italia Jamaica Japón/Japonia

Jordania/Iordania Kazajistán/Kazahstan Kenia/Kenya Kirguistán/Kârgâzstan Kiribati

Kuwait/Kuweit Laos Lesoto/Lesotho Letonia Líbano/Liban Liberia Libia Liechtenstein

Lituania Luxemburgo/Luxemburg Macao ARY Macedonia/Macedonia Madagascar

Malasia/Malaysia Malawi Maldivas/Maldive Malí/Mali Malta Marruecos/Maroc Islas

Marshall/Insulele Marshall Mauricio/Mauritius Mauritania México/Mexic Micronesia/Micronezia

Moldavia/Republica Moldova Mónaco/Monaco Mongolia Montenegro/Muntenegru

Mozambique/Mozambic Myanmar Nagorno-Karabaj/Nagorno-Karabah Namibia Nauru Nepal

Nicaragua Níger Nigeria Noruega/Norvegia Nueva Zelanda/Nouă Zeelandă Omán/Oman Osetia

del Sur/Osetia de Sud Pakistán/Pakistan Palaos/Palau Palestina (ANP) /Autoritatea Naţională

Palestiniană Panamá/Panama Papúa Nueva Guinea/Paua Nouă Ghinee Paraguay Perú/Peru

Polonia Portugal/Portugalia Qatar Reino Unido/Marea Britanie República Centroafricana/Republica

Centrafricană República Checa/Cehia República Dominicana/ Republica Dominicană Ruanda/Rwanda

Rumanía/România Rusia Sahara Occidental/Sahara Occidentală Islas Salomón/Insulele Solomon

Samoa San Cristóbal y Nieve/Sfânful Kitts şi Nevis San Marino San Vicente y las Granadinas/Sfântul

Vincent şi Grenadine Santa Lucía/Sfânta Lucia Santo Tomé y Príncipe/Sfântul Tome şi Principe Senegal

Serbia Seychelles Sierra Leona/Sierra Leone Singapur/Singapore Siria Somalia

Somalilandia/Somaliland Sri Lanka Suazilandia/Swaziland Sudáfrica/Africa de Sud Sudán/Sudan

Suecia/Suedia Suiza/Elveţia Surinam/Suriname Tailandia/Thailanda Taiwán/Taiwan Tanzania

Tayikistán/Tadjikistan Timor Oriental/Timorul de Est Togo Tonga Transnistria/Republica

Moldovenească Nistreană Trinidad y Tobago/Trinidad-Tobago Túnez/Tunisia

Turkmenistán/Turkmenistan Turquía/Turcia Tuvalu Ucrania/Ucraina Uganda Uruguay

Uzbekistán/Uzbekistan Vanuatu Ciudad del Vaticano/Vatican Venezuela Vietnam Wallis y

Futuna/Wallis şi Futuna Yemen Yibuti/Djibouti Zambia Zimbabue/Zimbabwe

http://es.wikipedia.org/wiki/Andorra

http://es.wikipedia.org/wiki/Angola

http://es.wikipedia.org/wiki/Antigua_y_Barbuda

http://es.wikipedia.org/wiki/Antigua_y_Barbuda

http://es.wikipedia.org/wiki/Brasil

http://es.wikipedia.org/wiki/Colombia

http://es.wikipedia.org/wiki/Croacia

http://es.wikipedia.org/wiki/Imagen:Blank.png

http://es.wikipedia.org/wiki/Imagen:Blank.png


21

Vorbesc româneşte

Hablo rumano

Los verbos “hablar” y “aprender”

Las nacionalidades y los idiomas

Las contracciones del verbo a fi

En rumano “hablar”, se dice a vorbi, no olvide que la “b” y la “v” se pronuncian de forma diferente:

Noi vorbim

El verbo “aprender”, a învăţa:

A vorbi (i) /a vor'bi/ Hablar

(Eu) vorbesc /vor'besk / hablo

(Tu) vorbeşti /vor'beʃt ʲ/ hablas

(El) / (ea) vorbeşte /vor'beʃ.te / habla

(Noi) vorbim hablamos

(Voi) vorbiţi /vor'biʦ ʲ/ habláis

(Ei) / (ele) vorbesc hablan

A Învăţa (t) /a ɨn.vǝt'sa/ Aprender

(Eu) învăţ /ɨn'vǝts/ aprendo

(Tu) înveţi /ɨn'vets ʲ/ aprendes

(El) / (ea) învaţă /ɨn'vat.sǝ/ aprende

(Noi) învăţăm /ɨn.vǝt'sǝm/ aprendemos

(Voi) învăţaţi /ɨn.vǝt'sats ʲ/ aprendéis

(Ei) / (ele) învaţă aprenden

El învaţă

este din

Spania

3


22

Unas expresiones útiles:

Foarte bine /'fo̯ar.te 'bi.ne/ Muy bien

De puţin timp Desde hace poco tiempo

Eşti sigur? /ieʃt ʲ 'si.gur/ ¿Estás seguro?

Sabemos decir “eres de Rumanía”. Para decir “eres rumana” tenemos que aprender las nacionalidades. Tanto en

rumano como en español se usan hasta cuatro formas. Veamos en la siguiente tabla los adjetivos de nacionalidad

para Rumanía y España:

Ţară Nationalitate Nacionalidad

România Român /ro'mɨn/ Rumano

Româncă /ro'mɨn.kǝ/ Rumana

Români /ro'mɨn /ͥ Rumanos

Românce /ro'mɨn.ʧe/ Rumanas

Spania

Spaniol /spa.ni'ol/ Español

Spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española

Spanioli /spa.ni'ol ʲ/ Españoles

Spaniole /spa.ni'o.le/ Españolas

Al final de la lección se incluye una tabla de nacionalidades.

Unos ejemplos:

Sunt român Soy rumano

Este româncă Es rumana

El este spaniol Él es español

Ea este spaniolă Ella es española

Suntem români Somos rumanos

Voi sunteţi spaniole Vosotras sois españolas

Ei sunt spanioli Ellos son españoles

Ele sunt românce Ellas son rumanas

Ea este spaniolă

El vorbeşte

de puţin

timp este

din Spania


23

Para decir “soy español y hablo español” hay que saber que las dos palabras “español”, aunque sean iguales, no

significan lo mismo. En el primer caso se trata de la nacionalidad, y en el segundo se refiere al idioma. En rumano y

en otras lenguas emplean diferentes palabras.

Para decir “hablo rumano” podemos decirlo de varias formas:

Vorbesc limba română Hablo la lengua rumana Hablo rumano

Vorbesc în română Hablo en rumano Hablo rumano

Vorbesc româna Hablo el rumano Hablo rumano

Vorbesc româneşte13 Hablo a la manera rumana Hablo rumano

Las contracciones

En todos los idiomas se usan contracciones en el lenguaje hablado. Pero en rumano y otros idiomas también se

escriben.

Así tenemos:

Contracciones del verbo a fi (Eu) nu-s (Yo) no soy

(El/ea) e (Él/Ella) es

(El/ea) nu e /nu ie/ (Él/Ella) no es

(El/ea) nu-i (Él/Ella) no es

(Ei/Ele) nu-s (Ellos/Ellas) no son

La acentuación

En los diccionarios de papel no encontrará la pronunciación de las palabras flexionadas. Como regla general, y salvo

excepciones, el acento se mantiene en la misma sílaba de la palabra raíz. Por ejemplo: A vorbí, vorbíţi (justo detrás

de la “b”). Învaţá, învaţáţi (justo después de la “ţ”). Pero, Înváţ, aquí cambia.

Limbă /'lim.bǝ/ Lengua, idioma

Limba română La lengua rumana, el idioma rumano

Limba Spaniolă La lengua española, el idioma español

Româna /ro’mɨ.na/ El rumano (el idioma)

Spaniola /spa’nio.la/ El español (el idioma)

Româneşte /ro.mɨ’neʃ.te/ En rumano

Eu vorbesc româna

El vorbeşte limba română


24

3

acum adv /a'kum/ ahora

foarte adv /'fo̯ar.te/ muy

învăţa, învaț v /ɨn.vǝ'ʦa/ aprender, enseñar

limba f /'lim.bǝ/ lengua, idioma: limbă, limbi, limba, limbile, limbii, limbilor

puţin adv /pu'ʦin/ Poco

român a. m. y s. m. /ro'mɨn/ Rumano (persona): român, români, românul, românii, românului, românilor

română a. f. /ro'mɨ.nǝ/ Rumana (lengua): română, române, româna, românele, românei, românelor

româncă f /ro'mɨn.kǝ/ Rumana (persona): româncă, românce, românca, româncele, româncei, româncelor

româneşte adv /ro.mɨ'neʃ.te/ Rumano, al modo rumano

sigur a /'si.gur/ Seguro: sigur, siguri, sigurul, sigurii, sigurului, sigurilor

sigură /'si.gu.rǝ/ Segura: sigură, sigure, sigura, sigurele, sigurei, sigurelor

spaniol a /spa.ni'ol/ Español (persona): spaniol, spanioli, spaniolul, spaniolii, spaniolului, spaniolilor

spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española (persona, lengua): spaniolă, spaniole, spaniola, spaniolele, spaniolei, spaniolelor

timp n /timp/ Tiempo: timp, timpuri, timpul , timpurile, timpului, timpurilor

vorbi v /vor'bi/ Hablar

3

Foarte bine Muy bien

De puţin timp Desde hace poco tiempo

Eşti sigur? ¿Estás seguro?

Limbă

Ea nu-i româncă româncă spaniolă


25

3

Sunt român Soy rumano

Este româncă Es rumana

El este spaniol Él es español

Ea este spaniolă Ella es española

Suntem români Somos rumanos

Voi sunteţi spaniole Vosotras sois españolas

Ei sunt spanioli Ellos son españoles

Ele sunt românce Ellas son rumanas

Vorbim româneşte Hablamos rumano

Dumneavoastră vorbiţi spaniola? ¿Habla usted español?

Ea nu-i din Argentina Ella no es de Argentina

Ei nu-s din Albania Ellos no son de Albania

Sunt spaniol şi vorbesc spaniola Soy español y hablo español

Învăţ româna Aprendo el rumano

Voi învăţaţi spaniola? ¿Aprendéis el español?

Eu nu-s în Asia No estoy en Asia

Sunt englez Soy inglés

Noi suntem englezi Nosotros somos ingleses

Ei sunt americani Ellos son americanos

Vorbiți limba română? ¿Habla (usted) rumano?

Sunt franțuzoaică Soy francesa

Dumneavoastră sunteți englez? ¿Es usted inglés?

Da, sunt englez Sí, soy inglés

Nu, nu sunt englez, sunt spaniol No, no soy inglés, soy español

Nu sunt italian, sunt român No soy italiano, soy rumano

Encontrará nombres de países con sus idiomas, y sus adjetivos de nacionalidad en la Tabla 3. Y a continuación las

tablas verbales completas de los verbos a vorbi y a învăța


26

3

1 ¿Es usted búlgaro? Dumneavoastră sunteţi bulgar? 2 Soy español Sunt spaniol 3 Eres rumana Eşti româncă 4 El es americano El este american 5 Ella es italiana Ea este italiancă 6 Nosotros somos franceses Noi suntem francezi 7 Nosotras somos inglesas Noi suntem englezoaice 8 Vosotros sois alemanes Voi sunteţi nemţi 9 Vosotras sois canadienses Voi sunteţi canadience 10 Ellos son japoneses Ei sunt japonezi 11 Ellas son portuguesas Ele sunt portugheze 12 ¿Eres rusa? Eşti rusoaică? 13 ¿Eres egipcio? Eşti egiptean? 14 ¿Es él sueco? Este el suedez? 15 ¿Ella es turca? Ea este turcoaică? 16 ¿Sois brasileños? Sunteţi brazilieni? 17 ¿Sois chinas? Sunteţi chinezoaice? 18 ¿Son ellos suizos? Sunt ei elveţieni? 19 ¿Son ellas coreanas? Sunt ele coreeance? 20 Yo no soy finlandés Eu nu-s finlandez 21 Tú no eres danesa Tu nu eşti daneza 22 Él no es belga El nu-i belgian 23 Ella no es belga Ea nu-i belgiancă 24 Nosotros no somos rumanos Noi nu suntem români 25 Nosotras no somos rumanas Noi nu suntem românce 26 Vosotras no sois españolas Voi nu sunteţi spanioloaice 27 Vosotros no sois americanos Voi nu sunteţi americani 28 Ellos no son canadienses Ei nu-s canadieni 29 Ellas no son japonesas Ele nu-s japoneze 30 Hablo español Vorbesc spaniola 31 Aprendo chino Învăţ chineza 32 Hablo bien inglés Vorbesc bine engleza 33 Hablas francés Vorbeşti franceza 34 Aprendes ruso Înveţi rusa 35 Hablas italiano Vorbeşti italiana 36 Aprendes alemán Înveţi germana 37 Hablas un poco de árabe Vorbeşti puţin araba 38 Hola David Bună David 39 Hola Alina Bună Alina 40 ¿Hablas rumano? Vorbeşti româneşte? 41 Hablo un poco de rumano Vorbesc puţin româneşte 42 Hablo bien el español e inglés Vorbesc bine spaniola şi engleza 43 pero no hablo bien rumano dar nu vorbesc bine româneşte 44 ahora aprendo rumano ¿y tú? acum învăţ româna. Şi tu? 45 Yo hablo bien rumano Eu vorbesc bine româneşte 46 Soy rumana Sunt româncă 47 y estoy desde hace poco tiempo en España şi sunt de puţin timp în Spania 48 ahora aprendo español acum învăţ spaniola 49 Tú hablas muy bien el español Tu vorbeşti foarte bine spaniola 50 ¿Estás seguro? Eşti sigur?


27

3 Países y nacionalidades

Nacionalidades (personas)

Masculino singular

Femenino singular

Masculino plural

Femenino plural Limbă... ”idioma”

Nacionalidades (“cosas”) ↓

Albania Albanez Albaneză Albanezi Albaneze Albaneză

Anglia Englez Englezoaică Englezi Englezoaice Engleză englez+esc, +ească, +eşti

Argentina Argentinian Argentiniană Argentinieni Argentiniene

Australia Australian Australiană Australieni Australiene

Austria Austriac Austriacă Austrieci Austriece

Belgia Belgian Belgiancă Belgieni Belgience belgi+an, +ană, +eni, +ene

Brazilia Brazilian Braziliancă Brazilieni Brazilience brazili+an, ană, +eni, +ene

Bulgaria Bulgar Bulgară Bulgari Bulgare Bulgară

Canada Canadian Canadiancă Canadieni Canadience canadi +an, +ană, +ieni, +ene

China Chinez Chinezoaică Chinezi Chinezoaice Chineză chinez+esc, +ească, +eşti

Coreea de sud

Coreean Coreeancă Coreeani Coreeance Coreeană coree+an, +ană, +ani, +ane

Danemarca Danez Daneză Danezi Daneze Daneză

Egipt Egiptean Egipteancă Egiptieni Egiptience Arabă egipt+ean, eană, +eni, +ene

Elveţia Elveţian Elveţiană Elveţieni Elveţiene

Finlanda Finlandez Finlandeză Finlandezi Finlandeze Finlandeză

Franţa Francez Franţuzoaică Francezi Franţuzoaice Franceză fraţuz+esc, +ească, +eşti

Germania German Neamţ

Germană Nemţoaică

Germani Nemţi

Germane Nemţoaice

Germană nemţ+esc, +ească, +eşti

Grecia Grec Greacă Greci Grece Greacă

Irlanda Irlandez Irlandeză Irlandezi Irlandeze

Islanda Islandez Islandeză Islandezi Islandeze Islandeză

Italia Italian Italiană Italieni Italiene Italiană italien+esc, +ească, +eşti

Japonia Japonez Japoneză Japonezi Japoneze Japoneză

Olanda Olandez Olandeză Olandezi Olandeze Neerlandeză

Polonia Polonez Poloneză Polonezi Poloneze Poloneză

Portugalia Portughez Portugheză Portughezi Portugheze Portugheză

Republică Moldova

Moldovean Moldoveană Moldoveni Moldovene moldoven+esc, +ească, +eşti

România Român Româncă Români Românce Română (româneşte)

român+esc, +ească, +eşti

Rusia Rus Rusoaică Ruşi Rusoaice Rusă rus+esc, +ească, +eşti

Serbia Sârb Sârbă Sârbi Sârbe Sârbă

Spania Spaniol Spaniolă (spanioloaică)

Spanioli Spaniole (spanioloaice)

Spaniolă

Statele Unite ale Americii

American Americană Americani Americane

Suedia Suedez Suedeză Suedezi Suedeze Suedeză

Turcia Turc Turcoaică Turci Turcoaice Turcă turc+esc, +ească, +eşti

Ucraina Ucrainean Ucraineană Ucraineni Ucrainene Ucraineană

Ungaria Ungur Maghiar

Unguroaică Maghiară

Unguri Maghiari

Unguroaice Maghiare

Ungureşte Maghiară

ungur+esc, +ească, +eşti


28

* Formă nerecomandată

învăța verb tranzitiv


(a) învăța învățare învățat învățând singular plural

învață învățați


singular

I (eu) învăț (să) învăț învățam învățai învățasem

a II-a (tu) înveți (să) înveți învățai învățași învățaseși

a III-a (el, ea) învață (să) învețe învăța învăță învățase

plural

I (noi) învățăm (să) învățăm învățam învățarăm învățaserăm, învățasem*

a II-a (voi) învățați (să) învățați învățați învățarăți învățaserăți, învățaseți*

a III-a (ei, ele) învață (să) învețe învățau învățară învățaseră * Formă nerecomandată

vorbi verb tranzitiv


(a) vorbi vorbire vorbit vorbind singular plural

vorbește vorbiți


singular

I (eu) vorbesc (să) vorbesc vorbeam vorbii vorbisem

a II-a (tu) vorbești (să) vorbești vorbeai vorbiși vorbiseși

a III-a (el, ea) vorbește (să) vorbească vorbea vorbi vorbise

plural

I (noi) vorbim (să) vorbim vorbeam vorbirăm vorbiserăm, vorbisem*

a II-a (voi) vorbiți (să) vorbiți vorbeați vorbirăți vorbiserăți, vorbiseți*

a III-a (ei, ele) vorbesc (să) vorbească vorbeau vorbiră vorbiseră


29

Am o maşină românească Tengo un coche rumano

El verbo “tener”

El artículo indefinido en singular (un, una)

Los adjetivos de nacionalidad para las cosas

El género de los sustantivos en rumano

Las declinaciones Un ceas

El verbo “tener”:

Estos son los artículos indefinidos en singular:

O Una

Un Un

Y unas palabras:

Maşină /ma'ʃi.nǝ/ Coche

Ceas /ʧe̯as/ Reloj

Fiu Hijo

Lucru /'lu.kru/ Objeto/cosa/trabajo

”Coche” es una palabra femenina en rumano.

O maşină

A veces no se usa la misma palabra para la nacionalidad de una persona y de una cosa

Persoane Lucruri Personas Cosas

Român Românesc Spaniol

Româncă Românească Spaniolă

Români Româneşti

Spanioli

Românce Spaniole

A avea /a've̯a/ Tener

(Eu) am tengo

(Tu) ai tienes

(El) / (ea) are /'a.re/ tiene

(Noi) avem /a'vem/ tenemos

(Voi) aveţi /a'veʦ ͥ/ tenéis

(Ei) / (ele) au tienen

4


30

Las declinaciones:

Un sustantivo (p.e.: perro), puede ser masculino o femenino (perro, perra), singular o plural (perro, perros), llevar

artículo o no (el perro, perro), y ser sujeto (el perro ladra), objeto directo (tengo un perro), objeto indirecto (le doy

un hueso al perro) o complemento (la correa del perro). Lo cual nos da 2x2x2x4=32 combinaciones. El final de cada

palabra cambia con el género y el número: perro, perra, perros, perras (4 formas diferentes en español), el artículo

va delante, y la función (caso) se consigue con preposiciones (al perro, de un perro) o cambiando la posición del

sustantivo en la frase. Pero en rumano el artículo determinado (el, la, los, las) va unido al final del sustantivo y el

caso va unido al artículo. Es decir, existen más de 4 terminaciones diferentes. Hay herramientas en internet que dan

las 32 formas. En la práctica no tenemos, habitualmente, más de 12 distintas, 6 por género.

El género

Hay tres géneros en rumano (masculino, femenino y neutro), que determinan qué artículo poner. No se puede saber

el género de una palabra por su traducción al español. Por ejemplo, “coche”, en rumano, es una palabra femenina.

Tampoco existe una correspondencia exacta entre género y sexo. Un indicio del género de las palabras es su

terminación. Por ejemplo, las palabras terminadas en “u” son masculinas o neutras, y las terminadas en “a” son

femeninas. Pero hay terminaciones que son comunes a dos o, incluso, a los tres géneros:

Terminaciones de los sustantivos en singular

Masculino Neutro Femenino

Consonante -ă

-u -a

-e

-i

Al final de la lección tiene una tabla más detallada con las terminaciones exclusivas de cada género y las

excepciones.

Puede resolver la siguiente lista sabiendo que en el singular las palabras de género neutro y masculino, llevan el

artículo masculino un, y las palabras de género femenino llevan el artículo femenino o.14

O maşină Un Ferrari

Por último una frase que le resultará muy útil:

Ai dreptate Tienes razón

Am o maşină românească


31

4

avea v /a've̯a/ tener

ceas n /ʧe̯as/ reloj: ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile, ceasului, ceasurilor

dreptate f /drep'ta.te/ razón: dreptate, dreptăţi, dreptatea, dreptăţile, dreptăţii, dreptăţilor

fiu m /fiw/ hijo: fiu, fii, fiul, fiii, fiului, fiilor

lucru n /'lu.kru/ cosa, objeto, tarea, asunto…: lucru, lucruri, lucrul, lucrurile, lucrului, lucrurilor

maşină f /ma'ʃi.nǝ/ coche: maşină, maşini, maşina, maşinile, maşinii, maşinilor

o art /o/ una

persoană f /per'so̯a.nǝ/ persona: persoană, persoane, persoana, persoanele, persoanei, persoanelor

românesc a /ro.mɨ'nesk/ rumano: românesc, româneşti, românescul, româneştii, românescului, româneştilor românească /ro.mɨ'ne̯as.kǝ/ rumana: românească, româneşti, româneasca, româneştile, româneştii, româneştilor

un art /un/ un

4

Ionut este român şi vorbeşte româna Ionut es rumano y habla rumano

El are un ceas românesc Él tiene un reloj rumano

Am un fiu şi o maşină Tengo un hijo y un coche

Am o maşină românească Tengo un coche rumano

Ai dreptate Tienes razón

El are o maşină Él tiene un coche

Ea are un Ferrari Ella tiene un Ferrari

Un Ferrari nu e o maşină spaniolă Un Ferrari no es un coche español

Ai maşină? ¿Tienes coche?

Au un ceas spaniol Tienen un reloj español

Sunt spaniolă Soy española

O Dacia este o maşină românească Un Dacia es un coche rumano

Ea are un ceas japonez Él tiene un reloj japonés

Noi avem un ceas elvețian Nosotros tenemos un reloj suizo

Ai ceas? ¿Tienes reloj?

Nu, nu am No, no tengo

Eu am o mașină franțuzească Yo tengo un coche francés

Ei au un fiu Ellos tienen un hijo

Ele au o mașină Ellas tienen un coche

Am lucru Tengo tarea

Hirosi vorbește japoneza Hirosi habla japonés

Tu nu ai ceas Tú no tienes reloj

Noi nu avem mașină Nosotros no tenemos coche

Voi nu aveți lucru Vosotros no tenéis trabajo

Ea este o persoană Ella es una persona

O maşină


32

4

1 Carlos tiene un coche italiano Carlos are o maşină italienească 2 Soy español, Sunt spaniol, 3 hablo español, vorbesc spaniola, 4 aprendo rumano, învăţ româneşte, 5 y tengo un coche español, un Seat şi am o maşină spaniolă, un Seat. 6 Soy italiana, Sunt italiancă, 7 hablo italiano, vorbesc italiana, 8 aprendo portugués, învăţ portugheza, 9 y tengo un coche italiano, un Fiat. şi am o maşină italienească, un Fiat. 10 Eres rumana, Eşti româncă, 11 hablas rumano, vorbeşti româneşte, 12 aprendes español, înveţi spaniola, 13 y tienes un coche rumano, un Dacia. şi ai o maşină românească, o Dacia. 14 Eres americano Eşti american, 15 hablas inglés, vorbeşti engleza, 16 no hablas español, nu vorbeşti spaniola, 17 y tienes un coche americano, un Ford. şi ai o maşină americană, un Ford. 18 Ella es francesa, Ea e franţuzoaică, 19 habla francés, vorbeşte franceza, 20 aprende ruso, învaţă rusa, 21 y tiene un coche francés, un Citröen. şi are o maşină franţuzească, un Citröen. 22 Él es inglés, El e englez, 23 está en Australia, e în Australia, 24 habla japonés, vorbeşte japoneza, 25 y tiene un coche inglés. Şi are o maşină englezească. 26 Somos alemanes, Suntem nemţi, 27 hablamos alemán, vorbim germana, 28 aprendemos árabe, învăţăm araba, 29 y tenemos un coche alemán. şi avem o maşină nemţească. 30 Somos suizas, Suntem elveţience, 31 hablamos francés, italiano y alemán, vorbim franceza, italiana şi germana, 32 aprendemos chino, învăţăm chineza, 33 y tenemos un reloj suizo. şi avem un ceas elveţian. 34 Sois portugueses, Sunteţi portughezi, 35 estáis en Brasil, sunteţi în Brazilia, 36 habláis portugués, vorbiţi portugheza, 37 y tenéis un coche coreano. şi aveţi o maşină coreeană. 38 Sois japonesas, Sunteţi japoneze, 39 habláis japonés, vorbiţi japoneza, 40 estáis en Canadá, sunteţi în Canada, 41 y tenéis un coche japonés, un Honda. şi aveţi o maşină japoneză, o Honda. 42 Ellos son turcos, Ei sunt turci, 43 hablan turco, vorbesc turca, 44 están en Alemania, sunt în Germania, 45 y tienen un BMW. şi au un BMW. 46 Ellas son egipcias, Ele sunt egiptience, 47 hablan árabe, vorbesc araba, 48 están en Finlandia, sunt în Finlanda, 49 y tienen un Renault. şi au un Renault. 50 Cristina es de Braşov, Rumanía. Cristina e din Braşov, România.


33

4: El género de los sustantivos en rumano según su terminación:

Terminación Masculino Neutro Femenino Excepciones*

-C

on

son

ante

Bărbat Hotel ---

-or Profesor --- ---

-ar Veterinar --- ---

-er Chelner --- ---

-ic Paznic --- ---

-ist Ziarist --- ---

-an American --- ---

ân Român --- ---

-ez Francez --- ---

-ism --- Capitalism ---

-ment --- Parlament ---

-mânt --- Recensământ ---

-ut --- Început ---

-aj --- Etaj ---

-a * --- Pijama Algunos nombres de varón como

Mircea

-ă * --- Doamnă tată, popă, Papă, vodă, vlădică,

algunos nombres de varón como Costică

y algunas profesiones tradicionales.

-e * * Carte *hay unas 50 excepciones que aparecen

más abajo

-are * --- Plecare Soare

-ere * --- Durere Ginere

-ire --- --- Privire

-îre --- --- Coboîre

-ătate --- --- Bunătate

-etate --- --- Varietate

-itate --- --- Celebritate

-iune * --- Pensiune tăciune, perciune

-ie * --- Familie bădie, tataie y los nombres de los meses

que son masculinos

-i Ardei Taxi * zi, tanti y los días de la semana

que son femeninos

-o --- Zero ---

-u codru exemplu ---

-ú --- tabu ---

-giu tutungiu --- ---

*Casi todos los suntantivos acabados en –e son femeninos. Estos son los masculinos y neutros: Masculinos: aprilie,

arbore, bădie, bebe, burete, castravete, câine, conte, custode, decembrie, dinte, duce, erete, februarie, fluture,

frate, ginere, ianuarie, iepure, iulie, iunie, martie, mire, nasture, noiembrie, oaspete, octombrie, pepene,

perciune, perete, peşte, preşedinte, şarpe, septembrie, soare, strugure, șoarece, rege, tataie, tăciune, tutore,

viezure. Neutros: apendice, cleşte, codice, lapte, laringe, nume, pântece, portavoce, prenume, pronume, spate,

sote.


34

avea verb tranzitiv


(a) avea

avere avut având singular plural

ai, aibi* aveți


singular

I (eu) am (să) am aveam avui, avusei avusesem, avusem*

a II-a (tu) ai (să) ai, aibi* aveai avuși, avuseși avuseseși, avuseși*

a III-a (el, ea)

are (să) aibă, aibe*, aivă*

avea avu, avuse avusese, avuse*

plural

I (noi) avem (să) avem aveam avurăm, avuserăm

avuseserăm, avusesem*, avuserăm, avusem*

a II-a (voi) aveți (să) aveți aveați avurăți, avuserăți

avuseserăți, avuseseți*, avuserăți, avuseți*

a III-a (ei, ele)

au (să) aibă, aibe*, aivă*

aveau avură, avuseră avuseseră, avuseră*

* Formă nerecomandată


35

Am două ceasuri

Tengo dos relojes

Los números del 1 al 10

Los saludos a lo largo del día

Algunos tratamientos de cortesía

Los plurales de los sustantivos

Cómo preguntar cantidades

Două ceasuri

Los números del 1 al 10:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 unu doi trei cinci şapte nouă una două patru şase opt zece Los números 1 y 2 tienen formas distintas para el masculino y el femenino

Saludos a lo largo del día:

Bună dimineaţa /'bu.nǝ di.mi'ne̯a.ʦa/

Desde por la mañana temprano hasta el mediodía aproximadamente

Buenos días

Bună ziua /'bu.nǝ

'ziwa/ Desde el mediodía hasta las seis de la tarde aproximadamente

Buenos días, buenas tardes

Bună seara /'bu.nǝ

'se̯a.ra/

Desde las seis de la tarde en adelante Buenas tardes, buenas noches

Noapte bună /'no̯ap.te 'bu.nǝ/

Para despedirnos por la noche Buenas noches (al despedirnos)

Tratamientos de cortesía con sus respectivas abreviaturas:

Domnul D-nul Señor Sr.

Doamnă D-na Señora Sra.

Domnişoară D-ra Señorita Srta.

Veamos unas palabras junto con sus plurales:

Género Con artículo indefinido Traducción

Femenino O maşină, două maşini Un coche, dos coches

Neutro Un ceas, două ceasuri Un reloj, dos relojes

Masculino Un fiu, doi fii Un hijo, dos hijos

Femenino O bere, trei beri Una cerveza, tres cervezas

En la tabla anterior vemos esta regla sencilla pero importante:

Las palabras de género neutro llevan articulo masculino en el singular y femenino en el plural.

5


36

Como vemos, muchas palabras en plural acaban en „i”, pero no siempre es así:

Terminaciones de las palabras en plural sin artículo

masculino neutro femenino

Terminación en “i” fii ceasuri maşini

Terminación en “e” --- continente doamne

Para preguntar cantidades:

masculino neutro femenino

Câţi Câte

¿Cuántos? ¿Cuántos? ¿Cuántas?

5

bere f /'be.re/ cerveza: bere, beri, berea, berile, berii, berilor

cât p int m /kɨt/ cuánto: cât, câţi, ---, câtora/câtor

câtă p int f /'kɨ.tǝ/ cuánta: câtă, câte, ---, câtora/câtor

cinci num /ʧinʧ ʲ/ cinco

dimineaţă f /di.mi'ne̯a.ʦǝ/ mañana: dimineaţă, dimnineţi, dimineaţa, dimineţile, dimineţii, dimineţilor

doamnă f /'do̯a.m.nǝ/ señora: doamnă, doamne, doamna, doamnele, doamnei, doamnelor

doi num /doj/ dos m

domn m /domn/ señor: domn, domni, domnul, domnii, domnului, domnilor domnişoară f /dom.ni'ʃo̯a.rǝ/ señorita: domnişoară, domnişoare, domnişoara, domnişoarele, domnişoarei,

domnişoarelor

două num /'do.wǝ/ dos f

noapte f /'no̯ap.te/ noche: noapte, nopţi, noaptea, nopţile, nopţii, nopţilor

nouă num /'no.wǝ/ nueve

opt num /opt/ ocho

patru num /'pa.tru/ cuatro

seară f /'sḙa.rǝ/ tarde, noche: seară, seri, seara, serile, serii, serilor

șapte num /'ʃap.te/ siete

șase num /'ʃa.se/ seis

trei num /trej/ tres

una num /'u.na/ una

unu num /'u.nu/ uno

zece num /'ze.ʧe/ diez

5

Bună dimineaţă Buenos días

Bună seara Buenas tardes

Noapte bună Buenas noches

El vocativo de domnul es domnule. Observe en los ejemplos cómo cambia domnul a domnule cuando nos dirigimos

directamente a una persona:


37

5

Câţi fii ai? ¿Cuántos hijos tienes?

Ai trei fii? ¿Tienes tres hijos?

Câţi fii avem? ¿Cuántos hijos tenemos?

Câte maşini ai? ¿Cuántos coches tienes?

Câte ceasuri ai? ¿Cuántos relojes tienes?

Sunteţi dumneavoastră de aici? ¿Es usted de aquí?

Dumneavoastră sunteţi Domnul Eliade? ¿Es usted el señor Eliade?

Nu, eu sunt Domnul Sandu No, yo soy el señor Sandu

Domnul Eliade sunt eu El señor Eliade soy yo

Bună ziua! Domnule Eliade Buenos días, señor Eliade

Am trei ceasuri şi două maşini Tengo tres relojes y dos coches

Ei au un fiu şi o bere Ellos tienen un hijo y una cerveza

Eu am doi mașini în Spania Yo tengo dos coches en España

Tu ai trei fii în Irlanda Tú tienes tres hijos en Irlanda

Juan are doi fii în Spania Juan tiene dos hijos en España

Am o mașină Tengo un coche

Ai doi mașini Tienes dos coches

El are trei ceasuri Él tiene tres relojes

Ea are patru fii Ella tiene cuatro hijos

Noi avem cinci fii Nosotros tenemos cinco hijos

Voi aveți șase ceasuri Vosotros tenéis seis relojes

Ei au șapte mașini Ellos tienen siete coches

Ele au opt fii Ellas tienen siete coches

Eu nu am nouă fii Yo no tengo nueve hijos

Tu nu ai zece ceasuri Tú no tienes diez relojes

O bere

En la próxima lista los tratamientos de cortesía estarán abreviados o no, según el modelo de la columna izquierda.

Vamos a empezar a usar el plural sin artículo de algunas palabras, es decir, la segunda forma que presentamos en

nuestro vocabulario.


38

5

1 Carlos tiene nueve cervezas Carlos are nouă beri 2 Buenos días, señor (por la mañana temprano). Bună dimineaţa domnule 3 ¿Cuántos hijos tiene? Câţi fii aveţi? 4 Tengo un hijo. Am un fiu 5 Buenos días señora (alrededor de medio día) Bună ziua doamnă 6 ¿Cuántos coches tiene? Câte maşini aveţi? 7 Buenas tardes señorita Bună seara domnişoară 8 ¿Cuántos relojes tiene? Câte ceasuri aveţi? 9 Tengo un reloj Am un ceas 10 El Sr. Cantarescu tiene tres coches D-nul Cantarescu are trei maşini 11 La Sra. Eminescu tiene cuatro relojes D-na Eminescu are patru ceasuri 12 La señorita Sandu tiene cinco cervezas D-ra Sandu are cinci beri 13 Buenas noches señorita (al despedirse) Noapte bună domnişoară 14 ¿Tienes seis cervezas? Ai şase beri? 15 No, no tengo cerveza Nu, nu am bere 16 ¿Tienes siete hijos? Ai şapte fii? 17 No, no tengo siete hijos, tengo un hijo Nu, nu am şapte fii, am un fiu 18 ¿Tienes ocho relojes? Ai opt ceasuri? 19 No, no tengo ocho relojes, tengo dos relojes Nu, nu am opt ceasuri, am două ceasuri. 20 El Sr. y la Sra. Cantarescu tienen nueve hijos D-nul şi D-na Cantarescu au nouă fii 21 ¿Cuántos coches tiene el Sr. Schumacher? Câte maşini are D-nul Schumacher? 22 Schumacher tiene diez Ferrari Schumacher are zece Ferrari 23 ¿De dónde es usted, Sr. Eminescu? De unde sunteţi dumneavoastră, D-nul Eminescu? 24 Soy de Iasi Sunt din Iaşi 25 ¿De dónde son ustedes, Sr. y Sra. Sandu? De unde sunteţi dumneavoastră, D-nul şi D-na Sandu? 26 Somos de Constanţa Suntem din Constanţa 27 ¿Dónde está usted, señorita Sandu? Unde sunteţi dumneavoastră, domnişoară Sandu? 28 Estoy en Brasov Sunt în Braşov 29 ¿Dónde está la señora Cantarescu? Unde este Doamna Cantarescu? 30 Está en Bucarest Este în Bucureşti 31 ¿Cuántos hijos tiene usted, Sr. Eminescu? Câţi fii aveţi dumneavoastră, D-nul Eminescu? 32 ¿Cuántos relojes tiene la Sra. Sandu? Câte ceasuri are D-na Sandu? 33 Tengo un reloj suizo Am un ceas elveţian 34 Buenas noches, señora Cantarescu Bună seara doamnă Cantarescu 35 Buenas noches, señor Sandu Bună seara, domnule Sandu 36 ¿Qué tal está usted? Dumneavoastră ce mai faceţi? 37 Bien gracias, ¿y usted? Bine mulţumesc, şi dumneavoastră? 38 Muy bien. ¿De dónde es usted? Foarte bine. De unde sunteţi dumneavoastră? 39 Soy de Timisoara, ¿y usted? Sunt din Timişoara, şi dumneavoastră? 40 Soy de Iasi, Sunt din Iaşi, 41 Pero estoy en Madrid desde hace poco tiempo dar sunt în Madrid de puţin timp. 42 ¿Habla inglés? Vorbiţi engleza? 43 No hablo inglés. Hablo rumano y español. Nu vorbesc engleza. Vorbesc româna şi spaniola. 44 pero ahora aprendo inglés desde hace poco tiempo Dar acum invaţ engleza de puţin timp. 45 ¿Cuántos hijos tiene? Câţi fii aveţi? 46 Tengo dos hijos Am doi fii 47 ¿Y usted? Şi dumneavoastră? 48 Tengo un hijo en Suiza. Am un fiu în Elveţia. 49 Buenas noches, señora Cantarescu. Noapte bună, doamnă Cantarescu. 50 Buenas noches señor Sandu Noapte bună, domnule Sandu.


39

5 Formación del plural

Casi todos los plurales acaban en “e” y en “i”. El masculino plural siempre acaba en “i”. Esta tabla no contiene todas

las posibilidades y sólo es una curiosidad, es preferible acudir a un declinador en red o a un buen diccionario que le

indique el plural de las palabras. Una tabla completa requeriría unas cuatro páginas de reglas y otras dos de

excepciones, lo cual queda fuera del alcance de este nivel y de las pretensiones de esta guía.

Terminación Desinencia Masculino Neutro Femenino

Consonante +i domndomni --- ---

+uri --- ceasceasuri ---

-ar +e --- dicţionardicţionare ---

-er +e --- frigiderfrigidere ---

-ent +e --- accentaccente ---

-ment +e --- complimentcomplimente ---

-aj +e --- etajetaje ---

-ăt +e --- lacătlacăte ---

-et +e --- sunetsunete ---

-ism +e --- reumatismreumatisme ---

-or +e --- covorcovore ---

-sor -oare --- ascensorascensoare ---

-tor -oare --- tractortractoare ---

Supinos +uri --- culesculesuri ---

Monosílabos +uri --- loclocuri ---

-o +uri --- radioradiouri ---

-ou +uri --- cadoucadouri ---

-iu -i --- exerciţiu exerciţii ---

-ie --- pardesiupardesie ---

-uri --- interviuinterviuri ---

-eu -e --- muzeumuzee ---

-uri --- dineudineuri ---

-u -i leulei --- ---

-cons.+ru -e --- teatruteatre ---

-cons.+lu -uri --- titlutitluri ---

-e -i gineregineri --- vulpevulpi

= --- numenume ---

-are -ări --- --- cărarecărări

-ate -ăţi --- --- cetatecetăţi

-oare -ori --- --- culoareculori

-Cons.+ie -ii --- --- cutiecutii

-vocal+ie -i --- --- gutuiegutui

-i = unchiunchi --- ---

+e --- condeicondeie ---

+uri --- taxitaxiuri ---

-ă -i popăpopi --- mătuşamătuşi

-e --- --- doamnădoamne

-a -ea -ele --- --- perdeaperdele

-a -ale --- --- sofasofale

Tienen plural irregular las siguientes palabras masculinas: om>oameni. Femeninas: soră>surori,

noră>nurori. Neutras: cap>capete, ou>ouă, seminar>seminarii. El resto de las irregularidades son simples

cambios fonéticos.


40

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino de 15 años


Cómo preguntar la edad

El verbo vivir/habitar

Cómo enlazar algunas frases con care

Las contracciones del verbo a avea

Vocabulario: algunos parientes

Los números del 11 al 20 son:

Unsprezece /'uns.pre.ze.ʧe/ Once

Doisprezece/douăsprezece Doce (masc. y fem.)

Treisprezece Trece

Paisprezece Catorce

Cincisprezece /'ʧinʧs.pre.ze.ʧe/ Quince

Şaisprezece Dieciséis

Şaptesprezece Diecisiete

Optsprezece15 Dieciocho

Nouăsprezece Diecinueve

Douăzeci /douǝ'zeʧ ʲ/ Veinte

El resto de los números hasta el 100, están en la Tabla 6 al final de la lección.

En el lenguaje informal los rumanos suelen acortar los números que acaban en –sprezece y lo dejan en –șpe así:

Unsprezece Unșpe

Doisprezece Doișpe

Treisprezece Treișpe...

Aunque aquí no los vamos a usar, es bueno saberlo para reconocerlos cuando los oigamos.

Ya tenemos los conocimientos suficientes para preguntar por la edad y para contestar.

O más formalmente:

Ce vârstă aveți? ¿Qué edad tiene (ud.)?

Los números que acaban entre 1 y 19 no llevan “de”, los que acaban entre 20 y 00 sí.

Câţi ani ai? ¿Cuántos años tienes?

Am cincisprezece ani Tengo 15 años

Ai douăzeci de ani Tienes veinte años

Am zece ani!

6


41

El verbo a locui (t):

El verbo a locui significa “vivir” con sentido de “vivir en”. Si quisiéramos referirmos a la duración de la vida, por

ejemplo “algunos animales viven una media de 12 años” emplearíamos el verbo a trăi

Ejemplos:

Locuiesc în Bucureşti Vivo en Bucarest

Am un nepot Tengo un sobrino/nieto

Are cincisprezece ani Tiene 15 años

O mejor, podemos decirlo todo seguido:

Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años

Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años

En rumano se usa la misma palabra para “sobrino” y para “nieto”. Tal vez se esté preguntando cómo distinguirlas. Se

podría especificar: Nepot de frate para “sobrino” y nepot de bunic para “nieto”. Aprender un idioma significa

aprender a pensar de forma diferente. En la próxima lista de frases considere que quiere igual a sus sobrinos que a

sus nietos.

Estas son las contracciones del verbo a avea:

Esta es una buena forma de saludar o empezar una conversación con alguien con quien tenemos confianza:

Ce mai faci? ¿Qué tal?

Ce faci? significa literalmente „¿qué haces?”

Ce faci? ¿Qué haces?

A locui (t) /a lo'kuj/ Vivir

(Eu) locuiesc vivo

(Tu) locuieşti vives

(El) / (ea) locuieşte vive

(Noi) locuim vivimos

(Voi) locuiţi vivís

(Ei) / (ele) locuiesc viven

A avea (i) (forma negativă)

(Eu) n-am (nu am) no tengo (Tu) n-ai (nu ai) no tienes (El) / (ea) n-are (nu are) no tiene (Noi) n-avem (nu avem) no tenemos

(Voi) n-aveţi (nu aveţi) no tenéis

(Ei) / (ele) n-au (nu au) no tienen


42

Vocabulario nuevo:

An (s. m.) /an/ Año: An, ani, anul, anii, anului, anilor

Bunic (s. m.) /bu’nik/ Abuelo: bunic, bunici, bunicul, bunicii, bunicului, bunicilor Bunică (s. f.) /bu’ni.kǝ/ Abuela: bunică, bunici, bunica, bunicile, bunicii, bunicilor

Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que: care/carele care/cari căruia/cărui cărora/căror Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que (f): care/carea care/cari căreia/cărei cărora/căror

Cincisprezece (num) /’chinch ͥ s.pre.ʒe.che/ Quince

Cincizeci (num) /chinch ͥ ’ʒech ͥ/ Cincuenta

Doisprezece (num.) /’dois.pre.ʒe.che/ Doce (m) Douăsprezece (num.) /’douǝs.pre.ʒe.che/ Doce (f)

Douăzeci (num.) /douǝ’ʒech ͥ/ Veinte

Fiică (s. f.) /’fi.kǝ/ Hija: Fiică, fiice, fiica, fiicele, fiicii, fiicelor

Frate (s. m.) /’fra.te/ Hermano: Frate, fraţi, fratele, fraţii, fratelui, fraţilor

Locui (v.) /lo’kui/ Vivir, habitar: locuiesc, locuieşti, locuieşte, locuim, locuiţi, locuiesc Imp.: locuieşte Conj.: să locuiască Pp.: locuit

Nepot (s. m.) /ne’pot/ Sobrino/Nieto: Nepot, nepoţi, nepotul, nepoţii, nepotului, nepoţilor Nepoată (s. f.) /ne’poa.tǝ/ Sobrina/Nieta: Nepoată, nepoate, nepoata, nepoatele, nepoatei, nepoatelor

Nouăsprezece (num) /’nouǝs.pre.ʒe.che/ Diecinueve

Nouăzeci (num) /nouǝ’ʒech ͥ/ Noventa

Optsprezece (num) /’opts.pre.ʒe.che/ Dieciocho

Optzeci (num) /opt’ʒech ͥ/ Ochenta

Paisprezece (num) /’pais.pre.ʒe.che/ Catorce

Patruzeci (num.) /pa.tru’ʒech ͥ/ Cuarenta

Şaisprezece (num) /’shais.pre.ʒe.che/ Dieciséis

Şaizeci (num) /shai’ʒech ͥ/ Sesenta

Şaptesprezece (num) /’shap.tes.pre.ʒe.che/ Diecisiete

Şaptezeci (num) /shap.te’ʒech ͥ/ Setenta

Sută (num) /’su.tǝ/ Cien: sută, sute, suta, sutele, sutei, sutelor

Treisprezece (num.) /’treis.pre.ʒe.che/ Trece

Treizeci (num.) /trei’ʒech ͥ/ Treinta

Unsprezece (num.) /’uns.pre.ʒe.che/ Once

vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor

Bunic y bunică tienen el mismo plural. En conjunto, de las 32 combinaciones teóricas, tenemos sólo 10.

Expresiones:

Ce mai faci? ¿Qué tal estás?

Ce faci? Qué haces? ¿Qué estás haciendo?

Ejemplos:

Câţi ani ai? ¿Cuántos años tienes?

Am cincisprezece ani Tengo 15 años

Ai douăzeci de ani Tienes 20 años

Locuiesc în Bucureşti Vivo en Bucarest

Am un nepot Tengo un sobrino/nieto

Are cincisprezece ani Tiene 15 años

Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años

Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años

Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años

Avem doisprezece nepoţi Tenemos doce nietos/sobrinos

Avem douăsprezece nepoate Tenemos doce nietas/sobrinas

Am un frate care are cincisprezece ani Tengo un hermano que tiene quince años


43

En la siguiente lista, si ve escrito un número en cifras o en letras estará igual en las dos columnas.

Lista 6

1 Carlos tiene trece años Carlos are treisprezece ani 2 ¿Cuántos años tienes? Câţi ani ai? 3 Tengo veinte años y vivo en España Am douăzeci de ani şi locuiesc în Spania 4 Tengo un sobrino que vive en Italia Am un nepot care locuieşte în Italia 5 ¿No tiene dieciocho años? N-are optsprezece ani? 6 No, no tiene dieciocho años Nu, n-are optsprezece ani 7 Tiene diecinueve años Are nouăsprezece ani 8 Y habla muy bien el inglés şi vorbeşte foarte bine engleza 9 Tengo una sobrina que es de España Am o nepoată care este din Spania 10 ¿Cuántos años tiene? Câţi ani are? 11 Tiene once años Are unsprezece ani 12 Y habla español y rumano şi vorbeşte spaniola şi româna 13 ¿Vive en España? Locuieşte în Spania? 14 No, ahora vive en Rumanía Nu, acum locuieşte în România 15 ¿Vives en Rumanía? Locuieşti în România? 16 Vivo en Alemania pero ahora estoy en España Locuiesc în Germania dar acum sunt în Spania 17 Tengo una nieta en Alemania Am o nepoată în Germania. 18 Y dos nietos en Hungría Şi doi nepoţi în Ungaria 19 Ella tiene un coche inglés Ea are o maşină englezească 20 que tiene doce años care are doisprezece ani 21 Nosotros vivimos aquí Noi locuim aici 22 pero somos australianos dar suntem australieni 23 Hablamos inglés y español vorbim engleza şi spaniola 24 y vosotros, ¿dónde vivís? Şi voi, unde locuiţi? 25 Vivimos en Francia desde hace trece años Locuim în Franţa de treisprezece ani 26 Tengo dos hijos que aprenden japonés Am doi fii care învaţă japoneza 27 Viven en Japón desde hace dos años Locuiesc în Japonia de doi ani 28 Tengo una hija de quince años Am o fiică de cincisprezece ani 29 Mihaela tiene dieciséis relojes Mihaela are şaisprezece ceasuri 30 ¡No tienes diecisiete años! N-ai şaptesprezece ani! 31 No tengo un coche japonés N-am o maşină japoneza 32 No tienes un BMW N-ai un BMW 33 Ella no habla turco Ea nu vorbeşte turca 34 No tenemos quince cervezas N-avem cincisprezece beri 35 No tenéis una cerveza danesa N-aveţi o bere daneza 36 No tienen quince años N-au cincisprezece ani 37 Hola Mihaela Bună Mihaela 38 Hola David, ¿Qué tal? Bună David, ce mai faci? 39 Bien, ¿y tú? Bine, şi tu? 40 Bien, gracias Bine, mulţumesc 41 ¿Cuántos años tienes? Câţi ani ai? 42 Tengo veinte años, ¿y tú? Am douăzeci de ani, şi tu? 43 Yo tengo dieciocho años, ¿vives aquí? Eu am optsprezece ani, locuieşti aici? 44 Sí, vivo aquí, pero soy de Rumanía Da, locuiesc aici, dar sunt din România 45 Hablas bien el español Vorbeşti bine spaniola 46 Estoy aquí desde hace 7 años, ¿y tú? Sunt aici de 7 ani, şi tu? 47 Yo vivo aquí desde hace poco tiempo Eu locuiesc aici de puţin timp. 48 Aprendo español desde hace 2 años Învaţ spaniola de 2 ani 49 Hablas muy bien el español Vorbeşti foarte bine spaniola 50 Gracias Mulţumesc


44

Tabla 6: Los números del 1 al 100

1 Unu/una 51 Cincizeci şi unu/una 2 Doi/două 52 Cincizeci şi doi/două 3 Trei 53 Cincizeci şi trei

4 Patru 54 Cincizeci şi patru 5 Cinci 55 Cincizeci şi cinci 6 Şase 56 Cincizeci şi şase 7 Şapte 57 Cincizeci şi şapte 8 Opt 58 Cincizeci şi opt 9 Nouă 59 Cincizeci şi nouă 10 Zece 60 Şaizeci 11 Unsprezece 61 Şaizeci şi unu/una 12 Doisprezece/douăsprezece 62 Şaizeci şi doi/două 13 Treisprezece 63 Şaizeci şi trei 14 Paisprezece 64 Şaizeci şi patru 15 Cincisprezece 65 Şaizeci şi cinci 16 Şaisprezece 66 Şaizeci şi şase 17 Şaptesprezece 67 Şaizeci şi şapte 18 Optsprezece 68 Şaizeci şi opt 19 Nouăsprezece 69 Şaizeci şi nouă 20 Douăzeci 70 Şaptezeci 21 Douăzeci şi unu/una 71 Şaptezeci şi unu/una 22 Douăzeci şi doi/două 72 Şaptezeci şi doi/două 23 Douăzeci şi trei 73 Şaptezeci şi trei 24 Douăzeci şi patru 74 Şaptezeci şi patru 25 Douăzeci şi cinci 75 Şaptezeci şi cinci 26 Douăzeci şi şase 76 Şaptezeci şi şase 27 Douăzeci şi şapte 77 Şaptezeci şi şapte 28 Douăzeci şi opt 78 Şaptezeci şi opt 29 Douăzeci şi nouă 79 Şaptezeci şi nouă 30 Treizeci 80 Optzeci 31 Treizeci şi unu/una 81 Optzeci şi unu/una 32 Treizeci şi doi/două 82 Optzeci şi doi/două 33 Treizeci şi trei 83 Optzeci şi trei 34 Treizeci şi patru 84 Optzeci şi patru 35 Treizeci şi cinci 85 Optzeci şi cinci 36 Treizeci şi şase 86 Optzeci şi şase 37 Treizeci şi şapte 87 Optzeci şi şapte 38 Treizeci şi opt 88 Optzeci şi opt 39 Treizeci şi nouă 89 Optzeci şi nouă 40 Patruzeci 90 Nouăzeci 41 Patruzeci şi unu/una 91 Nouăzeci şi unu/una 42 Patruzeci şi doi/două 92 Nouăzeci şi doi/două 43 Patruzeci şi trei 93 Nouăzeci şi trei 44 Patruzeci şi patru 94 Nouăzeci şi patru 45 Patruzeci şi cinci 95 Nouăzeci şi cinci 46 Patruzeci şi şase 96 Nouăzeci şi şase 47 Patruzeci şi şapte 97 Nouăzeci şi şapte 48 Patruzeci şi opt 98 Nouăzeci şi opt 49 Patruzeci şi nouă 99 Nouăzeci şi nouă 50 Cincizeci 100 O sută


45

Deja vorbesc cinci limbi

Ya hablo cinco idiomas

Cómo decir “también”

Cómo situarnos en el espacio (cerca, lejos,

entre)

Cómo situarnos en el tiempo (ya, todavía,

todavía no, desde hace...)

Respuestas cortas

El verbo “trabajar”

Vocabulario: La familia.

Se puede decir “también” de las siguientes formas, aunque la segunda es la más simple y común:

El este de asemenea din România Él es también de Rumanía Şi el este din România También él es de Rumanía

Para situarnos en el espacio. Cerca de… Lejos de… Entre…

Bucureşti este departe de Madrid Bucarest está lejos de Madrid Eu locuiesc aproape de Madrid Yo vivo cerca de Madrid Bilbao este între Barcelona şi La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña

Para situarnos en el tiempo:

De când? ¿Desde cuándo? De mult timp Desde hace mucho tiempo Acum mult timp în urmă Desde hace mucho tiempo Eu deja vorbesc româna Ya hablo rumano Eu încă locuiesc în Madrid Todavía vivo en Madrid Nu, nu încă No, todavía no

Respuestas cortas y concretas:

Nu, nu este No, no lo es Da, este Sí, lo es

A lucra, “trabajar”:

Cuando nos referimos a „trabajo” como sustantivo como cuando decimos: “voy al trabajo”, entonces usamos lucru.

A lucra (t) Trabajar

(Eu) lucrez trabajo Imperfect pers. a I-a: lucram

(Tu) lucrezi trabajas Imperativ pers. a II-a.: lucreaza

(El) / (ea) lucrează trabaja Conjunctiv pers. a III-a.: să lucreze

(Noi) lucrăm trabajamos Participiu.: lucrat

(Voi) lucraţi trabajáis Gerunziu: lucrând

(Ei) / (ele) lucrează trabajan

Deja vorbesc cinci limbi

7


46

Vocabulario nuevo:

Aproape (adv.) /a’proa.pe/ Cerca

Amândoi (num. m.) /a.mɨn’doi/ Ambos

Amândouă (num. f.) /a.mɨn’douǝ/ Ambas

Asemenea (adj. inv.) /a’se.me.nea/ Asimismo, también: asemenea

Când (adv., conj.) Cuando.

Cumnat (s. m.) /kum’nat/ Cuñado: Cumnat, cumnaţi, cumnatul, cumnaţii, cumnatului, cumnaţilor

Cumnată (s. f.) /kum’na.tǝ/ Cuñada: Cumnată, cumnate, cumnata, cumnatele, cumnatei, cumnatelor

De (Prep.) /de/ De, desde

Deja (adv.) /de’sha/ Ya

Departe (adv.) /de’par.te/ Lejos

Familie (s. f.) /fa’mi.lie/ Familia: familie, familii, familia, familiile, familiei, familiilor

Încă (adv.) /’ɨn.kǝ/ Todavía, aún.

Între (prep.) /’ɨn.tre/ Entre

Lucra (a lucra) (v.) /lu’kra/ Trabajar: lucrez, lucrezi, lucrează, lucrăm, lucraţi, lucrează Imp.: lucrează Conj.: să

lucreze Pp.: lucrat

Mult m /mult/ Mucho: mult mulți

Multă f /'mul.tǝ/ mucha: multă multe

Soră (s. f.) /’so.rǝ/ Hermana: Soră, surori, sora, surorile, surorii, surorilor

Soţ (s. m.) /sots/ Marido: Soţ, soţi, soţul, soţii, soţului, soţilor

Soţie (s. f.) /sot’sie/ Esposa: Soţie, soţii, soţia, soţiile, soţiei, soţiilor

Văr (s. m.) /vǝr/ Primo: Văr,veri,vărul,verii,vărului,verilor

Verişoară (s.f.) /ve.ri’shoa.rǝ/ Prima: verişoara,verişoare,verişoara,verişoarele,verişoarei,verişoarelor

También se puede usar vară para “prima” y verişor (diminutivo de văr) para “primo”, además vară también significa

“verano”.

Expresiones:

În urmă Detrás

Ejemplos:

Deja vorbesc cinci limbi Ya hablo cinco idiomas

El este de asemenea din România Él es también de Rumanía Şi el este din România También él es de Rumanía Bucureşti este departe de Madrid Bucarest está lejos de Madrid Eu locuiesc aproape de Madrid Vivo cerca de Madrid Bilbao este între Barcelona şi La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña De când? ¿Desde cuándo?

De mult timp Desde hace mucho tiempo

Acum mult timp în urmă Desde hace mucho tiempo

Eu deja vorbesc româna Ya hablo rumano

Eu încă locuiesc în Madrid Todavía vivo en Madrid

Nu, nu încă No, todavía no

O familie


47

Lista 7

1 Hablamos cinco idiomas Vorbim cinci limbi 2 Tengo dos coches, ambos tienen dos años Am două maşini, amândouă au doi ani 3 Tengo dos cuñados, ambos de 30 años Am doi cumnaţi, amândoi de treizeci de ani 4 Él también es de Ucrania Şi el este din Ucraina 5 Trabajo cerca de Madrid Lucrez aproape de Madrid 6 Ya no tengo diecinueve años Eu nu mai am nouăsprezece ani 7 Ahora tengo veinte años Acum am douăzeci de ani 8 Tengo una hija de veintidós años Am o fiică de douăzeci şi doi de ani 9 que ya habla tres idiomas care deja vorbeşte trei limbi 10 Tengo un coche de veintiún años Am o maşină de douăzeci şi unu de ani 11 Tengo un coche desde hace veintidós años Am o maşină de acum douăzeci şi doi de ani 12 Tengo un coche que tiene veinticuatro años Am o maşină care are douăzeci şi patru de ani 13 Desde hace veinticinco años tengo un coche De douăzeci şi cinci de ani am o maşină 14 ¿Es Radu rumano? Este Radu român? 15 Sí, sí que es. Da, este. 16 ¿Es Antonio rumano? Este Antonio român? 17 No, no lo es. Nu, nu este. 18 ¿Desde cuándo? De când? 19 Desde hace mucho tiempo De mult timp 20 Desde hace veintiséis años De acum douăzeci şi şase de ani 21 Bucarest está lejos de Guadalajara Bucureşti este departe de Guadalajara 22 Trabajamos lejos de Madrid Lucrăm departe de Madrid 23 Ella trabaja entre Madrid y Guadalajara Ea lucrează între Madrid şi Guadalajara 24 ¿Ya vives en Madrid? Locuieşti deja în Madrid? 25 No, todavía no. Nu, nu încă 26 ¿Trabajas en Castellón? Lucrezi în Castellón? 27 Trabajáis lejos de aquí. Lucraţi departe de aici. 28 Tengo una mujer que tiene 30 años Am o soţie care are treizeci de ani 29 Tienen un hermano que trabaja en Inglaterra Au un frate care lucrează în Anglia 30 Ellos hablan tres idiomas Ei vorbesc trei limbi 31 Brasov está entre Iasi y Timisoara Braşov este între Iaşi şi Timişoara 32 Tengo una hermana que trabaja allí Am o soră care lucrează acolo 33 Tienes un reloj desde hace treinta y tres años Ai un ceas de treizeci şi trei de ani. 34 Tiene un primo en Madrid Are un văr în Madrid 35 Tenemos dos primas que aprenden alemán Avem două verişoare care învaţă germana 36 Tenéis 27 primos Aveţi douăzeci şi şapte de veri 37 Soy David Sunt David 38 Estoy en Guadarrama Sunt în Guadarrama 39 que está entre Madrid y Segovia care este între Madrid şi Segovia 40 Soy de España Sunt din Spania 41 Vivo cerca de Madrid Locuiesc aproape de Madrid 42 Ahora aprendo rumano Acum învaţ româna 43 Hablo dos idiomas, Vorbesc două limbi 44 inglés y español engleză şi spaniolă 45 Tengo treinta y siete años Am treizeci şi şapte de ani 46 Y trabajo en Las Rozas Şi lucrez în Las Rozas 47 Desde hace mucho tiempo de mult timp 48 Tengo dos hermanos, dos cuñadas Am doi fraţi, două cumnate

49 Y tres sobrinos şi trei nepoţi

50 Tengo un coche que tiene dos años Am o maşină care are doi ani


48

Tabla 7: La familia y las relaciones personales

Persona Persoana /per’soa.na/

Bebé Bebe (bebeluş) /be’be/ Infancia Copilăria /ko.pi.lǝ’ri.a/

Niño Copil /ko’pil/ Niña Fetiţă /fe’tit.sǝ/

Adolescente Adolescent /a.do.les’chent/ Adolescente Adolescentă /a.do.les’chen.tǝ/

Chico Băiat /bǝ’iat/ Chica Fată /’fa.tǝ/

Joven Tânar /’tɨ.nǝr/ Joven Tânară /’tɨ.na.rǝ/

Hombre Bărbat /bǝr’bat/ Mujer Femeie /fe’me.ie/

Adulto Adult /a’dult/ Vejez Bătrâneţe /bǝ’trɨ.net.se/

Anciano/viejo Bătrân /bǝ’trɨn/ Anciana/vieja Bătrână /bǝ’trɨ.nǝ/

Homosexual Homosexual /jo.mo.sek’sual/ Lesbiana Lesbiană /les’bia.nǝ/

Heterosexual Heterosexual /je.te.ro.sek’sual/ Pariente Rudă /’ru.dǝ/

Sexo Sex /sex/ Familia Familia /fa’mi.lia/

Padre/papá Tată /’ta.tǝ/ Madre/mamá Mamă /’ma.mǝ/

Hijo Fiu /fiu/ Hija Fiică /’fi.kǝ/

Hermano Frate /’fra.te/ Hermana Soră /’so.rǝ/

Abuelo Bunic /bu’nik/ Abuela Bunică /bu’ni.kǝ/

Nieto/sobrino Nepot /ne’pot/ Nieta/sobrina Nepoată /ne’poa.tǝ/

Bisabuelo Străbunic /strǝ.bu’nik/ Bisabuela Străbunică /strǝ.bu’ni.kǝ/

Bisnieto Strănepot /strǝ.ne’pot/ Bisnieta Strănepoată /strǝ.ne’poa.tǝ/

Tío Unchi /unk ͥ/ Tía Mătuşă /mǝ’tu.shǝ/

Primo Văr/verişor /vǝr//ve.ri’shor/ Prima Vară/Verişoară /’va.rǝ/ /ve.ri’shoa.rǝ/

Suegro Socru /’so.kru/ Suegra Soacră /’soa.krǝ/

Consuegro Cuscru /’kus.kru/ Consuegra Cuscră /’kus.krǝ/

Yerno Ginere /’ʤi.ne.re/ Nuera Noră /’no.rǝ/

Cuñado Cumnat /kum’nat/ Cuñada Cumnată /cum’na.tǝ/

Novio Iubit /iu’bit/ Novia Iubită /iu’bi.tǝ/

Prometido Logodnic /lo’god.nik/ Prometida Logodnică /lo’god.ni.kǝ/

Novio Mire /’mi.re/ Novia Mireasă /mi’rea.sǝ/

Esposo Soţ /sots/ Esposa Soţie /sot’sie/

Esposa Nevastă /ne’vas.tǝ/

Pareja Cuplu /’ku.plu/ Pareja Pereche /pe’re.ke/

Casado Căsătorit /kǝ.sǝ.to’rit/ Casada Căsătorită /kǝ.sǝ.to’ri.tǝ/

Separado Despărţit /des.pǝrt’sit/ Separada Despărţită /des.pǝrt’sit.sǝ/

Divorciado Divorţat /di.vort’sat/ Divorciada Divorţată /di.vort’sa.tǝ/

Concubina Concubină /kon.ku’bi.nǝ/

Amante Amant /a’mant/ Amante Amantă /a’man.tǝ/

Padrino Naş /nash/ Madrina Naşă /’na.shǝ/

Ahijado Fin /fin/ Ahijada Fină /’fi.nǝ/

Representante Reprezentant /re.pre.ʒen’tant/ Representante Reprezentantă /re.pre.ʒen’tan.tǝ/

Tutor Tutore /tu’to.re/ Tutora Tutoare /tu’toa.re/

Amigo Prieten /’prie.ten/ Amiga Prietenă /’prie.te.nǝ/

Compañero Coleg /ko’leg/ Compañera Colegă /ko’le.gǝ/

Camarada Tovarăş /to’va.rǝsh/ Camarada Tovarăşă /to’va.rǝ.shǝ/

Trabajador Muncitor /mun.chi’tor/ Trabajadora Muncitoare /mun.chi’toa.re/

Empresario Patron /pa’tron/ Empresaria Patroană /pa’troa.nǝ/

Maestro Învăţător /ɨn.vǝt.sǝ’tor/ Maestra Învăţătoare /ɨn.vǝt.sǝ’toa.re/

Maestro Maestru /ma’es.tru/ Maestra Maestră /ma’es.trǝ/

Condiscípulo Condiscipol /kon.dis’chi.pol/ Condiscípula Condiscipolă /kon.dis’chi.po.lǝ/


49

Bunicul vrea o maşină roşie

El abuelo quiere un coche rojo

El verbo “querer”

Cómo encadenar verbos (conjunctiv)

El artículo definido (el, la, los, las)

Los adjetivos

Vocabulario: Los colores

O maşina roşie

Encadenando verbos: conjunctiv prezent

Al unir dos verbos en español, el segundo va en infinitivo si las personas coinciden (quiero vivir, quieres aprender) o,

si no, en subjuntivo tras “que” (quiero que vivas, ella quiere que aprendas). En rumano usan un solo modo verbal,

llamado conjunctiv, formado por la partícula să y el presente de indicativo, excepto en la tercera persona tanto en

singular como en plural cuya forma aparece en esta guía en las tablas verbales. Este tiempo, por tanto, se traduce de

dos formas diferentes según coincidan o no las personas de los dos verbos:

Vrei să înveţi limba română Quieres aprender lengua rumana Vreau să înveţi limba română Quiero que aprendas lengua rumana Vreau să învaţ limba română Quiero aprender lengua rumana Vreau să am doi copii Quiero tener dos hijos Vrea să aiba patru copii Quiere tener cuatro hijos.

El único verbo que es completamente irregular en el subjuntivo es el verbo a fi:

Si quiere pedir algo educadamente puede probar con la siguiente fórmula:

Aş vrea… Querría…

O pedirlo „por favor”: Vă rog Por favor

A vrea (t) Querer

(Eu) vreau quiero Imperfect pers. a I-a: vream (Tu) vrei quieres Imperativ pers. a II-a.: (El) / (ea) vrea quiere Conjunctiv pers. a III-a.: să vrea (Noi) vrem queremos Participiu.: vrut

(Voi) vreţi queréis Gerunziu: vrând

(Ei) / (ele) vor quieren

A fi (prezent conjunctiv) Ser/estar

(Eu) să fiu sea, esté (Tu) să fii seas, estés (El) / (ea) să fie sea, esté (Noi) să fim seamos, estemos

(Voi) să fiţi seáis, estéis

(Ei) / (ele) să fie sean, estén

8


50

Vocabulario útil: Indiferent Indiferente Atunci Entonces Doar Sólo, solamente

Así podemos decir frases como:

Mi-e indiferent Me da igual, me es indiferente Bine, atunci vreau un ceas auriu Bien, entonces quiero un reloj dorado Aş vrea doar patru Querría sólo cuatro

El artículo en rumano:

El artículo definido en rumano, en español “el”, “la”, “los”, “las”, va unido al final de las palabras. Si son de género

másculino o neutro singular se articulan añadiendo una “l” o “ul”para evitar consonantes juntas. Las palabras de

género femenino singular se articulan acabando en “a”, (o en “ua” para evitar más de una “a” juntas). El plural

masculino acaba en “i” y el plural femenino y neutro acaba en “le”. Todo ello con alguna excepción.

Fiu, fiul, fii, fiii Hijo, el hijo, hijos, los hijos Ceas, ceasul, ceasuri, ceasurile Reloj, el reloj, relojes, los relojes Bere, berea, beri, berile Cerveza, la cerveza, cervezas, las cervezas Maşină, maşina, maşini, maşinile Coche, el coche, coches, los coches

Ejemplos:

Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul? Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules

Los adjetivos:

Los adjetivos suelen ir detrás del sustantivo al que acompañan. Hay adjetivos de cuatro formas (como albastru) que

son masc. sing., fem. sing., masc. pl., y fem. pl. Tres formas (Portocaliu) masc. sing., fem. sing., y plural tanto masc.

como fem. Dos formas (Verde) masc. y fem. E invariables (gri). Tienen que concordar con el sustantivo al que

acompañan en género y número. También se pueden utilizar como sustantivos, por ejemplo:

Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio

Por lo tanto un adjetivo puede comportarse como un sustantivo y declinarse con todas sus formas. Como no hay

adjetivos neutros, se escoge el masculino singular y el femenino plural para acompañar a los sustantivos neutros.

Vocabulario nuevo:

Alb (adj. m.) /alb/ Blanco: alb, albi, albul, albii, albului, albilor Albă (adj. f.) /’al.bǝ/ Blanca: albă, albe, alba, albele, albei, albelor

Albastru (adj. m.) /al’bas.tru/ Azul (m.): albastru, albaştri, albastrul, albaştrii, albastrului, albaştrilor Albastră (adj. f.) /al’bas.trǝ/ Azul (f.): albastră, albastre, albastra, albastrele, albastrei, albastrelor

Argintiu (adj. m.) /ar.ʤin’ti.u/ Plateado: argintiu, argintii, argintiul, argintiii, argintiului, argintilor Argintie (adj. f.) /ar.ʤin’ti.e/ Plateada: argintie, argintii, argintia, argintiile, argintiei, argintiilor

Atunci (adv.) /a’tunch ͥ/ Entonces

Blond (adj. m.) /blond/ Rubio: blond, blonzi, blondul, blonzii, blondului, blonzilor Blondă (adj.f.) /’blon.dǝ/ Rubia: blondă, blonde, blonda, blondele, blondei, blondelor

Cald (adj. m.) /kald/ Cálido: cald, calzi, caldul, calzii, caldului, calzilor Caldă (adj. f.) /’kal.dǝ/ Cálida: caldă, calde, calda, caldele, caldei, caldelor

Copil (s. m.) /ko’pil/ Niño, niña: copil, copii, copilul, copiii, copilului, copiilor

Doar (Adv.) /do’ar/ Sólo, solamente


51

Fustă (s. f.) /’fus.tǝ/ Falda: fustă, fuste, fusta, fustele, fustei, fustelor

Galben (adj. m.) /‘gal.ben/ Amarillo: galben, galbeni, galbenul, galbenii, galbenului, galbenilor Galbenă (adj. f.) /’gal.be.nǝ/ Amarilla: galbenă, galbene, galbena, galbenele, galbenei, galbenelor

Gri (adj. invar.) /gri/ Gris: gri

Indiferent (adj m.) /in.di.fe’rent/ Indiferente (m): indiferent indiferenţi, indiferentul, indiferenţii, indiferentului, indiferenţilor Indiferentă (adj. f.) /in.di.fe’ren.tǝ/ Indiferente (f): indiferentă, indiferente, indiferenta, indiferentele, indiferentei, indiferentelor

Închis (adj. m.) /ɨn’kis/ Oscuro, cerrado: închis, închişi, închisul, închişii, închisului, închişilor Închisă (adj. f.) /ɨn’ki.sǝ/ Oscura, cerrada: închisă, închise, închisa, închisele, închisei, închiselor

Maro (adj. invar.) /ma’ro/ Marrón: maro

Mătuşă (s. f.) /mǝ’tu.shǝ/ Tía: mătuşă, mătuşi, mătuşa, mătuşile, mătuşii, mătuşilor

Negru (adj. m.) /’ne.gru/ Negro: negru, negri, negrul, negrii, negrului, negrilor Neagră (adj. f.) /’nea.grǝ/ Negra: neagră, negre, neagra, negrele, negrei, negrelor

Pahar (s. n.) /pa’jar/ Vaso: pahar, pahare, paharul, paharele, paharului, paharelor

Pantof (s. m.) /pan’tof/ Zapato: pantof, pantofi, pantoful, pantofii, pantofului, pantofilor

Portocaliu (adj. m.) /por.to.ka’li.u/ Naranja (m.): portocaliu, portocalii, portocaliul, portocaliii, portocaliului, portocaliilor Portocalie (adj. f.) /por.to.ka’li.e/ Naranja (f.): portocalie, portocalii, portocalia, portocaliile, portocaliei, portocaliilor

Rece (adj. m.) /’re.che/ Frío: rece, reci, recele, recii, recelui, recilor Rece (adj. f.) /’re.che/ Fría: rece, reci, recea, recile, recii, recilor

Roşu (adj. m.) /’ro.shu/ Rojo: roşu, roşii, roşul, roşiii, roşului, roşiilor Roşie (adj. f.) /’ro.shie/ Roja: roşie, roşii, roşia, roşiile, roşiei, roşiilor

Unchi (s. m.) /unk ͥ / Tío: unchi, unchi, unchiul, unchii, unchiului, unchilor

Verde (adj. m.) /’ver.de/ Verde (m.): verde, verzi, verdele, verzii, verdelui, verzilor Verde (adj. f.) /’ver.de/ Verde (f.): verde, verzi, verdea, verzile, verzii, verzilor

Violet (adj. m.) /vio’let/ Violeta (m) violet, violeţi, violetul, violeţii, violetului, violeţilor Violetă (adj. f.) /vio’le.tǝ/ Violeta (f) violetă, violete, violeta, violetele, violetei, violetelor

Vrea (a vrea) (v.) /vrea/ Querer: Vreau, vrei, vrea, vrem, vreţi, vor Conj.: să vrea Pp.: vrut

Expresiones:

Vă rog Por favor

Ejemplos:

Bunicul vrea o masină roşie El abuelo quiere un coche rojo

Vreau să învaţ româna Quiero aprender rumano

Vrei să înveţi româna Quieres aprender rumano

Vreau să înveţi româna Quiero que aprendas rumano

Vreau să am doi copii Quiero tener dos hijos

Vrea să aiba patru copii Quiere tener cuatro hijos

Mi-e indiferent Me da igual

Bine, atunci vreau un ceas auriu Bien, entonces quiero un reloj dorado

Aş vrea doar patru Querría sólo cuatro

Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul?

Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules

Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio

Una ayuda para la próxima lista:

Londra Londres


52

Lista 8

1 Carlos tiene zapatos negros Carlos are pantofi negri 2 El coche es rojo Maşina e roşie 3 Tengo dos relojes azules Am două ceasuri albastre 4 La abuela tiene noventa años Bunica are nouăzeci de ani 5 Tengo un coche verde Am o maşină verde 6 Tienes dos coches naranjas Ai două maşini portocalii 7 El abuelo tiene cuatro nietos Bunicul are patru nepoţi 8 La mujer tiene cuarenta y cinco años Soţia are patruzeci şi cinci de ani 9 Y el marido tiene 50 Şi soţul are cincizeci 10 El tío vive en Londres Unchiul locuieşte în Londra 11 Tiene un coche amarillo are o maşină galbenă 12 No queremos un coche plateado Nu vrem o maşină argintie 13 Tenéis un Ferrari rojo oscuro Aveţi un Ferrari roşu închis 14 Quiero un reloj gris Vreau un ceas gri 15 Queréis dos relojes rojos Vreţi două ceasuri roşii 16 ¿Quieres un reloj marrón? Vrei un ceas maro? 17 Me da igual Mi-e indiferent 18 El abuelo aprende inglés Bunicul învaţă engleza 19 Vosotros queréis dos relojes azules Voi vreţi două ceasuri albastre 20 Quiero aprender rumano Vreau să învaţ româneşte 21 Quiero vivir en Madrid Vreau să locuiesc în Madrid 22 Quieres hablar portugués Vrei să vorbeşti portugheza 23 Ella quiere tener doce hijos Ea vrea să aiba doisprezece fii 24 Pero yo sólo quiero tener dos Dar eu vreau să am doar doi 25 Muchos rumanos quieren vivir en Londres Mulţi români vor să locuiască în Londra 26 Pero no hablan inglés dar nu vorbesc engleza 27 Buenas tardes, Bună seara, 28 Querría dos cervezas frías Aş vrea două beri reci 29 Querría una cerveza, por favor Aş vrea o bere, vă rog 30 El tío tiene cuarenta y tres sobrinos Unchiul are patruzeci şi trei de nepoţi 31 El abuelo tiene cuarenta y siete nietos y nietas Bunicul are patruzeci şi şapte de nepoţi şi nepoate 32 La abuela es de Cluj Bunica este din Cluj 33 El abuelo quiere un coche negro Bunicul vrea o maşină neagra 34 La cerveza es amarilla Berea este galbenă 35 Quiero el reloj negro Vreau ceasul negru 36 ¿Quieres los dos relojes negros? Vrei două ceasurile negre? 37 Todavía quiero vivir en Madrid Încă mai vreau să locuiesc în Madrid 38 Quiero trabajar en España Vreau să lucrez în Spania 39 Ellos quieren los coches verdes que están ahí Ei vor maşinile verzi care sunt acolo 40 Queremos cerveza Vrem bere 41 El abuelo tiene 93 años Bunicul are nouăzeci şi trei de ani 42 Todavía quiero el coche gris Încă mai vreau maşina gri 43 Buenos días, ¿tiene relojes? Bună ziua, aveţi ceasuri? 44 Sí, tenemos relojes suizos y franceses Da, avem ceasuri elveţiene şi franţuzeşti 45 Querría uno Aş vrea unul 46 ¿Quiere un reloj suizo o francés? Vreţi un ceas elveţian sau franţuzesc? 47 Me da igual Mi-e indiferent 48 Querría un reloj verde Aş vrea un ceas verde 49 Tenemos un reloj suizo verde Avem un ceas elveţian verde 50 Bien, entonces quiero el reloj verde Bine, atunci vreau ceasul verde


53

Tabla 8: Los adjetivos

En el siguiente tabla sólo aparecen las formas utilizadas como adjetivos por ser las habituales.

Adjetivos de cuatro terminaciones

Singular Plural

Masculino Pantof albastru Pantofi albaştri

Femenino Fustă albastră Fuste albastre

Neutro Pahar albastru Pahare albastre

Adjetivos de tres terminaciones Masculino Pantof portocaliu Pantofi portocalii

Femenino Fustă portocalie Fuste portocalii

Neutro Pahar portocaliu Pahare portocalii

Adjetivos de dos terminaciones Masculino Pantof verde Pantofi verzi

Femenino Fustă verde Fuste verzi

Neutro Pahar verde Pahare verzi

Adjetivos invariables Masculino Pantof gri Pantofi gri

Femenino Fustă gri Fuste gri

Neutro Pahar gri Pahare gri

Culori

alb

albastru

azur

bej

bleu

bleumarin

galben

gri

indigo

kaki

magenta

maro

mov

negru

ocru

oranj

portocaliu

roşu

roz

turcoaz

verde

violet

Fuente: http://ro.wiktionary.org/wiki/Apendice:Culori

http://ro.wiktionary.org/wiki/Apendice:Culori


54

Berea mea este galbena

Mi cerveza es amarilla

Los posesivos (mi, el mío, tu, el tuyo...) El verbo “saber”

Două beri

Los posesivos:

Los posesivos en rumano son tan numerosos como en español, concuerdan en número y género con el sustantivo.

Además, algunos varían según el número de poseedores. Estos son:

Persoană masc/neut sing fem sing masc plur fem/neut plur 1 sing meu mea mei mele 2 sing tău ta tăi tale 3 sing său sa săi sale 1 plur nostru noastră noştri noastre 2 plur vostru voastră voştri voastre 3 plur lor lor lor lor

En la tabla 9 está todo con más detalle.

Los siguientes posesivos son invariables:

lui de él ei de ella lor de ellos, de ellas

dumneavoastra de usted, de ustedes

Recuerde que las palabras neutras funcionan como masculinas en singular y como femeninas en plural. Los

sustantivos con posesivo van articulados:

Am un ginere care lucrează în Madrid Tengo un yerno que trabaja en Madrid Ginerele meu lucrează în Madrid Mi yerno trabaja en Madrid Al tău este în Grecia El tuyo está en Grecia

El verbo a şti:

A şti (t) Saber

(Eu) Ştiu Sé Imperfect pers. a I-a: ştiam (Tu) Ştii Sabes Imperativ pers. a II-a.: ştii (El) / (ea) Ştie Sabe Conjunctiv pers. a III-a.: să ştie (Noi) Ştim Sabemos Participiu.: ştiut

(Voi) Ştiţi Sabéis Gerunziu: ştiind

(Ei) / (ele) Ştiu Saben

9


55

Algunos ejemplos:

Eu ştiu engleza Sé inglés Ştii japoneza? ¿Sabes japonés? Aici nu ştim italiana Aquí no sabemos italiano Ştiţi multe limbi Sabéis muchos idiomas Socrii mei ştiu portugheza Mis suegros saben portugués

Vocabulario nuevo:

Ginere (s. m.) /’ʤi.ne.re/ Yerno: ginere, gineri, ginerele, ginerii, ginerelui, ginerilor

Mamă (s. f.) /’ma.mǝ/ Mamá: mamă, mame, mama, mamele, mamei, mamelor

Meu (Adj. Pos.) /meu/ Mío: meu, mei

Mea (Adj. Pos.) /mea/ Mía: mea, mele

Noră (s. f.) /’no.rǝ/ Nuera: Noră, nurori, nora, nurorile, nurorii, nurorilor

Nostru (adj. pos.) /’nos.tru/ Nuestro: nostru, noştri

Noastră (adj. pos.) /’noas.trǝ/ Nuestra: noastră, noastre

Pantalon (s. m.) /pan.ta’lon/ Pantalón (se usa habitualmente en plural como en español) pantalon, pantaloni,

pantalonul, pantalonii, pantalonului, pantalonilor

Roz (adj. inv.) /roʒ/ Rosa (de color rosa)

Său (adj. pos.) /sǝu/ Suyo: său, săi

Sa (adj. pos.) /sa/ Suya: sa, sale

Socru (s. m.) /’so.kru/ Suegro: socru, socri, socrul, socrii, socrului, socrilor

Soacră (s. f.) /’soa.krǝ/ Suegra: soacră, soacre, soacra, soacrele, soacrei, soacrelor

Şti (a şti) (v.) /shti/ Saber: ştiu, ştii, ştie, ştim, ştiţi, ştiu Conj.: să ştie Pp.: ştiut

Tată (s.m.) /’ta.tǝ/ Padre: tată, taţi, tatăl (tata), taţii, tatălui (tatii), taţilor

Tău (adj. pos.) /tǝu/ Tuyo: tău, tăi

Ta (adj. pos.) /ta/ Tuya: ta, tale

Vostru (adj. pos.) /’vos.tru/ Vuestro: vostru, voştri

Voastră (adj. pos.) /’voas.trǝ/ Vuestra: voastră, voastre

Ejemplos:

Berea mea este galbenă Mi cerveza es amarilla

Am un ginere care lucrează în Madrid Tengo un yerno que trabaja en Madrid

Ginerele meu lucrează în Madrid Mi yerno trabaja en Madrid

Al tău este în Grecia El tuyo está en Grecia

Eu ştiu engleza Sé inglés

Ştii japoneza? ¿Sabes japonés?

Aici nu ştim italiana Aquí no sabemos italiano

Ştiţi multe limbi Sabéis muchos idiomas

Socrii mei ştiu portugheza Mis suegros saben portugués

Fusta sa este roz Su falda es rosa

A ei este verde La de ella es verde

Pantalonii mei sunt albaştri Mis pantalones son azules

Maşina ei este violetă El coche de ella es violeta

Maşina lui este roşie El coche de él es rojo


56

Lista 9

1 Mi suegro tiene cinco nietos Socrul meu are cinci nepoţi 2 El tuyo tiene cuatro Al tău are patru 3 Mi suegra tiene cincuenta y ocho años Soacra mea are cincizeci şi opt de ani 4 La tuya tiene sesenta y tres A ta are şaizeci şi trei 5 Mis coches son verdes Maşinile mele sunt verzi 6 Los tuyos son amarillos Ale tale sunt galbene 7 Mis hijos son negros Fiii mei sunt negri 8 Los tuyos son blancos Ai tăi sunt albi 9 Mis hijas hablan inglés Fiicele mele vorbesc engleza 10 Las tuyas hablan turco Ale tale vorbesc turca 11 Tu hija vive en Inglaterra Fiica ta locuieşte în Anglia 12 La mía vive en Rumanía A mea locuieşte în România 13 Tu hijo tiene un reloj rojo Fiul tău are un ceas roşu 14 El mío también tiene reloj Şi al meu are ceas 15 Tus relojes son suizos Ceasurile tale sunt elveţiene 16 Los míos no son suizos Ale mele nu sunt elveţiene 17 Tus hermanos aprenden alemán Fraţii tăi învaţă germana 18 Los míos no saben español Ai mei nu ştiu spaniola 19 Su madre es portuguesa Mama sa este portugheza 20 La suya es finlandesa A sa este finlandeza 21 Su padre es holandés Tatăl său este olandez 22 El suyo es americano Al său este american 23 Sus cervezas están frías Berile sale sunt reci 24 Las suyas están calientes Ale sale sunt calde 25 Sus yernos aprenden rumano Ginerii săi învaţă româneşte 26 Los suyos aprenden español Ai săi învaţă spaniola 27 Nuestro hijo quiere aprender rumano Fiul nostru vrea să înveţe româneşte 28 El vuestro sabe japonés Al vostru ştie japoneza 29 Nuestra hija habla chino Fiica noastră vorbeşte chineza 30 La vuestra trabaja en Hungría A voastră lucrează în Ungaria 31 Nuestros abuelos viven en Australia Bunicii noştrii locuiesc în Australia 32 Los vuestros viven en Bulgaria Ai voştrii locuiesc în Bulgaria 33 Nuestras cervezas son amarillas Berile noastre sunt galbene 34 Las vuestras están calientes Ale voastre sunt calde 35 Vuestro reloj es naranja Ceasul vostru este portocaliu 36 El nuestro es blanco Al nostru este alb 37 Vuestra madre tiene cuarenta años Mama voastră are patruzeci de ani 38 La nuestra tiene cuarenta y cinco A noastră are patruzeci şi cinci 39 Vuestros suegros son austriacos Socrii voştrii sunt austrieci 40 Los nuestros trabajan cerca de aquí Ai noştrii lucrează aproape de aici 41 Vuestras cervezas están frías Berile voastre sunt reci 42 Las nuestras también Şi ale noastre 43 Su sobrino trabaja en Italia Nepotul său lucrează în Italia 44 El suyo no trabaja Al său nu lucrează 45 Su sobrina está en Portugal Nepoata sa este în Portugalia 46 La suya no está allí A sa nu este acolo 47 Sus abuelos (de él) son de Francia Bunicii săi sunt din Franţa 48 Los suyos son austríacos Ai săi sunt austrieci 49 Sus coches (de ellos) son verdes Maşinile lor sunt verzi 50 Los suyos son azules Ale lor sunt albastre


57

Tabla 9: Los posesivos

Adjetivos posesivos

Adjetivos posesivos + sustantivo

Un solo objeto Varios objetos

Masculino/neutro Femenino Masculino Fem/neutro

Un solo poseedor

1ª Pantoful meu (mi) Paharul meu

Fusta mea (mi) Pantofii mei (mis) Fustele mele (mis) Paharele mele

2ª Pantoful tău (tu) Paharul tău

Fusta ta (tu) Pantofii tăi (tus) Fustele tale (tus) Paharele tale

3ª Pantoful său (su [de él/ella]) Paharul său

Fusta sa (su [de él/ella])

Pantofii săi (sus [de él/ella])

Fustele sale (sus [de él/ella])) Paharele sale

Varios poseedores

1ª Pantoful nostru (nuestro) Paharul nostru

Fusta noastră (nuestra)

Pantofii noştri (nuestros)

Fustele noastre (nuestras) Paharele noastre

2ª Pantoful vostru (vuestro) Paharul vostru

Fusta voastră (vuestra)

Pantofii voştri (vuestros)

Fustele voastre (vuestras) Paharele voastre

3ª Pantoful lor (su [de ellos/ellas] Paharul lor

Fusta lor (suya [de ellos/ellas])

Pantofii lor (sus [de ellos/ellas])

Fustele lor (sus [de ellos/ellas]) Paharele lor

Si los adjetivos posesivos se refieren a dos o más sustantivos, la concordancia se realiza con el último: pantoful şi

fusta mea (mi zapato y mi falda), fusta şi pantoful meu (mi falda y mi zapato)

Pronombres posesivos

Si lo anterior era como decir “mi vaso”, lo siguiente es como decir “el mío”.

Pronombres posesivos

Un solo objeto Varios objetos

Masculino/neutro Femenino Masculino Femenino/neutro

Un solo poseedor

1ª Al meu (el mío) A mea (la mía) Ai mei (los míos) Ale mele (las mías)

2ª Al tău (el tuyo) A ta (la tuya) Ai tăi (los tuyos) Ale tale (las tuyas)

3ª Al său (el suyo) Al lui (el suyo [de él]) Al ei (suyo[de ella])

A sa (la suya) A lui (la suya [de él]) A ei (la suya [de ella])

Ai săi (los suyos) Ai lui (los suyos [de él]) Ai ei (los suyos [de ella])

Ale sale (las suyas) Ale lui (las suyas [de él]) Ale ei (las suyas [de ella])

Varios poseedores

1ª Al nostru (nuestro) A noastră (nuestra)

Ai noştri (nuestros) Ale noastre (nuestras)

2ª Al vostru (vuestro) A voastră (vuestra)

Ai voştri (vuestros) Ale voastre (vuestras)

3ª Al lor (suyo [de ellos/ellas])

A lor (suya [de ellos/ellas])

Ai lor (suyos [de ellos/ellas])

Ale lor (suyas [de ellos/ellas])

Hay diferentes formas para la tercera persona del singular: Al său “el suyo”, no especifica el género del

poseedor, mientras que al lui (el suyo de él), y al ei (el suyo de ella), sí que lo hacen. Basta con que utilice la

forma Al său para los tres casos si no tiene que especificar.


58

Vrei să fii mamă?

¿Quieres ser mamá?

Los determinantes (esta, este, esa, ese...)

El verbo “hacer”

Vocabulario: Las profesiones

Ea este blondă

Los determinantes nos indican el lugar que ocupa un objeto con respecto al que habla. Son palabras como “ese, esa,

esta, aquella…”. En rumano se pueden decir de dos formas, según vayan antes o después del sustantivo y en esta

lección vamos a ver una de ellas. Las dos formas están en la tabla 10.

El verbo “hacer”, a face:

Ya hemos utilizado el verbo a face en expresiones como:

Ce faci? ¿Qué tal? ¿Qué haces?

A lo que podemos responder:

Nu e treabă ta No es asunto tuyo

A face nos sirve también para expresiones como ésta:

Pot să fac prezentările? ¿Puedo presentarles? (¿puedo hacer la presentación?)

Y entonces:

Ţi-l prezint pe David Te presento a David Ţi-o prezint pe Diana Te presento a Diana

Como se puede observar hay una pequeña diferencia –l, -o que depende de si se trata de una persona de sexo

masculino o femenino, y que veremos más adelante cuando estudiemos los pronombres de acusativo y dativo.

En cualquiera de los dos casos se puede contestar:

Îmi pare bine de cunoştinta Encantado/a de conocerle

A face (t) Hacer

(Eu) fac /fak/ hago Imperfect pers. a I-a: făceam (Tu) faci /fach ͥ/ haces Imperativ pers. a II-a.: fă (El) / (ea) face /’fa.che/ hace Conjunctiv pers. a III-a.: să facă (Noi) facem /fa’chem/ hacemos Participiu.: facut

(Voi) faceţi /fa’chets ͥ/ hacéis Gerunziu: facând

(Ei) / (ele) fac hacen

10


59

Repasemos el subjuntivo:

Vreau să învăţ yoga Quiero aprender yoga Ştiu să vorbesc germana Sé hablar alemán Vreau să faci înot Quiero que hagas natación

Las frases que vamos a utilizar en nuestra lista para practicar los determinantes serán como las de estos ejemplos:

Acea fată este blondă Esa chica es rubia Acest băiat vrea să înveţe engleza Este chico quiere aprender inglés Acel pahar este gol Aquel vaso está vacío

En rumano tienen sólo dos “grados” de proximidad. En español tenemos tres “este”, “ese” y “aquel”. Vamos a

utilizar el primero para “este” y el segundo tanto para “ese” como para “aquel”.

En el siguiente vocabulario presentamos algunas profesiones. En los oficios tradicionalmente masculinos su

femenino apenas se utiliza, como zidar (albañil) o grădinar (jardinero). Para hacer el femenino basta con poner el

sujeto en femenino y dejar el resto en masculino. Por ejemplo: Ea este un zidar blond literalmente “Ella es un albañil

rubio”.

Vocabulario nuevo:

Acel (adj. dem. m.) /a’ʧel/ Ese: acel, acei, acelui, acelor

Acea (adj. dem. f.) /a’ʧea/ Esa: acea, acele, acelei, acelor

Acela (adj. dem. post. m.) /a’ʧe.la/ Ese: acela, aceia, aceluia, acelora

Aceea (adj. dem. post. f.) /a’ʧee.a/ Esa: aceea, acelea, aceleia, acelora

Acest (adj. dem. m.) /a’ʧest/ Este: acest, aceşti, acestui, acestor

Această (adj. dem. f.) /a’ʧeas.tǝ/ Esta: această, aceste, acestei, acestor

Acesta (adj. dem. post. m.) /a’ʧes.ta/ Este: acesta, aceştia, acestuia, acestora

Aceasta (adj. dem. post. f.) /a’ʧeas.ta/ Esta: aceasta, acestea, acesteia, acestora

Actor (s. m.) /ak’tor/ Actor: actor, actori, actorul, actorii, actorului, actorilor

Actriţă (s. f.) /ak’trit.sǝ/ Actriz: actriţă, actriţe, actriţa, actriţele, actriţei, actriţelor

Avocat (s. m.) /a.vo’kat/ Abogado: avocat, avocaţi, avocatul, avocaţii, avocatului, avocaţilor

Avocată (s. f.) /a.vo’ka.tǝ/ Abogada: avocată, avocate, avocata, avocatele, avocatei, avocatelor

Ăla (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝ.la/ Ese: ăla, ăia, ăluia, ălora

Aia (adj. dem. post. fam. f.) /’a.ia/ Esa: aia, alea, ăleia, ălora

Ăsta (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝs.ta/ Este: ăsta, ăştia, ăstuia, ăstora

Astă (adj. dem. post. fam. f.) /’as.tǝ/ Esta: astă, aste, ăstei/astei, ăstor

Băiat (s. m.) /bǝ’iat/ Chico, muchacho: băiat, băieţi, băiatul, băieţii, băietului, băieţilor

Brunet (adj. m.) /bru’net/ Moreno: brunet, bruneţi, brunetul, bruneţii, brunetului, bruneţilor

Brunetă (adj. f.) /bru’ne.tǝ/ Morena: brunetă, brunete, bruneta, brunetele, brunetei, brunetelor

Brutar (s. m.) /bru’tar/ Panadero: brutar, brutari, brutarul, brutarii, brutarului, brutarilor

Acei băieţi


60

Brutăreasă (s. f.) /bru.tǝ’rea.sǝ/ Panadera: brutăreasă, brutărese, brutăreasa, brutăresele, brutăresei,

brutăreselor

Castaniu (adj. m.) /kas.ta’ni.u/ Castaño: castaniu, castanii, castaniul, castaniii, castaniului, castaniilor

Castanie (adj. f.) /kas.ta.’ni.e/ Castaña: castanie, castanii, castania, castaniile, castaniei, castaniilor

Coafeză (s. f.) /koa’fe.ʒǝ/ Peluquera: Coafeză, coafeze, coafeza, coafezele, coafezei, coafezelor

Cunoştinţă (s. f.) /ku.nosh’tsin.tǝ/ Conocimiento: cunoştinţă, cunoştinţe, cunoştinţa, cunoştinţele, cunoştinţei,

cunoştinţelor

Fabrică (s. f.) /’fa.bri.kǝ/ Fábrica: fabrică, fabrici, fabrica, fabricile, fabricii, fabricilor

Face (a face) (v.) /’fa.che/ Hacer: fac, faci, face, facem, faceţi, fac Imp.:fă Conj.:să facă Pp.:făcut

Fată (s. f.) /’fa.tǝ/ Chica, muchacha: fată, fete, fata, fetele, fetei, fetelor

Fotbalist (s. m.) /fot.ba’list/ Futbolista (hombre): fotbalist, fotbalişti, fotbalistul, fotbaliştii, fotbalistului,

fotbaliştilor

Fotbalistă (s. f.) /fot.ba’lis.tǝ/ Futbolista (mujer): fotbalistă, fotbaliste, fotbalista, fotbalistele, fotbalistei,

fotbalistelor

Frizer (s. m.) /fri’zer/ Peluquero, barbero: frizer/frizeri/frizerul/frizerii/frizerului/frizerilor

Gol (adj. m.) /gol/ Vacío: gol, goi, golul, goii, golului, goilor

Goală (adj. f.) /’goa.lǝ/ Vacía: goală, goale, goala, goalele, goalei, goalelor

Grădinar (s. m.) /grǝ.di’nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor

Înot (s. n.) /ɨ’not/ Natación: înot, înoturi, înotul, înoturile, înotului, înoturilor

Magazin (s. n.) /ma.ga’ʒin/ Tienda: magazin, magazine, magazinul, magazinele, magazinului, magazinelor

Mare (adj. m.) /’ma.re/ Grande (m.): mare, mari, marele, marii, marelui, marilor

Mare (adj. f.) /’ma.re/ Grande (f.): mare, mari, marea, marile, marii, marilor

Mic (adj. m.) /mik/ Pequeño: mic, mici, micul, micii, micului, micilor

Mică (adj. f.) /’mi.kǝ/ Pequeña: mică, mici, mica, micile, micii, micilor

Pe (prep.) /pe/ A (preposición que introduce un complemento directo), sobre, encima de, en.

Plin (adj. m.) /plin/ Lleno: plin, plini, plinul, plinii, plinului, plinilor

Plină (adj. f.) /’pli.nǝ/ Llena: plină, pline, plina, plinele, plinei, plinelor

Poliţist (s. m.) /po.lit’sist/ Policía (hombre): poliţist, poliţişti, poliţistul, poliţiştii, poliţistului, poliţiştilor

Poliţistă (s. f.) /po.lit’sis.tǝ/ Policía (mujer): poliţistă, poliţiste, poliţista, poliţistele, poliţistei, poliţistelor

Pompier (s. m.) /pom’pier/ Bombero: pompier, pompieri, pompierul, pompierii, pompierului, pompierilor

Poştăriţă (s. m.) /posh.tǝ’rit.sǝ/ Cartera: poştăriţă, poştăriţe, poştăriţa, poştăriţele, poştăriţei, poştăriţelor

Poştaş (s. m.) /posh’tash/ Cartero: poştaş, poştaşi, poştaşul, poştaşii, poştaşului, poştaşilor

Prezentare (s. f.) /pre.zen’ta.re/ Presentación: prezentare, prezentări, prezentarea, prezentările, prezentării,

prezentărilor

Restaurant (s. n.) /res.tau’rant/ Restaurante: restaurant, restaurante, restaurantul, restaurantele,

restaurantului, restaurantelor

Roşcat (adj. m.) /rosh’kat/ Pelirrojo: roşcat, roşcaţi, roşcatul, roşcaţii, roşcatului, roşcatilor

Roşcată (adj. f.) /rosh’ka.tǝ/ Pelirroja: roşcată, roşcate, roşcata, roşcatele, roşcatei, roşcatelor

Spart (adj. m.) /spart/ Roto: spart, sparţi, spartul, sparţii, spartului, sparţilor

Spartă (adj. f.) /’spar.tǝ/ Rota: spartă, sparte, sparta, spartele, spartei, spartelor

Toreador (s. m.) /to.rea’dor/ Torero: toreador, toreadori, toreadorul, toreadorii, toreadorului, toreadorilor

Treabă s f /’tre̯a.bǝ/ asunto, ocupación: treabă treburi treaba treburile trebii treburilor

Yoga s f /’jo.ga/ Yoga

Zidar (s. m.) /ʒi’dar/ Albañil: zidar, zidari, zidarul, zidarii, zidarului, zidarilor


61 Fotbalist

Ejemplos:

Nu e treabă ta No es asunto tuyo

Ţi-l prezint pe David Te presento a David

Ţi-o prezint pe Diana Te presento a Diana

Îmi pare bine de cunoştinta Encantado/a de conocerle

Vreau să învaţ yoga Quiero aprender yoga

Ştiu să vorbesc germana Sé hablar alemán

Vreau să faci înot Quiero que hagas natación

Acea fată este blondă Esa chica es rubia

Acest băiat vrea să înveţe engleza Este chico quiere aprender inglés

Acel pahar este gol Aquel vaso está vacío

Vrei să fii mamă? ¿Quieres ser mamá?

Suntem fotbalişti Somos futbolistas

En la próxima lista usaremos la primera forma de demostrativo, la que va antes del sustantivo, y que viene

explicada en la tabla 10.

Aceşti

băieţi

băieţi


62

Lista 10

1 Esta chica es grande Această fată este mare 2 Este chico es rubio Acest băiat este blond 3 Este vaso está vacío Acest pahar este gol 4 Estas chicas son pequeñas Aceste fete sunt mici 5 Estos chicos son morenos Aceşti băieţi sunt bruneţi 6 Estos vasos están llenos Aceste pahare sunt pline 7 Esa chica tiene 20 años Acea fată are douăzeci de ani 8 Ese chico es pelirrojo Acel băiat este roşcat 9 Ese vaso está roto Acel pahar este spart 10 Esas chicas son castañas Acele fete sunt castanii 11 Esos chicos son pequeños Acei băieţi sunt mici 12 Esos vasos están llenos Acele pahare sunt pline 13 Esta chica quiere ser panadera Această fată vrea să fie brutăreasă 14 Este chico quiere ser albañil Acest băiat vrea să fie zidar 15 Estos chicos quieren ser policías Aceşti băieţi vor să fie poliţişti 16 Estas chicas quieren ser peluqueras Aceste fete vor să fie coafeze 17 Esa chica quiere tener un coche pequeño Acea fată vrea să aibă o maşină mică 18 Ese chico quiere aprender inglés Acel băiat vrea să înveţe engleza 19 Esos chicos quieren saber alemán Acei băieţi vor să ştie germana 20 Esas chicas quieren vivir lejos de aquí Acele fete vor să locuiască departe de aici 21 Quiero saber griego Vreau să ştiu greaca 22 Quieres ser actriz Vrei să fii actriţă 23 Quiere ser jardinero Vrea să fie grădinar 24 Quiere ser abogada Vrea să fie avocată 25 Queremos ser toreros Vrem să fim toreadori 26 Queremos ser carteras Vrem să fim poştăriţe 27 Queréis saber árabe Vreţi să ştiţi araba 28 Quieren aprender rumano Vor să înveţe româna 29 Quieren ser futbolistas Vor să fie fotbalişti 30 Quiero ser bombero Vreau să fiu pompier 31 Queremos hablar español Vrem să vorbim spaniola 32 Queréis vivir en Australia Vreţi să locuiţi în Australia 33 Aquella chica quiere ser rubia Acea fată vrea să fie blondă 34 Aquel chico trabaja en una fábrica Acel băiat lucrează într-o fabrică 35 Trabajo de vendedor en una tienda Lucrez ca vânzător într-un magazin 36 ¿Quieres trabajar en un restaurante? Vrei să lucrezi într-un restaurant? 37 Todavía no lo sé Încă nu ştiu 38 ¿Qué estás haciendo? Ce faci? 39 Hago yoga Fac yoga 40 ¿Qué está haciendo ella? Ce face ea? 41 Ella hace natación Ea face înot 42 ¿Qué está haciendo este chico? Ce face acest băiat? 43 ¿Qué hacéis? Ce faceţi? 44 ¿Qué hacen esas chicas? Ce fac acele fete? 45 No es asunto tuyo Nu e treabă ta 46 ¿Puedo presentarles? Pot să fac prezentările? 47 Te presento a Jorge Ţi-l prezint pe Jorge 48 Es mi marido Este soţul meu 49 Trabaja en una fábrica Lucrează într-o fabrică 50 Encantada de conocerle Îmi pare bine de cunoştintă


63

Tabla 10: Los adjetivos demostrativos

Adj.+s. cercanía (p.ej.: este chico) Masculino Neutro Femenino

Singular N/A Acest băiat Acest pahar Această fată

G/D Acestui băiat Acestui pahar Acestei fete

Plural N/A Aceşti băieţi Aceste pahare Aceste fete

G/D Acestor băieţi Acestor pahare Acestor fete

Adj.+s. lejanía (p.ej.: ese chico)

Singular N/A Acel băiat Acel pahar Acea fată

G/D Acelui băiat Acelui pahar Acelei fete

Plural N/A Acei băieţi Acele pahare Acele fete

G/D Acelor băieţi Acelor pahare Acelor fete

S.+adj. cercanía (p.ej.: el chico este)

Singular N/A

Estándar Băiatul acesta Paharul acesta Fata aceasta

Coloquial Băiatul ăsta Paharul ăsta Fata asta

G/D Estándar Băiatului acestuia Paharului acestuia Fetei acesteia

Coloquial Băiatului ăstuia Paharului ăstuia Fetei asteia/ăsteia

Plural N/A Estándar Băieţi aceştia Paharele acestea Fetele acestea

Coloquial Băieţi ăştia Paharele astea Fetele astea

G/D Estándar Băieţilor acestora Paharelor acestora Fetelor acestora

Coloquial Băieţilor ăstora Paharelor ăstora Fetelor ăstora

S.+adj. lejanía (p.ej.: el chico ese)

Singular N/A

Estándar Băiatul acela Paharul acela Fata aceea

Coloquial Băiatul ăla Paharul ăla Fata aia

G/D Estándar Băiatului aceluia Paharului aceluia Fetei aceleia

Coloquial Băiatului ăluia Paharului ăluia Fetei ăleia

Plural N/A Estándar Băieţi aceia Paharele acelea Fetele acelea

Coloquial Băieţi ăia Paharele alea Fetele alea

G/D Estándar Băieţilor acelora Paharelor acelora Fetelor acelora

Coloquial Băieţilor ălora Paharelor ălora Fetelor ălora

Cuando el sustantivo precede al adjetivo, el sustantivo va articulado (como en español). La lengua coloquial

corresponde a la lengua hablada habitual. Las formas estándar se utilizan en lenguaje formal. Subrayadas, las

formas que también pueden funcionar como pronombres, las que he escogido del neutro en realidad son

comunes a los tres géneros. Las formas del femenino aceasta, asta, aceea, aia, tienen sentido neutro (como en

“¿cuánto cuesta esto? Cât costă asta?)

Suntem fotbalişti


64

Vreau că fiica mea să se numească Florina Quiero que mi hija se llame Florina

Los verbos pronominales. “Yo me llamo...”

Las otras formas de los demostrativos

El método “Google”


Cómo preguntar el precio de las cosas.

Profesorul meu

Los verbos pronominales: Son verbos que requieren un pronombre adicional. Se utilizan de una forma idéntica al español, pero no todos los

verbos que en español son pronominales lo son en rumano, y viceversa. Son pronominales los verbos reflexivos del

tipo: “lavarse”, “llamarse”… es decir, verbos que acaban en “-se”, derivados de otros verbos como “lavar”, “llamar”…

Algunos verbos (como a se numi) requieren pronombres en acusativo y otros en dativo. Hay verbos que admiten su

uso, con y sin pronombres, y hasta con los dos, algunos de ellos cambiando drásticamente su significado, y además

existen verbos en los que se usa el pronombre reflexivo con sentido de posesivo como cuando decimos „me lavo la

ropa” en vez de decir „lavo mi ropa”. Empezamos con los pronombres reflexivos en acusativo:

mă me

te te

se se

ne nos

vă os

se se

Ejemplos:

Cum te numeşti? ¿Cómo te llamas? Mă numesc David Me llamo David Dumneavoastră vă numiţi Bond Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond

En esta lección usaremos los demostrativos que van después del sustantivo y que requieren que éste vaya

articulado. Observe las diferencias:

Această fată are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes Fata aceasta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes Fata asta are 10 ceasuri Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes

A (se) numi (t) Llamar(se)

(Eu) mă numesc /nu’mesk/ me llamo Imperfect pers. a I-a: numean (Tu) te numeşti /nu’mesht ͥ/ te llamas Imperativ pers. a II-a.: numeşte (El) / (ea) se numeşte /nu’mesh.te/ se llama Conjunctiv pers. a III-a.: să se numească (Noi) ne numim /nu’mim/ nos llamamos Participiu.: numit

(Voi) vă numiţi /nu’mits ͥ/ os llamáis Gerunziu: numind

(Ei) / (ele) se numesc se llaman

11


65

La primera forma (Acest pahar = este vaso) y la segunda forma (Paharul acesta) son formales. La tercera forma

(Paharul ăla), es más coloquial y perfectamente correcta. Las tres se pueden traducir como “este vaso”. La segunda

traducción al español (el vaso este, la chica esta) nos puede sonar despectiva cuando nos referimos a personas, pero

en rumano simplemente suena informal. He usado esta traducción para que se vea que en nuestro idioma existe una

construcción idéntica. En la forma coloquial se comen el “ce” de la forma estándar (acestaăsta). En la práctica

basta con usar una sola forma, pero hay que reconocer las tres porque todas se usan. Todas están en la Tabla 10.

El método “Google”

Para saber cual de las formas se usa más, búsquelas en internet. Escriba, entre comillas, „acest pahar” y luego

pruebe con „paharul acesta”. Resultado: 4110 frente a 3030. Como ve, ambas formas se usan con frecuencia

parecida. El resultado puede variar según pongamos las diacríticas o no: „Această fată” 3.630, „Aceasta fata”

22.300, „Fata aceasta” 19.700, y „Fata asta” 113.000, gana por mayoría la forma coloquial sin diacríticas. Si tiene

dudas sobre el orden o uso más habitual de algunas palabras dentro de una frase, pruebe este método, pero tenga

en cuenta que en internet no siempre se usa la ortografía más correcta y que el resultado puede estar desvirtuado

porque la frase en cuestión forme parte del título de una canción famosa, por ejemplo.

Otro experimento: „Am doua masini” 1950 resultados, „Am doua de masini” (incorrecta) ofrece 0 resultados, „Am

30 de ani” 17.700 resultados, „am 30 ani” (incorrecta) 984 resultados.

En la tabla 11 está la forma de construir los números del 100 al 999. Un par de ejemplos:

Am o sută zece euro Tengo ciento diez euros Vreau două sute douăzeci şi cinci de euro Quiero doscientos veinticinco euros

El precio de las cosas

Sólo se usa la tercera persona del verbo costar:

Cât costă asta? ¿Cuánto cuesta esto? Vasul costă trei sute de euro La vasija cuesta trescientos euros Paharele alea costă două sute de euro Los vasos esos cuestan doscientos euros

Vocabulario nuevo:

Ban (s. m.) /ban/ Moneda, dinero: ban, bani, banul, banii, banului, banilor

Bărbat (s. m.) /bǝr’bat/ Hombre: bărbat, bărbaţi, bărbatul, bărbaţii, băarbatului, bărbaţilor

Bicicletă (s. f.) /bi.chi’kle.tǝ/ Bicicleta: bicicletă, bicicleta, bicicleta, bicicletele, bicicletei, bicicletelor

Chiar (adv) /kiar/ también, incluso, hasta

Coleg (s. m.) /ko.leg/ Colega, compañero de trabajo: coleg, colegi, colegul, colegii, colegului, colegilor

Colegă (s. f.) /ko’le.gǝ/ Colega, compañera de trabajo: colegă, colege, colega, colegele, colegei, colegelor

Costa (a costa) /’kos.ta/ Costar: costă Conj.: să coste Pp.:costat

Cum (adv.) /kum/ Cómo

Electrician (s. m.) /e.lek.tri’chian/ Electricista (hombre): electrician, electriciani, electricianul, electricianii,

electricianului, electricianilor

Electriciană (s. f.) /e.lek.tri’chia.nǝ/ Electricista (mujer) Electriciană, electriciane, electriciana, electricianele,

elecricianei, electricianelor

Euro n /'e.u.ro/ Euro: euro euro euroul --- euroului ---

Far (s. n.) /far/ Faro: far, faruri, farul, farurile, farului,l farurilor

Femeie (s. f.) /fe’meie/ Mujer: femeie, femei, femeia, femeile, femeii,l femeilor

Fetiţă (s. f.) /fe’tit.sǝ/ Niña: fetiţă, fetiţe, fetiţa, fetiţele, fetiţei, fetiţelor

Fiecare (pron.) /fie’ka.re/ Cada


66

Frumos (adj. m.) /fru’mos/ Guapo: frumos, frumoşi, frumosul, frumoşii, frumosului, frumoşilor

Frumoasă (adj. f.) /fru’moa.sǝ/ Guapa: frumoasă, frumoase, frumoasa, frumoasele, frumoasei, frumoaselor

Ieftin (adj. m.) /’ief.tin/ Barato: ieftin, ieftini, ieftinul, ieftinii, ieftinului, ieftinilor

Ieftină (adj. f.) /’ief.ti.nǝ/ Barata: ieftină, ieftine, ieftina, ieftinele, ieftinei, ieftinelor

Numi (a se numi) /nu’mi/ Llamarse: mă numesc, te numeşti, se numeşte, ne numim, vă numiţi, se numesc

Imp.:numeşte, Conj.: să se numească Pp.:numit

Scump (adj.m.) /skump/ Caro: scump, scumpi, scumpul, scumpii, scumpului, scumpilor

Scumpă (adj. f.) /’skum.pǝ/ Cara: scumpă, scumpe, scumpa, scumpele, scumpei, scumpelor

Secretar (s. m.) /se.kre’tar/ Secretario: secretar, secretari, secratarul, secretarii, secretarului, secretarilor

Secretară (s. f.) /se.kre’ta.rǝ/ Secretaria: secretară, secretare, secretara, secretarele, secretarei, secretarelor

Urât (adj. m.) /u’rɨt/ Feo: urât, urâţi, urâtul, urâţii, urâtului, urâţilor

Urâtă (adj. f.) /u’rɨ.tǝ/ Fea: urâtă, urâte, urâta, urâtele, urâtei, urâtelor

Vas (s. n.) /vas/ Vasija: vas, vase, vasul, vasele, vasului, vaselor

Algunas expresiones:

Ce e asta? ¿Qué es eso?

Ce doriţi? ¿Qué desea?

Este de culoare… (are culoare…) Es de color…

Ejemplos:

Vreau că fiica mea să se numească Florina Quiero que mi hija se llame Florina

Cum te numeşti? ¿Cómo te llamas?

Mă numesc David Me llamo David

Dumneavoastră vă numiţi Bond Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond

Această fată are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes

Fata aceasta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes

Fata asta are 10 ceasuri Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes

Am o sută zece euro Tengo ciento diez euros

Vreau două sute douăzeci şi cinci de euro Quiero doscientos veinticinco euros

Cât costă asta? ¿Cuánto cuesta esto?

Vasul costă trei sute de euro La vasija cuesta trescientos euros

Paharele alea costă două sute de euro Los vasos esos cuestan doscientos euros

Femeia aceea face yoga Esa mujer hace yoga

Femeia aceea face yoga


67

Lista 11

1 Mi compañero de trabajo se llama Carlos Colegul meu se numeşte Carlos 2 Me llamo Florina Mă numesc Florina 3 ¿Cómo te llamas? Cum te numeşti? 4 Este hombre se llama Radu Bărbatul acesta se numeşte Radu 5 Esta mujer es mi hermana Femeia aceasta este sora mea 6 Nos llamamos Alberto y Alberta Ne numim Alberto şi Alberta 7 Ellos se llaman Alberto y Alberta Ei se numesc Alberto şi Alberta 8 ¿Cómo se llaman ellas? Cum se numesc ele? 9 Este vaso es mío Paharul acesta este al meu 10 Ese hombre vive en Madrid Bărbatul acela locuieşte în Madrid 11 Esa mujer hace yoga Femeia aceea face yoga 12 Aquel vaso es grande Paharul acela este mare 13 Estos hombres son rumanos Bărbaţii aceştia sunt români 14 Estas mujeres son guapas Femeile acestea sunt frumoase 15 Esos hombres saben hablar ruso Bărbaţii aceia ştiu să vorbească rusa 16 Esas mujeres hacen natación Femeile acelea fac înot 17 Aquellos vasos están rotos Paharele acelea sunt sparte 18 Aquel hombre se llama Pedro Bărbatul acela se numeşte Pedro 19 ¿Cómo se llama esa mujer de allí? Cum se numeşte femeia aceea de acolo? 20 Este chico quiere ser electricista Băiatul acesta vrea să fie electrician 21 La niña ésta se llama Mónica Fetiţa asta se numeşte Monica 22 ¿Cuánto cuesta esto? Cât costă asta? 23 Esto cuesta ciento venticinco euros Asta costă o sută douăzeci şi cinci de euro 24 El futbolista ese cuesta mucho dinero Fotbalistul ăla costă mulţi bani 25 Esa secretaria trabaja mucho Secretara aceea lucrează mult 26 El vaso aquel está vacío Paharul ăla este gol 27 Mi yerno tiene doscientos cuarenta y un euros Ginerele meu are două sute patruzeci şi unu de euro 28 ¿Cómo os llamáis? Cum vă numiţi? 29 Las vasijas estas son caras Vasele astea sunt scumpe 30 ¿Cuánto cuesta una vasija china? Cât costă un vas chinezesc? 31 Una vasija china cuesta ciento veinte euros Un vas chinezesc costă o sută douăzeci de euro 32 Los vasos aquellos son de ella Paharele alea sunt ale ei 33 Mis coches son también de ellos Maşinile mele sunt chiar ale lor 34 ¿Qué desea? Ce doriţi? 35 Querría un coche barato Aş vrea o maşină ieftină 36 Ese coche cuesta sólo novecientos euros Maşina aceea costă doar nouă sute de euro 37 Pero es un coche muy feo Dar e o maşină foarte urâtă 38 Y tiene los faros rotos Şi are farurile sparte 39 ¿Cuánto cuesta cada vasija? Cât costă fiecare vas? 40 Cada vasija cuesta cien euros Fiecare vas costă o sută de euro 41 ¿Qué es eso? Ce e aceea? 42 Eso es una bicicleta roja Aia e o bicicletă roşie 43 ¿Quieres una bicicleta de color amarillo? Vrei o bicicletă de culoare galbenă? 44 ¿Cómo se llama esa mujer? Cum se numeşte femeia aceea? 45 Esa mujer de ahí es Gloria Femeia de acolo este Gloria 46 Es profesora de inglés Este profesoară de engleză 47 Pero trabaja en una tienda Dar lucrează într-un magazin 48 Es muy guapa y sabe muchos idiomas E foarte frumoasă şi ştie multe limbi 49 Estamos aprendiendo mucho Învăţăm mult 50 No hablas mucho Nu vorbeşti mult


68

Tabla 11: Los números del 101 al 999

Con estos ejemplos no tendrá problemas para construir todos los números del 100 al 999

100 O sută 101 O sută unu 111 O sută unsprezece 120 O sută douăzeci 200 Două sute 222 Două sute douăzeci şi doi 300 Trei sute 333 Trei sute treizeci şi trei 400 Patru sute 444 Patru sute patruzeci şi patru 500 Cinci sute 555 Cinci sute cincizeci şi cinci 600 Şase sute 666 Şase sute şaizeci şi şase 700 Şapte sute 777 Şapte sute şaptezeci şi şapte 800 Opt sute 888 Opt sute optzeci şi opt 900 Nouă sute 999 Nouă sute nouăzeci şi nouă

Para indicar cantidades de algo, los números que acaban entre 20 y 100 llevan “de” y los números entre 1 y 19 no

lo llevan.

Por ejemplo:

115 € O sută cincisprezece euro 120 € O sută douăzeci de euro

Cinci sute de euro


69

Fetiţa îi dă un os câinelui vecinului La niña le da un hueso al perro del vecino

El verbo “Dar”

Cómo usar el dativo y genitivo

Qué forma escoger de cada palabra

Câinele are un os mare

Primero el verbo a da:

Ejemplos:

Dau ban Doy dinero Dai un câine Das un perro Ea dă o raţă Ella da un pato Dăm două baloanele Damos los dos globos Daţi o pisică Dais un gato Ei dau doi bani Ellos dan dos monedas

El Dativo y Genitivo

En la siguiente frase:

La niña le da un hueso al perro de los vecinos

Los sustantivos rumanos tienen 6 formas diferentes por cada género. Para saber cual de ellas tiene que escoger

bastará con que busque la palabra en el diccionario, vea su género y siga el siguiente esquema:

Género masculino o neutro, p.e.: câine (perro), pahar (vaso) o şarpe (serpiente)

Câine (s. m.) /kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor

A da (t) Dar

(Eu) dau doy Imperfect pers. a I-a: dădeam, dam (Tu) dai das Imperativ pers. a II-a.: dă (El) / (ea) dă da Conjunctiv pers. a III-a.: să dea (Noi) dăm damos Participiu.: dat

(Voi) daţi dais Gerunziu: dând

(Ei) / (ele) dau dan

Perros

Los perros

A los perros,

de los perros

El perro

Al perro,

del perro

(un) Perro, a/de +

art. Ind + perro/s

12


70

Género femenino p.e.: raţă (pato), maşină (coche) o casă (casa):

Raţă (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: raţă, raţe, raţa, raţele, raţei, raţelor

Así obtenemos:

Fetiţa dă un os câinelui vecinilor La niña da un hueso al perro de los vecinos

Para obtener el título de nuestra lección sólo hace falta poner Îi (le), en la frase:

Fetiţa îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos

Los equivalentes a nuestros artículos indefinidos „un, una, unos, unas” se declinan en rumano.

Un Un Unui a un, de un O Una Unei a una, de una Nişte Unos Unor a unos, a unas, de unos, de unas

Si la palabra que va antes del genitivo no lleva artículo determinado, o entre la cosa poseída y el poseedor se

encuentra un adjetivo, el verbo a fi o varias palabras, entonces se le añade un artículo posesivo o “genitival” que

concuerda con la cosa poseída y que refuerza la idea de posesión:

Artículo genitival Masculino Neutro Femenino

Singular al a

Plural ai ale

Vea la diferencia:

Regele spaniei El rey de España Regele Juan Carlos al spaniei El rey Juan Carlos de España

Ejemplos:

O fetiţă dă un os unui câinelui unui vecin Una niña da un hueso al perro de un vecino Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino

Aquí tenemos una tabla con ejemplos:

Los artículos indefinidos Singular Plural

Nominativo Acusativo Masculino Un vecin Doi (nişte) vecini

Neutro Un pahar Două (nişte) pahare

Femenino O fetiţă Două (nişte) fetiţe

Genitivo Dativo Masculino Unui vecin Unor vecini

Neutro Unui pahar Unor pahare

Femenino Unei fetiţe Unor fetiţe

Los numerales como p.e. Trei, se consideran artículos indefinidos pero no se declinan.

Patos, a/de + (art.

Indefinido) pato/s Los patos

(un)

Pato

El pato

Al pato,

del pato

A los patos,

de los patos


71

Los sustantivos femeninos acompañados por unei, usan la forma de nominativo/acusativo plural

Un pahar al unei fetiţe Un vaso de una niña Nişte pahare ale unei fetiţe Unos vasos de una niña

Así:

Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un niño da un hueso a un gato de un vecino Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da huesos a unos perros del vecino

Vocabulario nuevo:

Balon (s. n.) /ba’lon/ Globo: balon, baloane, balonul, baloanele, balonului, baloanelor

Casă (s. f.) /’ka.sǝ/ Casa: casă, case, casa, casele, casei, caselor

Câine (s. m.) /’kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor.

Da (a da) /da/ Dar: dau, dai, dă, dăm, dați, dau Imp.:dă!, Conj.: să dea Pp.:dat

Peşte (s. m.) /’pesh.te/ Pez: peşte, peşti, peştele, peştii, peştelui, peştilor

Pisică (s. f.) /pi’si.kǝ/ Gato: pisică, pisici, pisica, pisicile, pisicii, picicilor

Os (s. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor

Pup (s. m.) /pup/ Beso (en lenguaje infantil): pup, pupi, pupul, pupii, pupului, pupilor

Pupic (s. m.) /pu’pik/ Besito (lenguaje familiar e infantil): pupic, pupici, pupicul, pupicii, pupicului, pupicilor

Raţă (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: raţă, raţe, raţa, raţele, raţei, raţelor

Rege (s. m.) /’re.ge/ Rey: rege, regi, regele, regii, regelui, regilor

Regină (s. f.) /re’ʤi.nǝ/ Reina: regină, regine, regina, reginele, reginei, reginelor

Străbunic (s. m.) /strǝ.bu’nik/ Bisabuelo: străbunic, străbunici, străbunicul, străbunicii, străbunicului,

străbunicilor

Străbunică (s. f.) /strǝ.bu’ni.kǝ/ Bisabuela: străbunică, străbunice, străbunica, străbunicele, străbunicei,

străbunicelor

Şarpe (s. m.) /’shar.pe/ Serpiente: şarpe, şerpi, şarpele, şerpii, şarpelui, şerpilor

Vecin (s. m.) /ve’chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor

Vecină (s. f.) /ve’chi.nǝ/ Vecina: vecină, vecine, vecina, vecinele, vecinei, vecinelor

Ejemplos:

Dau ban Doy dinero

Dai un câine Das un perro

Ea dă o raţă Ella da un pato

Dăm două baloanele Damos los dos globos

Daţi o pisică Dais un gato

Ei dau doi bani Ellos dan dos monedas

Fetiţa îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos

O fetiţă dă un os unui câinelui unui vecin Una niña da un hueso al perro de un vecino

Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino

Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un niño da un hueso a un gato de un vecino

Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da huesos a unos perros del vecino

Câinele are un os mare El perro tiene un hueso grande

La próxima lista está diseñada para que tenga que usar todas las formas de algunas palabras

http://images.google.es/imgres?imgurl=http://pequenoscientificos.uniandes.edu.co/Imagenes1/peligro.jpg&imgrefurl=http://pequenoscientificos.uniandes.edu.co/Estoy/Estoy_preguntenos.html&h=387&w=393&sz=15&hl=es&start=2&tbnid=ptjjbqpjS0KllM:&tbnh=122&tbnw=124&prev=/images?q=peligro&gbv=2&svnum=10&hl=es


72

Lista 12

1 La hija de mi padre es mi hermana Fiica tatălui meu este sora mea 2 Un perro tiene un hueso Un câine are un os 3 El perro tiene un hueso Câinele are un os 4 Dos perros tienen huesos Doi câini au oase 5 Los perros tienen los huesos Câinii au oasele 6 Una niña tiene un perro O fetiţă are un câine 7 La niña tiene el perro Fetiţa are câinele 8 Dos niñas tienen dos perros Două fetiţe au doi câini 9 Las niñas tienen los perros Fetiţele au câinii 10 Una niña tiene un hueso de un perro O fetiţă are un os al unui câine 11 La niña tiene el hueso del perro Fetiţa are osul câinelui 12 Unas niñas tienen unos huesos de unos perros Nişte fetiţe au nişte oase ale unor câini 13 Las niñas tienen los huesos de los perros Fetiţele au oasele câinilor 14 Una niña da un hueso a un perro de un vecino O fetiţă dă un os unui câine al unui vecin 15 La niña da el hueso al perro del vecino Fetiţa dă osul câinelui vecinului 16 Unas niñas dan huesos a unos perros de unos vecinos Nişte fetiţe dau oase unor câini ai unor vecini 17 Las niñas dan los huesos a los perros de los vecinos Fetiţele dau oasele câinilor vecinilor 18 Un gato tiene un pez O pisică are un peşte 19 El gato tiene el pez Pisica are peştele 20 Dos gatos tienen peces Două pisici au peşti 21 Los gatos tienen los peces Pisicile au peştii 22 Un niño tiene un gato Un copil are o pisică 23 El niño tiene el gato Copilul are pisica 24 El niño tiene dos gatos Copilul are două pisici 25 Los niños tienen los gatos Copiii au pisicile 26 Un niño tiene un pez de un gato Un copil are un peşte al unei pisici 27 El niño tiene el pez del gato Copilul are peştele pisicii 28 Unos niños tienen unos peces de unos gatos Nişte copii au nişte peşti ai unor pisici 29 Los niños tienen los peces de los gatos Copiii au peştii pisicilor 30 El niño da un pez a un gato Copilul dă un peşte unei pisici 31 El niño le da el pez al gato del vecino Copilul îi dă peştele pisicii vecinului 32 El niño da un pez a unos gatos Copilul dă un peşte unor pisici 33 El niño da un pez a los gatos Copilul dă un peşte pisicilor 34 Un globo está allí Un balon este acolo 35 El globo es rojo Balonul este roşu 36 Dos globos están aquí Două baloane sunt aici 37 Los globos son azules Baloanele sunt albastre 38 Tengo un globo Am un balon 39 Tienes el globo Ai balonul 40 Tenemos dos globos Avem două baloane 41 Tenéis los globos Aveţi baloanele 42 Un niño da un besito a un globo Un copil dă un pupic unui balon 43 El niño da un besito al globo Copilul dă un pupic balonului 44 Unos niños dan besos a unos globos Nişte copii dau pupici unor baloane 45 Los niños dan besos a los globos Copiii dau pupici baloanelor 46 Un globo de un vecino está allí Un balon al unui vecin este acolo 47 El globo del vecino es amarillo Balonul vecinului este galben 48 Unos globos de unos vecinos están aquí Nişte baloane ale unor vecini sunt aici 49 Los globos de los vecinos son verdes Baloanele vecinilor sunt verzi 50 El padre del padre de mi padre es mi bisabuelo Tatăl tatălui tatălui meu este străbunicul meu


73

LOS CASOS Y LAS DECLINACIONES

En “La niña da un hueso al perro del vecino” hay un verbo y cuatro sustantivos con funciones diferentes: Nominativo

(N), Acusativo (A), Dativo (D) y Genitivo (G). Es útil distinguirlas, porque en rumano la forma de la palabra puede

variar según su función.

Nominativo, es el sujeto que suele ir antes del verbo al principio de la frase. Responde a la pregunta ¿quién?

“¿Quién da el hueso al perro?” La niña

Acusativo: Es el objeto directo (OD) que suele ir tras el verbo. Para saber si un sustantivo es OD podemos pasar la

frase a pasiva y ver si se convierte en sujeto: “Un hueso es dado al perro del vecino por la niña”. Responde a la

pregunta: “¿Qué (verbo) (sujeto)?” “¿Qué da la niña?” Un hueso. El Nominativo y el Acusativo se escriben igual:

“un pato tiene un pato” O raţă are o raţă, aunque el sujeto (N) va antes del verbo y el objeto directo (A) después.

Genitivo: Es el complemento del sustantivo que le precede, ya sea sujeto “el niño del jardinero da un beso al globo”,

o no “la niña da un hueso al perro del vecino”, e indica el poseedor. Lleva delante la preposición “de”. En rumano es

la flexión del artículo que acompaña al sustantivo. Copilul are un balon copiluluiEl niño tiene un globo del niño.

Responde a la pregunta “¿de quién? No va al inicio de una frase, ni justo después del verbo. Puede existir un genitivo

de un genitivo de un genitivo… como en la frase “la madre de la madre de mi madre es mi bisabuela”

Dativo: va inmediatamente detrás del verbo, “El niño da un hueso al perro del jardinero”. Suele llevar la preposición

“a” delante. Recibe la acción del verbo, en este caso es el perro el que recibe el hueso. Se detecta preguntando ¿a

quién? Al perro (D)

Por tanto: La niña (N-sujeto) da (verbo) un hueso (A-OD) al perro (D-O indirecto) del vecino (G-Complemento)

En rumano el artículo definido (el, la, los, las) va pegado al final de la palabra, el indefinido (un, una, unos, unas,

varios, varias, muchos, dos, tres, cuatro…) va delante y separado. El caso va pegado al artículo.

En masculino:

Copil (s. m.) /ko’pil/

Niño

Singular sin artículo definido

Plural sin artículo definido

Singular con artículo definido

Plural con artículo definido

Nominativo (N) (un) copil (doi, nişte…) copii copilul copiii

Acusativo (A) (un) copil (doi, nişte…) copii copilul copiii

Genitivo (G) (a, ai…) unui copil (a, ai...) unor copii copilului copiilor

Dativo (D) Unui copil Unor copii copilului copiilor

En neutro:

Os (s. n.) /os/

Hueso Singular sin artículo definido




Nominativo (N) (un) os (două, nişte…) oase osul oasele

Acusativo (A) (un) os (două, nişte…) oase osul oasele

Genitivo (G) (a, ai…) unui os (a, ai) unor oase osului oaselor

Dativo (D) Unui os Unor oase osului oaselor

En femenino:

Raţă (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato

Singular sin artículo definido




Nominativo (N) (o) raţă (două, nişte…) raţe raţa raţele

Acusativo (A) (o) raţă (două, nişte…) raţe raţa raţele

Genitivo (G) *(a, ai…) (unei) raţe *(a, ai…) (unor) raţe raţei raţelor

Dativo (D) (unei) raţe unor raţe raţei raţelor

Hay 16 cuadrículas de caso, artículo y número por cada género. Pero, como mucho, sólo existen 6 formas diferentes.

El femenino es un poco diferente del masculino y del neutro, porque para el G/D singular femenino escogemos la

forma plural y para el masculino/neutro singular escogemos la forma básica en todos los casos. Más adelante

veremos otro caso, el Vocativo, y los complementos preposicionales.


74

De ce crezi că mi-a dat 1150 de euro?

¿Por qué crees que me ha dado 1150 euros?

El verbo “Creer”

El pretérito perfecto

Los pronombres de complemento indirecto

“¿Por qué?”

Expresiones de tiempo

Los números de 1000 en adelante

El verbo a crede:

Ejemplos:

Crezi în asta? ¿Crees en esto? Cred în Dumnezeu Creo en Dios Nu crede în horoscop No cree en el horóscopo

Aquí están los participios de los verbos que ya conocemos para poder formar un nuevo tiempo: el pasado.

Infinitivo Participio pasado (Pp) Traducción A fi fost sido, estado A avea avut tenido A face facut hecho A învăţa învăţat Aprendido A locui locuit Vivido, habitado A lucra lucrat Trabajado A şti ştiut sabido A (se) numi numit llamado A vrea vrut querido A da dat dado A crede crezut creído

El pasado se forma con la forma auxiliar del verbo a avea, vamos a ver esto con el verbo a da

A crede (t) creer

(Eu) cred creo Imperfect pers. a I-a: credeam (Tu) crezi crees Imperativ pers. a II-a.: crede (El) / (ea) crede cree Conjunctiv pers. a III-a.: să creada (Noi) credem creemos Participiu.: crezut

(Voi) credeţi creéis Gerunziu: crezînd

(Ei) / (ele) cred creen

A da (t) (pasado) Dar

(Eu) Am dat He dado (Tu) Ai dat Has dado (El) / (ea) A dat Ha dado (Noi) Am dat Hemos dado

(Voi) Aţi dat Habéis dado

(Ei) / (ele) Au dat Han dado

13


75

Como se puede ver, el auxiliar no es exactamente igual al verbo a avea

A avea (tener) A avea aux. (Haber) Am Am Ai Ai Are A Avem Am Aveţi Aţi Au Au

El pasado corresponde tanto a nuestro pasado simple como al pretérito perfecto. Es decir:

Eu am dat Yo he dado, yo di

Los pronombres de Dativo: La frase de la lección anterior „Fetiţa îi dă un os câinelui vecinului”contiene un pronombre de dativo „îi” que en

español significa ”le”

Estos son los pronombres de dativo (los cuales se usan en muchos otros verbos aparte del verbo “dar”):

Îmi me Îţi te Îi le Ne nos Vă os Le les

Un ejemplo:

Fetiţa îmi dă un câine La niña me da un perro

Además para el reflexivo de la tercera persona tanto en plural como en singular:

Îşi se, a sí mismo/misma, a sí mismos/mismas

Unas expresiones:

De ce? ¿Por qué? Pentru că... Porque... Alo? ¿Dígame? Salut Hola Acasă En casa

Los pronombres que acaban o empiezan por vocal forman contracciones con el auxiliar y con partículas como nu, să,

ce etc.:

El îmi dă El mi-a dat Él me daÉl me ha dado El îţi dă El ţi-a dat Él te daÉl te ha dado El îi dă El i-a dat Él le daÉl le ha dado El ne dăEl ne-a dat Él nos daÉl nos ha dado El vă dăEl v-a dat Él os daÉl os ha dado El le dăEl l-a dat Él les daÉl les ha dado El îşi dăEl şi-a dat Él se daÉl se ha dado El nu îmi dăEl nu-mi dă Él no me daÉl no me ha dado

Podrá ver las contracciones con más detalle en la tabla 13


76

Expresiones de tiempo:

Ieri Ayer Azi Hoy Mâine Mañana După-amiază Por la tarde De seară De noche

Ejemplos:

Ea nu vrea să-mi dea un pupic Ella no quiere darme un besito Ce-i dau mâine? ¿Qué le doy mañana? Nu-ţi dau nimic No te doy nada Ei nu ne-au dat bani luna aceasta Ellos no nos han dado dinero este mes De ce nu mi-ai dat nimic? ¿Por qué no me has dado nada? Ţi-au dat ieri paşaportul meu Te han dado ayer mi pasaporte

El uso es tan parecido al español, que en rumano también tienen una forma enfática o „tónica” de decir “me”, que

es “a mí” y que no sustituye a la anterior forma sino que se suma a ella como en español:

Mie A mí

Ţie A ti

Lui A él

Ei A ella

Sie A él, a ella, a sí mismo, a si misma

Nouă A nosotros

Vouă A vosotros

Lor A ellos, a ellas

Ejemplos:

Mie îmi dă două beri. Şi mie A mí me da dos cervezas. Y a mí dar ţie îţi dă doar una Pero a ti te da sólo una

Para los números mayores de mil:

O mie 1000 Două mii 2000 O mie nouă sute şaptezeci 1970 Unsprezece mii patru sute cincizeci şi şase 11456

Moş Crăciun


77

Vocabulario nuevo:

Acasă (adv.) /a’ka.sǝ/ En casa, a casa

Agricultor (s. m.) /a.gri.kul’tor/ Agricultor: agricultor, agricultori, agricultorul, agricultorii, agricultorului, agricultorilor

Azi (adv.) /aʒ ͥ/ Hoy

Bancă (s.f.) /’ban.kǝ/ Banco: bancă, bănci, banca, băncile, băncii, băncilor

Bizar (adj. m.) /bi’ʒar/ Extraño, raro: bizar, bizari, bizarul, bizarii, bizarului, bizarilor Bizară (adj. f.) /bi’ʒa.rǝ/ Extraña, rara: bizară, bizare, bizara, bizarele, bizarei, bizarelor

Bomboană (s. f.) /bom’boa.nǝ/ Caramelo: bomboană, bomboane, bomboana, bomboanele, bomboanei, bomboanelor

Crede (A crede) (i) /a ’kre.de/ Creer: cred, crezi, crede, credem, credeţi, cred. Imp.:crede Conj.:să creada Pp.:crezut

Creştin (adj. m.) /kresh’tin/ Cristiano: creştin, creştini, creştinul, creştinii, creştinului, creştinilor Creştină (adj. f.) /kresh’ti.nǝ/ Cristiana: creştină, creştine, creştina, creştinele, creştinei, creştinelor

Cu (prep.) /ku/ Con

Cuvânt (s.n.) /ku’vɨnt/ Palabra: cuvânt, cuvinte, cuvântul, cuvintele, cuvântului, cuvintelor

Delfin (s. m.) /del’fin/ Delfín: delfin, delfini, delfinul, delfinului, delfinilor

Deştept (adj. m.) /desh’tept/ Inteligente (m.), despierto: deştept, deştepţi, deşteptul, deştepţii, deşteptului, deştepţilor Deşteaptă (adj. f.) /desh’teap.tǝ/ Inteligente (f.), despierta: deşteaptă, deştepte, deşteapta, deşteptele, deşteptei, deşteptelor

Dumnezeu (s. m.) /dum.ne’ʒeu/ Dios: Dumnezeu, dumnezei, dumnezeul, dumnezeii, dumnezeului, dumnezeilor

După (prep.) /’du.pă/ Después (de)

După-amiază Por la tarde

Fermier (s. m.) /fer’mier/ Granjero: fermier, fermieri, fermierul, fermierii, fermierului, fermierilor

Găină (s. f.) /gǝ’i.nǝ/ Gallina: găină, găini, găina, găinile, găinii, găinilor

Grădină (s. f.) /grǝ’di.nǝ/ Jardín: grădină, grădini, grădina, grădinile, grădinii, grădinilor

Horoscop (s. n.) /jo.ros’kop/ Horóscopo: horoscop, horoscoape, horoscopul, horoscoapele, horoscopului, horoscoapelor

Ieri (adv.) /ier ͥ/ Ayer

Mâine (adv.) /’mɨi.ne/ Mañana

Mie (s.f.) /mie/ Mil: mie, mii, mia, miile, miei, miilor

Monedă (s. f.) /mo’ne.dǝ/ Moneda: monedă, monezi, moneda, monezile, monedei, monezilor

Moş Crăciun Papá Noel, Santa Claus /mosh krǝ’chiun/

Niciun art /ni.ʧi.un/ Ninguno: niciun niciunii niciunui niciunor Nicio art /ni.ʧi.o/ ninguna: nicio niciunele niciunei niciunor

Nimic (pron. neg/adv.) (n.) /ni’mik/ Nada: nimic, nimicuri, nimicul, nimicurile, nimicului, nimicurilor

Nou (adj. m.) /nou/ Nuevo: nou, noi, noul, noii, noului, noilor

Nouă (adj. f.) /nouǝ/ Nueva: nouă, noi/nouă, noua, noile/nouăle, noii/nouăi, noilor/nouălor

Obosit (adj. m.) /o.bo’sit/ Cansado: obosit, obosiţi, obositul, obosiţii, obositului, obosiţilor Obosită (adj. f.) /o.bo’si.tǝ/ Cansada: obosită, obosite, obosita, obositele, obositei, obositelor

Paşaport (s. n.) /pa.sha’port/ Pasaporte: paşaport, paşapoarte, paşaportul, paşapoartele, paşaportului, paşapoartelor

Păpuşă (s. f.) /pǝ’pu.shǝ/ Muñeca: păpuşă, păpuşi, păpuşa, păpuşile, păpuşii, păpuşilor

Pentru (prep) /’pen.tru/ Por, Para

Prieten (s. m.) /’prie.ten/ Amigo: prieten, prieteni, prietenul, prietenii, prietenului, prietenilor Prietenă (s. f.) /’prie.te.nǝ/ Amiga: prietenă, prietene, prietena, prietenele, prietenei, prietenelor

Sport (s. n.) /sport/ Deporte: sport, sporturi, sportul, sporturile, sportului, spoturilor

Şef (s. m.) /shef/ Jefe: şef, şefi, şeful, şefii, şefului, şefilor Şefă (s. f.) /’she.fǝ/ Jefa: şefă, şefe, şefa, şefele, şefei, şefelor

Vis (s. n.) /vis/ Sueño: vis, vise, visul, visele, visului, viselor

Zi (Ziuă) (s.f.) /ʒi/, /’ʒiuǝ/ Día: Zi (Ziuă), zile, ziua, zilele, zilei, zilelor


78

Zoologic (adj. m.) /zoo’lo.ʤik/ Zoológico, zoo: zoologic, zoologici, zoologicul, zoologicii, zoologicului, zoologicilor Zoologică (adj. f.) /zoo’lo.ʤi.kǝ/ Zoológica: zoologică, zoologice, zoologica, zoologicele, zoologicei, zoologicelor

Expresiones:

De ce? ¿Por qué?

Pentru că... Porque...

Alo? ¿Dígame?

Salut Hola

Acasă En casa

Ejemplos:

Crezi în asta? ¿Crees en esto?

Cred în Dumnezeu Creo en Dios

Nu crede în horoscop No cree en los horóscopos

Fetiţa îmi dă un câine La niña me da un perro

Ea nu vrea să-mi dă un pupic Ella no quiere darme un besito

Ce-i dau mâine? ¿Qué le doy mañana?

Nu-ţi dau nimic No te doy nada

Ei nu ne-au dat bani luna aceasta Ellos no nos han dado dinero este mes

De ce nu mi-ai dat nimic? ¿Por qué no me has dado nada?

Ţi-au dat ieri paşaportul meu Te han dado ayer mi pasaporte

Mie îmi dă două beri. Şi mie. A mí me dă dos cervezas. Y a mí.

dar ţie îţi dă doar una Pero a ti te da sólo una

Mie îmi dă o maşină Me da a mí un coche

Îti dau trei beri Te dan tres cervezas

El nu-mi dă maşinile El no me da los coches

Ea vrea şă-mi dea trei cărţi Ella quiere darme tres libros

Mi-ai dat două bomboane Me has dado dos caramelos

Dă-mi păpusa ta! ¡Dame tu muñeca!

Un paşaport


79

Lista 13

1 ¿Diga? ¿Sí? Alo? Da? 2 Hola, soy Pepe Bună, sunt Pepe 3 Hola Pepe Salut Pepe 4 ¿Está Florin en casa? Florin este acasă? 5 Ayer estuvo en Craiova Ieri a fost în Craiova 6 Pero hoy creo que está en Bucarest Dar azi cred că este în Bucureşti 7 ¿Has vivido en Bucarest? Ai locuit în Bucureşti? 8 Sí, he vivido en Bucarest Da, am locuit în Bucureşti. 9 Entre mil novecientos noventa y seis Între o mie nouă sute nouăzeci şi şase 10 y dos mil uno şi două mii unu 11 Hizo yoga hace tres días A facut yoga de acum trei zile 12 Nosotros hemos trabajado aquí durante tres años Noi am lucrat aici timp de trei ani 13 Habéis tenido tres perros Aţi avut trei câini 14 Pero ahora no tenéis ninguno Dar acum n-aveţi niciunul 15 He sido albañil pero ahora soy profesor Am fost zidar dar acum sunt profesor 16 Han vivido en Madrid en 1995 Au locuit în Madrid în 1995 17 ¿Crees en los horóscopos? Crezi în horoscop? 18 Ellos no creen en los horóscopos Ei nu cred în horoscop 19 Ella no cree en Dios Ea nu crede în Dumnezeu 20 Pero nosotros somos cristianos Dar noi suntem creştini 21 Y creemos en Dios şi credem în Dumnezeu 22 La hija del jardinero todavía cree en Papá Noel Fiica grădinarului încă mai crede în Moş Craciun 23 Creo que tengo 2500 € en el banco Cred că am două mii cinci sute de euro în bancă 24 Ella me dio una moneda ayer Ea mi-a dat o monedă ieri 25 ¿Creéis que él tiene mucho dinero? Credeţi că el are mulţi bani? 26 ¿Te ha hablado en inglés? Ţi-a vorbit în engleză? 27 No, me ha hablado en rumano Nu, mi-a vorbit în româneşte 28 Él le ha dado un hueso al perro del jardinero El i-a dat un os câinelui grădinarului 29 El granjero nos ha dado tres gallinas Fermierul ne-a dat trei găini 30 El delfín del zoo es muy inteligente Delfinul grădinii zoologică este foarte inteligent 31 Vuestro jefe os ha dado mil quinientos euros Şeful vostru v-a dat o mie cinci sute de euro 32 Ellas querían dos mil euros Ele au vrut două mii de euro 33 Pero yo les he dado sólo mil Dar eu le-am dat doar o mie 34 He tenido un sueño muy extraño Am avut un vis foarte bizar 35 Ayer trabajé de mañana Ieri am lucrat de dimineaţa 36 Pero hoy trabajo de tarde Dar azi lucrez de după-amiază 37 Y mañana trabajo por la noche Şi mâine lucrez de seara 38 Hago yoga todos los días Fac yoga în fiecare zi 39 Pero ayer no hice yoga Dar ieri n-am făcut yoga 40 Porque estaba muy cansado Pentru că eu am fost foarte obosit 41 ¿Por qué estabas muy cansado? De ce ai fost foarte obosit? 42 Porque hice mucho deporte Pentru că am facut mult sport 43 ¿Qué has hecho hoy? Ce ai facut azi? 44 He aprendido dos palabras nuevas Am învăţat două cuvinte noi 45 He estado en Madrid por la mañana Am fost în Madrid de dimineaţa 46 Y he hablado con un amigo de mi padre şi am vorbit cu un amic tatălui meu 47 Que ha vivido aquí en dos mil cinco care a locuit aici în două mii cinci 48 Y me ha dado dos globos rojos şi mi-a dat două baloane roşii 49 A ti te ha dado una muñeca azul Ţie ţi-a dat o păpuşă albastră 50 Y a él le ha dado tres caramelos şi lui i-a dat trei bomboane


80

Tabla 13, los pronombres de objeto indirecto (Dativos) y sus contracciones:

Por cada pronombre (p.e.: îmi) tenemos una forma tónica (mie), una forma átona (îmi), y su contracción (mi) que

puede llevar algún guión dependiendo si va junto a una palabra (-mi, mi-) o entre dos (-mi-)

Pronombres de objeto

indirecto (Dativo)

Fuente: Esquemas de rumano José

Damián González-Barros

www.editatenea.com

Forma

tónica

Forma

átona

Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por

vocal

I II III IV V VI VII VIII IX

SINGULAR

1ª mie îmi -mi mi- -mi mi- mi mi- mi- -mi-

2ª ţie îţi -ţi ţi- -ţi ţi- ţi ţi- ţi- -ţi-

3ª

M. lui

îi

-i

i-

-i

i-

i

i-

i-

-i- F. ei

PLURAL

1ª nouă ne ne ne- -ne ne ni ne- ne- -ni-

2ª vouă vă vă v- -vă vă vi v- vă- -vi-

3ª lor le le le- -le le li le- le- -li-

I Ante la mayoría de tiempos simples

II Tras nu y să (en să-mi, să-ţi, să-i)

III Ante el auxiliar para formar el pretérito perfecto o el condicional

IV Tras el imperativo afirmativo y el gerundio.

V Ante la forma e del verbo a fi como en: Mi-e sete

VI Ante verbos con reflexivo se

VII En lenguaje coloquial ante formas simples que comiencen por vocal excepto î

VIII En lenguaje coloquial ante formas simples de verbos que comiencen por î

IX En construcciones con verbo antepuesto y pronombre se postpuesto: pare-mi-se

trei pisici


81

Cât e ceasul? ¿Qué hora es?

Cómo preguntar y decir la hora

Preposiciones que acompañan a las expresiones de tiempo

El genitivo de los nombres propios

El Genitivo de los determinantes (de este, de esta...)

El verbo “venir”

La forma más común de preguntar la hora es ésta:

Cât e ceasul? ¿Qué hora es? Ejemplos:

Cât e ceasul, vă rog? ¿Qué hora es, por favor? Scuzaţi-ma, cât e ceasul? Disculpe, ¿tiene hora? Ce oră e? ¿Qué hora es?

A lo que nos pueden contestar:

Este ora cinci Son las cinco O más comúnmente:

E cinci Son las cinco E patru Son las cuatro E cinci şi zece Son las cinco y diez E cinci şi un sfert Son las cinco y cuarto E cinci şi cincisprezece Son las cinco y quince Ora douăzeci şi trei Las veintitrés E şase fără un sfert Son las seis menos cuarto E şase fără zece Son las seis menos diez E cinci şi jumătate Son las cinco y media

Más coloquialmente se cambia jumătate por jumate y se elimina el şi:

E cinci jumate Son las cinco y media

Se usa “unu, două, douăsprezece” para “una, dos, doce” respectivamente

E unu Es la una E două fix Son las dos en punto

14


82

Uno de los usos de la preposición la que podemos traducir más o menos como “a”:

La ce ora? Când? ¿A qué hora? ¿Cuándo? La două A las dos Până la două hasta las dos Pe la unu cerca de la una, sobre la una aproximadamente

Si usamos el reloj de doce horas podemos especificar:

La şase după amiaza A las seis de la tarde La şase dimineaţa A las seis de la mañana Nu înainte de ora nouă dimineaţa No antes de las nueve de la mañana

También podemos usar preposiciones y adverbios:

După ora opt seara Después de las ocho de la tarde Peste o oră Dentro de una hora Peste două ore Dentro de dos horas Între trei şi patru Entre las tres y las cuatro E deja ora unsprezece Son ya las once

Se usan algunos genitivos como zilei, nopţii u orei:

Ora doisprezece miezul zilei Las doce del mediodía Ora doisprezece miezul nopţii Las doce de la (media)noche În jurul orei patru Alrededor de las cuatro

Aquí está el Genitivo de los nombres propios. Está todo explicado en la tabla 14. Unos ejemplos:

Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de Carmen Carmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de Alberto José este soţul Mariei José es el esposo de María

Para escribir el genitivo de un determinante, por ejemplo: “El perro de este hombre”, se pone en genitivo sólo el determinante si éste va delante del sustantivo, o ambos si va detrás.

Câinele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grande Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande

El verbo “venir”:

A veni (i) Venir, llegar

(Eu) vin vengo Imperfect pers. a I-a: veneam (Tu) vii vienes Imperativ pers. a II-a.: vino (El) / (ea) vine viene Conjunctiv pers. a III-a.: să vină (Noi) venim venimos Participiu.: venit

(Voi) veniţi venís Gerunziu: venind

(Ei) / (ele) vin vienen


83

Ejemplos:

Au venit şi verişorii mei Han venido también mis primos Încă n-a venit Todavía no ha venido Geamantanul lui George n-a venit No ha llegado la maleta de George Veniţi din Africa? ¿Viene usted de África?

Para decir “vengo de” se dice vin din, pero para decir “vengo a” se dice vin în

Jean Michel Jarre vine în România! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía! Cesaria Evora nu mai vine în România Cesaria Evora ya no viene a Rumanía

Vocabulario nuevo:

Amiază (s. f.) /a’mia.ʒă/ Mediodía: Amiază, amiezi, amiaza, amiezile, amiezii, amiezilor

Carte (s. f.) /’kar.te/ Libro, carta (naipe): carte, cărţi, cartea, cărţile, cărţii, cărţilor

Fără (prep, conj, adv.) Sin, menos.

Fix (adj. m.) /fiks/ Fijo, en punto: fix, ficşi, fixul, ficşii, fixului, ficşilor

Fixă (adj. f.) /’fik.sǝ/ Fija: fixă, fixe, fixa, fixele, fixei, fixelor

Geamantan (s. n.) /ʤea.man’tan/ Maleta: Geamantan, geamantane, geamantanul, geamantanele,

geamantanului, geamantanelor

Înainte (adv.) /ɨ.na’in.te/ Antes (de)

Jumătate (s. f.) /ʤu.mǝ’ta.te/ Mitad, media: jumătate, jumătăţi, jumătatea, jumătăţile, jumătăţii, jumătăţilor

Măr (s. n.) /mǝr/ Manzana: măr, mere, mărul, merele, mărului, merelor

Miez (s.n.) /mieʒ/ Medio: miez, miezuri, miezul, miezurile, miezului, miezurilor

Noapte (s. f.) /’noap.te/ Noche: noapte, nopţi, noaptea, nopţile, nopţii, nopţilor

Oră (s. f.) /’o.rǝ/ Hora: oră, ore, ora, orele, orei, orelor

Până (prep. Inv.) /’pɨ.nǝ/ Hasta

Peste (prep. Inv.) /’pes.te/ Sobre, encima de

Sfert (s. n.) /sfert/ Cuarto: sfert, sferturi, sfertul, sferturile, sfertului, sferturilor

Veni (a veni) (i) /ve’ni/ Venir: vin, vii, vine, venim, veniţi, vin Imp.: vino! Subj.: să vină Pp.: venit

Verişor (s. m.) /ve.ri’shor/ Primo: verişor, verişori, verişorul, verişorii, verişorului, verişorilor

Expresiones:

Scuzaţi-mă Perdone, disculpe

În jurul Alrededor de

Ejemplos:

Cât e ceasul, vă rog? ¿Qué hora es, por favor?

Scuzaţi-ma, cât e ceasul? Disculpe, ¿tiene hora?

Ce oră e? ¿Qué hora es?

Este ora cinci Son las cinco

E cinci Son las cinco

E patru Son las cuatro

E cinci şi zece Son las cinco y diez

E cinci şi un sfert Son las cinco y cuarto

E cinci şi cincisprezece Son las cinco y quince


84

Ora douăzeci şi trei Las veintitrés

E şase fără un sfert Son las seis menos cuarto

E şase fără zece Son las seis menos diez

E cinci şi jumatate Son las cinco y media

E cinci jumate Son las cinco y media

E unu Es la una

E două fix Son las dos en punto

La ce ora? Când? ¿A qué hora? ¿Cuándo?

La două A las dos

Până la două hasta las dos

Pe la unu cerca de la una, sobre la una aproximadamente

La şase după amiaza A las seis de la tarde

La şase dimineaţa A las seis de la mañana

Nu înainte de ora nouă dimineaţa No antes de las nueve de la mañana

După ora opt seara Después de las ocho de la tarde

Peste o oră Dentro de una hora

Peste două ore Dentro de dos horas

Între trei şi patru Entre las tres y las cuatro

E deja ora unsprezece Son ya las once

Ora doisprezece miezul zilei Las doce del mediodía

Ora doisprezece miezul nopţii Las doce de la (media)noche

În jurul orei patru Alrededor de las cuatro

Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de Carmen

Carmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de Alberto

José este soţul Mariei José es el esposo de María

Câinele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grande

Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande

Au venit şi verişorii mei Han venido también mis primos

Încă n-a venit Todavía no ha venido

Geamantanul lui George n-a venit No ha llegado la maleta de George

Veniţi din Africa? ¿Viene usted de África?

Jean Michel Jarre vine în România! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía!

Cesaria Evora nu mai vine în România Cesaria Evora ya no viene a Rumanía

Oră şase

Tabla 14: Declinación de los nombres propios

Masculino Femenino acabado en “a” Femenino no acabado en “a”

Nominativo David Cristina Carmen

Acusativo Pe David, cu David Pe Cristina, cu Cristina Pe Carmen, cu Carmen

Genitivo Lui David Cristinei Lui Carmen

Dativo Lui David Cristinei Lui Carmen

Vocativo Davide! Cristino! Carmen!


85

Lista 14

1 ¿Qué hora es? Cât e ceasul? 2 La una en punto Ora unu fix 3 La una y cuarto Unu şi un sfert 4 Las dos menos veinte Două fără douăzeci 5 Las dos Ora două 6 Son las dos y veinte E ora două şi douăzeci 7 Son las dos y media E ora două şi jumatate 8 Son las tres E ora trei 9 Viene a las tres y diez Vine la ora trei şi zece 10 Vengo a las cuatro menos cuarto Vin la ora patru fără un sfert 11 Ella viene a las cuatro Ea vine la ora patru 12 ¿Vienes a las cuatro y cuarto? Vii la ora patru şi un sfert? 13 Creo que viene a las cuatro y veinte Cred ca vine la ora patru şi douăzeci 14 Quiero que vengas a las cinco Vreau să vii la ora cinci 15 ¿Venís a las cinco y cinco? Veniţi la cinci şi cinci? 16 El jardinero viene a las cinco y media Grădinarul vine la ora cinci şi jumatate 17 El hijo de este hombre viene a las seis Fiul acestui bărbat vine la ora şase 18 El hijo del jardinero viene a las seis y cuarto Fiul grădinarului vine la ora şase şi un sfert 19 Son las siete menos cinco E ora şapte fără cinci 20 Las siete en punto Ora şapte fix 21 Venimos a las siete y veinticinco Venim la ora şapte şi douăzeci şi cinci 22 Ellas vienen a las ocho menos cuarto Ele vin la ora opt fără un sfert 23 Son las ocho E ora opt 24 Esta chica viene a las ocho y cinco Această fată vine la ora opt şi cinci 25 Alrededor de las ocho y media În jurul orei opt şi jumatate 26 Son las nueve en punto E ora nouă fix 27 Vengo a las nueve y diez Vin la ora nouă şi zece 28 El quiere que vengas a las diez menos cuarto El vrea să vii la ora zece fără un sfert 29 Las diez Ora zece 30 A las diez y veinte La ora zece şi douăzeci 31 Son las once menos diez E (ora) unsprezece fără zece 32 He venido a las once en punto Am venit la (ora) unsprezece fix 33 Creo que (él) ha venido a las doce menos veinte Cred că el a venit la douăsprezece fără douăzeci 34 Me ha dado tres libros a las doce menos cinco Mi-a dat trei cărţi la (ora) douăsprezece fără cinci 35 Trabajo a las doce en punto Lucrez la (ora) douăsprezece fix 36 Vengo a las doce y veinticinco Vin la (ora) douăsprezece şi douăzeci şi cinci 37 La una menos diez Ora unu fără zece 38 Quiero que venga sobre las ocho Vreau să vină pe la opt 39 Pero él quiere venir después de las ocho Dar el vrea să vină după de la ora opt 40 El perro de este hombre tiene tres huesos Câinele bărbatului acestuia are trei oase 41 Los huesos de esta mujer son grandes Oasele femeii acesteia sunt mari 42 El gato de esa niña es negro Pisica fetiţei aceleia este neagra 43 El pez de ese hombre es plateado Peştele bărbatului aceluia este argintiu 44 El hijo de este jardinero tiene tres manzanas Fiul grădinarului acestuia are trei mere 45 Le he dado tres monedas a ese hombre I-am dat trei monede bărbatului aceluia 46 Le has dado cien euros al marido de esta mujer I-ai dat o sută de euro soţului femeii acesteia 47 Ellos creen que esta niña habla inglés Ei cred că fetiţa aceasta vorbeşte engleza 48 Ese futbolista viene entre las cinco y las seis Fotbalistul acela vine între cinci şi şase 49 ¿A qué hora viene el hijo de María? La ce oră vine fiul Mariei? 50 No sé Nu ştiu


86

Încerc mai târziu Pruebo más tarde

Iar vs. şi (II) Las conjugaciones de la lengua rumana Los números ordinales (primero, segundo...) El verbo “probar, intentar” Vocabulario: Los meses del año Verbos que se conjugan como a veni

Un calendar

Unas expresiones:

Pe curând Hasta luego, hasta pronto Foarte sigur/ă Muy seguro/a La telefon Al teléfono, al aparato Mai târziu Más tarde Va rugam… Por favor (Les rogamos…) Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano)

Iar vs. Şi (II)

Ya hemos visto que tanto iar como şi se traducen “y”, y que no se utilizan de la misma manera. Şi se utiliza para unir palabras de la misma categoría como dos sustantivos o dos adjetivos que califican a un mismo sustantivo. Iar se utiliza para unir proposiciones. Estos son unos ejemplos que aclaran la cuestión:

David şi Pedro sunt înalţi David y Pedro son altos Juan este înalt şi slab Juan es alto y delgado Juan este înalt iar Pedro este slab Juan es alto y Pedro es delgado Juan este înalt şi slab iar Pedro este scund şi slab Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado Juan şi Pedro sunt scunzi Juan y Pedro son bajos Juan şi Pedro sunt slabi iar Carla este grasă Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda Juan şi Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja Juan este scund iar Carla şi Maria sunt grase Juan es delgado y Carla y María son gordas Câinele maro şi pisica galbenă sunt mari iar câinele gri şi pisica neagra sunt mici

El perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris y el gato negro son pequeños

Aunque se podría decir: „David este înalt iar Pedro este înalt”, en la práctica no se dice porque suena redundante y se diría: David şi Pedro sunt înalţi, con lo cual, iar a pesar de ser una conjunción copulativa equivalente a şi, en realidad se usa cuando se unen proposiciones con valor adversativo y donde su significado es próximo a dar. En la siguiente frase de Florian Pittiş, aunque hay dos proposiciones, usa şi porque el sujeto no cambia:

Dumnezeu e drept, bun şi ştie ce face Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace El verbo a încerca:

A încerca (i) Intentar, probar

(Eu) încerc intento Imperfect pers. a I-a: încercam (Tu) încerci intentas Imperativ pers. a II-a.: încearcă (El) / (ea) încearcă intenta Conjunctiv pers. a III-a.: să încerce (Noi) încercăm intentamos Participiu.: încercat

(Voi) încercaţi intentáis Gerunziu: încercând

(Ei) / (ele) încearcă intentan

15


87

Ejemplo:

Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato Las Conjugaciones

En rumano existen cuatro conjugaciones, que corresponden a los verbos terminados en: -a (a lucra), ea (a avea), -e (a face), y en –i (a vorbi) o –î (a coborî). No todos los verbos de una misma conjugación se conjugan igual. Sin embargo, un verbo básico y sus derivados a base se prefijos, se conjugan de la misma forma.

Se conjugan igual que a veni:

contraveni contravenir conveni convenir, acordar cuveni corresponderle, tocarle deveni llegar a ser, convertirse en, hacerse interveni intervenir parveni triunfar, lograr preveni prevenir proveni provenir, proceder redeveni volver a ser reveni volver surveni sobrevenir

Unos ejemplos extraídos de internet con los verbos a deveni y a reveni:

Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia Am devenit milionar Me he hecho millonario Cred că e bine să revin mai târziu Creo que es bueno que vuelva más tarde "Regele Ferdinand" a revenit în ţară El “Rey Fernando” ha vuelto al país Sunt în vacanţă. Reveniţi mai târziu! Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde. Va rugam reveniţi Les rogamos que vuelvan Am revenit He vuelto

Los ordinales:

Los ordinales indican el orden de algo o alguien dentro de una serie: Primero, segundo, tercero etc. Se abrevian poniéndoles una “o” chiquitita a la derecha si son masculinos o una “a” chiquitita si son femeninos, esto es: 1º, 2º, 3º etc., a veces se escriben en números romanos: Carlos VCarlos quinto. En rumano ocurre algo parecido. Tienen: primul, al doilea, al treilea etc… aunque se suelen abreviar: Filip al II-lea (Felipe II), o incluso Filip al 2-lea.

En la tabla 15 tenemos la lista de los números ordinales hasta el 100º.

http://www.verbix.com/webverbix/go.php?D1=5&H1=105&T1=surveni


88

Los meses del año Los meses del año son palabras de género masculino a pesar de que algunas acaban en “e”. Son invariables, es decir, no se flexionan. En cambio la palabra “mes”, lună, es de género femenino:

Ianuarie Enero Februarie Febrero Martie Marzo Aprilie Abril Mai Mayo Iunie Junio Iulie Julio August Agosto Septembrie Septiembre Octombrie Octubre Noiembrie Noviembre Decembrie Diciembre

Vocabulario nuevo:

Aprilie (s.) /a’pri.li.e/ Abril

August (s.) /’au.gust/ Agosto

Bun (adj. m.) /bun/ Bueno: bun, buni, bunul, bunii, bunului, bunilor

Bună (adj. f.) /’bu.nǝ/ Buena: bună, bune, buna, bunele, bunei, bunelor

Calendar (s. n.) /ka.len’dar/ Calendario: calendar, calendare, calendarul, calendarele, calendarului, calendarelor

Contraveni (a contraveni) (i) /kon.tra.ve’ni/ Contravenir: contravin, contravii, contravine, contravenim, contraveniţi, contravin Imp.: contravino! Subj.: să contravină Pp.: contravenit

Conveni (a conveni) (i) /kon.ve’ni/ Convenir, acordar: convin, convii, convine, convenim, conveniţi, convin Imp.: convino! Subj.: să convină Pp.: convenit

Cuveni (a cuveni) (refl.) /ku.ve’ni/ Corresponderle, tocarle: ---, ---, cuvine, ---, ---, cuvin Conj.: să cuvină Pp.: cuvenit

Decembrie (s.) /de’chem.bri.e/ Diciembre

Deveni (A deveni) (i) /a de.ve’ni/ Llegar a ser, convertirse en, hacerse: devin, devii, devine, devenim, deveniţi, devin.

Imp.: devino Subj.: să devină Pp.: devenit

Februarie (s.) /fe.bru’a.ri.e/ Febrero

Gras (adj. m.) /gras/ Gordo: gras, graşi, grasul, graşii, grasului, graşilor

Grasă (adj. f.) /’gra.sǝ/ Gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor

Ianuarie (s.) /ia.nu’a.ri.e/ Enero

Interveni (a interveni) (i) /in.ter.ve’ni/ Intervenir: intervin, intervii, intervine, intervenim, interveniţi, intervin Imp.: intervino! Subj.: să intervină Pp.: intervenit

Iulie (s.) /’iu.li.e/ Julio

Iunie (s.) /’iu.ni.e/ Junio

Lună (s. f.) /’lu,nǝ/ Mes: lună, luni, luna, lunile, lunii, lunilor

Istorie (s. f.) /is’to.rie/ Historia: Istorie, istorii, istoria, istoriile, istorie, istoriilor

Înalt (adj. m.) /ɨ’nalt/ Alto: înalt, înalţi, înaltul, înalţii, înaltului, înalţilor

Înaltă (adj. f.) /ɨ’nal.tǝ/ Alta: înaltă, înalte, înalta, înaltele, înaltei, înaltelor

Încerca (A încerca) (t) /a ɨn.cher’ka/ Probar, intentar: încerc, încerci, încearcă, încercăm, încercaţi, încearcă. Imp.: încearcă. Subj.: să încerce. Pp.: încercat

Mai (s.) /mai/ Mayo

Martie (s.) /mar.ti.e/ Marzo

Milionar (s. m.) /mi.lio’nar/ Millonario: milionar, milionari, milionarul, milionarii, milionarului, milionarilor Milionară (s. f.) /mi.lio’na.rǝ/ Millonaria: milionară, milionare, milionara, milionarele, milionarei, milionarelor

Monstru (adj. m.) /’mons.tru/ Monstruo (masc.): monstru, monştri, monstrul, monştrii, monstrului, monştrilor

Monstră (adj. f) /’mons.trǝ/ Monstruo (fem.): monstră, monstre, monstra, monstrele, monstrei, monstrelor


89

Noiembrie (s.) /no’iem.bri.e/ Noviembre

Octombrie (s.) /ok.tom.bri.e/ Octubre

Papă (s. m) /’pa.pǝ/ Papa: papă, papi, papa, papii, papei, papilor

Parveni (a parveni) (i) /par.ve’ni/ Triunfar, lograr: parvin, parvii, parvine, parvenim, parveniţi, parvin Imp.: parvino!

Subj.: să parvină Pp.: parvenit

Portret (s. n.) /por’tret/ Retrato: portret, portrete, portretul, portretele, portretului, portretelor

Preveni (a preveni) (i) /pre.ve’ni/ Prevenir: previn, previi, previne, prevenim, preveniţi, previn Imp.: previno! Subj.: să prevină Pp.: prevenit

Proveni (a proveni) (i) /pro.ve’ni/ Provenir: provin, provii, provine, provenim, proveniţi, provin Imp.: provino! Subj.: să provină Pp.: provenit

Redeveni (a redeveni) (i) /re.de.ve’ni/ Volver a ser: redevin, redevii, redevine, redevenim, redeveniţi, redevin Imp.: redevino! Subj.: să redevină Pp.: redevenit

Regat (s. n.) /re’gat/ Reino: regat, regate, regatul, regatele, regatului, regatelor

Reveni (A reveni) (i) /a re.ve’ni/ Volver: revin, revii, revine, revenim, reveniţi, revin. Imp.: revino Subj.: să revină Pp.:

revenit

Rupt (adj. m.) /rupt/ Roto: rupt, rupţi, ruptul, rupţii, ruptului, rupţilor

Ruptă (adj. f.) /’rup.tǝ/ Rota: ruptă, rupte, rupta, ruptele, ruptei, ruptelor

Septembrie (s.) /sep’tem.bri.e/ Septiembre

Scund (adj. m.) /skund/ Bajo (persona): scund, scunzi, scundul, scunzii, scundului, scunzilor

Scundă (adj. f) /’skun.dǝ/ Baja (persona): scundă, scunde, scunda, scundele, scundei, scundelor

Slab (adj. m.) /slab/ Delgado: slab, slabi, slabul, slabii, slabului, slabilor

Slabă (adj. f.) /’sla.bǝ/ Delgada: slabă, slabe, slaba, slabele, slabei, slabelor

Sportiv (Adj.) /spor’tiv/ Deportista (masc.) sportive, sportivi, sportivul, sportivii, sportivului, sportivilor

Sportivă (Adj.) /spor’ti.vǝ/ Deportista (fem.) sportivă, sportive, sportive, sportivele, sportivei, sportivelor

Student (s. m.) /stu’dent/ Estudiante (masc.): student, studenţi, studentul, studenţii, studentului, studenţilor

Studentă (s. f.) /stu’den.tǝ/ Estudiante (fem.): studentă, studente, studenta, studentele, studentei, studentelor

Surveni (a surveni) (i) /sur.ve’ni/ Sobrevenir: ---, ---, survine, ---, ---, survin Subj.: să survină Pp.: survenit

Telefon (s. n.) /te.le’fon/ Teléfono: telefon, telefoane, telefonul, telefoanele, telefonului, telefoanelor

Ţară (s. f.) /’tsa.rǝ/ País: ţară, ţări, ţara, ţările, ţării, ţărilor

Vacanţă (s. f.) /va’kant.sǝ/ Vacaciones: vancanţă, vacanţe, vacanţa, vancanţele, vancanţei, vancanţelor

Vampir (s. m.) /vam’pir/ Vampiro: vampir, vampiri, vampirul, vampirii, vampirului, vampirilor

Vară (s. f.) /’va.rǝ/ Verano: vară, veri, vara, verile, verii, verilor

Expresiones:

Pe curând Hasta luego, hasta pronto.

Foarte sigur/ă Muy seguro/a

La telefon Al teléfono, al aparato

Mai târziu Más tarde

Va rugam… Por favor (Les rogamos…)

Astă-vară Este verano (el verano pasado, el último verano)

Ejemplos:

David şi Pedro sunt înalţi David y Pedro son altos

Juan este înalt şi slab Juan es alto y delgado

Juan este înalt iar Pedro este slab Juan es alto y Pedro es delgado

Juan este înalt şi slab iar Pedro este scund Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado


90

Juan şi Pedro sunt scunzi Juan y Pedro son delgados

Juan şi Pedro sunt scunzi iar Carla este grasă Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda

Juan şi Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja

Juan este scund iar Carla şi Maria sunt grase Juan es delgado y Carla y María son gordas

Câinele maro şi pisica galbenă sunt mari el perro marrón y el gato amarillo son grandes

iar câinele gri şi pisica neagra sunt mici y el perro gris y el gato negro son pequeños

Dumnezeu e drept, bun şi ştie ce face Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace

Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato

Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia

Am devenit milionar Me he hecho millonario

Cred că e bine să revin mai târziu Creo que es bueno que vuelva más tarde

"Regele Ferdinand" a revenit în ţară El “Rey Fernando” ha vuelto al país

Sunt în vacanţă. Reveniţi mai târziu! Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde

Va rugăm reveniţi Les rogamos que vuelvan

Am revenit He vuelto

Înalt şi scund

Nota para la lista de frases: cuando decimos que algo de cristal (un vaso, un faro...) está roto, empleamos el adjetivo

spart, cuando lo usamos para otro tipo de objetos, empleamos rupt.


91

Lista 15

1 Ella es enfermera y él es profesor Ea este infirmieră, iar el este profesor 2 Te has convertido en un monstruo Ai devenit un monstru 3 Enero es el primer mes del año Ianuarie e prima lună a anului 4 El libro de estos estudiantes está roto Cartea acestelor studenţi este ruptă 5 Febrero es el segundo mes del año Februarie e a două lună a anului 6 En el año 1025 Polonia se convirtió en reino În anul 1025 Polonia a devenit regat 7 Marzo es el tercer mes del año Martie este a treia lună a anului 8 El hijo de Carmen y Florin sabe sueco Fiul lui Carmen şi Florin ştie suedeza 9 Abril es el cuarto mes del año Aprilie este a patra lună a anului 10 Benedicto XVI es el octavo papa alemán Benedict al XVI-lea este al optulea papă german 11 Mayo es el quinto mes del año Mai este a cincea lună a anului 12 ¿Quién está al aparato? Cine este la telefon? 13 Buenos días señor Eliade, soy Ionut Bună ziua, domnule Eliade. Sunt Ionut 14 ¿Está Radu en casa? Radu este acasă? 15 No, todavía no. Creo que viene a las seis Nu, nu încă. Cred că vine la ora şase 16 ¿Está seguro? Sunteţi sigur? 17 Sí, estoy segurísimo Da, sunt foarte sigur 18 Entonces pruebo más tarde Atunci încerc mai târziu 19 Adiós señor Eliade La revedere domnule Eliade 20 Hasta luego, Ionut Pe curând, Ionut 21 Junio es el sexto mes del año Iunie este a şasea lună a anului 22 Elena no está todavía en casa Elena nu este încă acasă 23 Creo que viene más tarde Cred că vine mai târziu 24 Pruebo a las siete y media Încerc la ora şapte şi jumatate 25 Julio es el séptimo mes del año Iulie e a şaptea lună a anului 26 Estamos de vacaciones Suntem în vacanţă 27 Agosto es el octavo mes del año August e a opta lună a anului 28 Estoy en casa Sunt acasă 29 Septiembre es el noveno mes del año Septembrie e a nouă lună a anului 30 ¡Adiós y hasta luego, señor Martínez! La revedere şi pe curând, domnule Martinez! 31 Octubre es el décimo mes del año Octombrie e a zecea lună a anului 32 Vuelvo a las cuatro y media Revin la ora patru şi jumatate 33 Noviembre es el undécimo mes del año Noiembrie e a unsprezecea lună a anului 34 ¿Vuelves mañana? Revii mâine? 35 Diciembre es el duodécimo mes del año Decembrie e a douăsprezecea lună a anului 36 Ella vuelve más tarde Ea revine mai târziu 37 Volvemos a las once Revenim la ora unsprezece 38 Vosotros no volvéis al país Voi nu reveniţi în ţară 39 Ellos no vuelven a Inglaterra Ei nu revin în Anglia 40 Quiero que pruebes más tarde Vreau să încerci mai târziu 41 El intenta hacer unos retratos El încearcă să facă nişte portrete 42 Lo intentamos mañana Încercăm mâine 43 ¿Probáis a las siete? Încercaţi la şapte? 44 Ellos lo han intentado Ei au încercat 45 Te has hecho millonario Ai devenit milionar 46 Él se convierte en vampiro El devine vampir 47 Quiero que llegues a ser profesora Vreau să devii profesoară 48 Sé lo que hacéis Ştiu ce faceţi 49 Sé lo que hiciste el último verano Ştiu ce ai făcut astă-vară 50 El polaco es la lengua de los polacos Poloneza este limba polonezilor

http://ro.wikipedia.org/wiki/1025


92

Tabla 15: Los números ordinales

I Primero (1º) Primul Primera (1ª) Primă

II Segundo (2º) Al doilea (al II-lea) Segunda (2ª) A două

III Tercero (3º) Al treilea (al III-lea) Tercera (3ª) A treia

IV Cuarto (4º) Al patrulea (al IV-lea) Cuarta (4ª) A patra

V Quinto (5º) Al cincilea (al V-lea) Quinta (5ª) A cincea

VI Sexto (6º) Al şaselea (al VI-lea) Sexta (6ª) A şasea

VII Séptimo (7º) Al şaptelea (al VII-lea) Séptima (7ª) A şaptea

VIII Octavo (8º) Al optulea (al VIII-lea) Octava (8ª) A opta

IX Noveno (9º) Al nouălea (al IX-lea) Novena (9ª) A noua

X Décimo (10º) Al zecelea (al X-lea) Décima (10ª) A zecea

XI Undécimo (11º) Al unsprezecelea (al XI-lea) Undécima (11ª) A unsprezecea

XII Duodécimo (12º) Al doisprezecelea (al XII-lea) Duodécima (12ª) A douăsprezecea

XIII Décimo tercero (13º) Al treisprezecelea (al XIII-lea) Décimo tercera (13ª) A treisprezecea

XIV Décimo cuarto (14º) Al paisprezecelea (al XIV-lea) Décimo cuarta (14ª) A paisprezecea

XV Décimo quinto (15º) Al cincisprezecelea (al XV-lea) Décimo quinta (15ª) A cincisprezecea

XVI Décimo sexto (16) Al şaisprezecelea (al XVI-lea) Décimo sexta (16ª) A şaisprezecea

XVII Décimo séptimo (17º) Al şaptesprezecelea (al XVII-lea) Décimo séptima (17ª) A şaptesprezecea

XVIII Décimo octavo (18º) Al optsprezecelea (al XVIII-lea) Décimo octava (18ª) A optsprezecea (a XVIII-a)

XIX Décimo noveno (19º) Al nouăsprezecelea (al XIX-lea) Décimo novena (19ª) A nouăsprezecea (a XIX-a)

XX Vigésimo (20º) Al douăzecilea (al XX-lea) Vigésima (20ª) A douăzecea (al XX-a)

XXI Vigésimo primero (21º) Al douăzeci şi unulea (al XXI-lea) Vigésimo primera (21ª) A douăzeci şi una (a XXI-a)

XXII Vigésimo segundo (22º) Al douăzeci şi doilea (al XXII-lea) Vigésimo segunda (22ª) A douăzeci şi două (a XXII-a)

XXIII Vigésimo tercero (23º) Al douăzeci şi treilea (al XXIII-lea) Vigésimo tercera (23ª) A douăzeci şi treia (a XXIII-a)

XXIV Vigésimo cuarto (24º) Al douăzeci şi patrulea (al XXIV-lea) Vigésimo cuarta (24ª) A douăzeci şi patra (a XXIV-a)

XXV Vigésimo quinto (25º) Al douăzeci şi cincilea (al XXV-lea) Vigésimo quinta (25ª) A douăzeci şi cincea (a XXV-a)

XXVI Vigésimo sexto (26º) Al douăzeci şi şaselea (al XXVI-lea) Vigésimo sexta (26ª) A douăzeci şi şasea (a XXVI-a)

XXVII Vigésimo séptimo (27º) Al douăzeci şi şaptelea (al XXVII-lea) Vigésimo séptima (27ª) A douăzeci şi şaptea (a XXVII-a)

XXVIII Vigésimo octavo (28º) Al douăzeci şi optulea (al XXVIII-lea) Vigésimo octava (28ª) A douăzeci şi opta (a XXVIII-a)

XXIX Vigésimo noveno (29º) Al douăzeci şi nouălea (al XXIX-lea) Vigésimo novena (29ª) A douăzeci şi noua (a XXIX-a)

XXX Trigésimo (30º) Al treizecilea (al XXX-lea) Trigésimo (30ª) A treizecea (a XXX-a)

XXXI Trigésimo primero (31º) Al treizeci şi unulea (al XXXI-lea) Trigésimo primera (31ª) A treizeci şi una (a XXXI-a)

XXXII Trigésimo segundo

(32º)

Al treizeci şi doilea (al XXXII-lea) Trigésimo segunda

(32ª)

A treizeci şi doua (a XXXII-a)

XXXIII Trigésimo tercero (33º) Al treizeci şi treilea (al XXXIII-lea) Trigésimo tercera (33ª) A treizeci şi treia (a XXXIII-a)

XXXIV Trigésimo cuarto (34º) Al treizeci şi patrulea (al XXXIV-lea) Trigésimo cuarta (34ª) A treizeci şi patra (a XXXIV-a)

XXXV Trigésimo quinto (35º) Al treizeci şi cincilea (al XXXV-lea) Trigésimo quinta (35ª) A treizeci şi cincea (a XXXV-a)

XXXVI Trigésimo sexto (36º) Al treizeci şi şaselea (al XXXVI-lea) Trigésimo sexta (36ª) A treizeci şi şasea (a XXXVI-a)

XXXVII Trigésimo séptimo (37º) Al treizeci şi şaptelea (al XXXVII-lea) Trigésimo séptima (37ª) A treizeci şi şaptea (a XXXVII-a)

XXXVIII Trigésimo octavo (38º) Al treizeci şi optulea (al XXXVIII-lea) Trigésimo octava (38ª) A treizeci şi opta (a XXXVIII-a)

XXXIX Trigésimo noveno (39º) Al treizeci şi nouălea (al XXXIX-lea) Trigésimo novena (39ª) A treizeci şi noua (a XXXIX-a)

XL Cuadragésimo (40º) Al patruzeci (al XL-lea) Cuadragésima (40ª) A patruzecea (a XL-a)

L Quincuagésimo (50º) Al cincizeci (al L-lea) Quincuagésima (50ª) A cincizecea (a L-a)

LX Sexagésimo (60º) Al şaizeci (al LX-lea) Sexagésima (60ª) A şaizecea (a LX-a)

LXX Septuagésimo (70º) Al şaptezeci (al LXX-lea) Septuagésima (70ª) A şaptezecea (a LXX-a)

LXXX Octogésimo (80º) Al optzeci (al LXXX-lea) Octogésima (80ª) A optzecea (a LXXX-a)

XC Nonagésimo (90º) Al nouăzeci (al XC-lea) Nonagésima (90ª) A nouăzecea (a XC-a)

C Centésimo (100º) (o) sută (al C-lea) Centésima (100ª) A o sută (a C-a)


93

Concertul are loc la 1 ianuarie El concierto tiene lugar el 1 de Enero

Otros usos de los verbos que ya conocemos

Algunas preposiciones

Los días de la semana y las fechas

Los verbos “poder” y “gustar”

Concert

Podemos formar muchas expresiones con los verbos que ya conocemos como, por ejemplo, “tener lugar” que se dice

a avea loc, y “tener suerte” a avea noroc, como en español pero, para decir “tengo sed” o “tengo hambre”, para hablar

del tiempo en expresiones como “hace frío”, y para decir “hay” como en “hay un perro” empleamos el verbo a fi.

“Formar parte de” se dice A face parte din. Para decir “me sienta bien esta prenda” o “estos pantalones me vienen

grandes” empleamos en verbo a veni. Veamos algunos ejemplos:

Tanto foame (hambre), como sete (sed), no tienen plural.

Mi-e foame (îmi este foame) Tengo hambre Mi-e sete (îmi este sete) Tengo sed Îmi este somn Tengo sueño

Frumos (guapo), palabra que ya conocíamos, también se utiliza para hablar del tiempo:

E frumos Hace bueno Am noroc Tengo suerte Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen Concertul are loc în Parcul Izvor din Bucureşti El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar Riscul face parte din viaţa unui om de afaceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negocios Cum îţi vin? ¿Qué tal te sientan? Îmi vin foarte mari Me vienen muy grandes

También es útil aprender la siguiente expresión:

Pe mâine Hasta mañana

Las preposiciones:

Las preposiciones son palabras invariables con las que se construyen complementos.

Al contrario que en español no se emplea el artículo con muchas preposiciones y adverbios. Hay preposiciones como pe,

sub, lângă, în... que requieren el uso del acusativo sin articular y otras como în jurul o în faţa que requieren el uso del

Genitivo/Dativo, una excepción es cu “con” que requiere el uso de acusativo con artículo, poco a poco iremos viendo el

resto de preposiciones.

Ejemplos:

Este o carte pe masă Hay un libro en (sobre) la mesa Sunt trei cărţi sub masă Hay tres libros debajo de la mesa Sunt două pisici lângă masă Hay dos gatos junto a la mesa Este un câine în bucătărie Hay un perro en la cocina

16


94

Si no quisiéramos usar el equivalente a nuestro artículo determinado, tenemos que emplear el artículo indeterminado:

Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa

Este o carte pe masă Hay un libro encima de la mesa

în vs. La

Para decir “Vivo en España” o en cualquier otro país se dice Locuiesc în Spania, en cambio, para decir “vivo en Bucarest”

o en cualquier otra ciudad, se emplea tanto la preposición în como la preposición la. Se explicará la diferencia más

adelante. Por otra parte, con la expresión “tener lugar” se usa la preposición în para los países y la para las ciudades o

sitios más concretos, “tiene lugar en el monasterio”, are loc la manastirea. Prohibido decir: „Locuiesc la Spania”

Los días de la semana

Los días de la semana son de género femenino a pesar de que algunos acaban en “i”:

Luni Lunes Marţi Martes Miercuri Miércoles Joi Jueves Vineri Viernes Sâmbătă Sábado Duminică Domingo

En español el verbo “poder” se usa habitualmente para indicar habilidad, conocimiento, o permiso y se une conjugado

al infinitivo de otros verbos. Como en los ejemplos: “Puedo correr rápido” o “¿puedo fumar?”. En rumano el verbo a

putea requiere el uso del Conjunctiv de la forma que ya conocemos.

Ejemplos:

Ce bine că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano! Poţi să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros? Poate un câine să vorbească? ¿Puede hablar un perro?

A putea (t) Poder

(Eu) pot puedo Imperfect pers. a I-a: puteam (Tu) poţi puedes (El) / (ea) poate puede Conjunctiv pers. a III-a.: să poată (Noi) putem podemos Participiu.: putut

(Voi) puteţi podéis Gerunziu: putând

(Ei) / (ele) pot pueden


95

El verbo a plăcea (gustar) se usa con pronombre dativo:

Ejemplos:

Îmi place ciocolata Me gusta el chocolate Îţi place să vorbeşti româna Te gusta hablar en rumano Îi plac baloanele Le gustan los globos Ne-a plăcut concertul Nos ha gustado el concierto Le-au plăcut discursurile Les han gustado los discursos

Vocabulario nuevo:

Afacere (s. f.) /a’fa.che.re/ Negocio: afacere, afaceri, afacerea, afacerile, afacerii, afacerilor

Astăzi (adv. Inv.) /’as.taʒ ͥ/ Hoy: Astăzi

Bucătărie (s. f.) /bu.kǝ.tǝ’ri.e/ Cocina: Bucătărie, bucătăria, bucătării, bucătăriile, bucătăriei, bucătăriilor

Ceremonie (s. f.) /che.re.mo’ni.e/ Ceremonia: ceremonie, ceremonia, ceremonii, ceremoniile, ceremoniei,

ceremoniilor

Ciocolată (s. f.) /chio.ko.’la.tǝ/ Chocolate: ciocolată, ciocolate, ciocolata, ciocolatele, ciocolatei, ciocolatelor

Concert (s. n.) /kon’chert/ Concierto: concert, concerte, concertul, concertele, concertului, concertelor

Discurs (s. n.) /dis’kurs/ Discurso: discurs, discursuri, discursul, discursurile, discursului, discursurilor

Duminică (s. f.) /du’mi.ni.kǝ/ Domingo: duminică, duminici, duminica, duminicile, duminicii, duminicilor

Echipă (s. f.) /e’ki.pǝ/ Equipo: echipă, echipe, echipa, echipele, echipei, echipelor

Examen (s. n.) /ek’sa.men/ Examen: examen, examene, examenul, examenele, examenului, examenelor

Film (s. n.) /film/ Película, cine: film, filme, filmul, filmele, filmului, filmelor

Frig (s. n.) /frig/ Frío: frig friguri frigul frigurile frigului frigurilor

Foame (s. f.) /’foa.me/ Hambre: Foame, ---, foamea, ---, foamei, ---

Grup (s. n.) /grup/ Grupo: grup, grupuri, grupul, grupurile, grupului, grupurilor

Joi (s. f.) /yoi/ Jueves: joi, joi, joia, joile, joii, joilor

Lângă (prep. Invar,) /’lɨn.gǝ/ Junto, junto a, al lado de.

Loc (s. n.) /lok/ Lugar: loc, locuri, locul, locurile, locului, locurilor

Luni (s. f.) /’lu.ni/ Lunes: luni, luni, lunea, lunile, lunii, lunilor

Mănăstire (s. f.) /mǝ.nǝs’ti.re/ Monasterio: mănăstire, mănăstiri, mănăstirea, mănăstirile, mănăstirii, mănăstirilor

Marţi (s. f.) /marts ͥ / Martes: marţi, marţi, marţea, marţile, marţii, marţilor

Masă (s. f.) /’ma.sǝ/ Mesa, comida: masă, mese, masa, mesele, mesei, meselor

Miercuri (s. f.) /’mier.ku.ri/ Miércoles: miercuri, miercuri, miercurea, miercurile, miercurii, miercurilor

Mondial (adj. m.) /mon’dial/ Mundial (m): mondial, mondiali, mondialul, mondialii, mondialului, mondialilor

Mondială (adj. f.) /mon’dia.lǝ/ Mundial (f): mondială, mondiale, mondiala, mondialele, mondialei, mondialelor

Noroc (s. n.) /no’rok/ Suerte: Noroc, noroace, norocul, noroacele, norocului, noroacelor

Parc (s. n.) /park/ Parque: parc, parcuri, parcul, parcului, parcurile, parcurilor

Parte (s. f.) /’par.te/ Parte: parte, părţi, partea, părţile, parţii, părţilor

Plăcea (a plăcea) (v) (i/t) /a plǝ’chea/ Gustar: plac, placi, place, plăcem, plăceţi, plac. Imp.: placi Subj: să placă Pp.:

plăcut

A plăcea (i/t) Gustar

(Eu) plac gusto Imperfect pers. a I-a: plăceam (Tu) placi gustas Imperativ pers. a II-a.: placi (El) / (ea) place gusta Conjunctiv pers. a III-a.: să placă (Noi) placem gustamos Participiu.: plăcut

(Voi) placeţi gustáis Gerunziu: plăcând

(Ei) / (ele) plac gustan


96

Prinţesă (s. f.) /print’se.sǝ/ Princesa: prinţesă, prinţese, prinţesa, prinţesele, prinţesei, prinţeselor

Putea (a putea) (v.) (t) /pu’tea/ Poder: pot, poţi, poate, putem, puteţi, pot. Subj.: să poată Pp.: putut

Război (s. n.) /rǝʒ’boi/ Guerra: război, războaie, războiul, războaiele, războiului, războaielor

Risc (s. n.) /risk/ Riesgo: risc, riscuri, riscul, riscului, riscurilor

Săptămână (s.f.) /sǝp.tǝ’mᵻ.nǝ/ Semana: săptămână, săptămâni, săptămâna, săptămânile, săptămânii,

săptămânilor

Sâmbătă (s. f.) /’sɨm.bǝ.tǝ/ Sábado: sâmbătă, sâmbete, sâmbăta, sâmbetei, sâmbetelor

Sete (s. f.) /’se.te/ Sed: Sete, ---, setea, ---, setei, ---

Somn (s.n.) /somn/ Sueño: somn, somnuri, somnul, somnurile, somnului, somnurilor

Sub (prep) /sub/ Debajo de, bajo

Viaţă (s. f.) /’viat.sǝ/ Vida: viaţă, vieţi, viaţa, vieţile, viaţei. vieţilor

Vineri (s. f.) /’vi.ne.ri / Viernes: vineri, vineri, vinerea, vinerile, vinerii, vinerilor

Ziar (s. n.) /ʒiar/ Periódico: ziar, ziare, ziarul, ziarele, ziarului, ziarelor

Expresiones:

Pe mâine Hasta mañana

Ejemplos:

Mi-e foame (îmi este foame) Tengo hambre

Mi-e sete (îmi este sete) Tengo sed

Îmi este somn Tengo sueño

E frumos Hace bueno

Am noroc Tengo suerte

Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia

Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen

Concertul are loc în Parcul Izvor din Bucureşti El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest

Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar

Riscul face parte din viaţa unui om de afaceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negocios

Cum îţi vin? ¿Qué tal te sientan?

Îmi vin foarte mari Me vienen muy grandes

Este o carte pe masă Hay un libro en (sobre) la mesa

Sunt trei cărţi sub masă Hay tres libros debajo de la mesa

Sunt două pisici lângă masă Hay dos gatos junto a la mesa

Este un câine în bucătărie Hay un perro en la cocina

Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa

E viaţa lor, fac ce vor Es su vida, hacen lo que quieren

Ce bine că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano!

Poţi să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros?

Poate un câine să vorbească? ¿Puede hablar un perro?

Îmi place ciocolata Me gusta el chocolate

Îţi place să vorbeşti româna Te gusta hablar en rumano

Îi plac baloanele Le gustan los globos

Ne-a plăcut concertul Nos ha gustado el concierto

Le-au plăcut discursurile Les han gustado los discursos


97

Lista 16

1 El lunes es el primer día de la semana Luni este prima zi a săptămânii 2 El concierto tiene lugar en Cluj Concertul are loc la Cluj 3 El martes es el segundo día de la semana Marţi este a doua zi a săptămânii 4 Septiembre tiene 30 días Septembrie are 30 de zile 5 El miércoles es el tercer día de la semana Miercuri este a treia zi a săptămânii 6 Quiero formar parte de este equipo Vreau să fac parte din această echipă 7 El jueves es el cuarto día de la semana Joi este a patra zi a săptămânii 8 El libro está en la mesa Cartea este pe masă 9 El viernes es el quinto día de la semana Vineri este a cincea zi a săptămânii 10 El periódico está junto al libro Ziarul este lângă carte 11 El sábado es el sexto día de la semana Sâmbătă este a şasea zi a săptămânii 12 Hay un pato debajo de la mesa Este o raţă sub masă 13 El domingo es el séptimo día de la semana Duminică este a şaptea zi a săptămânii 14 El concierto es a las 15:30 Concertul este la 15:30 15 El examen tiene lugar el 1 de Enero en Bucarest Examenul are loc la 1 ianuarie la Bucureşti 16 La ceremonia tiene lugar el 2 de Septiembre en Timisoara Ceremonia are loc la 2 Septembrie la Timişoara 17 ¿Te ha gustado la película? Ţi-a plăcut filmul? 18 Me gustan las mujeres de Rumanía Îmi plac femeile din România 19 No nos gustan las guerras Nu ne plac războaiele 20 Le gustan los hombres altos Îi plac bărbaţii înalţi 21 ¿Qué películas os gustan? Ce filme vă plac? 22 A ellos les gustan las películas de guerra Lor le plac filmele de război 23 ¿Puedo tener un perro? Pot să am un câine? 24 Puedes venir mañana Poţi să vii mâine 25 Ella puede convertirse en princesa Ea poate să devină prinţesă 26 Los días de la semana son: Zilele săptămânii sunt: 27 Lunes, martes, miércoles, Luni, marţi, miercuri, 28 Jueves, viernes, sábado y domingo joi, vineri, sâmbătă, şi duminică. 29 Me gustas mucho Îmi placi mult 30 Hay dos libros al lado de la mesa Sunt două cărţi lângă masă 31 Hay tres libros encima de la mesa Sunt trei cărţi pe masă 32 Letizia se convirtió en princesa Letizia a devenit prinţesă 33 ¿Podemos volver más tarde? Putem să revenim mai târziu? 34 La segunda guerra mundial tuvo lugar en el siglo XX Al doilea război mondial a avut loc în secolul al XX-lea 35 Hace mucho frío. Tengo mucho frío Este foarte frig. Mi-e foarte frig 36 Tengo mucho calor Mi-e foarte cald. 37 ¿Tienes sed? Ţi-e sete? 38 Ellos pueden hablar rumano aquí Ei pot să vorbească româneşte aici 39 Podéis hablar rumano si queréis Puteţi să vorbiţi româna dacă vreţi 40 Tienes suerte Ai noroc 41 Nos gustan las mujeres bajas Ne plac femeile scunde 42 Tengo mucha sed Îmi este foarte sete 43 Tengo mucha hambre Îmi este foarte foame 44 ¿Te gusta la cerveza? Îţi place berea? 45 A él le gustan los perros azules Lui îi plac câinii albaştri 46 ¿Os gusta el chocolate? Va place ciocolata? 47 Él puede venir más tarde El poate să vină mai târziu 48 Ellos pueden tener mucho dinero Ei pot să aiba mulţi bani 49 ¿Puedes darme un perro? Poţi să mi-dai un câine? 50 ¿Quieres formar parte de este grupo? Vrei să faci parte din acest grup?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Luni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mar%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Miercuri

http://ro.wikipedia.org/wiki/Joi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vineri

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2mb%C4%83t%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Duminic%C4%83


98

Caută sub masă Busca debajo de la mesa

Los números decimales

El Imperativo

Los verbos a trăi y a căuta

Vocabulario: la casa, animales

Más sobre el verbo a dă

Articulos que acompañan a los adjetivos

Los decimales Basta con poner la unidad donde iría la coma. A veces se dice cu o şi. La coma decimal se llama virgula /’vir.gu.la/ y se

utiliza por ejemplo en matemáticas, como en: 3/2=1,5 (unu virgula cinci)

Asta costă cincisprezece euro nouăzeci şi cinci Esto cuesta 15,95 € Doua paharele costă douazeci şi cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50 Am un euro şi douazeci şi cinci de cenţi Tengo un euro y veinticinco céntimos Câţi bani ai? ¿Cuánto dinero tienes?

El imperativo: El imperativo se usa con la segunda persona y sirve para dar órdenes o consejos, suele ir con signo de admiración. Es la que viene indicada como Imp. cuando se presenta un verbo en esta guía. En rumano el imperativo singular concide normalemente con la segunda o la tercera persona del presente de indicativo, aunque hay alguna excepción. El plural y el singular de cortesía coinciden con la segunda persona del plural de indicativo, salvo excepciones.

Estos son los imperativos de algunos verbos:

A fifii!, fiţi! ¡Sé!, ¡seáis! A aveaai!, aibi! ¡Ten! A facefă! ¡Haz! A învăţaînvăţa! ¡Aprende! A vorbivorbeşte! ¡Habla! A lucralucrează! ¡Trabaja! A dadă! ¡Da!

Ejemplos:

Vorbeşte româneşte! ¡Habla rumano! Veniţi! ¡Venid!

La traducción al rumano de la expresión latina Carpe Diem podría ser:

Trăieşte clipa! ¡Vive el momento!

Ejemplo:

Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento... mañana puede ser demasiado tarde

17


99

Este es el verbo a trăi que significa „vivir” igual que a locui, pero en un sentido que abarca desde la cantidad de años, al

modo de vida:

Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en colonias În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos

A căuta:

Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en España

Para formar el negativo del imperativo basta con poner nu delante del infinitivo para la segunda persona del singular y

nu delante de la segunda persona del plural

Nu vorbi! No hables Nu vorbiţi! No habléis Nu fiţi stupizi! ¡No seáis estúpidos!

Artículos que acompañan a los adjetivos:

Al artículo que acompaña al adjetivo y que sirve para marcar una elección lo llamamos adjetival. En el modo

Acusativo/Nominativo tenemos:

Masculino Neutro Femenino

Singular Cel Cea

Plural Cei Cele

Ejemplos Masculino Neutro Femenino

Singular pantoful cel mare

el zapato grande

paharul cel albastru

el vaso azul

casa cea mica

la casa pequeña

Plural pantofii cei mari

los zapatos grandes

paharele cele albastre

los vasos azules

casele cele mari

las casas grandes

A trăi (t) Vivir

(Eu) trăiesc vivo Imperfect pers. a I-a: trăiam (Tu) trăieşti vives Imperativ pers. a II-a.: trăieşte! (El) / (ea) trăieşte vive Conjunctiv pers. a III-a.: să trăiască (Noi) trăim vivimos Participiu.: trăit

(Voi) trăiţi vivís Gerunziu: trăind

(Ei) / (ele) trăiesc viven

A căuta (t) Buscar

(Eu) caut busco Imperfect pers. a I-a: căutam (Tu) cauţi buscas Imperativ pers. a II-a.: caută! (El) / (ea) caută busca Conjunctiv pers. a III-a.: să caute (Noi) căutăm buscamos Participiu.: căutat

(Voi) căutaţi buscáis Gerunziu: căutând

(Ei) / (ele) caută buscan


100

Ejemplos:

Am o masă mare Tengo una mesa grande Câinele e lângă o masă mare El perro está junto a una mesa grande Am o masă mare şi o masă mică Tengo una mesa grande y una mesa pequeña Câinele e lângă masă cea mare El perro está junto a la mesa grande

En la frase anterior hemos puesto un artículo „cea” para destacar el objeto (la mesa grande) frente a otro (la mesa

pequeña, con la que se pudiera confundir). Este tipo de artículos también sirven para construir los superlativos:

Carlos este cel mai bun prieten al meu Carlos es mi mejor amigo Maria este mai înaltă decât sora ei María es más alta que su hermana dar este la fel de înaltă ca şi fratele ei pero es igual de alta que su hermano Cea mai mare carte din lume are 3 metri El libro más grande del mundo tiene 3 metros

Vocabulario:

Asin (s. m.) /a’sin/ Asno, Burro: asin, asini, asinul, asinii, asinului, asinilor

Baie (camera de) (s.f.) /baie/ (cuarto de) Baño: baie, băi, baia, băile, băii, băilor

Bou (s. m.) /bou/ Buey: bou, boi, boul, boii, boului, boilor

Bucuros (adj. m.) /bu.ku’ros/ Alegre, contento: bucuros, bucuroşi, bucorosul, bucuroşii, bucurosului, bucuroşilor

Bucuroasă (adj. f.) /bu.ku’roa.sǝ/ Alegre, contenta: bucuroasă, bucuroase, bucuroasa, bucuroasele, bucuroasei,

bucuroaselor

Cal (s. m.) /kal/ Caballo: cal, cai, calul, caii, calului, cailor

Cameră (s. f.) /’ka.me.rǝ/ Habitación: cameră, camere, camera, camerele, camerei, camerelor

Cel (adj. dem.) /chel/ El: cel, cei, cea, cele, celei, celor

Cent (s.m.) /chent/ Céntimo: cent, cenţi, centul, cenţii, centului, cenţilor

Cămară (s. f.) /kǝ’ma.rǝ/ Despensa: cămară, cămări, cămara, cămările, cămării, cămărilor

Căuta (A căuta) (t) /kǝu’ta/ Buscar: caut, cauţi, caută, căutăm, căutaţi, caută. Imp.:caută Subj.: să caute Pp.: căutat

Clipă (s. f.) /’kli.pǝ/ Instante, momento: clipă, clipe, clipa, clipele, clipei, clipelor

Coridor (s. n.) /ko.ri’dor/ Pasillo: coridor, coridoare, coridorul, coridoarele, coridorului, coridoarelor

Colaborator (s. m.) /ko.la.bo.ra’tor/ Colaborador: colaborator, colaboratori, colaboratorul, colaboratorii,

colaboratorului, colaboratorilor

Colaboratoare (s.f.) /ko.la.bo.ra.’toa.re/ Colaboradora: colaboratoare, colaboratoare, colaboratoarea,

colaboratoarele, colaboratoarei, colaboratoarelor

Colonie (s. f.) /ko.lo’ni.e/ Colonia: colonie, colonii, colonia, coloniile, coloniei, coloniilor

Decât (adv. Conj.) /de’kɨt/ Que (comparativo)


101

Deloc (adv.) /de’lok/ En absoluto, de ningún modo, para nada

Destul (adv.) /des’tul/ Bastante, suficiente.

Dormitor (s. n.) /dor.mi’tor/ Dormitorio: dormitor, dormitoare, dormitorul, dormitoarele, dormitorului,

dormitoarelor

La fel Igual, idéntico

Fotoliu (s. n.) /fo’to.liu/ Sillón: fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile, fotoliei, fotoliului, fotoliilor

Furnică (s. f.) /fur’ni.kǝ/ Hormiga: furnică, furnici, furnica, furnicile, furnicii, furnicilor

Iapă (s. f.) /’ia.pǝ/ Yegua: iapă, iepe, iapa, iepele, iepei, iepelor

Insectă (s. f.) /in’sec.tǝ/ Insecto: insectă, insecte, insecta, insectele, insectei, insectelor

Intrare (s. f.) /in’tra.re/ Entrada: intrare, intrări, intrarea, intrările, intrării, intrărilor

Lume (s. f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor

Măgar (s. m) /mǝ’gar/ Burro, asno: măgar, măgari, măgarul, măgarii, măgarului, măgarilor

Ocupat (adj. m.) /o.ku’pat/ Ocupado: ocupat, ocupaţi, ocupatul, ocupaţii, ocupatului, ocupaţilor

Ocupată (adj. f.) /o.ku’pa.tǝ/ Ocupada: ocupată, ocupate, ocupata, ocupatele, ocupatei, ocupatelor

Porc (s. m.) /pork/ Cerdo: porc, porci, porcul, porcii, porcului, porcilor

Prea (adv) /prea/ Demasiado

Pui (s. m.) /pui/ Pollo: pui, pui, puiul, puii, puiului, puilor

Salon (s. n.) /sa’lon/ Salón: salon, saloane, salonul, saloanele, salonului, saloanelor

Social (adj. m.) /so’chial/ Social (m): social, sociali, socialul, socialii, socialului, socialilor

Socială (adj. f.) /so’chia.lǝ/ Social (f): socială. Sociale, sociala, socialele, socialei, socialelor

Şofer (s. m.) /sho’fer/ Chófer: şofer, şoferi, şoferul, şoferii, şoferului, şoferilor

Stupid (adj. m.) /stu’pid/ Estúpido: stupid, stupizi, stupidul, stupizii, stupidului, stupizilor

Stupidă (adj. f.) /stu’pi.dă/ Estúpida: stupidă, stupide, stupida, stupidele, stupidei, stupidelor

Sufragerie (s. f.) /su.fra.ʤe’ri.e/ Comedor: sufragerie, sufragerii, sufrageria, sufrageriile, sufrageriei, sufrageriilor

Şoarece (s. m.) /’Shoa.re.che/ Ratón: şoarece, şoareci, şoarecele, şoarecii, şoarecelui, şoarecilor

Televizor (s. n.) /te.le.vi’ʒor/ Televisor: televizor, televizoare, televizorul, televizoarele, televizorului, televizoarelor

Terasă (s. f.) /te’ra.sǝ/ Terraza: terasă, terase, terasa, terasele, terasei, teraselor

Trăi (a trăi) (t) /trǝ’i/ Vivir: trăiesc, trăieşti, trăieşte, trăim, trăiţi, trăiesc Imp.: trăieşte! Conj.: să trăiască Pp.: trăit

Vacă (s. f.) /’va.kǝ/ Vaca: vacă, vaci, vaca, vacile, vacii, vacilor

Virgulă (s. f.) /’vir.gu.lǝ/ Coma: virgulă, virgule, virgula, virgulele, virgulei, virgulelor

O vacă

Expresión:

Trăieşte clipa! ¡Vive el momento!


102

Ejemplos:

Asta costă cincisprezece euro nouăzeci şi cinci Esto cuesta 15,95 €

Două paharele costă douazeci şi cinci cu cincizeci Los dos vasos cuestan 25,50

Am un euro şi douazeci şi cinci de cenţi Tengo un euro y veinticinco céntimos

Câţi bani ai? ¿Cuánto dinero tienes?

Vorbeşte româneşte! ¡Habla rumano!

Veniţi! ¡Venid!

Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento...mañana puede ser demasiado tarde

Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en colonias

În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos

Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en España

Nu vorbi! No hables

Nu vorbiţi! No habléis

Nu fiţi stupizi! ¡No seáis estúpidos!

Am o masă mare Tengo una mesa grande

Câinele e lângă o masă mare El perro está junto a una mesa grande

Am o masă mare şi o masă mică Tengo una mesa grande y una mesa pequeña

Câinele e lângă masa cea mare El perro está junto a la mesa grande

Carlos este cel mai bun prieten al meu Carlos es mi mejor amigo

Maria este mai înaltă decât sora ei María es más alta que su hermana

dar este la fel de înaltă ca şi fratele ei pero es igual de alta que su hermano

Cea mai mare carte din lume are 3 metri El libro más grande del mundo tiene 3 metros

O casă mare


103

Lista 17

1 ¿Dónde está el gato? Unde este pisica? 2 No sé, busca en la cocina Nu ştiu, caută în bucătărie 3 He buscado en la cocina pero no está allí Am căutat în bucătărie dar nu-i acolo 4 Entonces busca en el salón Atunci caută în salon 5 Tampoco está allí Nu-i nici acolo 6 ¿Has buscado en el dormitorio? Ai căutat în dormitor? 7 Yo busco en el dormitorio pequeño Eu caut în dormitorul cel mic 8 Y tú buscas en el grande şi tu cauţi în cel mare 9 ¿Buscamos en la terraza? Căutăm în terasă? 10 No está ni en el baño ni en la terraza Nu-i nici în baie nici în terasă 11 Creo que está en el salón Cred că este în salon 12 Sí, el gato está en el salón Da, pisica este în salon 13 El gato está debajo de la mesa Pisica este sub masă 14 que está junto al sillón grande care este lângă fotoliu cel mare 15 ¿Dónde está su perro (de usted)? Unde este câinele dumneavoastră? 16 No sé dónde está mi perro Nu ştiu unde este câinele meu 17 Busque en el comedor Căutați în sufragerie 18 El perro está cerca del televisor Câinele este aproape de televizor 19 Hay un ratón en la entrada Este un şoarece la întrare 20 El gato busca al ratón Pisica caută şoarecele 21 Los perros buscan al gato Câinii caută pisica 22 Busco una habitación grande Caut o cameră mare 23 ¿Buscáis trabajo en internet? Cautaţi de lucru pe internet? 24 Buscad un perro Cautaţi un câine! 25 Estoy bastante contento Sunt destul de bucuros 26 No estoy cansada Nu sunt obosită 27 Ahora estoy ocupado, vuelve mañana Acum sunt ocupat, revino mâine 28 No estoy cansado para nada Nu sunt obosit deloc 29 Él me da tres ratones El îmi dă trei şoareci 30 Yo le doy a él tres gallinas Eu lui îi dau trei găini 31 Tú me das a mí cuatro patos Tu mie îmi dai patru raţe 32 Ella le da a él un cerdo Ea lui îi dă un porc 33 Yo te doy una vaca Eu îţi dau o vacă 34 Él nos da dos caballos El ne dă doi cai 35 Nosotros os damos un burro Noi vă dăm un măgar 36 Vosotros me dáis cinco gatos Voi îmi daţi cinci pisici 37 Yo le doy a ella un buey Eu ei îi dau un bou 38 Ella me da una yegua Ea îmi dă o iapă 39 Ellos nos dan un perro Ei ne dau un câine 40 Ellas les dan tres pollos Ele îi dau trei pui 41 Dame 15,50 € Dă-mi cincisprezece euro şi cincizeci de cenţi 42 Dale a ellos 19,95 Dă-le lor nouăsprezece şi nouăzeci şi cinci 43 Dadle a él tres Daţi-i trei 44 Tengo tres cervezas en la despensa Am trei beri în cămară 45 Busco una casa con tres dormitorios Caut o casă cu trei camere 46 Busco trabajo en España Caut de lucru în Spania 47 Busco trabajar como chófer Caut să lucrez ca şofer 48 Tengo una casa grande y bonita Am o casă mare şi frumoasă 49 Quiero una casa con tres dormitorios, terraza Vreau o casă cu trei dormitoare, terasă 50 cocina y dos cuartos de baño bucătărie şi două camere de baie


104

Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas

Los pronombres de acusativo

Los verbos a spune y a zice

Las estaciones del año

Expresiones de “necesidad”

Verbos que se conjugan como a face

Un tirbuşon

Estos son los pronombres de acusativo:

mă me

te te

îl, o lo, la

ne nos

vă os

îi, le los, las

Es decir, los mismos que habíamos visto para el verbo reflexivo a se numi con la diferencia de la tercera persona.

Existe una forma tónica:

pe mine A mí

pe tine A ti

pe el A él

pe ea A ella

pe noi A nosotros, a nosotras

pe voi A vosotros, a vosotras

pe ei A ellos

pe ele A ellas

Ejemplos:

Îl caut pe David Busco a David O caut pe Ana Busco a Ana

Observe la diferencia:

Te caut Te busco Îţi caut un cadou Te busco un regalo

En el primer caso, “-¿Qué busco? -A ti”, el “te” de “te busco”, es complemento directo. En el segundo caso “-¿Qué

busco? -Un regalo” el complemento directo es “un regalo”, y “te” es, por tanto indirecto.

Un cadou

18


105

Hay dos verbos que significan “decir” y “contar” que son a zice y a spune:

Ejemplos:

Nu ştie ce spune No sabe lo que dice El zice că da Él dice que sí

Estas son las estaciones del año:

Anotimp Estación (del año) Primăvară Primavera Vară Verano Toamnă Otoño Iarnă Invierno

Ejemplos:

Anotimpul meu preferat este iarna Mi estación preferida es el invierno Anotimpul meu preferat este primăvăra Mi estación favorita es la primavera Anotimpurile mele preferate sunt primăvara şi vara Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase No tengo una estación preferida, todas son bonitas Îmi place foarte mult când ninge Me gusta mucho cuando nieva

Vară

A zice (t) /’ʒi.che/ Decir

(Eu) zic /ʒik/ digo Imperfect pers. a I-a: ziceam (Tu) zici /ʒich ͥ/ dices Imperativ pers. a II-a.: zi! (El) / (ea) zice /’ʒi.che / dice Conjunctiv pers. a III-a.: să zică (Noi) zicem /’ʒi.chem/ decimos Participiu.: zis

(Voi) ziceţi /’ʒi.chets ͥ/ decís Gerunziu: zicând

(Ei) / (ele) zic dicen

A spune (t) /’spu.ne/ Contar

(Eu) spun /spun / cuento Imperfect pers. a I-a: spuneam (Tu) spui /spui/ cuentas Imperativ pers. a II-a.: spune! (El) / (ea) spune /’spu.ne/ cuenta Conjunctiv pers. a III-a.: să spună (Noi) spunem /’spu.nem/ contamos Participiu.: spus

(Voi) spuneţi /’spu.nets ͥ/ contáis Gerunziu: spunând

(Ei) / (ele) spun cuentan


106

Expresiones de necesidad:

Si lo que necesitas es un objeto, alguna cosa, entonces se puede usar a avea nevoie de (necesitar, o literalmente

“tener necesidad de”), o îmi trebuie “me hace falta”. Si lo que necesitas es que alguien hago algo, alguna acción,

entonces hay que usar la expresión trebuie să “es necesario que” o “tenemos que”.

Îmi trebuie un tirbuşon Me hace falta un sacacorchos Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti) Am nevoie de ajutor Necesito ayuda Trebuie să vorbiţi Tenéis que hablar

Se conjugan igual que a face:

contraface falsificar desface deshacer preface transformar reface rehacer, reparar satisface satisfacer

Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros El desface un nod El deshace un nudo A contrafăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma

Vocabulario nuevo:

Adevăr (s. n.) /a.de’vǝr/ Verdad: adevăr, adevăruri, adevărul, adevărurile, adevărului, adevărurilor

Adevărat (adv.) /a.de.vǝ’rat/ Verdad, verdadero/a:

Ajutor (s. m.) /a.yu’tor/ Ayuda, ayudante (masc.): ajutor, ajutori, ajutorul, ajutorii, ajutorului, ajutorilor Ajutoare (s. f.) /a.yu’toa.re/ Ayuda, ayudante (f.) ajutoare, ajutoare, ajutoarea, ajutoarele, ajutoarei, ajutoarelor

Anotimp (s. n.) /a.no’timp/ Estación (del año): anotimp, anotimpuri, anotimpul, anotimpurile, anotimpului, anotimpurilor

Bar (s. n.) /bar/ Bar: bar, baruri, barul, barurile, barului, barurilor

Cadou (s. n.) /ka.do.u/ Regalo: cadou, cadouri, cadoul, cadourile, cadoulul, cadourilor

Cheie (s. f.) /keie/ Llave, clave: cheie, chei, cheia, cheile, cheilei, cheii

Conservă (s. f.) /kon’ser.vǝ/ Conserva: conservă, conserve, conserva, conservele, conservei, conservelor

Contraface (a contraface) /kon.tra’fa.che/ Falsificar: contrafac, contrafaci, contraface, contrafacem, contrafaceţi, contrafac Imp.: contrafă Conj.: să contrafacă Pp.: contrafăcut

Curte (s. f.) /’kur.te/ Patio: curte, curţi, curtea, curţile, curţii, curţilor

Desface (a desface) /des’fa.che/ Deshacer: desfac, desfaci, desface, desfacem, desfaceţi, desfac Imp.: desfă Conj.: să desfacă Pp.: desfăcut

Iarnă (s. f.) /’iar.nǝ/ Invierno: iarnă, ierni, iarna, iernile, iernii, iernilor

Imediat (adv.) /i.me’diat/ Inmediatamente.

nevoie s f /ne'vo.je/ necesidad: nevoie nevoi nevoia nevoile nevoii nevoilor

o a avea nevoie necesitar

o a fi nevoie ser necesario

Ninge (a ninge) (v. t.) /’nin.ʤe/ Nevar: ---, ---, ninge, ---, ---, --- Imp.:--- Conj.:să ningă Pp.:nins

Nod (s. n.) /nod/ Nudo: nod, noduri, nodul, nodurile, nodului, nodurilor

Operaţie (s. f.) /o.pe’rat.sie/ Operación: Operaţie, operaţii, operaţia, operaţiile, operaţiei, operaţiilor

Ploua (a ploua) (v. t.) /ploua/ Llover: ---, ---, plouă, ---, ---, plouă Imp.:--- Conj.:să plouă/să ploaie Pp.: plouat

Preface (a preface) /pre’fa.che/ Falsificar: prefac, prefaci, preface, prefacem, prefaceţi, prefac Imp.: prefă Conj.: să prefacă Pp.: prefăcut

Preferat (adj. m.) /pre.fe’rat/ Preferido, favorito: preferat, preferaţi, pretaratul, preferaţii, preferatului, preferaţilor Preferată (adj. f.) /pre.fe’ra.tǝ/ Preferida, favorita: preferată, preferate, preferata, preferatele, preferatei, preferatelor

Primăvară (s. f.) /pri.mǝ’va.rǝ/ Primavera: primăvară, primăveri, primăvara, primăverile, primăverii, primăverile


107

Reface (a reface) /re’fa.che/ Rehacer, reparar: refac, refaci, reface, refacem, refaceţi, refac Imp.: refă Conj.: să refacă Pp.: refăcut

Satisface (a satisface) /pre’fa.che/ Satisfacer: satisfac, satisfaci, satisface, satisfacem, satisfaceţi, satisfac Imp.: satisfă Conj.: să satisfacă Pp.: satisfăcut

Semnătură (s. f.) /sem.nǝ’tu.rǝ/ Firma: semnătură, semnături, semnătura, semnăturile, semnăturii, semnăturilor

Spune (a spune) (v. t.) /’spu.ne/ Decir, contar: spun/spui, spui, spune, spunem, spuneţi, spun Imp.:spune Conj.:să spună/să spuie Pp.:spus

Trebuie să /’tre.bu.je/ Tener que, hay que

Tirbuşon (s. n.) /tir.bu’shon/ Sacacorchos, abrebotellas: tirbuşon, tirbuşoane, tirbuşonul, tirbuşoanele, tirbuşonului, tirbuşoanelor

Toamnă (s. f.) /’toam.nǝ/ Otoño: toamnă, toamne, toamna, toamnele, toamnei, toamnelor

Tot (pron. m.) /tot/ Todo: tot, toți, ---, tuturor Toată (pron. f.) /’toa.tǝ/ Toda: toată, toate, ---, tuturor

Urgent (adj. m.) /ur’ʤent/ Urgente (m): urgent, urgenţi, urgentul, urgenţii, urgentului, urgenţilor Urgentă (adj. f.) /ur’ʤen.tǝ/ Urgente (f): urgentă, urgente, urgenta, urgentele, urgentei, urgentelor

Vară (s. m.) /’va.rǝ/ Verano: vară, vere, vara, verele, verei, verelor

Zice (a zice) (v. t.) /’ʒi.che/ Decir: zic, zici, zice, zicem, ziceţi, zic Imp.:zi Conj.:să zică Pp.:zis

iarnă

Ejemplos:

Îl caut pe David Busco a David

O caut pe Ana Busco a Ana

Te caut Te busco

Îţi caut un cadou Te busco un regalo

Nu ştie ce spune No sabe lo que dice

El zice că da Él dice que sí

Anotimpul meu preferat este iarna Mi estación preferida es el invierno

Anotimpul meu preferat este primăvăra Mi estación favorita es la primavera

Anotimpurile mele preferate sunt primăvara şi vara Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano

Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase No tengo una estación preferida, todas son bonitas

Îmi place foarte mult când ninge Me gusta mucho cuando nieva

Îmi trebuie un tirbuşon Me hace falta un sacacorchos

Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas

Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti)

Am nevoie de ajutor Necesito ayuda

Trebuie să vorbiţi Tenéis que hablar

Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros

El desface un nod El deshace un nudo

A contrafăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma Lunile anotimpului vara sunt: iunie, iulie şi august Los meses de verano son: junio, julio y agosto


108

Lista 18

1 Tengo que volver en invierno Trebuie să revin la iarna 2 Tienes que hablar en italiano Trebuie să vorbeşti în italiană 3 Ella tiene que venir pronto Ea trebuie să vina în curând 4 Tenemos que hablar tú y yo Trebuie să vorbim tu şi eu 5 Tenéis que hacerlo inmediatamente Trebuie să o faceţi imediat 6 Tienen que decirlo ya Trebuie să o spună acum 7 Necesito un abrelatas Am nevoie de o cheie de conserve 8 Búscalo en la cocina Caută-o în bucătărie 9 ¿No me das el tuyo? Nu-mi dai pe al tău? 10 No, lo necesito Nu, am nevoie 11 ¿Necesitas ayuda? Ai nevoie de ajutor? 12 ¡Socorro! Ajutor! 13 Te necesito Am nevoie de tine 14 Ella necesita dinero Ea are nevoie de bani 15 Necesitamos un reloj Avem nevoie de un ceas 16 Tenéis que buscarlo en una tienda Trebuie să o cautaţi într-un magazin 17 Tenéis que volver en primavera Trebuie să reveniţi la primavară 18 Necesitan una operación urgente Au nevoie de o operaţie urgentă 19 Me hace falta una llave Îmi trebuie o cheie 20 Te digo lo que quiero Îţi spun ce vreau 21 Dime la verdad Spune-mi adevarul 22 Dices lo que haces pero Tu zici ce faci dar 23 No haces lo que dices nu faci ce zici 24 Ella dice que lo sabe Ea zice că ştie 25 Ella dice lo que sabe Ea zice ce ştie 26 Ella lo dice ea o spune 27 Dilo en francés Spune-o în franceza 28 Decimos la verdad Spunem adevărul 29 ¿De verdad? E adevărat? 30 De verdad Da, e adevărat 31 Dicen que hablan alemán Zic că vorbesc germana 32 Las estaciones del año son: Anotimpurile sunt: 33 Primavera, verano, Primăvară, vară, 34 Otoño e invierno Toamnă şi iarnă 35 En invierno nieva Iarna ninge 36 En verano hace calor Vara este caldă 37 En otoño llueve mucho Toamna plouă mult 38 Me gusta la primavera îmi place primavara 39 Porque en primavera hace bueno pentru că primavara e frumoasă 40 Mis hijas están en el salón Fiicele mele sunt în salon 41 Búscalas Caută-le 42 Las busco inmediatamente Le caut îmediat 43 Tus hijos no están en casa Fiii tăi nu sunt acasă 44 Búscalos Caută-i 45 Los busco en el bar Îi caut în bar 46 Creo que el perro está en el patio Cred ca câinele este în curte 47 Búscalo Caută-l 48 Lo busco mañana Îl caut mâine 49 No sé dónde está el gato Nu ştiu unde este pisica 50 ¿Lo busco debajo de la mesa? O caut sub masă?


109

Tabla 18

Pronombres de Acusativo:

Pronombres de objeto directo

(Acusativo) Fuente: Esquemas de rumano José Damián

González-Barros

www.editatenea.com

Forma

tónica

Forma

átona

Formas junto a otras palabras que acaban o

empiezan por vocal

I II III IV V VI VII VIII

SINGULAR

1ª pe mine mă mă m- -mă -mă- -m- m- mă-

2ª pe tine te te te- -te -te- -te- te- te-

3ª

M. pe el îl -l l- -l --- -l- l- l-

F. pe ea o -o -o -o --- -o- o- o-

PLURAL

1ª pe noi ne ne ne- -ne --- -ne- ne- ne-

2ª pe voi vă vă v- -vă -vă- -v- v- vă-

3ª pe ei îi -i i- -i --- -i- i- i-

pe ea le le le- -le --- -le- le- le-

I Ante tiempos simples (excepto imperativo afirmativo y gerundio), futuro literario

II Tras nu y să

III Ante el auxiliar del pretérito perfecto y del condicional

IV Tras el imperativo afrimativo y el gerundio

V Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con futuro

VI Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con condicional

VII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por vocal salvo î-

VIII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por î-


110

Dă-mi-i! ¡Dámelo!

Los pronombres de dativo+acusativo

Los verbos “comprar” y “enviar”

Un timbru

Cuando combinamos un objeto indirecto con uno directo, se suele producir una contracción:

îl o îi le

îmi mi-l mi-o mi-i mi le

îţi ţi-l ţi-o ţ-i ţi le

îi i-l i-o i-i i le

ne ni-l ne-o ni-i ni le

vă vi-l v-o vi-i vi le

le li-l le-o li-i li le

Ejemplos:

Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella) Ea vi-i dă Ella os lo da

El orden de los pronombres es siempre el mismo, aunque se intercala el verbo cuando se utiliza la partícula o. Las

variantes se pueden ver con más detalle en la tabla 19.

Ţi-a dat-o Te la he dado

Compare las pequeñas diferencias (dónde van situados los guiones) con los siguientes ejemplos:

Mi-l dă Me lo da Mi l-ai dat Me lo has dado Dă-mi-l Dámelo

Hay que tener en cuenta las variaciones de género con respecto al español. Así, en los dos ejemplos siguientes la

palabra “dámelo” se traduce de diferente forma en rumano:

Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo! Dă-mi o maşină. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!

O scrisoare

19


111

El verbo comprar:

Ejemplos:

Vreau să cumpăr un ceas Quiero comprar un reloj Îi cumpăr Lo compro Vreau să cumpăr o maşină Quiero comprar un coche O cumpăr Lo compro

Se puede, como en español y como en algunos otros verbos, emplear el verbo como si fuese reflexivo

Vreau să-mi cumpăr un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevo Vrea să îsi cumpere o maşină dar nu are suficienti bani

Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente

dinero

El verbo enviar:

Ejemplos:

Mi-ai trimis scrisoarea? ¿Me has enviado la carta? Ţi-ai trimis-o ieri Te la he enviado ayer Trimite-mi faxul Mándame el fax

Un calculator

A cumpăra (t) Comprar

(Eu) cumpăr compro Imperfect pers. a I-a: cumpăram (Tu) cumperi compras Imperativ pers. a II-a.: cumpără! (El) / (ea) cumpără compra Conjunctiv pers. a III-a.: să cumpere (Noi) cumpărăm compramos Participiu.: cumpărat

(Voi) cumpăraţi compráis Gerunziu: cumpărând

(Ei) / (ele) cumpără compran

A trimite (t) Enviar

(Eu) trimit envío Imperfect pers. a I-a: trimiteam (Tu) trimiţi envías Imperativ pers. a II-a.: trimite! (El) / (ea) trimite envía Conjunctiv pers. a III-a.: să trimită (Noi) trimitem enviamos Participiu.: trimis

(Voi) trimiteţi enviáis Gerunziu: trimițând

(Ei) / (ele) trimit envían


112

Vocabulario nuevo:

Calculator (s. n.) /kal.ku.la’tor/ Ordenador, computadora: calculator, calculatoare, calculatorul, calculatoarele,

calculatorului, calculatoarelor

Cumpăra (a cumpăra) /kum.pa’rǝ/ Comprar: cumpăr, cumperi, cumpără, cumpărăm, cumpăraţi, cumpără Imp.:

cumpără! Conj.: să cumpere Pp.: cumpărat

Fax (s. n.) /faks/ Fax: fax, faxuri, faxul, faxurile, faxului, faxurilor

Mesaj (s. n.) /me’saʤ/ Mensaje: mesaj, mesaje, mesajul, mesajele, mesajului, mesajelor

Scrisoare (s. f.) /scri’soa.re/ Carta: scrisoare, scrisori, scrisoarea, scrisorile, scrisorii, scrisorilor

Timbru (s. n.) /’tim.bru/ Sello: timbru, timbre, timbrul, timbrele, timbrului, timbrelor

Trimite (a trimite) /tri’mi.te/ Enviar: trimit, trimiţi, trimite, trimitem, trimiteţi, trimit Imp.: trimite Conj.: să trimită

Pp.: trimis

Suficient (adj. m.) /su.fi’chient/ Suficiente (m): suficient, suficienţi, suficientul, suficienţii, suficientului, suficienţilor

Suficientă (adj. f.) /su.fi’chien.tă/ Suficiente (f): suficientă, suficiente, suficienta, suficientele, suficientei,

suficientelor

Ejemplos:

Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella)

Ea vi-i dă Ella os lo da

Ţi-a dat-o Te la he dado

Mi-l dă Me lo da

Mi l-ai dat Me lo has dado

Dă-mi-l Dámelo

Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo!

Dă-mi o maşină. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!

Vreau să cumpăr un ceas Quiero comprar un reloj

Îi cumpăr Lo compro

Vreau să-mi cumpar un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevo

Vrea să îsi cumpere o maşină dar nu are suficienti bani Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente

dinero

Mi-ai trimis mesajul? ¿Me has enviado el mensaje?

Ţi l-am trimis ieri Te la he enviado ayer

Trimite-mi faxul Mándame el fax


113

Lista 19

1 Quiero tu reloj Vreau ceasul tău 2 ¿Me lo das? Mi-l dai? 3 Te lo doy Ţi-l dau 4 Él me lo da El mi-l dă 5 Nosotros te lo damos Ţi-l dăm 6 Vosotros se lo dais I-l daţi 7 Ellos se lo dan (a él) Ei I-l dau 8 Ella me lo ha dado Ea mi l-a dat 9 Dámelo Dă-mi-l 10 Désenlo (ustedes) a ellos Daţi-li-l 11 ¿Me das tu coche? Îmi dai maşina ta? 12 No te lo doy Nu ţi-o dau 13 Nosotros te lo damos Noi ţi-o dăm 14 Vosotros nos lo habéis dado Voi ne-aţi dat-o 15 Dáselo (a ella) Dă-i-o 16 Tengo cuatro libros de Cervantes Am patru cărţi de Cervantes 17 Ella me los da Ea mi le dă 18 Se los doy (a él) I-le dau 19 Se los das (a él) I-le dai 20 Él te los da El ţi le dă 21 Os los damos Vi le dăm 22 Vosotros nos los dais Ni le daţi 23 Ellas se los dan (a ellos/ellas) Ele le dau lor 24 Ellos se los dan (a ellas/ellas) Ei le dau lor 25 Dádmelos Daţi-mi le 26 Dádselos (a él) Daţi-i le 27 Dádselos (a ellos) Daţi-li le 28 ¿Me los habéis dado? Mi le-aţi dat? 29 Tengo dos zapatos Am doi pantofi 30 No me los has dado Nu mi i-ai dat 31 No te los he dado Nu ţi i-am dat 32 ¿Se los das a ella? I-i dai 33 Él nos los da El ni-i dă 34 Dádmelos Daţi-mi-i 35 Démelos Daţi-mi-i 36 Dámelos Dă-mi-i 37 Tienes dos faldas Ai două fuste 38 Dámelas Dă-mi-le 39 Ella me las da Ea mi le dă 40 Vosotros se las dais (a ella) Voi i le daţi 41 Vosotras se las dais (a ellas) Voi i-le daţi 42 Se las has dado a él I l-ai dat 43 Tengo una carta para ti Am o scrisoare pentru tine 44 Envíamela Trimite-mi-o 45 Envíasela a él Trimite-i-o 46 Dímelo Spune-mi-o 47 Díselo a él Spune-i-o 48 (Él) nos lo dice El ne-o spune 49 Cómpramelo (para mí) Cumpără-mi-o 50 Cómpramelo (yo te lo vendo) Cumpără-o


114

Tabla 19: Pronombres de Dativo + Acusativo:

Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros www.editatenea.com

Pronombres de Dativo + Acusativo

Dativo Acusativo I II III

îmi îl mi-l mi l- -mi-l

o mi-o mi-(verb)-o -mi-o

îi mi-i mi i- -mi-i

le mi le mi le- -mi-le

îţi îl ţi-l ţi l- -ţi-l

o ţi-o ţi-(verb)-o -ţi-o

îi ţi-i ţi i- -ţi-i

le ţi le ţi le- -ţi-le

îi îl i-l i l- -i-l

o i-o i-(verb)-o -i-o

îi i-i i i- -i-i

le i-le i le- -i-le

ne îl ni-l ni l- -ni-l

o ne-o ne-(verb)-o -ne-o

îi ni-i ni i- -ni-i

le ni le ni le- -ni-le

vă îl vi-l vi l- -vi-l

o v-o v-(verb)-o -ne-o

îi vi-i ni i- -ni-i

le vi le vi le- -vi-le

le îl li-l li l- -li-l

o le-o le-(verb)-o -li-o

îi li-i li i- -li-i

le li-le li le- -li-le

I Forma habitual en la mayoría de los tiempos

II Delante del auxiliar del pretérito compuesto y del condicional

III En el imperativo y el gerundio. En la segunda persona funciona como reflexivo.


115

Mâine o să merg cu tine Mañana iré contigo

Los verbos “ir” y “hallarse”

Cómo formar el futuro

Los puntos cardinales

Cómo se dice conmigo, contigo etc

Roza vânturilor

El verbo “ir”:

Ejemplos:

La câte luni au mers bebeluşii voştri? ¿Con cuántos meses han caminado vuestros bebés? Fetiţa mea a mers la un an şi o lună Mi niña ha andado al año y un mes

En rumano existen varias formas de construir el futuro, es necesario reconocerlas todas pero, para expresarnos, nos

basta con la forma más sencilla que consiste en poner la partícula o delante del conjunctiv, así el futuro (uno de ellos)

del verbo a merge es:

Mâine o să merg la şcoală Mañana iré a la escuela

A merge /’mer.ʤe/ Andar, ir

(Eu) merg voy Imperfect pers. a I-a: mergeam (Tu) mergi vas Imperativ pers. a II-a.: mergi! (El) / (ea) merge va Conjunctiv pers. a III-a.: să meargă (Noi) mergem vamos Participiu.: mers

(Voi) mergeţi vais Gerunziu: mergând

(Ei) / (ele) merg van

A merge (futuro) ir (futuro)

(Eu) O să merg iré (Tu) O să mergi irás (El) / (ea) O să meargă Irá (Noi) O să mergem Iremos

(Voi) O să mergeţi Iréis

(Ei) / (ele) O să meargă Irán

20


116

Otra forma de construir el futuro algo menos común, es con el verbo a avea precediendo al conjunctiv

Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho que irá al médico

Y una tercera, que se usa mucho menos, con el verbo a vrea en su forma auxiliar quitándole la „v”:

Existe una forma culta o literaria que, en teoría, se usa mucho en el lenguaje escrito y que practicaremos en la próxima

lección.

Si hacemos una búsqueda en internet de las cuatro formas en futuro de la misma frase obtenemos:

O să merg 52% Voi merge 33% Am să merg 15% Oi merge <1%

La mayoría de los resultados de Oi merge se refieren a documentos sobre lingüística, textos poéticos, antiguos o

dialectales, y a veces con un sentido de probabilidad incierta en vez de futuro. Por tanto no recomiendo usarlo.

A pesar de ser un medio escrito, en internet se usa la forma coloquial. No se complique y úsela para su comunicación

diaria tanto oral como escrita. Deje la forma literaria sólo para textos escritos de carácter formal. Y sólo si se siente con

agilidad puede probar la forma „am să” para alguna conversación.

Los puntos cardinales (punctele cardinale)

Nord Norte Est Este Sud Sur Vest Oeste


(Eu) Am să merg iré (Tu) Ai să mergi irás (El) / (ea) Are să meargă Irá (Noi) Avem să mergem Iremos

(Voi) Aveţi să mergeţi Iréis

(Ei) / (ele) Au să meargă Irán


(Eu) oi merge iré (Tu) îi merge irás (El) / (ea) a merge Irá (Noi) om merge Iremos

(Voi) îţi merge Iréis

(Ei) / (ele) or merge Irán


(Eu) voi merge iré (Tu) vei merge irás (El) / (ea) va merge Irá (Noi) vom merge Iremos

(Voi) veţi merge Iréis

(Ei) / (ele) vor merge Irán


117

A continuación un extracto de un artículo de Wikipedia en rumano:

În geografie, cele patru puncte cardinale sunt nord, est,

sud şi vest. De fapt este vorba de patru direcţii. Nordul

şi sudul sunt orientate către polii geografici respectivi.

Estul şi Vestul sunt definite de direcţia de rotaţie a

Pământului.

En geografía, los cuatro puntos cardinales son norte,

este, sur y oeste. De hecho, se trata de cuatro

direcciones. El norte y el sur están orientados hacia los

polos geográficos respectivos. El este y el oeste están

definidos por la dirección de rotación de la Tierra.

Aparte del vocabulario que aparece al final de la lección, fíjese en las siguientes expresiones del párrafo anterior:

De fact De hecho Este vorba de Se trata, se habla

Ejemplos:

În acest articol este vorba de bucurie En este artículo se habla de la alegría O să merg spre sud până la Madrid Iré hacia el sur hasta Madrid O să mergeţi spre nord până în Franţa Iréis hacia el norte hasta Francia Iarna a revenit în nordul şi vestul ţarii El invierno ha regresado al norte y al este del país

O busolă

Conmigo, contigo, etc.

Para decir conmigo, contigo etc., en rumano se usa el pronombre de acusativo en su forma tónica precedido por cu, lo

contrario de cu es fără.

Cu con Fără sin

Ejemplos:

Cu tine vreau să trăiesc Quiero vivir contigo Nu pot să trăiesc fără tine No puedo vivir sin ti Sunt de acord cu tine Estoy de acuerdo contigo

Expresiones:

A fi de acord cu Estar de acuerdo con Pe jos A pie, caminando Cum îţi merge? ¿Cómo te va?

pe jos


118

El verbo hallar también se usa en reflexivo como en español, y con pronombres de acusativo:

Ejemplo:

Te afli de puţin în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España?

Vocabulario nuevo:

Afară (adv.) /a’fa.rǝ/ Afuera

Apă (s. f.) /’a.pǝ/ Agua: apă, ape, apa, apele, apei, apelor

Articol (s. n.) /ar’ti.kol/ Artículo: articol, articole, articolul, articolele, articolului, articolelor

Bal (s. n.) /bal/ Baile: bal, baluri, balul, balurile, balului, balurilor

Bebeluş (s. m.) /be.be’lush/ Bebé: bebeluş, bebeluşi, bebeluşul, bebeluşii, bebeluşului, bebeluşilor

Busolă (s. f.) /bu’so.lǝ/ Brújula: busolă, busole, busola, busolele, busolei, busolelor

Bucurie (s. f.) /bu.ku’ri.e/ Alegría: bucurie, bucurii, bucuria, bucuriile, bucuriei, bucuriilor

Cardinal (adj. m.) /kar.di’nal/ Cardinal, principal (m): cardinal, cardinali, cardinalul, cardinalii, cardinalului,

cardinalilor

Cardinală (adj. f.) /kar.di’na.lǝ/ Cardinal, principal (f): cardinală, cardinale, cardinala, cardinalele, cardinalei,

cardinalelor

Către (Prep.) /’kǝ.tre/ Hacia

Cofetărie (s. f.) /ko.fe.tǝ’ri.e/ Cafetería: Cofetărie, cofetării, cofetăria, cofetăiile, cofetăriei, cofetăriilor

Cum (adv.) /kum/ Cómo

Definit (adj. m.) /de.fi’nit/ Definido: definit, definiţi, definitul, definiţii, definitului, definiţilor

Definită (adj. f.) /de.fi.’ni.tǝ/ Definida: definită, definite, definita, definitele, definitei, definitelor

Direcţie (s. f.) /di’rec.ti.e/ Dirección: direcţie, direcţii, direcţia, direcţiile, direcţiei, direcţiilor

Est (s. n.) /est/ Este: est, ---, estul, ---, estului, ---

Facultate (s. f.) /fa.kul’ta.te/ Facultad: facultate, facultăţi, facultatea, facultăţii, facultăţile, facultăţilor

Fapt (s. m.) /fapt/ Hecho: fact, facţi, factul, facţii, factului, facţilor

Farmacie (s. f.) /far.ma’chi.e/ Farmacia: farmacie, farmacii, farmacia, farmaciile, farmaciei, farmaciilor

Geografic (adj. m.) /ʤe.o’gra.fik/ Geográfico: geografic, geografici, geograficul, geograficii, geograficului,

geograficilor

Geografică (adj. f.) /ʤe.o’gra.fi.kǝ/ Geográfica: geografică, geografice, geografica, geograficele, geograficiei,

geograficelor

Geografie (s. f.) /ʤe.o.gra’fi.e/ Geografía: geografie, geografii, geografia, geografiile, geografiei, geografiilor

întâlnire f /ᵻn.tᵻl'ni.re/ encuentro, cita: întâlnire întâlniri întâlnirea întâlnirile întâlnirii întâlnirilor

Jos (adv.) Abajo

Medic (s. m.) /’me.dik/ Médico: medic, medici, medicul, medicii, medicului, medicilor

Merge (a merge) /’mer.ʤe/ Ir, andar: merg, mergi, merge, mergem, mergeţi, merg Conj.: să meargă Pp.: mers

Orientat (adj. m.) /o.ri.en’tat/ Orientado: orientat, orientaţi, orientatul, orientaţii, orientatului, orientaţilor

A se afla Hallarse

(Eu) mă aflu me hallo Imperfect pers. a I-a: aflam (Tu) te afli te hallas Imperativ pers. a II-a.: află-te! (El) / (ea) se află se halla Conjunctiv pers. a III-a.: să afle (Noi) ne aflăm nos hallamos Participiu.: aflat

(Voi) vă aflaţi os halláis Gerunziu: aflând

(Ei) / (ele) se află se hallan


119

Orientată (adj. f.) /o.ri.en’ta.tǝ/ Orientada: orientată, orientate, orientata, orientatele, orientatei, orientatelor

Pământ (s.n.) /pǝ’mɨnt/ Tierra: pământ, pământuri, pământul, pământurile, pământului, pământurilor

Plimbare (s. f.) /plim’ba.re/ Paseo: plimbare, plimbări, plimbarea, plimbările, plimbării, plimbărilor

Poimâine (adv.) /poi.mɨi.ne/ Pasado mañana

Pol (s. m.) /pol/ Polo: pol, poli, polul, polii, polului, polilor

Prietenos (adj. m.) /pri.e.te’nos/ Amistoso: prietenos, prietenoşi, prietenosul, prietenoşii, prietenosului,

prietenoşilor

Prietenoasă (adj. f.) /pri.e.te’noa.sǝ/ Amistosa: prietenoasă, prietenoase, prietenoasa, prietenoasele, prietenoasei,

prietenoaselor

Problemă (s. f.) /pro’ble.mǝ/ Problema: problemă, probleme, problema, problemele, problemei, problemelor

Punct (s. n.) /punkt/ Punto: punct, puncte, punctul, punctele, punctului, punctelor

Respectiv (adj. m.) /res.pek’tiv/ Respectivo: respectiv, respectivi, respectivul, respectivii, respectivului,

respectivilor

Respectivă (adj. f.) /res.pek’ti.vǝ/ Respectiva: respectivă, respective, respectiva, respectivele, respectivei,

respectivelor

Rotaţie (s. f.) /ro’tat.si.e/ Rotación: rotaţie, rotaţii, rotaţia, rotaţiile, rotaţiei, rotaţiilor

Roză (s. f.) /’ro.ʒǝ/ Rosa: roză, roze, roza, rozele, rozei, rozelor

Situat (adj. m.) /si’tuat/ Situado: situat, situaţi, situatul, situaţii, situatului, situaţilor

Situată (adj. f.) /si’tua.tǝ/ Situada: situată, situate, situata, situatele, situatei, situatelor

Spre (prep.) /spre/ Hacia

Şcoală (s. f.) /’shkoa.lǝ/ Escuela: şcoală, şcoli, şcoala, şcolile, şcolii, şcolilor

Vânt (s. n.) /vɨnt/ Viento: vânt, vânturi, vântul, vânturile, vântului, vânturilor

Vest (s. n.) /vest/ Oeste: vest, ---, vestul, ---, vestului, ---

Expresiones:

A fi de acord cu Estar de acuerdo con

Pe jos A pie

Cum îţi merge? ¿Cómo te va?

Ejemplos

La câte luni au mers bebeluşii voştri? ¿Con cuántos meses caminaron vuestros bebés? Fetiţa mea a mers la un an şi o lună Mi niña ha caminado al año y un mes Mâine o să merg la şcoală Mañana iré a la escuela

Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho (a ellas) que irá al médico

Cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud şi vest Los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste

În acest articol este vorba de bucurie En este artículo se habla de la alegría

O să merg spre sud până la Madrid Iré hacia el sur hasta Madrid

O să mergeţi spre nord până în Franţa Iréis hacia el norte hasta Francia

Iarna a revenit în nordul şi vestul ţarii El invierno a regresado al norte y el este del país

Cu tine vreau să trăiesc Quiero vivir contigo

Nu pot să trăiesc fără tine No puedo vivir sin ti

Sunt de acord cu tine Estoy de acuerdo contigo

Cum îţi merge? ¿Cómo te va?

Te afli de puţin timp în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España?

Vreau să ştiu pe unde mergi şi ce faci Quiero saber por dónde andas y qué haces


120

En la siguiente lista practicaremos el futuro con la forma O să.

Lista 20

1 La semana que viene estaré contigo Săptămâna care vine o să fiu cu tine 2 Mañana hablaré con ella Mâine o să vorbesc cu ea 3 El año que viene aprenderé a hablar italiano Anul care vine o să învăţ să vorbesc italiana 4 ¿Vendrá con él o con ella? O să vina cu el sau cu ea? 5 Se lo diré a Peter O să-i spun lui Peter 6 Pasado mañana tendré más dinero Poimâine o să am mai mulţi bani 7 Viviremos en Rumanía O să locuim în România 8 Haré lo que quieras O să fac ce tu vrei 9 Vendrán con vosotros O să vină cu voi 10 Lo intentaré más tarde O să încerc mai târziu 11 El concierto tendrá lugar en el mes de diciembre Concertul o să aibă loc în luna decembrie 12 No podremos venir mañana N-o să putem să venim mâine 13 Te buscaré O să te caut 14 Viviréis cien años O să trăiţi o sută de ani 15 Iré a una cafetería O să merg la o cofetărie 16 Mañana iré a la facultad Mâine o să merg la facultate 17 Voy a Rumanía todos los años Merg în România în fiecare an 18 Tenemos que ir a la farmacia Trebuie să mergem la farmacie 19 ¿Vienes conmigo? Vii cu mine? 20 Mañana te compraré un regalo Mâine o să-ţi cumpăr un cadou 21 Voy con ella Merg cu ea 22 Sólo contigo puedo vivir Doar cu tine pot să trăiesc 23 Lo haré contigo o sin ti O să o fac cu tine sau fără tine 24 Iremos hacia el este hasta Valencia O să mergem spre est până la Valencia 25 Irán hacia el oeste hasta Portugal O să meargă spre vest până în Portugal 26 Nuestro país está situado en el este de Europa Ţara noastră este situată în estul europei 27 Rumanía se halla al norte de Bulgaria România se află la nord de Bulgaria 28 Con una brújula puedes saber dónde está el norte Cu o busolă poţi să şti unde este nordul 29 No compraré un coche Nu o să cumpăr o maşină 30 Iremos nosotros dos O să mergem noi doi 31 Me compraré unos pantalones en junio O să-mi cumpăr nişte pantaloni în iunie 32 Aprenderé a vivir sin ti O să învăţ să trăiesc fără tine 33 No buscaré a Peter N-o să-l caut pe Peter 34 Viene del norte Vine din nord 35 Tenemos que ir Trebuie să mergem 36 ¿Quieres ir conmigo al baile? Vrei să mergi cu mine la bal? 37 ¿Quieres que vayamos al cine? Vrei să mergem la film? 38 Vamos a pie Mergem pe jos 39 Tendré un encuentro con el jefe O să am o întâlnire cu şeful 40 Tendrá problemas O să aibă probleme 41 Necesitaremos agua O să avem nevoie de apă 42 Estaré afuera O să fiu afară 43 No las necesitaréis (a ellas) N-o să aveţi nevoie de ele 44 Tiene que venir conmigo Trebuie să vină cu mine 45 ¿Quién quiere venir conmigo? Cine vrea să vină cu mine? 46 ¿Puedo hablar contigo? Pot să vorbesc cu tine? 47 Te enviaré sólo un pequeño mensaje amistoso O să-ţi trimit doar un mic mesaj prietenos 48 ¿Me dará las muñecas? O să-mi dea păpuşile? 49 Creo que daré un paseo Cred că o să fac o plimbare 50 Vendré el viernes por la tarde o el sábado O să vin vineri seara sau sâmbătă


121

El mi-o va spune

Él me lo dirá

Los verbos “usar” y “poner”

El futuro con forma auxiliar de “a vrea”

Vocabulario: izquierda, derecha…

El que, la que…

stângă

Este es el verbo usar:

Ejemplos:

Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario Ce şampon foloseşti? ¿Qué champú usas? Cum se foloseşte calculatorul? ¿Cómo se usa el ordenador?

El verbo poner:

Ejemplos:

Eu pun muzică Pongo música Pui un mesaj Pones un mensaje

En rumano las preguntas se “ponen”:

Puneţi o întrebare Haga una pregunta

A folosi Usar, utilizar

(Eu) folosesc uso Imperfect pers. a I-a: foloseam (Tu) foloseşti usas Imperativ pers. a II-a.: foloseşte! (El) / (ea) foloseşte usa Conjunctiv pers. a III-a.: să folosească (Noi) folosim usamos Participiu.: folosit

(Voi) folosiţi usáis Gerunziu: folosind

(Ei) / (ele) folosesc usan

A pune poner

(Eu) pun/pui pongo Imperfect pers. a I-a: puneam (Tu) pui pones Imperativ pers. a II-a.: pune! (El) / (ea) pune pone Conjunctiv pers. a III-a.: să pună/puie (Noi) punem ponemos Participiu.: pus

(Voi) puneţi ponéis Gerunziu: punând/puind

(Ei) / (ele) pun ponen

21


122

La preposición que suele acompañar al verbo “poner” suele ser pe. Carte, además de “libro”, significa “carta” (naipe)

Puneţi o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa

“Poner fin” se dice a pone punct, literalmente “poner punto (final) a algo”, “acabar con”

Cum pot pune punct războiului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra ?

Y una conocida expresión que sólo cambia un poco de español a rumano. En español ponemos los puntos sobre las íes,

en rumano ponen el punto sobre la i.

A pus punctul pe „i” Ha puesto los puntos sobre las íes

En el tema anterior vimos cómo se formaba el futuro con el auxiliar de a vrea y el infinitivo sin a de un verbo. Se usa

menos que el futuro con O să, pero lo verá en textos científicos, literarios, administrativos… por eso es necesario

conocerlo.1

Recordemos el auxiliar:

Voi Vei Va Vom Veţi Vor

Un par de ejemplos:

Nu va merge fără noi No irá sin nosotros Vom şti mâine Sabremos mañana

Ya sabemos usar el verbo “ir”, pero ahora tenemos que saber hacia dónde:

La dreapta a la derecha La stângă a la izquierda în faţa al frente, frente a…

Ejemplos:

El face un pas în faţa Él da un paso al frente Faceţi la stânga Gire a la izquierda

Dreaptă

1 Es tentador, y no del todo incorrecto, traducir la frase Nu va merge fără noi como “no va a ir sin nosotros” ya que suena parecido al español. Sin embargo, hay razones para no hacerlo. Primero porque va no procede de nuestro verbo “ir” sino del verbo rumano “a vrea” , “querer”. Segundo porque la expresión “ir a” del español es más coloquial con lo cual se correspondería más con la forma “o să” del rumano. Tercero, porque en otras frases no se parece, Vor şti=”sabrán”. Y cuarto, porque en frases como Vom şti mâine, suena más natural “sabremos mañana” que “vamos a saber mañana”. En resumen, si le suena más natural hágalo, si no, use el futuro simple del español.


123

Anteriormente vimos los artículos adjetivales cel, cea, cei, cele. Si a estos artículos le añadimos care, se convierten en

pronombres

cel care el que, el cual cea care la que, la cual cei care los que, los cuales cele care las que, las cuales

Ejemplo:

Este cel care învaţă cel mai repede Es el que aprende más rápido

Las diacríticas:

Las diacríticas son los signos que se ponen encima o debajo de las letras para cambiar su sonido. En español tenemos la

diéresis: “ ¨ ” , la “ñ”, y la tilde. En catalán usan la cedilla “ç”. Muchos idiomas que se escriben con el alfabeto latino usan

diacríticas o dígrafos (conjuntos de dos letras) para adaptar la escritura a los sonidos característicos de cada lengua. Una

excepción es el inglés, que al no ser un lenguaje fonético, su escritura no se corresponde exactamente con la

pronunciación. En rumano tienen: ă, â/î, ş, ţ. Para saber cómo puedes escribir las diacríticas con un teclado en español

consulta el anexo 3.

Vocabulario nuevo:

Bilet (s. n.) /bi’let/ Entrada: bilet, bilete, biletul, biletele, biletului, biletelor

Cap (s. n.) /kap/ Cabeza: cap, capete, capul, capetele, capului, capetelor

Călătorie (s. f.) /kǝ.lǝ.to’ri.e/ Viaje: călătorie, călătorii, călătoria, călătoriile, călăroriei, călătoriilor

Concediu (s. n.) /kon’che.diu/ Vacaciones, baja laboral: concediu, concedii concediul, concediile, concediului,

concediilor

Cremă (s. f.) /’kre.mǝ/ Crema: cremă, creme, crema, cremele, cremei, cremelor

Diacritic (s. n.) /di.a’kri.tic/ Diacrítica: diacritic, diacritice, diacritical, diacriticele, diacriticului, diacriticelor

Drept (adj. m.) /drept/ Derecho: drept, drepţi, dreptul, drepţii, dreptului, drepţilor

Dreaptă (adj. f.) /’dreap.tǝ/ Derecha: dreaptă, drepte, dreapta, dreptele, dreptei, dreptelor

Ecologic (adj. m.) /e.ko’lo.ʤic/ Ecológico: ecologic, ecologici, ecologicul, ecologicii, ecologicului, ecologicilor

Ecologică (adj. f.) /e.ko’lo.ʤi.kǝ/ Ecológica: ecologică, ecologice, ecologica, ecologicele, ecologicei, ecologicelor

Folosi (a folosi) (v. t.) /fo.lo’si/ Usar, utilizar: folosesc, foloseşti, foloseşte, folosim, folosiţi, folosesc Imp.:

foloseşte Conj.:să folosească Pp.: folosit

Internet (s. n.) /in.ter’net/ Internet: internet, ---, internetul, ---, internetului, ---

Întrebare (s. f.) /ɨn.tre’ba.re/ Pregunta: întrebare, întrebări, întrebarea, întrebările, întrebării, întrebărilor

Lung (adj. m.) /lung/ Largo: lung, lungi, lungul, lungii, lungului, lungilor

Lungă (adj. f.) /’lun.gǝ/ Larga: lungă, lungi, lunga, lungile, lungii, lungelor

Muzică (s. f.) /’mu.ʒi.kǝ/ Música : muzică, musici, muzica, muzicii, muzicile, muziciei, muzicilor

Numai (adv.) /’nu.mai/ Sólo, solamente

Operat (adj. m.) /o.pe’rat/ Operado : operat, operaţi, operatul, operaţii, operatului, operaţilor

Operată (adj. f.) /o.pe’ra.tǝ/ Operada: operată, operate, operata, operatele, operatei, operatelor

Pas (s. m.) /pas/ Paso : pas, paşi, pasul, paşii, pasului, paşilor

Preţ (s. n.) /prets/ Precio: preţ, preţuri, preţul, preţurile, preţului, preţurilor

Produs (s. n.) /pro’dus/ Producto: produs, produse, produsul, produsele, produsului, produselor

Pune (a pune) (v.t.) /’pu.ne/ Poner: pun, pui, pune, punem, puneţi, pun

Raft (s. n.) /raft/ Estante, estantería: raft, rafturi, raftul, rafturile, raftului, rafturilor

Repede (adj. m.) /’re.pe.de/ Rápido, rápidamente: repede, repezi, repedele, repezii, repedelui, repezilor

Repede (adj. f.) /’re.pe.de/ Rápida, rápidamente: repede, repezi, repedea, repezile, repezii, repezilor

Sclav (s. m.) /sklav/ Esclavo: sclav, sclavi, sclavul, sclavii, sclavului, sclavilor


124

Sclavă (s. f.) /’skla.vǝ/ Esclava: sclavă, sclave, sclava, sclavele, sclavei, sclavelor

Singur (adj. m) /’sin.gur/ Solo: singur, singuri, singurul, singurii, singurului, singurilor

Singură (f) /’sin.gu.rǝ/ Sola: singură, singure, singura, singurele, singurei, singurelor

Stâng (adj. m.) /stɨng/ Izquierdo: stâng, stângi, stângul, stângii, stângului, stângilor

Stângă (adj. f.) /’stɨn.gǝ/ Izquierda: stângă, stângi, stânga, stângile, stângii, stângilor

Soare (s. m.) /’soa.re/ Sol: soare, sori, soarele, sorii, soarelui, sorilor

Specialist (adj. m.) /spe.chi.a’list/ Especialista (m): specialist, specialişti, specialistul, specialiştii, specialistului,

specialiştor

Specialistă (adj. f.) /spe.chi.a’lis.tǝ/ Especialista (f): specialistă, specialiste, specialista, specialistele, specialistei,

specialistelor

Şampon (s. n.) /sham’pon/ Champú: şampon, şampoane, şamponul, şampoanele, şamponului, şampoanelor

Teatru (s. n.) /’tea.tru/ Teatro: teatru, teatre, teatrul, teatrele, teatrului, teatrelor

Viitor (adj. m.) /vii’tor/ Futuro, próximo: viitor, viitori, viitorul, viitorii, viitorului, viitorilor

Viitoare (adj. f.) /vii’toa.re/ Futura, próxima: viitoare, viitoare, viitoarea, viitoarele, viitoarei, viitoarelor

Vreme (s. f.) /’vre.me/ Tiempo (atmosférico): vreme, vremuri, vremea, vremurile, vremii, vremurilor

Zilnic (adv.) /’ʒil.nik/ A diario, diariamente

Ejemplos:

El mi-o va spune Él me lo dirá

Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario

Ce şampon foloseşti? ¿Qué champú usas?

Cum se foloseşte calculatorul ¿Cómo se usa el ordenador?

Folosiţi diacritice Use diacríticas

Eu pun muzică Pongo música

Pui un mesaj Pones un mensaje

Puneţi o întrebare Haga una pregunta

Puneţi o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa

Cum pot pune punct războiului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra?

Vom şti mâine Lo sabremos mañana

Mâine va fi duminică Mañana será domingo El face un pas în faţa Él da un paso al frente

Faceţi la stânga Gire a la izquierda

Este cel care învaţă cel mai repede Es el que aprende más rápido

Unde vrei să pun cărţile? ¿Dónde quieres que ponga los libros?

Unde să le pun? ¿Dónde los pongo?

Pune cărţile pe raftul din camera ta Pon los libros en la estantería de tu habitación

Para la próxima lista ha de saber que en rumano se usa la misma palabra para las agujas del reloj que para los idiomas.

Şampon


125

Lista 21

1 ¿Qué champú usamos para los niños? Ce şampon folosim pentru copii? 2 ¿Qué champú usan los niños? Ce şampon folosesc copiii? 3 ¿Para qué se utiliza? Pentru ce se foloseşte? 4 Dos mujeres de cada tres usan cremas Două femei din trei folosesc creme 5 Ha aprendido a utilizar el ordenador A învăţat să folosească calculatorul 6 Ha puesto precio a su cabeza A pus preţ pe capul lui 7 Haré un viaje largo Voi face o călătorie lungă 8 Mañana compraré unas entradas de teatro Mâine voi cumpăra nişte bilete de teatru 9 Vendrás el lunes? Vei veni luni? 10 ¿Qué harás mañana? Ce vei face mâine? 11 Tendrás tres niños Vei avea trei copii 12 ¿Irá? Va merge? 13 Trabajará aquí Va lucra aici 14 El querrá y ella no querrá El va vrea şi ea nu va vrea 15 María estará en casa sobre las ocho Maria va fi acasă pe la opt 16 Mañana hará buen tiempo Mâine va fi o vreme frumoasă 17 Tendremos tres días de (con) sol Vom avea trei zile cu soare 18 ¿Iremos? Vom merge? 19 Vaya a la izquierda Mergeţi la stânga 20 Gire a la derecha Faceţi la dreapta 21 ¿Por qué las agujas del reloj van hacia la derecha? De ce limbile ceasului merg spre dreapta? 22 Utilizarán sólo productos ecológicos Vor folosi numai produse ecologice 23 Daremos dinero Vom da bani 24 Compraremos un coche nuevo Vom cumpăra o maşină nouă 25 El jueves próximo estaré en casa Joia viitoare voi fi acasă 26 Iré andando Voi merge pe jos 27 Vendrá Va veni 28 Me lo dará Mi-o va da 29 No se usarán demasiado Nu se vor folosi prea mult 30 No irá sin nosotros Nu va merge fără noi 31 Ellos le enviarán (a usted) una carta a casa Ei vă vor trimite o scrisoare acasă 32 Le enviaré a un especialista Vă voi trimite la un specialist 33 ¿Cuándo me operarán? (¿Cuándo seré operado?) Când voi fi operat? 34 (Usted) necesitará ayuda en casa Veţi avea nevoie de ajutor acasă. 35 Irina será la mujer de David Irina va fi soţia lui David 36 A la izquierda de la habitación pondremos el televisor În stânga camerei vom pune televizorul 37 Él te lo dará El ţi-l va da 38 Él nos las dará El ni le va da 39 Quieren ir de vacaciones Vor să meargă în concediu 40 Irán de vacaciones Vor merge în concediu 41 ¿Quién es el que está hablando contigo? Cine este cel care vorbeşte cu tine? 42 Ella no es la que me ha gustado Ea nu este cea care mi-a plăcut 43 Para los que hablan inglés Pentru cei care vorbesc engleza 44 Tengo una pregunta para las que saben rumano Am o întrebare pentru cele care ştiu româna 45 El que me ha enviado un regalo Cel care mi-a trimis un cadou 46 Es la que hace demasiadas preguntas Este cea care pune prea multe întrebări 47 ¿Quiénes son los que usan internet? Cine sunt cei care folosesc internetul? 48 La han utilizado como esclava Au folosit-o ca sclavă 49 Creo que seré la única persona del mundo Cred că voi fi singura persoană din lume 50 que no querrá hacer películas care nu va vrea să facă filme


126

Dacă aş fi bogat...

Si yo fuera rico…

Los verbos a lua y a primi

El condicional

El verbo a dori

O cafea

El verbo a lua:

Ejemplos:

Iau autobuzul Cojo el autobús Vrei să iei o cafea? ¿Quieres tomar un café?

El verbo a primi:

Ejemplos:

Ai primit mesajul care ţi l-am trimis pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail? Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares

Para el condicional conviene conocer esta palabra:

Dacă Si Ejemplo:

Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado

A lua Tomar, coger Llevarse

(Eu) iau tomo/cojo Imperfect pers. a I-a: luam (Tu) iei tomas/coges Imperativ pers. a II-a.: ia! (El) / (ea) ia toma/coge Conjunctiv pers. a III-a.: să ia (Noi) luăm tomamos/cogemos Participiu.: luat

(Voi) luaţi tomáis/cogéis Gerunziu: luând

(Ei) / (ele) iau toman/cogen

A primi Recibir

(Eu) primesc recibo Imperfect pers. a I-a: primeam (Tu) primeşti recibes Imperativ pers. a II-a.: primeşte! (El) / (ea) primeşte recibe Conjunctiv pers. a III-a.: să primească (Noi) primim recibimos Participiu.: primit

(Voi) primiţi recibís Gerunziu: primind

(Ei) / (ele) primesc reciben

22


127

Esta es una forma de construir un condicional sin ningún tiempo especial, pero también existe una forma verbal,

llamada condiţional-optativ que se construye con una forma auxiliar de a avea:

Aş Ai Ar Am Aţi Ar

más el infinitivo (sin a) del verbo. Ejemplos:

Aş cumpăra un cadou Compraría un regalo Cu cine ai merge într-un parc de distracţie? ¿Con quién irías a un parque de atracciones? Cât bani ar primi lunar? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente? Am învăţa de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vuelo Ce aţi face dacă aţi fi bogaţi ¿Qué haríais si fuerais ricos? Ar lucra împreună Trabajarían juntos

El condicional rumano, más sencillo que el español, Usa el mismo tiempo verbal en las dos proposiciones de la frase y, al

igual que en español, admite cambiar el orden de éstas.

Aş veni dacă aş primi o ofertă foarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta Dacă aş primi o ofertă foarte bună aş veni Si recibiera una oferta muy buena vendría

Existe también un condiţional-perfect que se forma con el auxiliar que hemos acabado de aprender, que sería

condiţional-optativ + fi + Pp

Aş fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă

Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo

Dacă aş fi lucrat, nu cred că aş fi avut rezultate prea bune la examene

Si hubiera trabajado, no creo que hubiera tenido resultados demasiado buenos en los exámenes

mare

Las diferentes formas de construir el condicional en rumano están en la tabla 22.

El condicional también se usa para pedir educadamente que se haga algo o para expresar un deseo o una intención:

Aş vrea să-ţi cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo Mi-aş placea să fiu şefă Me gustaría ser jefa Aş dori să iau nişte vinete Desearía llevarme unas berenjenas

O vânătă

http://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Aubergine.jpg


128

El verbo a dori (desear) que ya había salido en algún tema anterior (“ce doriţi?”) se conjuga exactamente igual que a

primi:

Ejemplos:

Aş dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para el 2 de junio Vă doresc succes Le deseo éxito

Una expresión muy corriente:

Vă doresc o zi bună! ¡Que tenga un buen día! (le deseo un buen día)

Vocabulario nuevo:

Amic (adj. m.) /a’mik/ Amigo: amic, amici, amicul, amicii, amicului, amicilor

Amică (adj. f.) /a’mi.kǝ/ Amiga: amică, amice, amica, amicele, amicei, amicelor

Autobuz (s. n.) /a.u.to’buʒ/ Autobús: autobuz, autobuze, autobuzul, autobuzele, autobuzului, autobuzelor

Birou (s. n.) /bi’rou/ Despacho: birou, birouri, biroul, birourile, biroului, birouilor

Bogat (adj.m.) /bo’gat/ Rico: bogat, bogaţi, bogatul, bogaţii, bogatului, bogaţilor

Bogată (adj. f.) /bo’ga.tǝ/ Rica: bogată, bogate, bogata, bogatele, bogatei, bogatelor

Cafea (s. f.) /ka’fea/ Café: cafea, cafele, cafeaua, cafelele, cafelei, cafelelor

Corect (adj. m.) /ko’rect/ Correcto: corect, corecţi, corectul, corecţii, corectului, corecţilor

Corectă (adj. f.) /co’rec.tǝ/ Correcta: corectă, corecte, corecta, corectele, corectei, corectelor

Covor (s. n.) /co’vor/ Alfombra: covor, covoare, covorul, covoarele, covorului, covoarelor

Creştere (s. f.) /’kresh.te.re/ Crecimiento, subida: creştere, creşteri, creşterea, creşterile, creşterii, creşterilor

Dacă (conj.) /’da.kǝ/ Si

Dată (s. f.) /’da.tǝ/ Fecha: dată, dăţi, data, dăţile, dăţii, dăţilor

Decizie (s. f.) /de’chi.ʒi.e/ Decisión: decizie, decizii, decizia, deciziile, deciziei, decicziilor

Dori (a dori) (v.t.) /do’ri/ Desear: doresc, doreşti, doreşte, dorim, doriţi, doresc Imp.:doreşte Conj.:să dorească

Pp.:dorit

Dus-întors /dus.ɨn’tors/ Ida y vuelta

Excursie (s. f.) /ex.kur.si.e/ Excursión : excursie, excursii, excursia, excursiile, excursiei, excursiilor

Expoziţie (s. f.) /ex.po’ʒit.si.e/ Exposición: expoziţie, expoziţii, expoziţia, expoziţiile, expoziţiei, expoziţiilor

Fericit (adj. m.) /fe.ri’chit/ Feliz (m): fericit, fericiţi, fericitul, fericiţii, fericitului, fericiţilor

Fericită (adj. f.) /fe.ri’chi.tǝ/ Feliz (f): fericită, fericite, fericita, fericitele, fericitei, fericitelor

Frică (s. f.) /’fri.kǝ/ Miedo: frică, frici, frica, fricile, fricii, fricilor

Floare (s. f.) /’floa.re/ Flor: floare, flori, floarea, florile, florii, florilor

Hotel (s. n.) /jo’tel/ Hotel: hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile, hotelului, hotelurilor

Împreună (adv.) /ɨm.pre’u.nǝ/ Junto, juntos

Lapte (s. n.) /’lap.te/ Leche: lapte, lăpturi, laptele, lăpturile, laptelui, lăpturilor

Lunar (adv.) /lu’nar/ Mensualmente

Lua (a lua) /lua/ Tomar, coger, recoger: iau, iei, ia, luăm, luaţi, iau Imp.: ia Conj. :să ia Pp.: luat

A dori Desear

(Eu) doresc deseo Imperfect pers. a I-a: doream (Tu) doreşti deseas Imperativ pers. a II-a.: doreşte! (El) / (ea) doreşte desea Conjunctiv pers. a III-a.: să dorească (Noi) dorim deseamos Participiu.: dorit

(Voi) doriţi deseáis Gerunziu: dorind

(Ei) / (ele) doresc desean


129

Mare (s. f.) /’ma.re/ Mar: mare, mări, marea, mările, mării, mărilor

Metrou (s. n.) /me’trou/ Metro (transporte): metrou, metrouri, metroul, metrourile, metroului, metrourilor

Necesar (adj. m.) /ne.che’sar/ Necesario: necesar, necesari, necesarul, necesarii, necesarului, necesarilor

Necesară (adj. f.) /ne.che’sa.rǝ/ Necesaria: necesară, necesara, necesara, necesarele, necesarei, necesarelor

Ochi (s. m.) /ok ͥ / Ojo: ochi, ochi, ochiul, ochii, ochiului, ochilor

Ofertă (s.f.) /o’fer.tǝ/ Oferta: ofertă, oferte, oferta, ofertele, ofertei, ofertelor

Om (s.m.) /om/ Hombre, gente: om, oameni, omul, oamenii, omului, oamenilor

Parc de distracţie Parque de atracciones

Pasăre (s. f.) /’pa.sǝ.re/ Pájaro: pasăre, păsări, pasărea, păsările, păsării, păsărilor

Pauză (s. f.) /’pa.u.zǝ/ Pausa: pauză, pauze, pauza, pauzele, pauzei, pauzelor

Pictură (s. f.) /pik’tu.rǝ/ Pintura: pictură, picture, picture, picturile, picturii, picturilor

Piesă (s. f.) /’pie.sǝ/ Pieza: piesă, piese, piesa, piesele, piesei, pieselor

Primi (a primi) (v. t.) /pri’mi/ Recibir: primesc, primeşti, primeşte, primim, primiţi, primesc Imp.:primeşte,

Conj.:să primească Pp.:primit

Prin (prep.) /prin/ Por

Rezultat (s.n.) /re.ʒul’tat/ Resultado: rezultat, rezultate, rezultatul, rezultatele, rezultatului, rezultatelor

Rudă f /'ru.dǝ/ pariente: rudă rude ruda rudele rudei rudelor

Salariu (s. n.) /sa’la.riu/ Salario: salariu, salarii, salariul, salariile, salariului, salariilor

Sănătate (s.f.) /sǝ.nǝ’ta.te/ Salud: sănătate, ---, sănătatea, ---, sănătăţii, ---

Scurt (adj. m.) /skurt/ Corto: scurt, scurţi, scurtul, scurţii, scurtului, scurţilor

Scurtă (adj. f.) /’scur.tǝ/ Corta: scurtă, scurte, scurta, scurtele, scurtei, scurtelor

Staţie (s. f.) /’stat.sie/ Estación (de tren…): staţie, staţii, staţia, staţiile, staţiei, staţiilor

Străin (adj. m.) /strǝin/ Extranjero, extraño: străin, străini, străinul, străinii, străinului, străinilor

Străină (adj. f.) /’strǝi.nǝ/ Extranjera, extraña: străină, străine, străina, străinele, străinei, străinelor

Succes (s. n.) /suk’ches/ Éxito: succes, succese, succesul, succesele, succesului, succeselor

Traducător (s. m.) /tra.du.kǝ’tor/ Traductor: traducător, traducători, traducătorul, traducătorii, traducătorului,

traducătorilor

Traducătoare (s. f.) /tra.du.cǝ’toa.re/ Traductora: traducătoare, traducătoare, traducătoarea, traducătoarele,

traducătoarei, traducătoarelor

Tren (s. n.) /tren/ Tren: tren, trenuri, trenul, trenurile, trenului, trenurilor

Trist (adj. m.) /trist/ Triste (m): trist, trişti, tristul, triştii, tristului, triştilor

Tristă (adj. f.) /’tris.tǝ/ Triste (f) : tristă, triste, trista, tristele, tristei, tristelor

Ultim (adj. m.) /’ul.tim/ Último: ultim, ultimi, ultimul, ultimii, ultimului, ultimilor

Ultimă (adj. f.) /’ul.ti.mǝ/ Última: ultimă, ultime, ultima, ultimele, ultimei, ultimelor

Vizită f /vi'zi.tǝ/ Visita: vizită, vizite, vizita, vizitele, vizitei, vizitelor

Zahăr (s. n.) /’ʒa.jǝr/ Azúcar: zahăr, ---, zahărul, ---, zahărului, ---

Zbor (s. n.) /ʒbor/ Vuelo: zbor, zboruri, zborul, zborurile, zborului, zborurilor

Expresiones:

Vă doresc o zi bună! Que tenga un buen día (le deseo un buen día)

O floare


130

Ejemplos:

Iau autobuzul Cojo el autobús

Vrei să iei o cafea? ¿Quieres tomar un café?

Ai primit mesajul care ţi l-am trimis pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail?

Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares

Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado

Aş cumpăra un cadou Compraría un regalo

Cu cine ai merge într-un parc de distracţie? ¿Con quién irías a un parque de atracciones?

Cât bani ar primi lunar? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente?

Am învăţa de la pasări, zborul lor Aprenderíamos de los pájaros su vuelo

Ce aţi face dacă aţi fi bogaţi ¿Qué haríais si fuerais ricos?

Ar lucra împreună Trabajarían juntos

Aş veni dacă aş primi o ofertă foarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta

Dacă aş primi o ofertă foarte bună aş veni Si recibiera una oferta muy buena vendría

Aş fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo

Dacă aş fi lucrat, Si hubiera trabajado,

nu cred că aş fi avut rezultate prea bune la examene no creo que hubiera tenido resultados demasiado

buenos en los exámenes

Aş vrea să-ţi cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo

Mi-aş placea să fiu şefă Me gustaría ser jefa

Aş dori să iau nişte vinete Desearía llevarme unas berenjenas

Aş dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para la fecha del 2 de

junio

Vă doresc succes Le deseo éxito

Maria îi spune fratelui: Maria le dice al hermano

-Eu am 71 de timbre , tu câte ai? -Yo tengo 71 sellos, ¿Tú cuántos tienes?

-Dacă mi-ai da timbrele tale -Si me dieras tus sellos

şi aş mai cumpăra încă 15, y si comprara otros 15

atunci aş avea 98 de timbre entonces tendría 98 sellos

Câte timbre are fratele Mariei? ¿Cuántos sellos tiene el hermano de María?

Un tren


131

Lista 22

1 Si lo hubiera tenido te lo habría dado Dacă l-aş fi avut, ţi l-aş fi dat 2 Sin lenguaje la vida del hombre sería muy triste Fără limbă viaţa omului ar fi foarte tristă 3 Iría de excursión si hiciera buen tiempo Aş merge în excursie dacă ar fi timp frumos 4 Si tuviera tiempo iría a la oficina Dacă aş avea timp aş merge la birou 5 Si tuviera dinero compraría una casa Dacă aş avea bani aş cumpăra o casă 6 le compraría a mi hermano un coche I-aş cumpăra fratelui meu o maşină 7 Podría necesitar también una operación Ar putea avea nevoie şi de o operaţie 8 He recibido de regalo un teléfono Am primit cadou un telefon 9 ¿Dónde pondrías la alfombra? Unde ai pune covorul? 10 Vendría muy bien debajo de la mesa Ar veni foarte bine sub masă 11 Iré al mar si hace buen tiempo Voi merge la mare dacă vremea va fi bună 12 Iría al mar si hiciera buen tiempo Aş merge la mare dacă vremea ar fi bună 13 Me gustaría más la pieza si fuera más corta mi-ar placea mai mult piesa dacă ar fi mai scurtă 14 No iría al mar porque tengo miedo del agua N-aş merge la mare pentru că mi-e frică de apa 15 Tome el metro en dirección Háje Luaţi metroul în direcţia Háje 16 Tome el metro de la estación Paddington Luaţi metroul de la staţia Paddington 17 Hasta la estación Victoria Pâna la staţia Victoria 18 ¿Qué coche se cogería si tuviera el dinero necesario? Ce maşină v-aţi lua dacă aţi avea banii necesari? 19 Me compraría un coche mejor Mi-aş cumpăra o maşină mai bună 20 He tomado la decisión correcta Am luat decizia corectă 21 Has tomado la decisión de volver a Madrid Ai luat decizia de a reveni la Madrid 22 Si fuera rico ya no trabajaría Dacă aş fi bogat n-aş mai lucra 23 Querría hacer una excursión por el país Aş vrea să fac o excursie prin ţară 24 Iría al teatro si tuviera una entrada Aş merge la teatru dacă aş avea un bilet 25 Sería traductor si supiera lenguas extranjeras Aş fi traducător dacă aş şti limbi străine 26 Tome asiento Luaţi loc 27 Puede (usted) coger un autobús Puteţi să luaţi un autobuz 28 Hago (tomo) una pausa sobre las ocho Iau o pauză pe la opt 29 La recogemos con el coche Luăm pe ea cu maşina 30 Carmen ha recibido una subida de sueldo Carmen a primit o creştere de salariu 31 ¿Cuándo has recibido la última carta de tu amigo? Când ai primit ultima scrisoare de la amicul tău? 32 Si estuviera en tu lugar Dacă aş fi în locul tău 33 Iría con los ojos cerrados Aş merge cu ochii închişi 34 Si pudiera, ¿qué querría ser? Dacă aş putea, ce aş vrea să fiu? 35 Si quieres podríamos coger un autobús Dacă vrei, am putea lua un autobuz 36 Desearía una habitación en el hotel Aş dori o cameră la hotel 37 Ellos desearían un billete de ida y vuelta Ei ar dori un bilet dus-întors 38 Quiero ir de vacaciones al mar Vreau să merg în concediu la mare 39 Querría hablar con usted Aş vrea să vorbesc cu dumneavoastră 40 Deseo hacer un viaje a Alemania Doresc să fac o călătorie în Germania 41 Desearía aprender la lengua rumana Aş dori să învaţ limba română 42 Desea ir a una exposición de pintura Doreşte să meargă la o expoziţie de pictură 43 Ella desea ser feliz Ea doreşte să fie fericită 44 Él desea comprar flores bonitas El doreşte să cumpere flori frumoase 45 ¿Qué deseas en la vida? Ce doreşti în viaţă? 46 ¿Desea café sólo o café con leche? Doriţi cafea neagră sau cafea cu lapte? 47 ¿Cuánto azúcar desea? Cât zahăr doriţi? 48 Le deseamos un buen año Vă dorim un an bun 49 Te deseamos salud Îţi dorim sănătate 50 Desearía hablar con George Aş dori să vorbesc cu George


132

Tabla 22

El Condicional Propozitia condiţională propoziţia principală

Română Prezent sau viitor

Dacă (Am/voi avea) bani

Prezent sau viitor

(cumpăr/voi cumpăra) o maşină

Español Presente

Si tengo dinero

Presente o futuro

(compro/compraré) un coche

Română Contiţional-optativ prezent

Dacă aş avea bani

Condiţional-optativ prezent

aş cumpăra o maşină

Español Pretérito imperfecto de subjuntivo

Si (tuviera/tuviese) dinero

Condicional

compraría un coche

Română Condiţional-optativ perfect

Dacă aş fi avut bani

Condiţional-optativ perfect

aş fi cumpărat o maşină

Español Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo

Si hubiera tenido dinero

Condicional perfecto

habría comprado un coche


133

Drept cine mă iei?

¿Por quién me tomas?

Las preposiciones de acusativo (I)

Los verbos irregulares.

Un taxi

Estas son las preposiciones simples que van seguidas por palabras en acusativo. Casi todas van sin artículo y la mayoría

las hemos visto en lecciones anteriores:

Las preposiciones no siempre tienen una traducción exacta. Estos son sus usos más comunes:

A se utiliza principalmente para acompañar al infinitivo como en “maneras de vivir”: moduri de a trăi o en “es fácil de

hacer”, aunque en frases como esta última es más común usar el participio con la preposición “de” (El segundo de los

siguientes ejemplos). También en frases como “huele a rosa”

E uşor a face Es fácil de hacer E uşor de făcut Es fácil de hacer A fi cu tine e un duş fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de invierno

El infinitivo se usa con menos frecuencia que en español, por ejemplo, para decir, “es fácil hablar rumano”, lo más

común es escoger una forma personal en vez del infinitivo, y decir algo así como “es fácil que hables rumano”:

E uşor să vorbeşti limba română Es fácil hablar rumano

a a/de către hacia/para cu con/a/contra/de/en/por/y de de/para/por/a drept por după detrás de/tras/después de/según fără sin/excepto/fuera de în en/a/por/hacia/sobre între entre/en medio de/sobre/encima de întru en/dentro de la a/hacia/para/hasta lângă cerca de/junto a pâna hasta/antes pe sobre/a/en/por pentru para/por peste sobre/dentro de/ durante prin por spre hacia/para/a sub bajo

23


134

Către significa “hacia” o “para” en frases como en “hacia la tarde” o “hacia Rumanía”. En ambos casos puede sustituirse

por spre. También puede utilizarse para decir cuando alguien le habla “a” una persona o le envía algo (p.e.: una

carta…), aunque en estos casos es más frecuente usar el dativo

Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía

Cu es una excepción porque requiere el artículo cuando nos referimos a algo que usamos, habitualmente un medio de

transporte. Si va con un pronombre, este toma su forma tónica en acusativo.

El merge cu taxiul El va en taxi Ea merge cu mine Ella va conmigo

De se suele traducir como “de” pero no confundir con el genitivo (tercero de los siguientes ejemplos):

Caut cartea de franceza Busco el libro de francés Cumpăr case de lemn Compro casas de madera Caut cartea franţuzoacei Busco el libro de la francesa

Un scaun de lemn

Drept significa “por”, se usa poco, no confundir con el adjetivo drept que significa “justo” o “derecho”

Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas?

După significa detrás de, según, etc… con sentido temporal, espacial, etc.

După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto

O livadă

Fără significa “sin”, o “menos”.

Este ora zece fără cinci Son las diez menos cinco


135

În vs. La (II)

Tanto în como la pueden significar entre otras cosas “a” y “en”.

Con países sólo se usa în. Con ciudades se usa la2 o în dependiendo del sentido.

Se traducen como “en” cuando se trata de verbos que no indican desplazamiento y como “a” cuando implican

desplazamiento o movimiento, y sólo cambia el verbo:

Sunt în România la Bucureşti Estoy en Rumanía en Bucarest Merg în România la Bucureşti Voy a Rumanía a Bucarest

La mayor dificultad viene porque en español usamos la preposición “de” prácticamente para casi todo donde en otros

idiomas utilizan varias preposiciones.

Países în în Spania Ciudades, localidades la/în la Madrid Edificios, instituciones la/în la universitate, la spital “En casa” acasă Estancias concretas în în curte, în sală de sters Entornos geográficos la la munte, la plaja, la mare Medios de transporte cu cu maşina, cu trenul Cuando equivale a “encima de” pe pe masă, pe televisor, pe raft En la calle pe pe strada A pie pe pe jos En la mesa (p.e. sentado a la mesa) la la masă

También se pueden usar para situarnos en el tiempo:

Vine în fiecare seară Viene todas las tardes

Tanto în como la siguen las mismas reglas que el resto de preposiciones:

Sunt la facultate Estoy en la facultad Sunt la facultatea de litere Estoy en la facultad de letras Sunt la o facultate Estoy en una facultad

Cuando a în le añadimos el artículo indefinido se transforma en într-, es decir în+o =Intr-o, în+un=într-un

Lo mismo ocurre con din+ artículo indefinido, o prin + artículo indefinido

Sunt într-o sală Estoy en una sala

Între significa “entre”:

Între cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones

2 Cuando el que habla está en el mismo sitio que la persona a la que se dirije, por ejemplo, si llegas a Bucarest y llamas a un amigo

que está allí, le dices: Sunt în Bucureşti. Pero si llamas a tus amigos de Madrid desde Bucarest dices: Sunt la Bucureşti. Sólo si

estáis en el mismo sitio puedes decir: Sunt în Bucureşti. En el resto de los casos se usa la.


136

Los verbos irregulares:

Dentro de cada una de las cuatro conjugaciones hay distintos modelos de conjugación que agrupan pequeñas

irregularidades. Sin embargo, hay unos pocos verbos a los que se considera completamente irregulares:

Verbele neregulate sunt: a bea, a da, a avea, a fi, a la, a lua, a mânca, a preda, a prelua, a sta, a şti, a usca şi a vrea.

Los verbos irregulares son: beber, dar, tener, ser/estar, lavar, coger/tomar, comer, impartir/enseñar/dar lecciones, tomar/asumir/encargarse/hacerse cargo de, estar/detenerse/quedarse, saber, secar, y querer

Ya hemos visto a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, y a şti. A preda y a prelua se conjugan como a da y a lua

respectivamente. El verbo a la está en desuso y no lo vamos a ver, para el verbo “lavar” usan otros verbos que verenos

más adelante. Los verbos a bea y a mânca los veremos en el tema siguiente.

Elevii bucureşteni ''predau'' lecţii de ecologie Los escolares de Bucarest “imparten” lecciones de ecología Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel

Este es el verbo A sta:

Stau aici o săptămână Me quedo aquí una semana Ea stă la hotel? ¿Está ella en el hotel? Stai acolo! ¡Quédate allí! Stau jos Estoy sentado

El verbo a usca (secar) tiene dos formas en el presente (la primera es más común al menos en internet) y puede ser

reflexivo o no, como su equivalente en español:

Tanto en español como en rumano se usa el reflexivo en frases donde se sobreentiende “a mí mismo” como en “me

lavo las manos”, y en frases dónde indicamos simplemente que el que realiza la acción lo hace con cosas propias como

en “me hago la cama” o “me lavo la ropa” donde no tiene sentido decir “a mí mismo” y sí “lavo mi ropa” o “hago mi

cama”, es lo que ocurre en la primera de las siguientes frases:

Îmi usuc hainele în grădină Seco mi ropa en el jardín Usuci hainele la aer liber Secas la ropa al aire libre

A sta Quedarse,estar Permanecer

(Eu) stau me quedo Imperfect pers. a I-a: stăteam (Tu) stai te quedas Imperativ pers. a II-a.: stai! (El) / (ea) stă se queda Conjunctiv pers. a III-a.: să stea (Noi) stăm nos quedamos Participiu.: stat

(Voi) staţi os quedáis Gerunziu: stând

(Ei) / (ele) stau se quedan

A Usca Secar

(Eu) usuc, usc seco Imperfect pers. a I-a: uscam (Tu) usuci, uşti secas Imperativ pers. a II-a.: usucă!, uscă! (El) / (ea) usucă, uscă seca Conjunctiv pers. a III-a.: să usuce, uşte (Noi) uscăm secamos Participiu.: uscat

(Voi) uscaţi secáis Gerunziu: uscând

(Ei) / (ele) usucă, uscă secan


137

Un uscător de păr

Vocabulario nuevo:

A (prep.) /a/ A, de

Aer (s.n.) /’a.er/ Aire: aer, aere, aerul, arele, aerului, aerelor

Aşteptare (s.f.) /ash.tep’ta.re/ Espera: aşteptare, aşteptări, aşteptarea, aşteptările, aşteptării, aşteptărilor

Avion (s.n.) /a’vion/ Avión: avion, avioane, avionul, avioanele, avionului, avioanelor

Bibliotecă (s.f.) /bi.blio’te.kǝ/ Biblioteca: bilbiotecă, biblioteci, biblioteca, bibliotecile, bibliotecii, bibliotecilor

Brichetă (s.f.) /bri’ke.tǝ/ Mechero: brichetă, brichete, bricheta, brichetele, brichetei, brichetelor

Bucureştean (adj. m.) /bu.ku.resh’tean/ Natural de Bucarest (m): Bucureştean, bucureşteni, bucureşteanul,

bucureştenii, bucureşteanului, bucureştenilor

Bucureşteană (f.) /bu.ku.resh’tea.nǝ/ Natural de Bucarest (f): Bucureşteană, bucureştene, bucureşteana,

bucureştenele, bucureştenei, bucureştenelor

Ceai (s.n.) /cheai/ Té: ceai, ceaiuri, ceaiul, ceaurile, ceaiului, ceaiurilor

Cinema (s.n.) /chi.ne’ma/ Cine: cinema, cinemauri, cinemaul, cinemaurile, cinemaului, cinemaurilor

Coadă (s.f.) /’koa.dǝ/ Cola: coadă, cozi, coada, cozii, cozii, cozilor

Concret (adj. m.) /kon’kret/ Concreto: concret, concreţi, concretul, concreţii, concretului, concreţilor

Concretă (f) /kon’kre.tǝ/ Concreta: concretă, concrete, concreta, concretele, concretei, concretelor

Curs (s.n.) /kurs/ Curso: curs, cursuri, cursul, cursurile, cursului, cursurilor

Drept (prep.) /drept/ Por, en lugar de

Duş (s. n.) /dush/ Ducha: duş, duşuri, duşul, duşurile, duşului, duşurilor

Ecologie (s.f.) /e.ko.lo’ʤi.e/ Ecología: ecologie, ---, ecologia, ---, ecologii, ecologiei, ---

Elev (s.m.) /e’lev/ Alumno, escolar: elev, elevi, elevul, elevii, elevului, elevilor

Elevă (s.f.) /e’le.vǝ/ Alumna, escolar: elevă, eleve, eleva, elevele, elevei, elevelor

Fierbinte (adj. m.) /fier’bin.te/ Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinţi, fierbintele, fierbinţii, fierbintului,

fierbinţilor

Fierbinte (f.) Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinţi, fierbintea, fierbinţile, fierbinţii, fierbinţilor

Gară (s.f.) /’ga.rǝ/ Estación de tren: gară, gări, gara, gările, gării, gărilor

Greu (adj. m.) /greu/ Pesado, difícil (m): greu, grei, greul, greii, greului, greilor

Grea (f) /grea/ Pesada, difícil (f): grea, grele, greaua, grelele, grelei, grelelor

Greşeală (s.f.) /gre’shea.lǝ/ Error: greşeală, greşeli, greşeala, greşelile, greşelii, greşelilor

Haină (s.f.) /’jai.nǝ/ Ropa: haină, haine, haina, hainele, hainei, hainelor

Idee (s.f.) /i’dee/ Idea: idee, idei, ideea, ideile, ideii, ideilor

La (a la) (v.t.) /la/ Lavar (pop.): lau, lai, lă, lăm, laţi, lau Imp.:lă, Conj.:să lea/să laie/să leie Pp.:lăut

Lecţie (s.f.) /’lek.tsie/ Lección: lecţie, lecţii, lecţia, lecţiile, lecţiei, lecţiilor

Lemn (s.n.) /lemn/ Madera, leña: lemn, lemne, lemnul, lemnele, lemnului, lemnelor

Liber (adj. m.) /’li.ber/ Libre (m): liber, liberi, liberul, liberii, liberului, liberilor

Liberă (adj. f.) /’li.be.rǝ/ Libre (f): liberă, libere, libera, liberele, liberei, liberelor


138

Liniştit (adj. m.) /li.nish’tit/ Tranquilo: liniştit, liniştiţi, liniştitul, liniştiţii, liniştitului, liniştiţilor

Liniştită (f) /li.nish’ti.tǝ/ Tranquila: liniştită, liniştite, liniştita, liniştitele, liniştitei, liniştitelor

Literă (s.f.) /’li.te.rǝ/ Letra: literă, litere, litera, literele, literei, literelor

Livadă (s.f.) /li’va.dǝ/ Huerto: livadă, livezi, livada, livezile, livezii, livezilor

Mână (s.f.) /’mɨ.nǝ/ Mano: mână, mâini, mâna, mâinile, mâinii, mâinilor

Mânca (a mânca) (v.t.) /mɨn’ka/ Comer: mănânc/mânc, mănânci/mânci, mănâncă/mâncă, mâncăm, mâncaţi,

mănâncă/mâncă Imp.: mănâncă/mâncă Conj.: să mănânce/mânce Pp.: mâncat

Ministru (s.m.) /mi’nis.tru/ Ministro: ministru, miniştri, ministrul, miniştrii, miniştrului, miniştrilor

Mod (s. n.) /mod/ Modo, manera: mod, moduri, modul, modurile, modului, modurilor

Motocicletă (s.f.) /mo.to.chi’cle.tǝ/ Moto, motocicleta: motocicletă, motociclete, motocicleta, motocicletele,

motocicletei, motocicletelor

munte m /'mun.te/ monte, montaña: munte munți muntele munții muntelui munților

Naştere (s.f.) /’nash.te.re/ Parto, nacimiento: naştere, naşteri, naşterea, naşterile, naşterii, naşterilor

Neregulat (adj. m.) /ne.re.gu’lat/ Irregular (m): neregulat, neregulaţi, neregulatul, neregulaţii, neregulatului,

neregulaţilor

Neregulată (adj. f.) /ne.re.gu.’la.tǝ/ Irregular (f): neregulată, neregulate, neregulata, neregulatele, neregulatei,

neregulatelor

Parcare (s.f.) /par’ka.re/ Aparcamiento: parcare, parcări, parcarea, parcările, parcării, parcărilor

Păr (s.m.) /pǝr/ Pelo: păr, peri, părul, perii, părului, perilor

Pâine (s.f.) /’pɨ.ine/ Pan: pâine, pâini, pâinea, pâinile, pâinii, pâinilor

Pâna (prep.) /’pᵻ.na/ Hasta

Ploaie (s.f.) /’ploa.ie/ Lluvia: ploaie, ploi, ploaia, ploile, ploii, ploilor

Preda (a preda) (v.t.) /pre’da/ Impartir, dar lecciones: predau, predai, predă, predăm, predaţi, predau

Imp.:predă Conj.:să predea Pp.:predat

Prelua (a prelua) (v.t.) /pre’lua/ Hacerse cargo de: preiau, preiei, preia, preluăm, preluaţi, preiau Imp.:preia

Conj.: să preia/preieie Pp.: preluat

Poză (s.f.) /’po.ʒǝ/ Foto, pose: poză, poze, poza, pozele, pozei, pozelor

Prosop (s.n.) /pro’sop/ Toalla: prosop, prosoape, prosopul, prosoapele, prosopului, prosoapelor

Public (adj. m.) /’pu.blik/ Público: public, publici, publicul, publicii, publicului, publicilor

Publică (f) /’pu.bli.kǝ/ Pública: publică, publice, publica, publicele, publicei, publicelor

Rău (adj. m.) /rǝu/ Malo: rău, răi, răul, răii, răului, răilor

Rea (f) /rea/ Mala: rea, rele, reaua, relele, relei, relelor

Ruşine (s.f.) /ru’shi.ne/ Vergüenza: ruşine, ruşini, ruşinea, ruşinile, ruşinii, ruşinilor

Sală (s.f.) /’sa.lǝ/ Sala: sală, săli, sala, sălile, sălii, sălilor

Sală de curs Aula, clase

Sală de aşteptare Sala de espera

Sală de naştere Sala de partos, paritorio

Scaun (s.n.) /skaun/ Silla: scaun, scaune, scaunul, scaunele, scaunului, scaunelor

Spin (s.m.) /spin/ Espina: spin, spini, spinul, spinii, spinului, spinilor

Spital (s.n.) /spi’tal/ Hospital: spital, spitale, spitalul, spitalele, spitalului, spitalelor

Sta (a sta) /sta/ (v.i.) Quedarse, permanecer, estar: stau, stai, stă, stăm, staţi, stau Imp.:stai Conj.:să stea Pp.: stat

Stăpân (s.m.) /stǝ’pɨn/ Amo, dueño: stăpân, stăpâni, stăpânul, stăpânii, stăpânului, stăpânilor

Stăpână (s.f.) /stǝ’pɨ.nǝ/ Ama, dueña: stăpână, stăpâne, stăpâna, stăpânele, stăpânei, stăpânelor

Stradă (s.f.) /’stra.dǝ/ Calle: stradă, străzi, strada, străzile, străzii, străzilor

Taxi (s. n.) /ta’xi/ Taxi: taxi, taxiuri, taxiul, taxiurile, taxiului, taxiurilor

Trandafir (s.m.) /tran.da’fir/ Rosa: trandafir, trandafiri, trandafirul, trandafirii, trandafirului, trandafirilor


139

Universitate (s.f.) /u.ni.ver.si’ta.te/ Universidad: universitate, universităţi, universitatea, universităţile,

universităţii, universităţilor

Usca (a usca) (v.t.) /us’ka/ Secar: usuc/usc, usuci/uşti, usucă/uscă, uscăm, uscaţi, usucă/uscă Imp.: usucă/uscă

Conj.: să usuce/uşte Pp.: uscat

Uscător (s. n.) /us.kǝ’tor/ Secador, secadora, tendedero: uscător, uscătoare, uscătorul, uscătoarele, uscătorului,

uscătoarelor

Uşor (adj. m.) /u’shor/ Fácil (m.): uşor, uşori, uşorul, uşorii, uşorului, uşorilor

Uşoară (f.) /u’shoa.rǝ/ Fácil (f.): uşoară, uşoare, uşoara, uşoarele, uşoarei, uşoarelor

Verb (s.n.) /verb/ Verbo: verb, verbe, verbul, verbele, verbului, verbelor

Ejemplos:

E uşor a face Es fácil de hacer

E uşor de făcut Es fácil de hacer

A fi cu tine e un duş fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de invierno

Nu mi-e frica şi nici ruşine să stau în braţele tale No me da miedo ni vergüenza estar entre (en) tus brazos

E uşor să vorbeşti limba română Es fácil hablar rumano

Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía

El merge cu taxiul Él va en taxi

Ea merge cu mine Ella va conmigo

Caut cartea de franceza Busco el libro de francés

Cumpăr case de lemn Compro casas de madera

Caut cartea franţuzoacei Busco el libro de la francesa

Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas?

După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto

Este ora zece fără cinci Son las diez menos cinco

Sunt în România la Bucureşti Estoy en Rumanía en Bucarest

Merg în România la Bucureşti Voy a Rumanía a Bucarest

Vine în fiecare seară Viene todas las tardes

Sunt la facultate Estoy en la facultad

Sunt la facultatea de litere Estoy en la facultad de letras

Sunt la o facultate Estoy en una facultad

Sunt într-o sală Estoy en una sala

Între cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones

Elevii bucureşteni ''predau'' lecţii de ecologie Los escolares de Bucarest „dan” lecciones de ecología

Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel

Stau aici o săptămână Estoy aquí una semana

Ea stă la hotel? ¿Se queda ella en el hotel?

Stai acolo! ¡Quédate allí!

Stau jos Quédate sentado

Îmi usuc hainele în grădină Me seco la ropa en el jardín

Usuci hainele la aer liber Secas la ropa al aire libre

Spini


140

Lista 23

1 Es fácil de decir pero es difícil de hacer E uşor de zis dar e greu de făcut 2 He enviado una carta al ministro Am trimis o scrisoare ministrului 3 Quédate conmigo Stai cu mine 4 Está en una silla de madera Stă pe un scaun de lemn 5 Después de la lluvia viene el sol După ploaie vine soare 6 Mi ordenador va sin problemas Calculatorul meu merge fără probleme 7 Voy a Rumanía Merg în România 8 Estoy en Rumanía Sunt în România 9 Vas a Madrid Mergi la Madrid 10 Quédate en Madrid Stai în Madrid 11 Voy a la escuela a pie Merg la şcoala pe jos 12 Estoy en España, en Madrid, en la facultad, en el aula Sunt în Spania, la Madrid, la facultate, în sala de curs 13 Voy a Francia, a París, a la universidad, en coche Merg în Franţa, la Paris, la universitate, cu maşina 14 Viene a Inglaterra, a Londres, en avión Vine în Anglia, la Londra cu avionul 15 El libro está en la biblioteca, en la estantería Cartea este la bibliotecă pe raft 16 Tengo un mechero en casa, en la cocina, en la mesa Am o brichetă acasă, în bucatarie, pe masă 17 Voy a la estación, al aparcamiento, en moto Merg la gară, în parcare, cu motocicleta 18 Estoy en el hospital en la sala de espera Sunt la spital în sala de aşteptare 19 Y mi mujer está en la sala de partos şi soţia mea este în sala de naştere 20 Estoy en el cine en la cola Sunt la cinema, la coadă 21 La foto está en la sala de estar, encima del televisor Poza este în sufragerie, pe televizor 22 Ella viene a Rumanía, a Cluj, el 1 de Junio Ea vine în România la Cluj pe 1 Iunie 23 No puedo hablar porque estoy en el cine Nu pot să vorbesc pentru că sunt la film 24 Me quedo en el hotel Ritz Stau la hotelul Ritz 25 Se quedan en el hotel dos días Stau la hotel doi zile 26 Seco la ropa en el secador/en el tendedero Eu usuc hainele în uscator/pe uscator 27 Se seca las manos Îsi uscă mâinile 28 ¿Cómo te secas el pelo? Cum îţi usuci părul? 29 Yo uso un secador de pelo Eu folosesc un uscator de păr 30 ¿Cuanto tiempo te quedas en Rumanía? Cât timp stai în România? 31 Le he dado (hecho) un baño L-am făcut baie 32 Y lo he secado con una toalla şi l-am uscat cu un prosop 33 Estoy en la cola Stau la coadă 34 No me gusta el te sin azúcar Nu-mi place ceaiul fără zahăr 35 La que está junto a ti en la mesa trabaja en España Cea care este lângă tine la masă lucrează în Spania 36 El perro va detrás de su amo Câinele merge după stăpânul său 37 Voy (a) por pan Merg după pâine 38 Envíale por el doctor Trimite-l după doctor 39 Aprenda español sin profesor Învăţaţi limba spaniolă fără profesor 40 No hay rosa sin espinas Nu-i trandafir fără spini 41 Cometo (hago) errores sin querer Fac greşeli fără să vreau 42 Mi amiga viene conmigo a la biblioteca pública Prietena mea merge cu mine la biblioteca publică 43 Quédate tranquilo que no te he dicho nada malo Stai liniştit că nu ţi-am zis nimic rău 44 ¿Quieres venir conmigo al cine? Vrei să vii cu mine la film? 45 Es más fácil hacer mal que bien E mai uşor a face rău decât bine 46 Es fácil hablar mucho sin hacer nada concreto E uşor să vorbeşti mult fără să faci nimic concret 47 Es difícil hablar ruso E greu să vorbeşti limba rusă 48 Se seca el pelo con el secador de pelo Se usucă părul cu uscătorul de păr 49 Tú me diste la idea de trabajar en España Tu mi-ai dat ideea de a lucra în Spania 50 Aprendo un nuevo modo de vivir Învaţ un nou mod de a trăi


141

Tabla 23: Preposiciones que rigen acusativo

Preposiciones de acusativo

Simples Compuestas

a la de-a înspre

către lângă de către pe la

contra* pe de la pe lângă

cu pentru de pe până la

de peste despre până în

drept până din până între

după prin dinspre până pe

fără spre dintru printre

în sub fără a printru

între fără de etc.

Rigen caso acusativo:

a) Preposiciones propiamente dichas: a, către, cu, contra* ( cuando va seguida de un substantivo sin articular:

contra bani, contra avere), de, de-a, de la, de lângă, despre, din, dinspre, dintru, după, fără, în, înspre, între, întru, la,

lângă, până, pe, pentru, peste, prin etc. Un lugar aparte merecen las palabras: ca, decât, cât y drept que se manifiestan

como preposiciones, pero son adverbios (i-a servit ca model, roşu ca bujorul, nu are decât o revistă, nu i-a spus decât

atât, înalt cât plopul, l-a luat drept model, mă ia drept student).

b) Locuciones preposicionales que tienen en último lugar una de las preposiciones del punto (a): (în) afară de,

cât despre, cât pentru, cu privire la, drept urmare a, în decurs de, în funcţie de, în legătură cu, în raport cu/de, faţă

cu/de, pe bază de etc.

c) Preposiciones que no se construyen con formas pronominales de 1ª o 2ª persona: per (preţ per articol, per

bucată, per kilogram), pro( s-a arătat pro emisiuni de divertisment, pro emigrare), supra (En matemáticas: doi supra

trei, unu supra doi), versus (continuu versus discontinuu, Iona versus chitul uriaş), via (la Viena via Budapesta, s-a

adresat instanţei via comisia de judecată).


142

Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama

Las preposiciones de acusativo (II)

Los verbos “Comer” y “Beber”

Hai să…

Actividades periódicas

Un pahar de apă

Repasamos la siguientes preposiciones, la mayoría ya vistas en temas anteriores.

Întru significa en, dentro de. Normalmente aparece así: într-o o într-un.

Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica Lucraţi într-un birou Trabajas en una oficina

Lângă significa cerca de o junto a

Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso Pâna, hasta

Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación? Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que llegue la primavera

Pe: sobre, a, en, por. Precede al pronombre de acusativo en su forma tónica, como en el segundo de los siguientes ejemplos que también es el título de una canción:

Mergi pe jos? ¿Vas a pie? Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí me quieres

Pentru, „para”, „por” también se puede utilizar en frases similares a întru, esta vez con sentido de trabajar para una empresa o institución, no necesariamente dentro de un edificio.

Lucram pentru tine Trabajamos para ti Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco

Pentru puţin De nada

Prin se traduce como „por”

Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía Spre significa „hacia”

Merg cu avionul spre Bucureşti Voy en avión a Bucarest Sub, „bajo”, o „debajo de”


24


143

Los verbos „comer” y „beber”:

Mănâncă un şoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares Eu mănânc o căpşună Estoy comiendo una fresa Mănânci o pâine prăjită cu unt Estás comiendo una tostada con mantequilla

Bei alcool? ¿Bebes alcohol?

Oamenii beau bere La gente bebe cerveza

O sticlă de bere

Despre es una preposición de acusativo que significa „sobre”, „acerca de”.

Hai să + un verbo en la primera persona del plural es la forma de animar a alguien a hacer algo juntos:

Hai să vorbim despre tine Hablemos de ti

Hai să mergem la mine Vamos a mi casa

Se sobreentiende la palabra „casa” en frases como la anterior.

Hai! ¡Vamos!

A Mânca Comer

(Eu) mănânc, mânc como Imperfect pers. a I-a: mâncam (Tu) mănânci, mânci comes Imperativ pers. a II-a.: mănâncă!, mâncă! (El) / (ea) mănâncă, mâncă come Conjunctiv pers. a III-a.: să mănânce/mânce (Noi) mâncăm comemos Participiu.: mâncat

(Voi) mâncaţi coméis Gerunziu: mâncând

(Ei) / (ele) mănâncă, mâncă comen

A Bea Beber

(Eu) beau bebo Imperfect pers. a I-a: beam (Tu) bei bebes Imperativ pers. a II-a.: bea! (El) / (ea) bea bebe Conjunctiv pers. a III-a.: să bea/beie (Noi) bem bebemos Participiu.: băut

(Voi) beţi bebéis Gerunziu: bând

(Ei) / (ele) beau beben

http://en.wikipedia.org/wiki/File:NA_Beer_Jupiler.JPG


144

Vocabulario nuevo:

Alcool (s.m.) /al.ko’ol/ Alcohol: alcool, alcooli, acoolul, alcoolii, alcoolului, alcoolilor

Bagaj (s.n.) /ba’gash/ Equipaje: bagaj, bagaje, bagajul, bagajele, bagajului, bagajelor

Bea (a bea) (v.t.) /bea/ Beber: beau, bei, bea, bem, beţi, beau Imp.: bea Conj.: să bea/beie Pp.: băut

Cadavru (s.n.) /ka’da.vru/ Cadáver: cadavru, cadavre, cadavrul, cadavrele, cadavrului, cadavrelor

Carne (s.f.) /’kar.ne/ Carne: carne, cărnuri, carnea, cărnurile, cărnii, cărnurilor

Cartof (s.m.) /kar’tof/ Patata: cartof, cartofi, cartoful, cartofii, cartoful, cartofilor

Căpşună (s.f.) /kǝp’shu.nǝ/ Fresa: căpşună, căpşuni, căpşuna, căpşunile, căpşunii, căpşunilor

Ceva (pron.) /che’va/ Algo, algún, alguna

Cofeină (s.f.) /ko’fei.nǝ/ Cafeína: cofeină, cofeine, cofeina, cofeine, cofeinei, ---

Cuţit (s.n.) /kut’sit/ Cuchillo: cuţit, cuţite, cuţitul, cuţitele, cuţitului, cuţitelor

Dejun (s.n.) /de’shun/ Comida de mediodía: dejun, dejunuri, dejunul, dejunurile, dejunului, dejunurilor

Despre (prep) /’des.pre/ De, acerca de, sobre

Dolar (s. m.) /do’lar/ Dólar: dolar, dolari, dolarul, dolarii, dolarului, dolarilor

Farfurie (s.f.) /far.fu’ri.e/ Plato: farfurie, farfurii, farfuria, farfuriile, farfuriei, farfuriilor

Fruct (s.n.) /frukt/ Fruto, fruta: fruct, fructe, fructul, fructele, fructului, fructelor

Furculiţă (s.f.) /fur.ku’lit.sǝ/ Tenedor: furculită, furculițe, furculița, furculițele, furculiței, furculițelor

Gândac (s.m.) /gɨn’dak/ Escarabajo: gândac, gândaci, gândacul, gândacii, gândacului, gândacilor

Gheaţă (s.f.) /’gueat.sǝ/ Hielo: gheaţă, gheţuri, gheaţa, gheţurile, gheţii, gheţurilor

Hai(de) (interj) /jai/ ¡Venga!, ¡Vamos!

Important (adj m.) /im.por’tant/ Importante (m): important, importanţi, importantul, importanţii, importantului,

importanţilor

Importantă (f) /im.por’tan.tǝ/ Importante (f): importantă, importante, importanta, importantele, importantei,

importantelor

Kilogram (s.n.) /ki.lo’gram/ Kilogramo, kilo: kilogram, kilograme, kilogramul, kilogramele, kilogramului,

kilogramelor

Lingură (s.f.) /’lin.gu.rǝ/ Cuchara, cucharada: lingură, linguri, lingura, lingurile, lingurii, lingurilor

Litru (s.m.) /’li.tru/ Litro: litru, litri, litrul, litrii, litrului, litrilor

Micul dejun Desayuno

Mineral (adj. m.) /mi.ne’ral/ Mineral (m): mineral, minerali, mineralul, mineralii, mineralului, mineralilor

Minerală (f) /mi.ne’ra.lǝ/ Mineral (f): minerală, minerale, minerala, mineralele, mineralei, mineralelor

Muscă (s.f.) /’mush.kǝ/ Mosca: muscă, muşte, musca, muştele, muştei, muştelor

Oraş (s.n.) /o’rash/ Ciudad: oraş, oraşe, oraşul, oraşele, oraşului, oraşelor

Pat (s.n.) /pat/ Cama: pat, paturi, patul, paturile, patului, paturilor

Peşte (s.m.) /’pesh.te/ Pez, pescado: peşte, peşti, peştele, peştii, peştelui, peştilor

Portocală (s.f.) /por.to’ka.lǝ/ Naranja (color): portocală, portocale, portocala, portocalele, portocalei,

portocalelor

Prăjit (adj. m.) /prǝ’shit/ Frito: prăjit, prăjiţi, prăjitul, prăjiţii, prăjitului, prăjiţilor

Prăjită (f) /prǝ’shi.tǝ/ Frita: prăjită, prăjite, prăjita, prăjitele, prăjitei, prăjitelor

Proaspăt (adj. m.) /’proas.pǝt/ Fresco (alimento): proaspăt, proaspeţi, proaspătul, proaspeţii, proaspătului,

proaspeţilor

Proaspătă (f) /’proas.pǝ.tǝ/ Fresca: proaspătă, proaspete, proaspăta, proaspetele, proaspetei, proaspetelor

Reţetă (s.f.) /ret’se.tǝ/ Receta: reţetă, reţete, reţeta, reţetele, reţetei, reţetelor

Roşie (s.f.) /’ro.shi.e/ Tomate: roşie, roşii, roşia, roşiile, roşiei, roşiilor

Sarma (s.f.) /sar’ma/ (plato típico rumano a base de carne picada, arroz y otros ingredientes envueltos en hoja

de col): sarma, sarmale, sarmaua, sarmalele, sarmalei, sarmalelor


145

Sticlă (s.f.) /’sti.klǝ/ Botella, cristal: sticlă, sticle, sticla, sticlele, sticlei, sticlelor

Suc (s.n.) /suk/ Zumo, jugo: suc, sucuri, sucul, sucurile, sucului, sucurilor

Supă (s.f.) /’su.pǝ/ Sopa: supă, supe, supa, supele, supei, supelor

Unt (s.n.) /unt/ Mantequilla: unt, ---, untul, ---, untului, ---

Uzină (s.f.) /u’ʒi.nǝ/ Fábrica (grande): uzină, uzine, uzina, uzinele, uzinei, uzinelor

Vin (s.n) /vin/ Vino: vin, vinuri, vinul, vinurile, vinului, vinurilor

Viu (adj m) /viu/ Vivo: viu, vii, viul, viii, viului, viilor

Vie (f) /vie/ Viva: vie, vii, via, viile, viei, viilor

Expresión:

Hai! ¡Vamos!

Pentru puţin De nada

Poftă bună! ¡Buen provecho!

Ejemplos

Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica

Lucraţi într-un birou Trabajáis en una oficina

Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso

Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación?

Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que venga la primavera

Mergi pe jos? ¿Vas a pie?

Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí tú me quieres

Lucram pentru tine Trabajamos para ti

Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco

Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía

Merg cu avionul spre Bucureşti Voy en avión hacia Bucarest


Mănâncă un şoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares

Eu mănânc o căpşună Yo como una fresa

Mănânci o pâine prăjită cu unt Comes una tostada con mantequilla

Bei alcool? ¿Bebes alcohol?

Oamenii beau bere La gente bebe cerveza

Hai să vorbim despre tine ¡Hablemos de ti!

Hai să mergem la mine Vamos a mi casa

Hai la mine Vamos a mi casa

Micul dejun e prima masă din zi şi cea mai importantă El desayuno es la primera comida del día y la más

importante

Un cartof


146

Lista 24

1. Tomaremos un agua mineral O să luăm o apă minerală 2. ¿Desea un vino blanco o tinto? Doriţi un vin alb sau roşu? 3. Desearíamos comer Am dori să mâncăm 4. Querría algo de beber Aş dori ceva de băut 5. No ponga patatas fritas Nu puneţi cartofi prăjiţi 6. Me gusta comer frutas frescas Îmi place să mănânc fructe proaspete 7. ¿Te gusta la carne? Îţi place carnea? 8. Como pescado todas las semanas Mănânc peşte în fiecare săptămână 9. Como pescado una vez por semana Mănânc peşte de o oră pe săptămână 10. Como fruta a diario Mănânc fructe zilnic 11. Tomamos un café todas las mañanas Luăm o cafea în fiecare dimineaţă 12. ¡No comáis escarabajos! Nu mâncaţi gândaci! 13. ¿Bebemos un café o un té? Bem o cafea sau un ceai? 14. Necesitan un té sin azúcar Au nevoie de un ceai fără zahăr 15. ¿No quieres una Coca-cola? Nu vrei o Coca-cola? 16. Tomará una Pepsi O să ia un Pepsi 17. Cuando esté en Rumanía comeré sarmales Când eu sunt în România o să mânănc sarmale 18. Cuando estoy triste voy por la ciudad con el coche Când sunt trist merg prin oraş cu maşina 19. No puede comer carne de cerdo Nu poate mânca carne de porc 20. Trabajaré en un restaurante O să lucrez într-un restaurant 21. Trabajarán para mí O să lucreze pentru mine 22. ¡Vamos a una cafetería! Hai să mergem la o cofetărie 23. Déme un kilogramo de fresas Daţi-mi un kilogram de căpşuni 24. Querría dos kilos de patatas Aş vrea două kilograme de cartofi 25. El tenedor está junto a la cuchara Furculiţa este lângă lingură 26. El cuchillo está encima del plato Cuţit este pe farfurie 27. El vaso está lleno de vino Paharul este plin cu vin 28. En mi sopa hay una mosca În supa mea e o muscă 29. Come como un cerdo Mănâncă ca un porc 30. He bebido hasta las 6 de la mañana Am băut până 6 dimineaţa 31. Bebamos una cerveza fría Hai să bem o bere rece 32. Voy hacia el este Merg spre est 33. El equipaje de mano está debajo del asiento Bagajul de mână este sub scaun 34. Para beber quiero un vino blanco De băut vreau un vin alb 35. Coméis pescado todos los lunes Mâncaţi peşte în fiecare luni 36. Me gusta el zumo de naranja îmi place sucul de portocale 37. Querría un litro de zumo de tomate Aş vrea un litru de suc de roşie 38. ¡Hablemos! Hai să vorbim! 39. ¡Bebamos! Hai să bem! 40. ¡Comamos! Hai să mâncăm! 41. ¡Vamos al restaurante! Hai să mergem la restaurant! 42. ¡Vamos a mi casa! Hai să mergem la mine! 43. Ven a mi casa Vino pâna la mine 44. Vamos a intentar hacer una receta nueva Hai să încercăm să facem o reţetă noua 45. Estoy bebiendo una Pepsi con hielo Beau un Pepsi cu gheaţă 46. ¿Dónde se puede comer barato? Unde se poate mânca ieftin? 47. Sólo bebo café descafeinado Eu doar beau cafea fără cofeină 48. Déme una botella de vino Daţi-mi o sticlă de vin 49. ¡Que aproveche! Poftă bună! 50. Lo mejor es que desayunemos en casa Cel mai bine e să luăm micul dejun în casă


147

Nu puneţi carul înaintea boilor

No ponga el carro delante de los bueyes

Las preposiciones de genitivo I

Los verbos “leer” y “escribir”

El imperfecto

Los dativos posesivos

Campionul

Todas las preposiciones en rumano que van seguidas por palabras en genitivo o por adjetivos posesivos acaban en –a o

–(u)l y se pueden traducir con expresiones que en español acaban en „de”

asupra acerca de contra en contra de

împotriva en contra de împrejurul alrededor de

înaintea delante de înapoia detrás de

îndărătul detrás de

Se află înaintea mea Se halla delante de mí Ziariştii stau împrejurul campionului Los periodistas están alrededor del campeón Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor La música tiene un efecto muy grande sobre los niños Cartoful e un leac natural bun contra durerilor reumatice

La patata es un buen remedio natural contra los dolores reumáticos

Vreau un medicament împotriva dureri dentare Quiero un medicamento contra el dolor dental Înapoia casei am o livadă Detrás de la casa tengo un huerto Un copac este îndărătul casei Un árbol está por detrás de la casa

Asimismo, hay otras preposiciones compuestas, que tienen de, din, o prin precediendo a la preposición, como

deasupra, dimpotriva o primprejurul.

Sunt mulţi nori deasupra Bucureştiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest

Nori

Por último hay numerosas locuciones preposicionales de genitivo formadas por las partículas de-a, din, în, la más un

adverbio articulado, como, por ejemplo în faţa „delante de”, o în stânga „a la izquierda de”. Véase la tabla 25.

Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis

25


148

El verbo „leer”:

Y el verbo „escribir”

Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literatura A scris un articol asupra familiei Ha escrito un artículo acerca de la familia

Este es el imperfecto de algunos verbos que ya conocemos:

eram era/estaba aveam Tenía citeam leía scriam escribía erai eras/estabas aveai Tenías citeai leías scriai escribías era era/estaba avea Tenía citea leía scria escribía eram éramos/estábamos aveam teníamos citeam leíamos scriam escribíamos eraţi érais/estábais aveaţi teníais citeaţi leíais scriaţi escribíais erau eran/estaban aveau tenían citeau leían scriau escribían

El imperfecto se forma de idéntica manera en todos los verbos añadiendo a la raíz las mismas partículas que ya

conocemos para formar el pretérito perfecto:

-am -ai -a -am -aţi -au

El verbo a fi tiene raíz irregular.

Eu eram un copil cu imaginaţie Yo era un niño con imaginación Ea avea inima de gheaţă, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor

En ciertas frases donde en español se usa un posesivo, en rumano se usa un dativo posesivo, y en vez de: „No sé tu

dirección” se dice algo así como „no te sé la dirección”. Aunque las dos frases siguientes son equivalentes y correctas, la

segunda es más frecuente:

Nu ştiu adresa ta No sé tu dirección Nu-ţi ştiu adresa No sé tu dirección

A citi leer

(Eu) citesc leo Imperfect pers. a I-a: citeam (Tu) citeşti lees Imperativ pers. a II-a.: citeşte! (El) / (ea) citeşte lee Conjunctiv pers. a III-a.: să citească (Noi) citim leemos Participiu.: citit

(Voi) citiţi leéis Gerunziu: citind

(Ei) / (ele) citesc leen

A scrie escribir

(Eu) scriu escribo Imperfect pers. a I-a: scriam (Tu) scrii escribes Imperativ pers. a II-a.: scrie! (El) / (ea) scrie escribe Conjunctiv pers. a III-a.: să scrie (Noi) scriem escribimos Participiu.: scris

(Voi) scrieţi escribís Gerunziu: scriind

(Ei) / (ele) scriu escriben


149

Vocabulario nuevo:

Adresă (s.f.) /a’dre.sǝ/ Dirección: adresă, adrese, adresa, adresele, adresei, adreselor

Asupra (prep. Inv.) /a’su.pra/ Sobre, acerca de

Atât, atâta (adv.) /a’tɨt/ Tan, tanto

Autor (s.m.) /a.u’tor/ Autor: autor, autori, autorul, autorii, autorului, autorilor

Autoare (f) /a.u’toa.re/ Autora: autoare, autoare, autoarea, autoarele, autoarei, autoarelor

Campion (s.m.) /kam.pi’on/ Campeón: campion, campioni, campionul, campionii, campionului, campionilor

Campioană (f.) /kam.pi’oa.nǝ/ Campeona: campioană, campioane, campioana, campioanele, campioanei,

campioanelor

Car (s.n.) /kar/ Carro: car, care, carul, carele, carului, carelor

Citi (a citi) (v.t.) /chi’ti/ Leer: citesc, citeşti, citeşte, citim, citiţi, citesc. Imp.: citeşte Conj.: să citească Pp.: citit

Contra (prep. adv.) /’kon.tra/ Contra, en contra de

Copac (s.m.) /ko’pak/ Árbol: copac, copaci, copacul, copacii, copacului, copacilor

Creion (s.n.) /krei’on/ Lápiz: creion, creioane, creionul, creioanele, creionului, creioanelor

Deasupra (prep. inv.) /de.a’su.pra/ Encima de, por encima de

Dentar (adj. m.) /den’tar/ Dental (m): dentar, dentari, dentarul, dentarii, dentarului, dentarilor

Dentară (f) /den’ta.rǝ/ Dental (f): dentară, dentare, dentara, dentarele, dentarei, dentarelor

Dicţionar (s.n.) /dikt.si.o’nar/ Diccionario: dicţionar, dicţionare, dicţionarul, dicţionarele, dicţionarului,

dicţionarelor

Dragoste (s.f.) /’dra.gos.te/ Amor: dragoste, dragoste, dragostea, dragostele, dragostei, dragostelor

Durere (s.f.) /du’re.re/ Dolor: durere, dureri, durerea, durerile, durerii, durerilor

Efect (s.n.) /e’fek.te/ Efecto: efect, efecte, efectul, efectele, efectului, efectelor

Eficient (adj. m.) /e.fi.chi’ent/ Eficiente (m): eficient, eficienţi, eficientul, eficienţii, eficientului, eficienţilor

Eficientă (f) /e.fi.chi’en.tǝ/ Eficiente (f): eficientă, eficiente, eficienta, eficientele, eficientei, eficientelor

Guvern (s.n.) /gu’vern/ Gobierno: guvern, guverne, guvernul, guvernele, guvernului, guvernelor

Imaginaţie (s.f.) /i.ma.ʤi’nat.si.e/ Imaginación: imaginaţie, imaginaţii, imaginaţia, imaginaţiile, imaginaţiei,

imaginaţiilor

Inimă (s.f.) /’i.ni.mǝ/ Corazón: inimă, inimi, inima, inimile, inimii, inimilor

Împotriva (prep.) /ɨm.po’tri.va/ En contra de

Împrejurul (prep.) /ɨm.pre’ʒur.rul/ Alrededor de

Înaintea (prep.) /ɨ.na’in.tea/ Delante de

Înapoia (prep. /ɨ.na’po.ia/ Detrás de

Îndărătul (prep.) /ɨn.dǝ’rǝ.tul/ Detrás de

Întrerupere (s.f.) /ɨn.tre’ru.pe.re/ Interrupción: întrerupere, întreruperi, întreruperea, întreruperile, întreruperii,

întreruperilor

Leac (s.n.) /leak/ Remedio, medicamento: leac, leacuri, leacul, leacurile, leacului, leacurilor

Medicament (s.n.) /me.di.ka’ment/ Medicamento: medicament, medicamente, medicamentul, medicamentele,

medicamentului, medicamentelor

Natural (adj. m.) /na.tu’ral/ Natural (m): natural, naturali, naturalul, naturalii, naturalului, naturalilor

Naturală (f) /na.tu’ra.lǝ/ Natural (f): naturală, naturale, naturala, naturalele, naturalei, naturalelor

Nor (s.m.) /nor/ Nube: nor, nori, norul, norii, norului, norilor

Nume (s.n.) /’nu.me/ Nombre: nume, nume, numele, numele, numelui, numelor

Pagină (s.f.) /’pa.ʤi.nǝ/ Página: pagină, pagini, pagina, paginile, paginii, paginilor

Pasaj (s.n.) /pa’saʒ/ Pasaje: pasaj, pasaje, pasajul, pasajele, pasajului, pasajelor

Poezie (s.f.) /po.e’ʒi.e/ Poesía: poezie, poezii, poezia, poeziile, poeziei, poeziilor


150

Propoziţie (s.f.) /pro.po’ʒit.sie/ Frase, proposición: propoziţie, propoziţii, propoziţia, propoziţiile, propoziţiei,

propoziţiilor

Reumatic (adj. m.) /re.u.’ma.tik/ Reumático: reumatic, reumatici, reumaticul, reumaticii, reumaticului,

reumaticilor

Reumatică (f) /re.u’ma.ti.kǝ/ Reumática: reumatică, reumatice, reumatica, reumaticele, reumaticei, reumaticelor

Roman (s.n.) /ro’man/ Novela: roman, romane, romanul, romanele, romanului, romanelor

Scrie (v.t. şi i,) /’skri.e/ Escribir: scriu, scrii, scrie, scriem, scrieţi, scriu. Imp.: scrie. Concj.: să scrie. Pp.: scris

Spate (s.n.) /’spa.te/ Espalda: spate, spete, spatele, spetele, spatelui, spetelor

Terapie (s.f.) /te.ra’pi.e/ Terapia: terapie, terapii, terapia, terapiile, terapiei, terapiilor

Ziarist (s.m.) /ʒi.a’rist/ Periodista (m): ziarist, ziarişti, ziaristul, ziariştii, ziaristului, ziariştilor

Ziaristă (f) /ʒi.’ris.tǝ/ Periodista (f): ziaristă, ziariste, ziarista, ziaristele, ziaristei, ziaristelor

Ejemplos:

Se află înaintea mea Se halla delante de mí

Ziariştii stau împrejurul campionului Los periodistas están alrededor del campeón

Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor La música tiene un efecto muy grande sobre los niños

Cartoful e un leac natural contra durerilor reumatice La patata es un remedio natural contra los dolores reumáticos

Vreau un medicament împotriva dureri dentare Quiero un medicamento contra el dolor dental

Înapoia casei am o livadă Detrás de la casa tengo un huerto

Un copac este îndărătul casei Un árbol está por detrás de la casa

Sunt mulţi nori deasupra Bucureştiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest

Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis

Îmi place să citesc literatură bună Me gusta leer buena literatura

A scris un articol asupra familiei Ha escrito un artículo acerca de la familia

Eu eram un copil cu imaginaţie Yo era un niño con imaginación

Ea avea inima de gheaţă, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor

Nu ştiu adresa ta No sé tu dirección

Nu-ţi ştiu adresa No sé tu dirección

Nu ştia să scrie No sabía escribir

Aţi citit această poezie? ¿Has leído esta poesía?

Ţi-aş scrie, dar nu-ţi ştiu adresa Te escribiría pero no sé tu dirección

Ţi-aş fi scris, dar nu ţi-am ştiut adresa Te habría escrito pero no sabía tu dirección

Un creion


151

Lista 25

1. El yoga es una terapia eficiente contra los dolores de espalda Yoga este o terapie eficientă împotriva durerilor de spate

2. No está bien poner el carro delante de los bueyes Nu e bine să pui carul înaintea boilor 3. Hay árboles alrededor de su casa (de él) Sunt copacii împrejurul casei lui 4. He leído un artículo en contra del gobierno Am citit un articol împotriva guvernului 5. Estoy escribiendo un libro Eu scriu o carte 6. Ella lee una frase Ea citeşte o propoziţie 7. ¿Cómo se escribe su (de usted) apellido? Cum se scrie numele dumneavoastra de familie? 8. Por favor, escríbamelo Vă rog să-mi scrieţi 9. Vive por encima de nosotros Locuieşte deasupra noastră 10. Escribiré cartas a una amiga de Rumanía O să scriu scrisori unei prietene din România 11. Escribo cartas a unos amigos de España Scriu scrisori unor prieteni din Spania 12. ¿Qué lees? Ce citeşti? 13. Leo una novela de amor muy bonita Citesc un roman de dragoste foarte frumos 14. Leo desde hace tres horas sin interrupción Citesc de trei ore fără întrerupere 15. He leído 30 páginas hasta ahora Am citit 30 de pagini până acum 16. Cuanto más leas, Cu cât citeşti mai mult, 17. más fácil te será aprender inglés cu atât iţi va fi mai uşor să înveţi engleza 18. ¿Te leo un pasaje de este libro? Să-ţi citesc un pasaj din cartea asta? 19. Él sabía leer antes de ir a la escuela El ştia să citească înainte de a merge la şcoală 20. No quiero escribirle Nu vreau să-i scriu 21. Mihaela ha leído mucho pero ha escrito poco Mihaela a citit mult, dar a scris puţin 22. ¿Quién ha leído el libro? Cine a citit cartea? 23. Quiero leer una novela Vreau să citesc un roman 24. ¡Léelos con o sin diccionario! Citiţi-le cu sau fără dicţionar! 25. Yo leo chino Eu citesc chineza 26. Nosotros no leemos Noi nu citim 27. Si te gusta leer, ¡lee! Dacă îţi place să citeşti, citeşte! 28. Léeme, por favor Citeşte-mi, te rog! 29. Cuando era estudiante me gustaba leer Când eram student, îmi plăcea să citesc 30. Escribo con lápiz Scriu cu creionul 31. He escrito cartas Am scris scrisori 32. ¿Escribes a un amigo? Scrii unui prieten? 33. No, a una amiga Nu, unei prietene 34. Quiero escribir a la familia, a casa Vreau să scriu familiei, acasă 35. Radu me escribió hace una semana Radu mi-a scris acum o săptămână 36. Te he escrito Ţi-am scris 37. ¿Por qué no me has escrito? De ce nu mi-ai scris? 38. Pedro no le escribe Petru nu-i scrie 39. Pedro no me escribe Petru nu-mi scrie 40. Escribe una carta a su amiga Scrie o scrisoare prietenei sale 41. Mihai no sabe todavía leer y escribir Mihai nu ştie încă să citească şi să scrie 42. Escribía una carta a mi amigo Scriam o scrisoare prietenului meu. 43. Leeré un buen libro Voi citi o carte bună 44. He leído la novela de Balzac “Eugénie Grandet” Am citit romanul lui Balzac „Eugénie Grandet" 45. Lee esta poesía Citeşte această poezie 46. Este autor va a escribir un nuevo libro Acest autor va scrie o nouă carte 47. Habéis leído muchos libros Aţi citit multe cărţi 48. He leído libros mejores Am citit cărţi mai bune 49. Te escribiría si supiera tu dirección Ţi-aş scrie dacă ţi-aş şti adresa 50. Te habría escrito si hubiera sabido tu dirección Ţi-aş fi scris dacă ţi-aş fi ştiut adresa


152

Tabla 25: Preposiciones de Genitivo

Preposiciones de genitivo

Simples Compuestas Locuciones

asupra deasupra de-a curmezişul în urma

contra* dimpotriva de-a latul din partea

împotriva dimprejurul de-a/în/la dreapta în numele

împrejurul dedesubtul de-a/în/la stânga în locul

înaintea primprejurul de-a lungul în privinţa

înapoia dinaintea din/în contra în scopul

îndărătul dindărătul din/în centrul în timpul

dinapoia din/în dosul în cursul

dinăuntrul din/în faţa în decursul

din/în josul din cauza

din/în jurul în dreptul

de jur-împrejurul din/în susul

jur-împrejurul în decursul

din/în mijlocul în vederea

din/în spatele pe baza...

din/în stânga

*contra ( Seguida de sustantivo articulado: contra unor dureri, contra durerilor)


153

Cobori pe scări?

¿Bajas por las escaleras?

Los verbos “bajarse de” y “decidirse”

Las preposiciones de genitivo II (Locuciones)

El perfecto simple

Scări

Existen verbos que terminan en î, y que pertenecen a la misma conjugación que los terminados en i, como a vorbi, estos

son posiblemente los dos más comunes:

Hai să coborâm bagajele Vamos a bajar el equipaje Hai să coborâm ¡Bajemos! Cobori pe scări? ¿Bajas por la escaleras?

Azi hotărăsc când revin în România Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía Ea a hotărât să-şi faca bagajele Ella ha decidido hacerse el equipaje M-am hotărât să o cumpar Me he decidido a comprarla

A pesar de pertenecer a la misma conjugación, a coborî no lleva desinencia adicional y a hotărî sí la lleva. Ambos

pueden ser reflexivos.

A hotărî significa “decidir” o “decidirse”, también se puede usar la siguiente fórmula:

A lua a hotărâre Tomar una decisión

A coborî (i) Bajar, Bajarse

(Eu) cobor bajo Imperfect pers. a I-a: coboram

(Tu) cobori bajas Imperativ pers. a II-a.: coboară!

(El) / (ea) coboară baja Conjunctiv pers. a III-a.: să coboare

(Noi) coborâm bajamos Participiu.: coborât

(Voi) coborâţi bajáis Gerunziu: coborând

(Ei) / (ele) coboară bajan

A hotărî Decidir, decidirse

(Eu) hotărăsc decido Imperfect pers. a I-a: hotăram

(Tu) hotărăşti decides Imperativ pers. a II-a.: hotărăşte!

(El) / (ea) hotărăşte decide Conjunctiv pers. a III-a.: să hotărască

(Noi) hotărâm decidimos Participiu.: hotărât

(Voi) hotărâţi decidís Gerunziu: hotărând

(Ei) / (ele) hotărăsc deciden

26


154

Algunas locuciones de genitivo comunes puestas en práctica:

La stânga, la dreapta, în centrul…

În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor

În urma

Venea în urma mea Venía detrás de mí

Din partea

Avea nevoie de o recomandare specială, din partea unui profesor

Necesitaba una recomendación especial de parte de un profesor

Foarte drăguţ din partea ta Muy amable de tu parte

Din cauza

Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes

În faţa

Mătuşa lui era din nou în faţa uşii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta

În mijlocul

Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación

În timpul

El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista

Bagaj

Estas expresiones van seguidas de un sustantivo en genitivo o de un posesivo. Algunas de ellas pueden ir seguidas

también de otras proposiciones:

E tristă din cauza că nu a putut să-şi cumpere un telefon

Está triste a causa de que no ha podido comprarse un teléfono


155

El perfecto simple, perfectul simplu, corresponde más o menos al pretérito perfecto español. Aunque no se suele usar

en la lengua hablada, salvo en alguna región de Rumanía, se usa mucho en textos históricos y en novelas y narraciones

en tiempo pasado. No es imprescindible para expresarse, pero es necesario si quiere disfrutar de la literatura escrita en

rumano.

Aquí lo vemos en algunos verbos que ya conocemos:

a fi fost

a avea avut

a face făcut

a merge mers

a primi primit

a hotărî hotărât

fui avui făcui mersei primii hotărâi fuşi avuşi făcuşi merseşi primişi hotărâşî fu avu făcu merse primi hotărî

furăm avurăm făcurăm merserăm primirăm hotărârăm furăţi avurăţi făcurăţi merserăţi primirăţi hotărârăţi fură avură făcură merseră primiră hotărâră

Para construir este tiempo, es mejor fijarse en el participio que en el infinitivo. Como es habitual, a fi tiene una raíz

irregular. Para más detalles ver la tabla del final de la lección.

Unos ejemplos:

Acesta fu singurul răspuns Ésta fue la única respuesta Unde sunt? fură primele lui cuvinte ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras Avu un vis tare straniu Tuvo un sueño muy extraño Avură noroc Tuvieron suerte Pepe îi făcu semn lui Juan Pepe le hizo señas a Juan Se făcu roşu Se puso rojo Ele făcură acest lucru Ellas hicieron este trabajo Merse în urma femeii Fue detrás de la mujer Merseră cam o jumătate de oră Caminaron como una media hora Tudor primi un pachet de la bunica lui Tudor recibió un paquete de su abuela Hotărî să-i spună adevărul Decidió contar la verdad

Vocabulario nuevo:

Apartament (s.n.) /a.par.ta’ment/ Piso, apartamento: apartament, apartamente, apartamentul, apartamentele,

apartamentului, apartamentelor

Calm (adj. m.) /kalm/ Calmado, tranquilo: calm, calmi, calmul, calmii, calmului, calmilor

Calmă (f) /’kal.mǝ/ Calmada, tranquila: calmă, calme, calma, calmele, calmei, calmelor

Cam (adv) /kam/ Aproximadamente, cerca de

Clădire (s.f.) /klǝ’di.re/ Edificio, construcción: clădire, clădiri, clădirea, clădirile, clădirii, clădirilor

Coborî (a coborî) (v) /ko.bo’rɨ/ Bajar, bajarse de: cobor, cobori, coboară, coborâm, coborâţi, coboară Imp.:

coboară Conj.: să coboare Pp.: coborât

Cutie (s.f.) /ku’ti.e/ Caja: cutie, cutii, cutia, cutiile, cutiei, cutiilor

Din cauza A causa de

Din partea De parte de

Drăguţ (adj. m.) /drǝ’guts/ Agradable, encantador: drăguţ, drăguţi, drăguţul, drăguţii, drăguţului, drăguţilor

Drăguţă (f) /drǝ’gut.sǝ/ Agradable, encantadora: drăguţă, drăguţe, drăguţa, drăguţele, drăguţei, drăguţelor

Gripă (s.f.) /’gri.pǝ/ Gripe: gripă, gripe, gripa, gripele, gripei, gripelor

Hamburger (s.m.) /’jam.bur.ʤer/ Hamburguesa: hamburger, hamburgeri, hamburgerul, hamburgerii,

hamburgerului, hamburgerilor


156

Hotărî (a hotărî) (v.t.) /jo.tǝ’rɨ/ Decidir, decidirse: hotărăsc, hotărăşti, hotărăşte, hotărâm, hotărâţi, hotărăsc

Imp.: hotărăşte Conj.: să hotărască Pp.: hotărât

Hotărâre (s.f.) /jo.tǝ’rɨ.re/ Decisión, resolución: hotărâre, hotărâri, hotărârea, hotărârile, hotărârii, hotărârilor

În centrul En el centro de

În faţa Delante de

În mijlocul En medio de

În timpul Durante

În urma Detrás de

Interviu (s.n.) /in.ter’vi.u/ Entrevista: interviu, interviuri, interviul, interviurile, interviului, interviurilor

Lift (s.n.) /lift/ Ascensor: lift, lifturi, liftul, lifturile, liftului, lifturilor

Muzeu (s.n.) /mu’ʒe.u/ Museo: muzeu, muzee, muzeul, muzeele, muzeului, muzeelor

Nervos (adj. m.) /ner’vos/ Nervioso: nervos, nervoşi, nervosul, nervoşii, nervosului, nervoşilor

Nervoasă (f) /ner’voa.sǝ/ Nerviosa: nervoasă, nervoase, nervoasa, nervoasele, nervoasei, nervoaselor

Orizont (s.n.) /o.ri’ʒont/ Horizonte: orizont, orizonturi, orizontul, orizonturile, orizontului, orizonturilor

Pachet (s.n.) /pa’ket/ Paquete: pachet, paquete, pachetul, pachetele, pachetului, pachetelor

Pijama (s.f.) /pi.ʒa’ma/ Pijama: pijama, pijamale, pijamaua, pijamalele, pijamalei, pijamalelor

Primul (num.) /’pri.mul/ Primero: ---, .---, primul, primii, primului, primilor

Prima (num.) /’pri.ma/ Primera: ---, ---, prima, primele, primei, primelor

Probabil (adv.) /pro’ba.bil/ Probablemente

Răspuns (s.n.) /rǝs.puns/ Respuesta: răspuns, răspunsuri, răspunsul, răspunsurile, răspunsului, răspunsurilor

Recomandare (s.f.) /re.ko.man’da.re/ Recomendación: recomandare, recomandări, recomandarea,

recomandările, recomandării, recomandărilor

Scară (s.f.) /’ska.rǝ/ Escalera: scară, scări, scăra, scările, scării, scărilor

Semn (s.n.) /semn/ Seña, señal, signo: semn, semne, semnul, semnele, semnului, semnelor

Special (adj. m.) /spe.chi’al/ Especial (m): special, speciali, specialul, specialii, specialului, specialilor

Specială (f) /spe.chi’a.lǝ/ Especial (f): specială, speciale, speciala, specialele, specialei, specialelor

Straniu (adj. m.) /’stra.niu/ Extraño: straniu, stranii, straniul, straniii, straniului, straniilor

Stranie (f) /’stra.ni.e/ Extraña: stranie, stranii, strania, straniile, straniei, straniilor

Tare (adv.) /’ta.re/ Muy

Uşă (s.f.) /’u.shǝ/ Puerta: uşă, uşi, uşa, uşile, uşii, uşilor

Expresiones:

A lua a hotărâre Tomar una decisión

O cutie


157

Ejemplos:

Hai să coborâm bagajele Vamos a bajar el equipaje

Hai să coborâm ¡Bajemos!

Cobori pe scări? ¿Bajas por la escaleras?

Azi hotărăsc când revin în România Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía

Ea a hotărât să-şi faca bagajele Ella ha decidido hacerse el equipaje

M-am hotărât să o cumpar Me he decidido a comprarla

În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor

Venea în urma mea Venía detrás de mí

Avea nevoie de o recomandare specială, Necesitaba una recomendación especial

din partea unui profesor de parte de un profesor

Foarte drăguţ din partea ta Muy amable de tu parte

Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes

Mătuşa lui era din nou în faţa uşii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta

Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación

El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista

E tristă din cauza că nu a putut Está triste a causa de que no ha podido

să-şi cumpere un telefon comprarse un teléfono

Acesta fu singurul răspuns Ésta fue la única respuesta

Unde sunt? fură primele lui cuvinte ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras

Avu un vis tare straniu Tuvo un sueño muy extraño

Avură noroc Tuvieron suerte

Pepe îi făcu semn lui Juan Pepe le hizo señas a Juan

Se făcu roşu Se puso rojo

Ele făcură acest lucru Ellas hicieron este trabajo

Merse în urma femeii Fue detrás de la mujer

Merseră cam o jumătate de oră Caminaron como una media hora

Tudor primi un pachet de la bunica lui Tudor recibió un paquete de su abuela

Hotărî să-i spună adevărul Decidió contar la verdad

Muzeu


158

Lista 26

1. ¡Baja! Coboară! 2. ¿En qué parada tengo que bajar? La ce staţie trebuie să cobor? 3. Si vamos en coche podemos bajar donde nos guste Dacă mergem cu maşina putem coborî unde ne place 4. Si no puede bajar, ¡no baje! Dacă nu puteţi să coborâţi, nu coborâţi! 5. Bajaremos a pie O să coborâm pe jos 6. Si puedes bajar, ¡baja! Dacă poţi să cobori, coboară! 7. ¿Dónde te bajas? Unde cobori? 8. Me bajo en la universidad Cobor la universitate 9. ¿También ellos se bajan en la universidad? Şi ei coboară la universitate? 10. No, ellos no se bajan en la universidad Nu, ei nu coboară la universitate 11. Bajo por las escaleras Cobor pe scări 12. María baja por las escaleras Maria coboară pe scări 13. Vosotros bajáis en el ascensor Voi coborâţi cu liftul 14. El chico baja del árbol Băiatul coboară din copac 15. El sol se pone (baja) tras el horizonte Soarele coboară după orizont 16. ¿Quién se baja del autobús? Cine coboară din autobuz? 17. ¿Bajamos aquí? Coborâm aici? 18. ¿Quién decide? Cine hotărăşte? 19. Ha decidido bajar aquí A hotărât să coboare aici 20. También puedo decidirlo sola Pot hotărî şi singură 21. ¿Quién ha decidido? Cine a hotărât? 22. Si puede decidir, decida, ¡por favor! Dacă puteţi să hotărâţi, hotărâţi, vă rog! 23. No he decidido nada todavía N-am hotărât nimic încă 24. ¿Qué habéis decidido? Ce aţi hotărât? 25. Hemos decidido ir en verano a la montaña Am hotărât să mergem vara la munte 26. ¿Ha decidido qué libro quiere llevarse? Aţi hotărât ce carte vreţi să luaţi? 27. El jefe ya ha tomado una decisión Şeful a luat deja o hotărâre 28. Estoy en el hotel Continental del centro de la ciudad Stau la hotelul Continental din centrul oraşului 29. Quiero comprar un piso en el centro de la ciudad Vreau să cumpăr un apartament în centrul oraşului 30. Este edificio se halla delante del museo Această clădire se află în faţa muzeului 31. ¡Quiero estar delante de un televisor! Vreau să stau în faţa unui televizor! 32. El aire se halla a nuestro alrededor Aerul se află în jurul nostru 33. Probablemente has trabajado bien durante el año Probabil ai lucrat bine în timpul anului 34. No vienen a la escuela a causa de la gripe Nu vin la şcoală din cauza gripei 35. Hizo una pausa Făcu o pauză 36. Fue con decisión hacia ella Merse cu hotărâre spre ea 37. Caminaron hasta el metro Merseră până la metrou 38. No recibió ni una respuesta Nu primi nici un răspuns 39. María habló de nuevo Maria vorbi din nou 40. El gato dio señales de vida Pisica dădu semne de viaţă 41. No le creyó Nu-l crezu 42. Alina se convirtió en su mejor amiga (de ellos) Alina deveni prietena lor cea mai bună 43. El perro buscó en la caja Câinele căută în cutie 44. ¡Adiós! Dijeron Ion y Traian La revedere, spuseră Ion şi Traian 45. Compraron unas hamburguesas Cumpărară nişte hamburgeri 46. Le envió a hacer un té Îl trimise să facă un ceai 47. La envió lejos O trimise departe 48. Les envió a casa (a ellos) Îi trimise acasă pe ei 49. Puso el equipaje de David en un carrito Puse bagajul lui David pe un cărucior 50. Se pusieron los pijamas Îşi puseră pijamalele


159

Perfectul Simplu

Verbos que

terminan en -a

Verbos que terminan en –ea.

Verbos en -e y su participio

termina en -ut

Verbos que terminan e y su

participio no terminan en -

ut

Verbos que

terminan en -i

Verbos que

terminan en -î

-ai -ui -sei -ii -îi

-aşi -uşi -seşi -işi -îşi

-ă -u -se -i -î

-arăm -urăm -serăm -irăm -îrăm

-arăţi -urăţi -serăţi -irăţi -îrăţi

-ară -ură -seră -iră -îră


160

Vă pot ajuta?

¿Le puedo ayudar?

Las preposiciones de dativo

El pluscuamperfecto

Los verbos a ajuta, a duce, a aduce y a se duce

Los comparativos

desert

Estas son las preposiciones de dativo, básicamente todas significan lo mismo:

datorită gracias a, debido a, a causa de, por culpa de

graţie gracias a… mulţumită gracias a…

Acompañan a sustantivos en dativo, o a los pronombres de dativo que ya conocemos:

Mie Ţie Lui Ei Sie Nouă Vouă Lor

Ejemplo:

Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni una amiga

Pueden ser sustituidas por otras expresiones como din cauza

El equivalente rumano al pluscuamperfecto español sería el mai mult ca perfect que suele sustituirse en la práctica por

el perfect compus. Se reconoce por la desinencia –se- que lleva intercalada. Se construye quitando la última consonante

del participio y añadiendo:

mai mult

ca perfect

Participio acabado

en vocal+t

Otros Participios

eu -sem -se-sem

tu -seşi -se-seşi

el/ea -se -se-se

noi -serăm -se-serăm

voi -serăţi -se-serăţi

ei/ele -seră -se-seră

27


161

Veamos en la práctica el mai mult ca perfect con dos verbos, a lucra y a merge, cuyos participios son respecivamente

lucrat y mers

mersesem (yo) había ido lucrasem (yo) había trabajado merseseşi habías ido lucraseşi habías trabajado mersese (él/ella) había ido lucrase (él/ella) había trabajado merseserăm habíamos ido lucraserăm habíamos trabajado merseserăţi habíais ido lucraserăţi habíais trabajado merseseră habían ido lucraseră habían trabajado

Ejemplos:

Eu vorbisem Yo había hablado Tu mâncaseşi Tú habías comido Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho

El verbo a ajuta

Îţi voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda para ayudarte en tu estudio Ajută-mă! ¡Ayúdame!

Ca să indica el propósito de una acción y suele ir seguido de un verbo en conjunctiv.

Ajutor significa “ayuda”, si es con interjección equivaldría a nuestro ¡socorro!. Esta misma palabra se usa en la

expresión “echar una mano”:

A da o mână de ajutor Echar una mano

Ahora el verbo reflexivo en acusativo a se duce:

Mă duc la hotel Me voy al hotel Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos? Mă duc la şcoală ca să învăţ Voy a la escuela para aprender

El verbo a se duce se utiliza para “irse a la cama” aunque no se utiliza la palabra pat, “cama”, sino culcare, que es el

sustantivo correspondiente al verbo a se culca, acostarse.

A se duce la culcare Irse a acostar irse a dormir

A ajuta Ayudar

(Eu) ajut ayudo Imperfect pers. a I-a: ajutam

(Tu) ajuţi ayudas Imperativ pers. a II-a.: ajută!

(El) / (ea) ajută ayuda Conjunctiv pers. a III-a.: să ajute

(Noi) ajutăm ayudamos Participiu.: ajutat

(Voi) ajutaţi ayudáis Gerunziu: ajutând

(Ei) / (ele) ajută ayudan

A se duce Irse

(Eu) mă duc me voy Imperfect pers. a I-a: mă duceam

(Tu) te duci te vas Imperativ pers. a II-a.: du-te!

(El) / (ea) se duce se va Conjunctiv pers. a III-a.: să se ducă

(Noi) ne ducem nos vamos Participiu.: dus

(Voi) vă duceţi os vais Gerunziu: ducând

(Ei) / (ele) se duc se van


162

A duce, significa “llevar, conducir”, a aduce también se conjuga igual y significa “traer”

Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo? Au fost de acord că trebuie să lucrăm mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârşit

Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar más si queremos llevar el proyecto a buen término

Ei vor să le ducă pe ele cu maşina Ellos quieren llevarlas a ellas en coche Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco

También tenemos la expresión a aduce aminte, que es “traer a la mente” o sea “recordar”:

Asta îmi aduce aminte că am şi eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para ti

Tenemos tres grados de comparación: de superioridad, de inferioridad y de igualdad:

Comparativos

de superioridad mai … decât más…que

de inferioridad mai puţin … decât menos…que

de igualdad

tot atât de ... ca (şi)

tot aşa de … ca (şi)

la fel de … ca (şi)

deopotrivă de … ca (şi)

tan…como

tan…como

igual…que

igual…que

Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro Vorbeşti mai bine româneşte decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana

Un leu

Vocabulario nuevo:

Aduce (v t) /a’du.che/ Traer: aduc, aduci, aduce, aducem, aduceţi, aduc Imp.: adu Conj.: să aducă Pp.: adus

A aduce aminte Recordar

Ajuta (v t) /a.yu’ta/ Ayudar: ajut, ajuţi, ajută, ajutăm, ajutaţi, ajută Imp.: ajută, Conj.: să ajute, Pp.: Ajutat

Animal (s.n.) /a.ni’mal/ Animal: animal, animale, animalul, animalele, animalului, animalelor

Băutură (s.f.) /bǝu’tu.rǝ/ Bebida: băutură, băuturi, băutura, băuturile, băuturii, băuturilor

Bezea (s.f.) /be.ʒea/ Merengue: bezea, bezele, bezeaua, bezelele, bezelei, bezelelor

Bursă (s.f.) /’bur.sǝ/ Beca: bursă, burse, bursa, bursele, bursei, burselor

Ca să Para, por

Castel (s.n.) /kas’tel/ Castillo: castel, castele, castelul, castelele, castelului, castelelor

Celebru (adj. m.) /che’le.bru/ Célebre (m): celebru, celebri, celebrul, celebrii, celebrului, celebrilor

Celebră (f) /che’le.brǝ/ Célebre (f): celebră, celebre, celebra, celebrele, celebrei, celebrelor

Chelner (s.m.) /’kel.ner/ Camarero: chelner, chelneri, chelnerul, chelnerii, chelnerului, chelnerilor


163

Crez (s.n.) /kreʒ/ Creencia, credo: crez, crezuri, crezul, crezurile, crezului, crezurilor

Curat (adj. m.) /ku’rat/ Limpio: curat, curaţi, curatul, curaţii, curatului, curaţilor

Curată (f) /ku’ra.tǝ/ Limpia: curată, curate, curata, curatele, curatei, curatelor

Datorită (prep.) /da.to’ri.tǝ/ Gracias a, por culpa de

Desert (s.n.) /de’sert/ Postre: desert, deserturi, desertul, deserturile, desertului, deserturilor

Drum (s.n.) /drum/ Camino, carretera, calzada: drum, drumuri, drumul, drumurile, drumului, drumurilor

Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceţi, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus

Duce (a se) Irse

Etaj (s.n.) /e’tash/ Piso, planta: etaj, etaje, etajul, etajele, etajului, etajelor

Graţie (prep.) /’grat.sie/ Gracias a

Hartă (s.f.) /’jar.tǝ/ Mapa: hartă, hărţi, harta, hărţile, hărţii, hărţilor

Kilometru (s.m.) /ki.lo’me.tru/ Kilómetro: kilometru, kilometri, kilometrul, kilometrii, kilometrului, kilometrilor

Leu (s.m.) /leu/ León, (moneda de curso legal en Rumanía): leu, lei, leul, leii, leului, leilor

Mâncare (s.f.) /mɨn’ka.re/ Comida: mâncare, mâncări, mâncarea, mâncările, mâncării, mâncărilor

Meniu (s.n.) /me’niu/ Menú: meniu, meniuri, meniul, meniurile, meniului, meniurilor

Milă (s.f.) /’mi.lǝ/ Milla: milă, mile, mila, milele, milei, milelor

Moarte (s.f.) /’moar.te/ Muerte: moarte, morţi, moartea, morţile, morţii, morţilor

Modern (adj. m.) /mo’dern/ Moderno: modern, moderni, modernul, modernii, modernului, modernilor

Modernă (f) /mo’der.nǝ/ Moderna: modernă, moderne, moderna, modernele, modernei, modernelor

Mort (adj. m) /mort/ Muerto: mort, morţi, mortul, morţii, mortului, morţilor

Moartă (f) /’moar.tǝ/ Muerta: moartă, moarte, moarta, moartele, moartei, moartelor

Mulţumită (prep.) /mult.su’mi.tǝ/ Gracias a

Niciodată (adv.) /nich ͥ.o’da.tǝ/ Nunca

Ospătar (s.m.) /os.pǝ’tar/ Camarero: ospătar, ospătari, ospătarul, ospătarii, ospătarului, ospătarilor

Periculos (adj. m.) /pe.ri.ku’los/ Peligroso: periculos, periculoşi, periculosul, periculoşii, periculosului, periculoşilor

Periculoasă (f) /pe.ri.ku’loa.sǝ/ Peligrosa: periculoasă, periculoase, periculoasa, periculoasele, periculoasei,

periculoaselor

Poet (s.m.) /poet/ Poeta (m): poet, poeţi, poetul, poeţii, poetului, poeţilor

Poetă (f) /’poe.tǝ/ Poeta (f), poetisa: poetă, poete, poeta, poetele, poetei, poetelor

Proiect (s.n.) /pro’iect/ Proyecto: proiect, proiecte, proiectul, proiectele, proiectului, proiectelor

Prost (adv.) /prost/ Mal

Răcoritor (adj. m.) /rǝ.ko.ri’tor/ Refrescante (m): răcoritor, răcoritori, răcoritorul, răcoritorii, răcoritorului,

răcoritorilor

Răcoritoare (f) /rǝ.ko.ri’toa.re/ Refrescante (f): răcoritoare, răcoritoare, răcoritoarea, răcoritoarele, răcoritoarei,

răcoritoarelor

Religios (adj. m.) /re.li’ʤios/ Religioso: religios, religioşi, religiosul, religioşii, religiosului, religioşilor

Religioasă (f) /re.li.gi’oa.sǝ/ Religiosa: religioasă, religioase, religioasa, religioasele, religioasei, religioaselor

Sfârşit (s.n.) /sfɨr’shit/ Fin, final: sfârşit, sfârşituri, sfârşitul, sfârşiturile, sfârşitului, sfârşiturilor

Studiu (s.n.) /’stu.diu/ Estudio: studiu, studii, studiul, studiile, studiului, studiilor

Târg (s.n.) /tɨrg/ Feria, mercado: târg, târguri, târgul, târgurile, târgului, târgurilor

Toaletă (s.f.) /toa’le.tǝ/ Servicios, aseos: toaletă, toalete, toaleta, toaletele, toaletei, toaletelor

Trecut (adj. m.) /tre’kut/ Pasado: trecut, trecuţi, trecutul, trecuţii, trecutului, trecuţilor

Trecută (f.) /tre’ku.tǝ/ Pasada: trecută, trecute, trecuta, trecutele, trecutei, trecutelor

Vulpe (s.f.) /’vul.pe/ Zorro: vulpe, vulpi, vulpea, vulpile, vulpii, vulpilor


164

Expresiones:

A da o mână de ajutor Echar una mano

A se duce la culcare Irse a la cama

Ejemplos:

Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido

ni una amiga

Eu vorbisem Yo había hablado

Tu mâncaseşi Tú habías comido

Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho

Îţi voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda por ayudarte en tu estudio

Ajută-mă! ¡Ayúdame!

Mă duc la hotel Me voy al hotel

Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos?

Mă duc la şcoală ca să învăţ Voy a la escuela para aprender

Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo?

Au fost de acord că trebuie să lucrăm Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar

mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârşit más si queremos llevar el proyecto a buen término

Ei vor să le ducă pe ele cu maşina Ellos quieren llevarlas a ellas en coche

Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco

Asta îmi aduce aminte că am şi eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para

ti

Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro

Vorbeşti mai bine româneşte decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana

El se duce să trimită cărţi unor studenţi Él se va a enviar libros a unos estudiantes

Mă duc să cumpăr un ziar Me voy a comprar un periódico

Nu ştim dacă ne ducem la mare No sabemos si nos vamos al mar

O vulpe


165

Lista 27

1. Fue a la universidad gracias a una beca A mers la universitate datorită unei burse 2. Maria le había dado muchos libros a su hermano Maria ii daduse multe cărţi fratelui sau 3. ¿Habías comido ya el postre? Mâncaseşi deja desertul? 4. Tenemos que ayudar a nuestros amigos Trebuie să-i ajutăm pe prietenii noştri 5. ¡Ayúdeme! Ajutaţi-mă! 6. ¡No me ayudes! Nu mă ajuta! 7. ¡No me ayudéis! Nu mă ajutaţi! 8. ¿Podrías ayudarme? Ai putea să mă ajuţi? 9. ¿Puedes ayudarme? Poţi să mă ajuţi? 10. María le está ayudando Maria îl ajută 11. Me gustaría que me ayudes cuando lo necesito Mi-ar plăcea să mă ajuţi atunci când am nevoie 12. Me has ayudado mucho M-ai ajutat mult 13. ¿Quieres que te ayude? Vrei să te ajut? 14. Te puedo ayudar yo, si quieres Te pot ajuta eu, dacă vrei 15. ¿Quieres que te ayudemos? Vrei să te ajutăm? 16. Clipea me ayuda en el jardín Clipea mă ajuta în grădină 17. ¡Ven también tú a echarnos una mano! Vino şi tu să ne dai o mână de ajutor! 18. Esto me habría ayudado de verdad Asta m-ar fi ajutat într-adevăr 19. Este trabajo te podría ayudar a hacerte más célebre Acest lucru te-ar putea ajuta să devii şi mai celebru! 20. Ayúdame a hacer el merengue Ajută-mă să fac bezele 21. ¿Me ayudas a poner la mesa? Mă ajuţi să pun masa? 22. Me voy al mercado Mă duc la târg 23. ¿Puedo ir al servicio, por favor? Pot să mă duc la toaletă, vă rog? 24. Él quiere irse a un museo El vrea să se ducă la un muzeu 25. Queremos irnos al restaurante Vrem să ne ducem la restaurant 26. ¿Os vais allí en coche? Vă duceţi acolo cu maşina? 27. ¿Dónde te vas? Unde te duci? 28. Me voy a la cama Mă duc la culcare 29. Era verdad que Javier no se iba a casa Era adevărat că Javier nu se ducea acasă 30. El señor y la señora Nanu se iban a Rumanía Domnul şi doamna Nanu se duceau în România

31. Nos vamos por el pasillo del tercer piso Ne ducem pe coridorul de la etajul trei 32. Mejor os vais fuera Mai bine vă duceţi afară 33. Vete al salón a ayudar a mamá Du-te în salon să o ajuţi pe mama 34. Mañana me iré a una exposición Mâine o să mă duc la o expoziţie 35. El año 2010 será mejor que el 2009 Anul 2010 va fi mai bun decât 2009 36. Era un poeta tan grande como Mihai Eminescu Era un poet tot atât de mare ca Mihai Eminescu 37. Maria es igual de alta que tú Maria e la fel de înaltă ca tine 38. Un Ferrari cuesta más que un Dacia Un Ferrari costă mai mult decât o Dacia 39. Este país es mucho más pequeño que Bulgaria Această ţară este mult mai mică decât Bulgaria 40. pero es más moderno dar este mai modernă 41. Una milla es más larga que un kilómetro O milă este mai lunga decât un kilometru 42. América es más grande que Europa America este mai mare decât Europa. 43. Tengo un mapa en casa que es mejor que este Am o hartă acasă care este mai buna decât aceasta. 44. La ciudad está más limpia este año que el año pasado Oraşul este mai curat anul acesta decât anul trecut 45. El coche va peor hoy que ayer Maşina merge mai prost azi decât ieri 46. Tienes que traer un perro Trebuie să aduci un câine 47. El gato trae a casa ratones muertos Pisica aduce în casă şoareci morţi 48. Yo no me acuerdo de su muerte Eu nu-mi aduc aminte de moartea lui 49. ¿Le traigo (a usted) también el menú? Vă aduc şi meniul? 50. El camarero trae la comida y la bebida Ospătarul aduce mâncarea şi băutura


166

Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

Los adverbios

Ba da, Ba nu

Los verbos a juca y a spăla

Pastă de dinţi

Los adverbios son palabras que van junto a los verbos para calificar una acción.

La mayoría de los adverbios rumanos tiene la misma forma que el adjetivo en masculino singular del que proceden:

Scrie corect Escribe correctamente

Sólo los que proceden de adjetivos que terminan en –esc, forman el adverbio en –eşte: românescromâneşte

Los que proceden de verbos o sustantivos se forman con –iş o îş. Faţăfăţiş, pieptpieptiş

Muy pocos acaban en –mente: realrealmente, socialsocialmente

Algunos sustantivos que indican períodos de tiempo pueden funcionar como adverbios y suelen ir articulados:

Merg vara la mare Voy en verano al mar

Los adverbios negativos suelen añadir una segunda negación antes del verbo:

Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe

Los adverbios pueden ser de:

Lugar: Aici-acolo, aproape-departe, jos-sus, afară-înăuntru, nicăieri-pretutindeni, înainte-înapoi, deasupra-dedesubt,

dincoace-dincolo, oriunde, unde, alături, acasă, etc.

Vrei să stai aici? ¿Quieres quedarte aquí? Poşta centrală e foarte aproape La oficina central de correos está muy cerca

Tiempo: acum-atunci, ieri-azi-mâine, poimâine-alaltăieri, devreme-târziu, niciodată-(în)totdeauna, mereu, adesea,

deseori-rareori, des-rar, adineauri, deseară, curând, apoi, când, încă, iarăşi, imediat, iar, etc.

Cine ştie unde este acum Quién sabe dónde estará ahora Atunci am învăţat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana

Modo: aşa, bine, anevoie, degeaba, cam, abia, aievea, astfel, doar, gata, mai, tocmai, întocmai, numai, zadarnic,

asemeni, rar, mult-puţin, foarte, prea, destul, împreună, etc.

După-masă va fi gata Estará listo después de comer

28


167

Afirmación: da, ba da, ba bine că nu, evident, bineînţeles, fireşte, sigur, desigur, întocmai, neapărat, etc.

Ba da equivale a un “sí” enfático, cuando queremos hacer hincapié en una respuesta afirmativa o cuando respondemos

afirmativamente ante una aseveración o pregunta negativa:

Nu locuieşti în oraş? ¿No vives en la ciudad? Ba da! ¡Sí!

Negación: nu, ba nu, nici, dimpotrivă, nicidecum, etc.

Lo contrario de ba da es ba nu

Ai mulţi bani Tienes mucho dinero Ba nu! ¡Que no!

El verbo jugar:

El verbo a juca, es reflexivo cuando se trata de jugar con un juguete:

Vrei să te joci cu mingea? ¿Quieres jugar con la pelota?

Cuando se trata de practicar un deporte, jugar a un juego, o interpretar un papel, no es reflexivo:

Pepe joacă şah Pepe juega al ajedrez Joacă un mare actor Actúa un gran actor Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

Un refrán:

Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa

O pisică şi un şoarece

A juca Jugar, actuar

(Eu) joc juego Imperfect pers. a I-a: jucam

(Tu) joci juegas Imperativ pers. a II-a.: joacă

(El) / (ea) joacă juega Conjunctiv pers. a III-a.: să joace

(Noi) jucăm jugamos Participiu.: jucat

(Voi) jucaţi jugáis Gerunziu: jucând

(Ei) / (ele) joacă juegan


168

El verbo lavar:

El verbo a spăla admite muchas posibilidades. Se usa en reflexivo con pronombre acusativo cuando nos lavamos a

nosotros mismos:

Mă spăl cu apă Me lavo con agua Mă spăl pe dinţi Me lavo los dientes

Se usan pronombres dativos cuando lavamos algo que pertenece a alguien (dativo posesivo) para indicar esa posesión:

Îmi spăl cămaşa Me lavo la camisa Îţi spăl cămaşa Te lavo la camisa Îmi speli cămaşa? ¿Me lavas la camisa?

Y se usa como un verbo transitivo cuando lavamos un objeto sin indicar la posesión:

Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de lavar los platos

Incluso admite tanto pronombres de dativo como de acusativo indistintamente, las dos frases siguientes son válidas:

Își spăla mâinile Se lava las manos Se spăla pe mâini Se lava las manos

Vocabulario nuevo:

Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceţi, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus

Arhitect (s.m) /ar.ji’tect/ Arquitecto: arhitect, arhitecţi, arhitectul, arhitecţii, arhitectului, arhitecţilor

Ba da (adv) /ba da/ Sí

Ba nu (adv) /ba nu/ No

Biliard (s.n.) /bi.li’ard/ Billar: biliard, biliarde, biliardul, biliardele, biliardului, biliardelor

Cămaşă (s.f.) /kǝ’ma.shǝ/ Camisa: cămaşă, cămăşi, cămaşa, cămăşile, cămăşii, cămăşilor

Central (adj. m.) /chen’tral/ Central (m): central, centrali, centralul, centralii, centralului, centralilor Centrală (f) /chen’tra.lǝ/ Central (f): centrală, centrale, centrala, centralele, centralei, centralelor

Des (adv) /des/ A menudo, con frecuencia

Dinte (s.m.) /’din.te/ Diente: dinte, dinţi, dintele, dinţii, dintelui, dinţilor

Domino (s.n.) /do.mi’no/ Dominó: domino, dominouri, dominoul, dominourile, dominoului, dominourilor

Faţă (s.f.) /’fa.tsǝ/ Cara, rostro: faţă, feţe, faţa, feţele, feţei, feţelor

Gata (adv) /’ga.ta/ Preparado (a), Listo (a)

Juca (v.t.) /ʒu’ka/ Jugar, actuar: joc, joci, joacă, jucăm, jucaţi, joacă Imp.: joacă Conj.: să joace, Pp.: jucat

Lenjerie (s.f.) /len.ʒe’ri.e/ Lencería, ropa interior: lenjerie, lenjerii, lenjeria, lenjeriile, lenjeriei, lenjeriilor

Minge (s.f.) /’min.ʤe/ Pelota: minge, mingi, mingea, mingile, mingii, mingilor

Nisip (s.n.) /ni’sip/ Arena: nisip, nisipuri, nisipul, nisipurile, nisipului, nisipurilor

A spăla Lavar

(Eu) spăl lavo Imperfect pers. a I-a: spălam

(Tu) speli lavas Imperativ pers. a II-a.: spală

(El) / (ea) spală lava Conjunctiv pers. a III-a.: să spele

(Noi) spălăm lavamos Participiu.: spălat

(Voi) spălaţi laváis Gerunziu: spălând

(Ei) / (ele) spală lavan


169

Obiect (s.n.) /o’biect/ Objeto: obiect, obiecte, obiectul, obiectele, obiectului, obiectelor

Pastă (s.f.) /’pas.tǝ/ Pasta: pastă, paste, pasta, pastele, pastei, pastelor

Popic (s.n.) /po’pik/ Bolo: popic, popice, popicul, popicele, popicului, popicelor

Poştă (s.f.) /’posh.tǝ/ Correos: poştă, poşte, poşta, poştele, poştei, poştelor

Praf (s.n.) /praf/ Polvo: praf, prafuri, praful, prafurile, prafului, prafurilor

Rachetă (s.f.) /ra’ke.tǝ/ Raqueta: rachetă, rachete, racheta, rachetele, rachetei, rachetelor

Robot (s.m.) /ro’bot/ Robot: robot, roboţi, robotul, roboţii, robotului, roboţilor

Roman (s.m.) /ro’man/ Romano: roman., romani, romanul, romanii, romanului, romanilor Romană (s.f.) /ro’ma.nǝ/ Romana: romană, romane, romana, romanele, romanei, romanelor

Sigur (adv) /’si.gur/ Seguramente, con seguridad

Spăla (v.t.) /spǝ’la/ Lavar: spăl, speli, spală, spălam, spălaţi, spală Imp.: spală, Conj.: să spele, Pp.: spălat

Şah (s.n.) /shaj/ Ajedrez: şah, şahuri, şahul, şahurile, şahului, şahurilor

Tenis (s.n.) /’te.nis/ Tenis: tenis, tenişi, tenisul, tenişii, tenisului, tenişilor

Univers (s.n.) /u.ni’vers/ Universo: univers, universuri, universul, universurile, universului, universurilor

Zar (s.n.) /ʒar/ Dado: zar, zaruri, zarul, zarurile, zarului, zarurilor

Ejemplos:

Scrie corect Escribe correctamente

Merg vara la mare Voy en verano al mar

Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe

Vrei să stai aici? ¿Quieres estar aquí?

Poşta centrală e foarte aproape La oficina central de correos está muy cerca

Cine ştie unde este acum! ¡Quién sabe dónde está ahora!

Atunci am învăţat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana

După-masă va fi gata Después de comer estará lista

Nu locuieşti în oraş? ¿No vives en la ciudad?

Ba da Sí

Ai mulţi bani Tienes mucho dinero

Ba nu! ¡Que no!

Vrei să te joci cu mingea? ¿Quieres jugar con la pelota?

Pepe joacă şah Pepe juega al ajedrez

Joacă un mare actor Actúa un gran actor

Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa

Mă spăl cu apă Me lavo con agua

Mă spăl pe dinţi Me lavo los dientes

Îmi spăl cămaşa Me lavo la camisa

Îţi spăl cămaşa Te lavo la camisa

Îmi speli cămaşa? ¿Me lavas la camisa?

Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto

Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de fregar (lavar) los platos

Își spăla mâinile Se lava las manos

Se spăla pe mâini Se lava las manos

Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul

(Dios no juega a los dados con el universo) Albert Einstein


170

Lista 28 1. No te vayas allí Nu te duce acolo 2. ¿Está lejos? Este departe? 3. Seguramente es Ana Sigur este Ana 4. Estoy listo inmediatamente Imediat sunt gata 5. Estamos juntos Suntem împreună 6. ¿No te gustan las patatas? Nu-ţi plac cartofii? 7. Sí, me gustan Ba da, îmi plac 8. ¿Ella no es arquitecto? Ea nu este arhitect? 9. Sí, ella es arquitecto Ba da, ea este arhitect 10. El niño juega con arena Copilul se joacă cu nisip 11. Les gusta jugar a las cartas Le place să joace cărţi 12. Pepe juega al billar Pepe joacă biliard 13. Jugamos al dominó Jucăm domino 14. ¿Sabes jugar al tenis? Știi să joci tenis? 15. Sabes que he jugado al tenis durante el invierno Tu ştii că am jucat tenis în timpul iernii 16. Antes jugaba a los bolos muy a menudo Înainte jucam popice foarte des 17. Este año todavía no he jugado Anul acesta nu am mai jucat 18. Ahora, juguemos a los bolos Acum să jucăm popice 19. Juego al tenis con una raqueta Joc tenis cu o rachetă 20. ¿Juegas con mi robot? Te joci cu robotul meu? 21. Mi padre sabe jugar al tenis Tătal meu ştie să joace tenis 22. Vamos a jugar! Hai să ne jucăm 23. Me voy al baño a lavarme Mă duc în baie să mă spăl 24. ¡Lávese! Spălaţi-vă! 25. No se lave ahora Nu vă spălaţi acum 26. La lencería se lava con dificultad Lenjeria se spală greu 27. Lávese las manos Spălaţi-vă pe mâini 28. Me lavo la ropa Îmi spăl hainele 29. Te lavas la camisa Iţi speli cămaşa 30. Se lava la camisa Îşi spală cămaşa 31. Nos lavamos las camisas Ne spălăm cămăşile 32. Yo te lavo tu camisa Eu îţi spăl cămaşa ta 33. ¿Tú me lavas mi camisa? Tu îmi speli cămaşa mea? 34. El sabe lavar Ei ştiu să spele 35. Se va al baño a lavarse Se duce în baie să se spele 36. Los romanos se lavaban en baños públicos Romanii se spalau în băi publice 37. Por la tarde me lavo con agua caliente Seara mă spăl cu apă caldă 38. Yo me he lavado Eu m-am spălat 39. ¡Lávate! Spală-te! 40. Lavo mi coche Îmi spăl mașina 41. Se lo lava ahora I-l spală chiar acum 42. Me lavo la cara Mă spăl pe faţă 43. Me he lavado la cara M-am spălat pe faţă 44. Me lavo a mí, no a ti Mă spăl pe mine nu pe tine 45. Cuando vuelvo de la ciudad me lavo el polvo de la cara Când vin din oraș mă spăl de praf pe faţă 46. Me lavo los dientes dos veces al día Mă spăl pe dinţi de doi ori pe zi. 47. ¿Se ha lavado (usted)? V-aţi spălat? 48. Lávese los dientes por la mañana con pasta de dientes Spălaţi-vă pe dinţi dimineaţa cu o pastă de dinţi 49. Me voy a lavar las manos Mă duc să mă spăl pe mâini 50. Dios no juega a los dados con el universo Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul


171

Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio, llega lejos

El supino

Los verbos a ajunge y a cânta

Algunos isntrumentos musicales

O mașină de spălat

El supino es una forma impersonal del verbo que expresa una finalidad y que consta de una preposición (de, după, la,

pe, pentru) y el participio. En español se usaría el infinitivo solo, con una preposición (de, para, por, a...) o la palabra

„que”.

La frase del tema anterior: „La lencería se lava con dificultad”, se diría de forma más natural:

Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar

También se usa con sustantivos:

Maşină de spălat Lavadora (literalmente: máquina de lavado) Maşină de scris Máquina de escribir Ochelari de citit Gafas para leer

Casi todos los verbos usan la preposición de:

Am de citit Tengo que leer N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer

Aunque hay verbos que usan otras preposiciones como la:

Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar

El supino acompaña con frecuencia a adverbios como greu, bine, ușor...

E uşor de spus Es fácil de decir E greu de făcut Es difícil de hacer E bine de ştiut Es bueno saber(lo)

El verbo a ajunge significa “llegar” y “bastar” o “ser suficiente”

A ajunge Llegar

(Eu) ajung llego Imperfect pers. a I-a: ajungeam

(Tu) ajungi llegas Imperativ pers. a II-a.: ajungi!

(El) / (ea) ajunge llega Conjunctiv pers. a III-a.: să ajunga

(Noi) ajungem llegamos Participiu.: ajuns

(Voi) ajungeţi llegáis Gerunziu: ajungând

(Ei) / (ele) ajung llegan

29


172

Ejemplos:

Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería În câte zile ajunge? ¿En cuántos días llega? Va ajunge imediat Llegará inmediatamente

Si lo usamos con pronombre dativo significa que algo nos llega, nos alcanza o nos es suficiente:

Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente

Una expresión útil:

Ajunge! ¡Basta!

Y unos refranes:

Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri La zorra, cuando no llega a las uvas, dice que están agrias

El verbo a cânta significa „cantar”, „tocar” (un instrumento musical), o „interpretar” (una pieza musical)

Para „cantar” o „tocar” una pieza musical, no es necesario ninguna preposición:

Cântă groaznic Canta fatal Orchestra cântă Mozart La orquesta toca (algo de) Mozart

En cambio, para „tocar un instrumento” se usa la preposición la:

Acest cerşetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón

acordeon

Ahora con el supino:

Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

A Cânta Cantar Tocar (un instrumento)

(Eu) cânt canto, toco Imperfect pers. a I-a: cântam

(Tu) cânţi cantas, tocas Imperativ pers. a II-a.: cântă!

(El) / (ea) cântă canta, toca Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte

(Noi) cântăm cantamos, tocamos Participiu.: cântat

(Voi) cântaţi cantáis, tocáis Gerunziu: cântând

(Ei) / (ele) cântă cantan, tocan


173

Vocabulario nuevo:

Acordeon (s.n.) /a.kor.de’on/ Acordeón: acordeon, acordeoane, acordeonul, acordeoanele, acordeonului,

acordeoanelor

Acru (adj. m.) /’a.kru/ Agrio: acru, acri, acrul, acrii, acrului, acrilor

Acră (f) /’a.kra/ Agria: acră, acre, acra, acrele, acrei, acrelor

Ajunge (v.t.) /a’ʒun.ʤe/ Llegar, bastar: ajung, ajungi, ajunge, ajungem, ajungeţi, ajung Imp.: ajunge, Conj.: să

ajunga Pp.: ajuns

Avarie (s.f.) /a.va’ri.e/ Avería: avarie, avarii, avaria, avariile, avariei, avariilor

Cânta (v.t.) /kᵻn’ta/ Cantar, tocar: cânt, cânţi, cântă, cântăm, cântaţi, cântă Imp.: cântă Conj.: să cânte Pp.:

cântat

Cântec (s.n.) /’kᵻn.tek/ Canto, canción

Cântec de leagăn Canción de cuna

Catedrală (s.f.) /ka.te’dra.lǝ/ Catedral: catedrală, catedrale, catedrala, catedralele, catedralei, catedralelor

Cer (s.n.) /cher/ Cielo: cer, ceruri, cerul, cerurile, cerului, cerurilor

Cerșetor (s.m.) /cher.she’tor/ Mendigo: cerşetor, cerşetori, cerşetorul, cerşetorii, cerşetorului, cerşetorilor

Cerşetoare (s.f.) /cher.she’toa.re/ Mendiga: cerşetoare, cerşetoare, cerşetoarea, cerşetoarele, cerşetoarei,

cerşetoarelor

Corabie (s.f.) /ko’ra.bi.e/ Velero, nave: corabie, corăbii, corabia, corăbiile, corăbiei, corăbiilor

Excelent (adv.) /eks.che’lent/ Excelentemente

Excelent (adj. m.) /eks.che’lent/ Excelente (m): excelent, excelenţi, excelentul, excelenţii, excelentului,

excelenţilor

Excelentă (f) /eks.che’len.tǝ/ Excelente (f): excelentă, excelente, excelenta, excelentele, excelentei, excelentelor

Ghitară (s.f.) /gui’ta.rǝ/ Guitarra: ghitară, ghitare, ghitara, ghitarele, ghitarei, ghitarelor

Greier (s.m.) /gre.ier/ Grillo: greier, greieri, greierul, greierii, greierului, greierilor

Groaznic (adv.) /groaʒ.nik/ Fatal, horriblemente, espantosamente

Instrument (s.n.) /ins.tru’ment/ Instrumento: instrument, instrumente, instrumentul, instrumentele,

instrumentului, instrumentelor

Interesant (adj. m.) /in.te.re’sant/ Interesante (m): interesant, interesanţi, interesantul, interesanţii,

interesantului, interesanţilor

Interesantă (f) /in.te.re’san.tǝ/ Interesante (f): interesantă, interesante, interesante, interesantele, interesantei,

interesantelor

Intersecție (s.f.) /in.ter’sect.sie/ Cruce, intersección: intersecţie, intersecţii, intersecţia, intersecţiile, intersecţiei,

intersecţiilor

Început adj m /ɨn.ʧe'put/ Principio: început, începuturi, începutul, începuturile, începutului, începuturilor

Încet adv /ᵻn'ʧet/ lentamente

Leagăn (s.n.) /’lea.gǝn/ Cuna: leagăn, leagăne, leagănul, leagănele, leagănului, leagănelor

Lume (s.f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor

Mașină de scris Máquina de escribir

Mașină de spălat Lavadora

Minunat (adj. m.)/mi.nu’nat/ Maravilloso: minunat, minunaţi, minunatul, minunaţii, minunatului, minunaţilor

Minunată (f) /mi.nu’na.tǝ/ Maravillosa: minunată, minunate, minunata, minunatele, minunatei, minunatelor

Oboi (s.n.) /o’bo.i/ Oboe: oboi, oboaie, oboiul, oboaiele, oboiului, oboaielor

Ochelari (s.m.) /o.ke’lar ͥ / Gafas: ---, ochelari, ---, ochelarii, ---, ochelarilor

Păcătos (adj. m.) /pǝ.kǝ’tos/ Pecador: păcătos, păcătoşi, păcătosul, păcătoşii, păcătosului, păcătoşilor

Păcătoasă (f) /pǝ.kǝ’toa.sǝ/ Pecadora: păcătoasă, păcătoase, păcătoasa, păcătoasele, păcătoasei, păcătoaselor


174

Petrecere (s.f.) /pe’tre.che.re/ Diversión, celebración, fiesta: petrecere, petreceri, petrecerea, petrecerile,

petrecerii, petrecerilor

Pian (s.n.) /pian/ Piano: pian, piane, pianul, pianele, pianului, pianelor

Piață (s.f.) /’piat.sǝ/ Mercado: piaţă, pieţe, piaţa, pieţele, pieţei, pieţelor

Recital (s.n.) /re.chi’tal/ Recital, concierto: recital, recitaluri, recitalul, recitalurile, recitalului, recitalurilor

Regulă (s.f.) /’re.gu.lǝ/ Regla, norma: regulă, reguli, regula, regulile, regulii, regulilor

Rugă (s.f.) /’ru.gǝ/ Oración: rugă, rugi, ruga, rugile, rugii, rugilor

Rusesc (adj. m.) /ru’sesk/ Ruso: rusesc, ruseşti, rusescul, ruseştii, rusescului, ruseştilor

Rusească (f) /ru’seas.kǝ/ Rusa: rusească, ruseşti, ruseasca, ruseştile, ruseştii, ruseştilor

Strugure (s.m.) /’stru.gu.re/ Uva: strugure, struguri, strugurele, strugurii, strugurelui, strugurilor

Superb (adv.) /su’perb/ Maravillosamente

Tamburină (s.f.) /tam.bu’ri.nǝ/ Pandereta: tamburină, tamburine, tamburina, tamburinele, tamburinei,

tamburinelor

Tocmai (adv) /’tok.mai/ Precisamente, apenas, ahora mismo, justo ahora

Trompetă (s.f.) /trom’pe.tǝ/ Trompeta: trompetă, trompete, trompeta, trompetele, trompetei, trompetelor

Țăran (s.m.) /tsǝ’ran/ Campesino: ţăran, ţărani, ţăranul, ţăranii, ţăranului, ţăranilor

Vioară (s.f.) /vi’oa.rǝ/ Violín: vioară, viori, vioara, viorile, viorii, viorilor

Xilofon (s.n.) /xi.lo’fon/ Xilófono: xilofon, xilofoane, xilofonul, xilofoanele, xilofonului, xilofoanelor

Expresiones:

Ajunge! ¡Basta!

Ejemplos:

Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio llega lejos

Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar

Am de citit Tengo que leer

N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer

Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar

E uşor de spus Es fácil de decir

E greu de făcut Es difícil de hacer

E bine de ştiut Es bueno saberlo

Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería

În câte zile ajunge? ¿En cuántos días llega?

Va ajunge imediat Llegará inmediatamente

Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente

Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo

Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri Cuando la zorra no llega a las uvas, dice que están agrias

Cântă groaznic Canta fatal

Orchestra cântă Mozart La orquesta toca algo de Mozart

Acest cerşetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón

Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

La începutul recitalului nu a cântat prea bine Al principio del concierto no cantó demasiado bien

A cântat superb la sfârşitul recitalului Ha cantado maravillosamente al final del concierto

Ea tocmai cântă un cântec rusesc Ella acaba de cantar una canción rusa

Ea nu a cântat la petrecerea din seara aceasta Ella no ha cantado en la fiesta de esta noche


175

Lista 29

1. Leer, he leído, pero escribir, no he escrito nada De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic 2. ¿Qué hay que hacer? Ce-i de făcut? 3. Es interesante leerlo E interesant de citit 4. No hay mucho que escribir Nu-i mult de scris 5. No hay nada que hacer Nu-i nimic de făcut 6. Tienes muchas cosas que hacer hoy Ai multe lucruri de făcut azi 7. Es bueno saber esta regla E bine de știut regula asta 8. Es difícil de creer que ella hable chino E greu de crezut că ea vorbeşte chineza 9. Tengo que trabajar mucho Am de lucrat mult 10. La carne es buena para comer Carnea e bună de mâncat 11. Para beber, vino blanco De băut, vin alb 12. Yo tengo que hacerlos pasado mañana Eu le am de făcut poimâine 13. Ya he llegado Deja am ajuns 14. Había poca gente cuando he llegado Era puţină lume când am ajuns 15. Tiene que llegar (usted) al primer cruce Trebuie să ajungeți la prima intersecție 16. Llegará un día de estos Va ajunge într-un din zilele acestea 17. Llegará a mediados de mes Va ajunge la jumătate lunii 18. Por favor, ¿Cómo puedo llegar a la catedral? Vă rog, cum pot ajung la catedrală? 19. Cuando vamos a pie llegamos despacio Când mergem pe jos, ajungem încet 20. Cuando vamos en avión llegamos rápido Când mergem cu avionul, ajungem repede 21. Un campesino llega la mercado Un ţăran ajunge la piaţă 22. Si fuera en avión llegaría más rápido Dacă aş merge cu avionul, aş ajunge mai repede 23. ¿Cómo se puede llegar desde Timisoara a Bucarest? Cum se poate ajunge de la Timişoara la Bucureşti? 24. ¿Cómo se puede llegar desde España a Rumanía? Cum se poate ajunge din Spania în România? 25. Ve despacio para llegar lejos Mergi încet, că ajungi departe! 26. Llegaremos hoy después de comer al mar Vom ajunge azi după-masă la mare 27. Si fueras más rápido, llegarías a tiempo Dacă ai merge mai repede, ai ajunge la timp 28. ¿A qué hora llega? La ce oră ajunge? 29. ¿Adónde quiere (usted) llegar? Unde vreţi să ajungeţi? 30. El tren ha llegado Trenul a ajuns 31. Las naves llegaron al puerto Corăbiile au ajuns în port 32. Los grillos cantan de noche Greierii cântă noaptea 33. Tocas muy bien la guitarra Cânţi foarte bine la ghitară 34. Sé tocar cuatro instrumentos Ştiu să cânt la patru instrumente 35. La madre le canta una canción de cuna Mama îi cântă un cântec de leagăn 36. Mi hermana toca el oboe Sora mea cântă la oboi 37. Yo sé tocar la pandereta Eu ştiu să cânt la tamburină 38. Has cantado excelentemente Ai cântat excelent 39. ¿Sabes tocar la trompeta? Ştii să cânţi la trompetă? 40. En la escuela toco el xilófono La şcoală cânt la xilofon 41. Canta muy bien Cântă foarte bine 42. Ella canta de alegría Ea cântă de bucurie 43. ¿Por qué no te gusta cantar conmigo? De ce nu-ţi place să cânţi cu mine? 44. Quiero cantar Vreau să cânt 45. Le gusta cantar Îi place să cânte 46. Pepe toca de maravilla el violín Pepe cântă minunat la vioară 47. El domingo el juega al tenis o toca el piano Duminica el joacă tenis sau cântă la pian 48. Canta tan bien como tú Cântă tot atât de bine ca tine 49. Canta mejor que tú Cântă mai bine decât tine 50. Canta peor que tú Cântă mai puţin bine decât tine


176

Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo

El gerundio

Mi se pare

Mă doare

Partes del cuerpo humano

Corpul uman

El gerundio se reconoce por las terminaciones (-ând o -ind en rumano, „endo” o „ando” en español) que se añaden a la

raíz del verbo.

Înveţi mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando

Se puede hablar perfectamente sin usar un sólo gerundio, pero es necesario reconocerlo, por ejemplo, la siguiente frase

puede construirse tanto con como sin gerundio. El gerundio puede tener sentido causal (como en el próximo ejemplo),

temporal, condicional o modal. También observamos que el negativo del gerundio se forma con la sílaba ne- pegada al

principio de la palabra.

Nefiind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente

Un accident

Cuando al gerundio se le añade un pronombre, tanto de acusativo como de dativo, se le añade la letra u y el

correspondiente pronombre con un guión, quedando una estructura muy parecida a la española:

Neplăcându-mi vinul roşu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo

Aunque en español preferimos otro tipo de construcciones sin el gerundio a la hora de traducir:

Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa

30

QAR II www.quieroaprenderrumano.blogspot.com Vreau să invaţ româna

177

Los verbos que terminan en –i o –ia –ie forman el gerundio en –ind los que terminan en –a, -î, o –ea en -înd con

excepciones como a vegheaveghind

El verbo a părea:

Se usa con más frecuencia como un verbo impersonal reflexivo, así pues, en la práctica se usa sólo la tercera persona

precedida del pronombre dativo abreviado:

O el participio părut para la construcción del pasado: Mi s-a părut, ţi s-a părut...

Cuando precede a un verbo va seguida de la partícula că:

Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre

También se usa la forma enfática del pronombre dativo:

Mie mi se pare un plan foarte bun A mí me parece un plan muy bueno

Si quisiéramos usar el verbo „parecer”, con el sentido de „parecerse a alguien” usaríamos a se asemăna o a semăna cu,

que no veremos de momento.

Vin roşu

A părea Parecer

(Eu) par parezco Imperfect pers. a I-a: cântam

(Tu) pari, pai pareces Imperativ pers. a II-a.: cântă!

(El) / (ea) Pare parece Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte

(Noi) Părem parecemos Participiu.: cântat

(Voi) păreți parecéis Gerunziu: cântând

(Ei) / (ele) Par parecen

A se părea Parecer Mi se pare Me parece

Ţi se pare Te parece

I se pare Le parece

Ni se pare Nos parece

Vi se pare Os parece

Li se pare Les parece


178

A durea (doler) es un verbo incompleto que se usa sólo en tercera persona, al estilo de a plăcea, tanto en singular

doare, como en plural dor. En este caso se emplean los pronombres de acusativo: mă, te, îl, ne, vă, îi

Te doare piciorul Te duele la pierna Ne dor braţele Nos duelen los brazos Ne doare braţul Nos duele el brazo Te dor picioarele Te duelen las piernas

También se puede usar la forma enfática del pronombre:

Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza

En la frases siguientes aparecerá vocabulario relacionado con las partes del cuerpo, curiosamente en rumano no tienen

una palabra distinta para distinguir el pie de la pierna. Si le es necesario especificar puede decir laba piciorului (mano de

la pierna), o de la gleznă în jos (del tobillo para abajo)

Braț

Vocabulario nuevo:

Absolut (adv.) /ab.so’lut/ Absolutamente

Accident (s.n.) /ak.chi’dent/ Accidente: accident, accidente, accidentul, accidentele, accidentului,

accidentelor

Amigdală (s.f.) /a.mig’da.lǝ/ Amígdala: amigdală, amigdale, amigdala, amigdalele, amigdalei, amigdalelor

Amigdalită (s.f.) /a.mig.da’li.tǝ/ Amigdalitis, anginas: amigdalită, amigdalite, amigdalita, amigdalitele,

amigdalitei, amigdalitelor

Amuzant (adj. m.) /a.mu’ʒant/ Divertido: amuzant, amuzanţi, amuzantul, amuzanţii, amuzantului,

amuzanţilor

Amuzantă (f.) /a.mu’ʒan.tǝ/ Divertida; amuzantă, amuzante, amuzanta, amuzantele, amuzantei,

amuzantelor

Atent (adj. m., adv.) /a’tent/ Atento: atent, atenţi, atentul, atenţii, atentului, atenţilor

Atentă (adj. f.) /a’ten.tǝ/ Atenta: atentă, atente, atenta, atentele, atentei, atentelor

Băieţel (s.m.) /bǝ.ie’tsel/ Chiquillo: băieţel, băieţei, băieţelul, băieţeii, băieţelului, băieţeilor

A durea Doler

(Eu) --- --- Imperfect pers. a I-a: ---

(Tu) --- --- Imperativ pers. a II-a.: ---

(El) / (ea) doare duele Conjunctiv pers. a III-a.: să doară

(Noi) --- --- Participiu.: durut

(Voi) --- --- Gerunziu: durând

(Ei) / (ele) dor duelen


179

Benefic (adj. m.) /be’ne.fik/ Benéfico: benefic, benefici, beneficul, beneficii, beneficului, beneficilor

Braţ (s.n.) /brats/ Brazo: braţ, braţe, braţul, braţele, braţului, braţelor

Burtă (s.f.) /’bur.tǝ/ Barriga: burtă, burţi, burta, burţile, burţii, burţilor

Ceva (pron. Indet.) /che’va/ Algo, algún, alguna, cierto, cierta.

Cicatrice (s.f.) /chi.ca’tri.che/ Cicatriz: cicatrice, cicatrice, cicatricea, cicatricele, cicatricei, cicatricelor

Corp (s.n.) /korp/ Cuerpo: corp, corpuri, corpul, corpurile, corpului, corpurilor

Cot (s.n.) /kot/ Codo: cot, coate, cotul, coatele, cotului, coatelor

Crimă (s.f.) /’kri.mǝ/ Crimen: crimă, crime, crima, crimele, crimei, crimelor

Deprimant (adj. m.) /de.pri’mant/ Deprimente (m): deprimant, deprimanţi, deprimantul, deprimanţii,

deprimantului, deprimanţilor

Deprimantă (f) /de.pri’man.tǝ/ Deprimente (f): deprimantă, deprimante, deprimanta, deprimantele,

deprimantei, deprimantelor

Direct (Adj. m.) /di’rect/ Directo: direct, direcţi, directul, direcţii, directului, direcţilor

Directă (f) /di’rec.tǝ/ Directa: directă, directe, directa, directele, directei, directelor

Durea (v.t.) /du’rea/ Doler: ---, ---, doare, ---, ---, dor Imp.: --- Conj.: să doară Pp.: durut

Extrem (adj. m.) /ex’trem/ Extremo: extrem, extremi, extremul, extremii, extremului, extremilor

Extremă (f) /ex’tre.mǝ/ Extrema: extremă, extreme, extrema, extremele, extremei, extremelor

Gât (s.n.) /gᵻt/ Cuello: gât, gâturi, gâtul, gâturile, gâtului, gâturilor

Gleznă (s.f.) /’gleʒ.nǝ/ Tobillo: gleznă, glezne, glezna, gleznele, gleznei, gleznelor

Gras (adj. m.) /gras/ Graso, gordo: gras, graşi, grasul, graşii, grasului, graşilor

Grasă (f) /’gra.sǝ/ Grasa, gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor

Grăsime (s.f.) /grǝ’si.me/ Grasa: grăsime, grăsimi, grăsimea, grăsimile, grăsimii, grăsimilor

Incredibil (adj. m.) /in.kre’di.bil/ Increíble (m): incredibil, incredibili, incredibilul, incredibilii, incredibilului,

incredibililor

Incredibilă (f) /in.kre’di.bi.lǝ/ Increíble (f): incredibilă, incredibile, incredibila, incredibilele, incredibilei,

incredibilelor

Îngrozitor (adj. m.) /ᵻn.gro.ʒi’tor/ Espantoso: îngrozitor, îngrozitori, îngrozitorul, îngrozitorii, îngrozitorului,

îngrozitorilor

Îngrozitoare (f) /ᵻn.gro.ʒi.toa.re/ Espantosa: îngrozitoare, îngrozitoare, îngrozitoarea, îngrozitoarele,

îngrozitoarei, îngrozitoarelor

Labă (s.f.) /’la.bǝ/ Pata, pie: labă, labe, laba, labele, labei, labelor

o Laba piciorului Pie

Măsea (s.f.) /mǝ’sea/ Muela: măsea, măsele, măseaua, măselele, măselei, măselelor

Merit (s.n.) /’me.rit/ Mérito: merit, merite, meritul, meritele, meritului, meritelor

Nedrept (Adj. m.) /ne’drept/ Injusto: nedrept, nedrepţi, nedreptul, nedrepţii, nedreptului, nedrepţilor

Nedreaptă (f) /ne’dreap.tǝ/ Injusta: nedreaptă, nedrepte, nedreapta, nedreptele, nedreptei, nedreptelor

Părinte (s.m.) /pǝ’rin.te/ Padre o madre: părinte, părinţi, părintele, părinţii, părintelui, părinţilor

Părea (v) /pǝ’rea/ Parecer: par, pari, pare, părem, păreţi, par Imp.: pari Conj.: să pară Pp.: părut

Picior (s.n.) /pi’chior/ Pierna: picior, picioare, piciorul, picioarele, piciorului, picioarelor

Plan (s.n.) /plan/ Plan: plan, planuri, planul, planurile, planului, planurilor

Poftă (s.f.) /’pof.tǝ/ Apetito, ganas: poftă, pofte, pofta, poftele, poftei, poftelor

Principal (adj. m) /prin.chi’pal/ Principal (m): principal, principali, principalul, principalii, principalului,

principalilor

Principală (f) /prin.chi’pa.lǝ/ Principal (f): principală, principale, principala, principalele, principalei,

principalelor

Responsabil (adj. m.) /res.pon’sa.bil/ Responsable (m): responsabil, responsabili, responsabilul, responsabilii,

responsabilului, responsabililor


180

Responsabilă (f) /res.pon’sa.bi.lǝ/ Responsable (f): responsabilă, responsabile, responsabila, responsabilele,

responsabilei, responsabilelor

Rinichi (s.m.) /ri’ni.ki/ Riñón: rinichi, rinichi, rinichiul, rinichii, rinichiului, rinichilor

Sforăit (s.n.) /sfo.rǝ’it/ Ronquido: sforăit, sforăituri, sforăitul, sforăiturile, sforăitului, sforăiturilor

Stomac (s.n.) /sto’mak/ Estómago: stomac, stomacuri, stomacul, stomacurile, stomacului, stomacurilor

Temperatură (s.f.) /tem.pe.ra’tu.rǝ/ Temperatura: temperatură, temperaturi, temperatura, temperaturile,

temperaturii, temperaturilor

Uman (adj. m.) /u’man/ Humano: uman, umani, umanul, umanii, umanului, umanilor

Umană (f) /u’ma.nǝ/ Humana: umană, umane, umana, umanele, umanei, umanelor

Ureche (s.f.) /u’re.ke/ Oreja: ureche, urechi, urechea, urechile, urechii, urechilor

Ureche

Ejemplos:

Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo

Având maşină, ai putea merge mai des la părinţi Teniendo coche, podrías ir más a menudo donde tus padres

Înveţi mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando

Nefiind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente

Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente

Neplăcându-mi vinul roşu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo

Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa

Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón

Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre

Mie mi se pare un plan foarte bun A mí me parece un plan muy bueno

Te doare piciorul Te duele la pierna

Ne dor braţele Nos duelen los brazos

Ne doare braţul Nos duele el brazo

Te dor picioarele Te duelen las piernas

Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza

Laba piciorului


181

Lista 30 1. Yendo a pie llegaría más tarde Mergând pe jos ai ajunge mai târziu 2. Yendo en avión llegaría más rápido Mergând cu avionul, aş ajunge mai repede 3. Yendo a pie he llegado más tarde Mergâng pe jos am ajuns mai târziu 4. Estando en Rumanía es necesario aprender rumano Stând în România, e nevoie să înveţi româneşte 5. Trabajando juntos, los niños aprenden a vivir juntos Lucrând împreună, copiii învaţa să trăiască împreună 6. ¿No os parece divertido? Nu vi se pare amuzant? 7. Parece que ha sido responsable de más crímenes Se pare că a fost responsabil pentru mai multe crime! 8. Me parece que el principal mérito es el mío Mi se pare că principalul merit e al meu 9. Parece que el ronquido es bueno para la salud Se pare că sforăitul este benefic pentru sănătate 10. ¿Qué te parece? Cum ţi se pare? 11. Me parece bien Mi se pare bine 12. Me parece muy interesante Mi se pare foarte interesant 13. Me parece muy injusto Mi se pare foarte nedrept 14. No me parece bien en absoluto Nu mi se pare bine deloc 15. Me parece muy mal Îmi pare foarte rău 16. Me parece absolutamente increíble eso que escribes Mi se pare absolut incredibil ceea ce scrii 17. A mí me parece extremadamente deprimente Mie mi se pare extrem de deprimant 18. Me parece que también tiene (usted) un chiquillo Mi se pare că aveţi şi un băieţel 19. ¿Qué te duele? Ce te doare? 20. ¿Te duele algo? Te doare ceva? 21. Me duele la cicatriz Mă doare cicatricea 22. Si te sigue doliendo vete directamente al hospital Dacă te mai doare, du-te direct la spital 23. Desde ayer me duele la cabeza De ieri mă doare capul 24. Me duele la cabeza espantosamente Mă doare capul îngrozitor 25. Me duelen las piernas Mă dor picioarele 26. No me duele nada Nu mă doare nimic 27. Ayer me dolió la cabeza pero hoy ya no me duele Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă mai doare 28. ¿Qué le duele (a usted)? Ce vă doare? 29. Me duele un diente Mă doare un dinte 30. Me duele la garganta Mă doare gâtul 31. ¿Le duele mucho? Vă doare rău? 32. Sí, mucho Da foarte rău 33. Le duele (a usted) el oído a causa del vuelo Vă doare urechea din cauza zborului 34. Me duele mucho la cabeza Mă doare foarte tare capul 35. Me duele esta muela Mă doare această măsea 36. Me duele este diente Mă doare acest dinte 37. ¿Dónde le duele? Unde vă doare? 38. Me duele aquí Mă doare aici 39. Me duele el estómago Mă doare stomacul 40. Me duele eso que me dices Mă doare ceea ce îmi spui 41. Tengo un dolor de muelas Am o durere de măsele 42. Me duele el codo Mă doare cotul 43. Me duele la barriga Mă doare burta 44. Me duele el pie Mă doare laba piciorului 45. Cuando tienes amigdalitis te duelen las amígdalas Când ai amigdalită, te dor amigdalele 46. Me duelen los riñones Mă dor rinichii 47. Me duele esta muela de arriba Mă doare această măsea de sus 48. Me duele esta muela de abajo Mă doare această măsea de jos 49. Me duele esta muela de delante Mă doare această măsea din faţă 50. Me duele esta muela de atrás Mă doare această măsea din spate


182

Acceptați carduri? ¿Aceptáis tarjetas?

Las conjugaciones en rumano

Elementos comunes en todas las conjugaciones

La Conjugación I

Elementos comunes en la conjugación I

Modelo de conjugación I1 (Verbos que se conjugan como a ajuta)

Los verbos rumanos se dividen en cuatro conjugaciones. Los acabados en –a, -ea, -e y –î o i.

El sistema verbal rumano, como el de todas las lenguas romances, es más o menos tan complejo como el español16. Los

verbos reciben desinencias que cambian con la persona, número y tiempo. Sin embargo, en el rumano hablado se

suelen emplear menos tiempos (como en el caso del pasado), o incluso tiempos más sencillos formados a base de

auxiliares (como es el caso de algunos futuros). En esta parte nos vamos a fijar principalmente en los tiempos que se

forman con desinencias para desarrollar nuestra agilidad con los verbos. Muchos de los verbos considerados regulares

contienen alternancias gráficas o fonéticas. Además existen verbos irregulares que ya se han visto en la primera parte.

Todas las conjugaciones tienen en común:

Alternancias fonéticas: Las consonantes c, y g cambian su sonido (k y g suave) por (ch y ll) cuando se les pone detrás una e o una i

Alternancias gráficas y fonéticas. Cuando la desinencia empieza por i, y se añade a las consonantes s,t,d, éstas se tranforman en ş, ţ y z respectivamente. Estas alternancias se consideran regulares y no implican nuevos modelos de conjugación Ajut (Ayudo)ajuţi (ayudas), Acord (doy)acorzi (das) Tampoco se consideran irregularidades cuando la que cambia es la letra que precede, como en los verbos de la primera conjugación cuyo infinitivo termina en –sta: asist (asisto)asiști (asistes) Estos cambios nos permiten en el lenguaje hablado „adivinar” la última „i” ya que ésta apenas se pronuncia.

La tercera persona del plural del presente es siempre igual o a la tercera persona del singular o a la primera persona del singular.

31


183

La conjugación I contiene todos los verbos acabados en –a excepto los que acaban en –ea. Es decir los verbos acabados

en -consonante+a y los verbos acabados en –ia. Según las desinencias que recibe su raíz en el presente de indicativo, la

conjugación I se puede dividir en 6 categorías:

Modelos de la Primera conjugación

Desinencias que reciben en el presente de indicativo

I 1 2 3 4 5 6

Per

son

a 1sg Ø -u -i Ø -ez -ez

2sg -i -i -i Ø -ezi -ezi

3sg -ă -ă -e -e -ează -ază

1pl -ăm -ăm -em -em -ăm -em

2pl -aţi

3pl -ă -ă -e -e -ează -ază

Todos los verbos de la conjugación I1 tienen en común lo siguiente:

La raíz se obtiene quitando la última –a del infinitivo

Ajutaajut-aajut

Taiatai-atai

La segunda persona del singular acaba en –i

Ajut-iajuţi

taitai

La tercera persona del singular y del plural son iguales y acaban en –ă o en -e

Ajutăajută

Taietaie

La primera persona del plural acaba en –m

Ajutăm

Tăiem

La segunda persona del plural acaba en –aţi

Ajutaţi

Taiaţi

En el presente de indicativo la acentuación en la primera y segunda persona del plural, pasa de la raíz a la

primera sílaba de la desinencia. La última i de la desinencia no añade ninguna sílaba, se considera „muda” y

altera la consonantes d, s, y t, inmediatamente anteriores „palatalizándolas”

Ajut Tai

Ajuţi Tai

Ajută Taie

Ajutăm Tăiem

Ajutaţi Tăiaţi

Ajută Taie

La tercera persona del conjunctiv acaba en –e.

El ajută „Él ayuda” el vrea să ajute „Él quiere ayudar”

El taie el vrea să taie


184

Para construir el imperfecto se añaden las siguientes desinencias a la raiz:

-ai

-aşi

-ă o –e

-arăm

-arăţi

-ară

Son comunes, excepto en la tercera persona de singular donde para los infinitivos acabados en consonante+a se añade

una –ă a la raíz, y para los infinitivos acabados en i+a se añade una -e

Para el mai mult ca perfect

ajutasem ajutaseși ajutase ajutaserăm, ajutasem ajutaserăți, ajutaseți ajutaseră

Vista la conjugación I, vamos a fijarnos en el primer modelo, uno de los más sencillos y comunes, verbos que se conjugan como el verbo a ajuta, que ya hemos visto en el primer manual, y que no contienen irregularidades. Es decir los que en el presente tienen las terminaciones: Ø, -i, -ă, ăm, ăţi, ă

acuz aplaud ajut asist

acuzi aplauzi ajuți asiști

acuză aplaudă ajută asistă

acuzăm aplaudăm ajutăm asistăm

acuzaţi aplaudaţi ajutați asistați

acuză aplaudă ajută asistă

ajuta verb tranzitiv


(a) ajuta ajutare ajutat ajutând singular plural

ajută ajutați


singular

I (eu) ajut (să) ajut ajutam ajutai ajutasem

a II-a (tu) ajuți (să) ajuți ajutai ajutași ajutaseși

a III-a (el, ea) ajută (să) ajute ajuta ajută ajutase

plural

I (noi) ajutăm (să) ajutăm ajutam ajutarăm ajutaserăm, ajutasem

a II-a (voi) ajutați (să) ajutați ajutați ajutarăți ajutaserăți, ajutaseți

a III-a (ei, ele) ajută (să) ajute ajutau ajutară ajutaseră

El vocabulario de la lección incluye los 25 primeros verbos del Diccionario QAR que comparten este modelo de conjugación.

gunoi

http://www.fotosearch.com/PHT030/paa030000056/


185

31

accepta, accept v /ak.ʧep'ta/ aceptar

achita, achit v /a.ki'ta/ pagar, saldar

acorda, acord v /a.kor'da/ otorgar, conceder

acuza, acuz v /a.ku'za/ acusar

admira, admir v /ad.mi'ra/ admirar

adopta, adopt v /a.dop'ta/ adoptar

aduna, adun v /a.du'na/ reunir, sumar

afirma, afirm v /a.fir'ma/ afirmar

aloca, aloc v /a.lo'ka/ destinar, asignar, presupuestar

alt art /alt/ otro: alt alți --- --- altui altor

altă art /'al.tǝ/ otra: altă alte --- --- altei altor

aluneca, alunec v /a.lu.ne'ka/ resbalar, patinar, deslizar(se)

alunga, alung v /a.lun'ga/ echar, ahuyentar, quitar

amabil a /a'ma.bil/ amable (m): amabil amabili amabilul amabilii amabilului amabililor

amabilă /a'ma.bi.lǝ/ amable (f): amabilă amabile amabila amabilele amabilei amabilelor

amendă f /a'men.dǝ/ multa: amendă amenzi amenda amenzile amenzii amenzilor

ameninţa, ameninț v /a.me.nin'tsa/ amenazar

amesteca, amestec v /a.mes.te'ka/ mezclar

amplifica, amplific v /am.pli.fi'ka/ amplificar, ampliar, aumentar

amuza, amuz v /a.mu'za/ divertir(se)

angajat a /an.ga'ʒat/ empleado, contratado: angajat angajaţi angajatul angajaţii angajatului angajaţilor

angajată /an.ga'ʒa.tǝ/ empleada, contratada: angajată angajate angajata angajatele angajatei angajatelor

anunța, anunț v /a.nun'ʦa/ anunciar, avisar

aplauda, aplaud v /a.pla.u'da/ aplaudir

aplica, aplic v /a.pli'ka/ aplicar, colocar

aproba, aprob v /a.pro'ba/ aprobar

apuca, apuc v /a.pu'ka/ coger, agarrar

arunca, arunc v /a.run'ka/ echar, tirar, arrojar

asculta, ascult v /as.kul'ta/ escuchar

asigura, asigur v /a.si.gu'ra/ asegurar

asista, asist v /a.sis'ta/ asistir

buget n /bu'ʤet/ presupuesto: buget bugete bugetul bugetele bugetului bugetelor

capitală f /ka.pi'ta.lǝ/ capital: capitală capitale capitala capitalele capitalei capitalelor

card n /kard/ tarjeta de crédito: card carduri cardul cardurile cardului cardurilor

călător m /kǝ.lǝ'tor/ viajero: călător, călătorul, călători, călătorii, călătorului, călătorilor

călătoare f /kǝ.lǝ'to̯a.re/ viajera: călătoare, călatoarea, călătoare, călătoarele, călătoarei, călătoarelor

căldură f /kǝl'du.rǝ/ calor: căldură călduri căldura căldurile căldurii căldurilor

câteva p /kᵻ.te’va/ unas, algunas

cetăţean m /ʧe.tə'ʦean/ ciudadano: cetățean cetățeni cetățeanul cetățenii cetățeanului cetățenilor

cetățeană f /ʧe.tə'ʦea.nǝ/ ciudadana: cetățeană cetățene cetățeana cetățenele cetățenei cetățenelor cineva p /ʧi.ne'va/ cualquiera, uno, alguno

construcție f /kons'truk.ʦie/ construcción: construcție construcții construcția contrucțiile construcției construcțiilor

consum n /kon'sum/ consumo: consum consumuri consumul consumurile consumului consumurilor

crăciun n /krǝ'ʧjun/ navidad: crăciun crăciunuri crăciunul crăciunurile crăciunului crăciunurilor


186

credit n /'kre.dit/ crédito: credit credite creditul creditele creditului creditelor

culoare f /ku'loa.re/ color: culoare culori culoarea culorile culorii culorilor

cultural a /kul.tu'ral/ cultural (m): cultural culturali culturalul culturalii culturalului culturalilor

culturală /kul.tu'ra.lǝ/ cultural (f): culturală culturale culturala culturalele culturalei culturalelor

decent a /de'ʧent/ decente (m): decent decenți decentul decenții decentului decenților

decentă /de'ʧen.tǝ/ decente (f): decentă decente decenta decentele decentei decentelor

deget n /'de.ʤet/ dedo: deget degete degetul degetele degetului degetelor

deseori adv /de.se'or ͥ/ a menudo, frecuentemente

dialog n /di.a'log/ diálogo: dialog dialoguri dialogul dialogurile dialogului dialogurilor

dintre prep /'din.tre/ de, entre

egoism n /e.go'ism/ egoísmo: egoism --- egoismul --- egoismului ---

fals a /fals/ falso: fals falși falsul falșii falsului falșilor

falsă /'fal.sǝ/ falsa: falsă false falsa falsele falsei falselor

financiar a /fi.nan.ʧi'ar/ financiero: financiar financiari financiarul financiarii financiarului financiarilor

financiară /fi.nan.ʧi'a.rǝ/ financiera: financiară financiare financiara financiarele financiarei financiarelor

firmă f /'fir.mǝ/ empresa, rótulo: firmă firme firma firmele firmei firmelor

frigider n /fri.ʤi'der/ frigorífico: frigider frigidere frigiderul frigiderele frigiderului frigiderelor

funţionar m /funk.ʦi.o'nar/ funcionario: funcționar funcționari funcționarul funcționarii funcționarului funcționarilor

funcționară f /funk.ʦi.o'na.rǝ/ funcionaria: funcționară funcționare funcționara funcționarele funcționarei

funcționarelor

gel n /ʤel/ gel: gel geluri gelul gelurile gelului gelurilor

global a /glo'bal/ global (m): global globali globalul globalii globalului globalilor

globală a /glo'ba.lǝ/ global (f): globală globale globala globalele globalei globalelor

glugă f /'glu.gǝ/ capucha: glugă glugi gluga glugile glugii glugilor

grevă f /'gre.vǝ/ huelga: grevă greve greva grevele grevei grevelor

gunoi n /gu'no.i/ basura: gunoi gunoaie gunoiul gunoaiele gunoiului gunoaielor

identitate f /i.den.ti'ta.te/ identidad: identitate identități identitatea identitățile identității identităților

invitație f /in.vi'ta.ʦi.e/ invitación: invitație invitații invitația invitațiile invitației invitațiilor

informaţie f /in.for'ma.ʦi.e/ información: informație informații informația informațiile informației informațiilor

întotdeauna adv /ᵻn.tot.dea'u.na/ siempre

hârtie f /hᵻr’tie/ papel: hârtie hârtii hârtia hârtiile hârtiei hârtiilor

joc n /ʒok/ interpretación, actuación: joc jocuri jocul jocurile jocurului jocurilor

juriu n /'ʒu.riu/ jurado: juriu jurii juriul juriile juriuliu juriilor

locuință f /lo.ku'in.ʦǝ/ vivienda: locuință locuințe locuința locuințele locuinței locuințelor

menţiune f /men.ʦi'u.ne/ mención, distinción: mențiune mențiuni mențiunea mențiunile mențiunii mențiunilor

meteorolog m /me.te.o.ro'log/ meteorólogo: meteorolog meterologi meteorologul meteorologii meteorologului

meteorologilor

meteorologă f /me.te.o.ro'lo.gǝ/ meteoróloga: meteorologă meteorologe meteorologa meteorologele meteorologei

meteorologelor

militar m /mi.li'tar/ militar (m): militar militari militarul militarii militarului militarilor

militară f /mi.li'ta.rǝ/ militar (f): militară militare militara militarele militarei militarelor

mutare f /mu'ta.re/ mudanza: mutare mutări mutarea mutările mutării mutărilor

nucleu n /nu'klew/ núcleo: nucleu nuclee nucleul nucleele nucleului nucleelor

oțet n /o'ʦet/ vinagre: oțet oțeturi oțetul oțeturile oțetului oțeturilor

pace f /'pa.ʧe/ paz: pace păci pacea păcile păcii păcilor

paradă f /pa'ra.dǝ/ desfile: paradă parade parada paradele paradei paradelor

piper m /pi'per/ pimienta: piper piperi piperul piperii piperului piperilor


187

pom m /pom/ frutal (árbol): pom pomi pomul pomii pomului pomilor

premiu n /'pre.miu/ premio: premiu premii premiul premiile premiului premiilor

prețios a /pre.ʦi'os/ precioso: prețios prețioși prețiosul prețioșii prețiosului prețioșilor

prețioasă /pre.ʦi'oa.sǝ/ preciosa: prețioasă preșioase prețioasa prețioasele prețioasei prețioaselor

propunere f /pro'pu.ne.re/ propuesta: propunere propuneri propunerea propunerile propunerii propunerilor

pulover n /pu'lo.ver/ jersey: pulover pulovere puloverul puloverele puloverului puloverelor

radio n /'ra.di.o/ radio: radio radiouri radioul radiourile radioului radiourilor

reducere f /re'du.ʧe.re/ reducción: reducere reduceri reducerea reducerile reducerii reducerilor

regret n /re'gret/ pesar, pena, sentimiento: regret regrete regretul regretele regretului regretelor

regret! ¡lo siento!

sare f /'sa.re/ sal: sare săruri sarea sărurile sării sărurilor

seră f /'se.rǝ/ invernadero: seră sere sera serele serei serelor

situaţie f /si.tu'a.ʦie/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor

societate f /so.ʧi.e'ta.te/ sociedad: societate societăți societatea societățile societății societăților

sosire f /so'si.re/ llegada: sosire sosiri sosirea sosirile sosirii sosirilor

spectator m /spec.ta'tor/ espectador: spectator spectatori spectatorul spectatorii spectatorului spectatorilor

spectaroare f /spec.ta'toa.rea/ espectadora: spectatoare spectatoare spectatoarea spectatoarele spectatoarei

spectatoarelor

stres n /stres/ estrés: stres stresuri stresul stresurile stresului stresurilor

șomer m /ʃo'mer/ parado: șomer șomeri șomerul șomerii șomerului șomerilor

șomeră f /ʃo'me.rǝ/ parada: șomeră șomere șomera șomerele șomerei șomerelor

talent n /ta'lent/ talento: talent talente talentul talentele talentului talentelor

taxator m /ta.ksa'tor/ cobrador (en transporte público): taxator taxatori taxatorul taxatorii taxatorului taxatorilor

taxatoare f /ta.ksa'toa.re/ cobradora: taxatoare taxatoare taxatoarea taxatoarele taxatoarei taxatoarelor

taxă f /'ta.ksa/ tasa, tarifa: taxă taxe taxa taxele taxei taxelor

termen n /'ter.men/ término, plazo: termen termene termenul termenele termenului termenelor

ulei n /u'lei/ aceite: ulei uleiuri uleiul uleiurile uleiului uleiurilor

unghie f /'un.gi.e/ uña: unghie unghii unghia unghiile unghiei unghiilor

seră

31

De aceea Por eso, así

unghii

http://www.fotosearch.com/FSP339/308041/


188

31

Acceptați carduri? ¿Aceptan (ustedes) tarjetas?

A mers 5.000 km că să achite o amendă Ha recorrido 5.000 km. para pagar una multa

Eu o admiram pentru talentul ei Yo la admiraba por su talento

Acordați credite pentru un termen scurt? ¿Conceden créditos a corto plazo?

Juriul acordă câteva mențiuni El jurado concede unas menciones

Premiul mare a fost acordat dlui. Moraru El gran premio ha sido concedido al señor Moraru

E foarte urât să acuzi Está muy feo acusar

Oamenii te pot acuza de egoism La gente te puede acusar de egoísmo

De ce s-au adunat cetățenii în piață? ¿Por qué se ha concentrado la gente en la plaza?

Familia se adună în jurul pomului de Crăciun La familia se junta alrededor del árbol de navidad

Carlos a adunat informații despre situația Carlos ha reunido informaciones sobre financiară a firmei la situación financiera de la empresa

Soția spune că trebuie să adune bani La mujer dice que tiene que reunir dinero pentru un frigider nou para un frigorífico nuevo

Afirmăm că familia este nucleul societății Afirmamos que la familia es el núcleo de la sociedad

Ajută-mă să duc geamantanul acesta la etajul doi Ayúdame a llevar esta maleta al segundo piso

Cine mă poate ajuta? ¿Quién me puede ayudar?

O ajut pe mama mea şi pe tatăl meu Ayudo a mi mamá y a mi papá la mutarea în noua casă en la mudanza a la nueva casa

Problemele globale ne amenință viitorul omenirii Los problemas globales nos amenazan el futuro de la humanidad

Taxatoarea îi anunță călătorii să achite La cobradora le avisa al viajero que pague la taxa, pentru că amenda este mare tarifa, porque la multa es grande.

Amestecați oțetul cu sare, piper și ulei Mezcle el vinagre con sal, pimienta y aceite

Publicul e în picioare și aplaudă jocul actorilor El público está en pie y aplaude la interpretación de los actores

Toată lumea a aplaudat Todo el mundo ha aplaudido

Guvernul aprobă 420 de euro lunar pentru șomeri El gobierno aprueba 420 Euros mensuales para los parados

Nu mă apucă de glugă! ¡No me tires de la capucha!

Nu arunca hârtii pe pământ! ¡No tires papeles al suelo!

Ascultați deseori radioul? ¿Escucháis a menudo la radio?

radio

http://www.fotosearch.com/CSP018/k0187236/


189

31 1. Regret! Dar nu pot accepta propunerea dvs. Lo siento, pero no puedo aceptar su propuesta 2. Ai acceptat invitația mea Has aceptado mi invitación 3. No tiene dinero y por eso no paga las tasas a tiempo Nu are bani și de aceea nu achită taxele la timp 4. ¿Conceden créditos para la construcción de viviendas? Acordați credite pentru construcția de locuințe? 5. Concedemos créditos también para otros fines Acordăm credite și pentru alte scopuri 6. A los mejores estudiantes les han concedido premios Celor mai buni studenţi li s-au acordat premii 7. Os acuso a vosotros Vă acuz pe voi 8. Iulia admira el jersey de Carlos Iulia admiră puloverul lui Carlos 9. Ella quiere adoptar un niño Ea vrea să adopte un copil 10. Ya sé sumar Deja ştiu să adun 11. Tengo que juntar dinero para el coche Trebuie să adun bani pentru mașină 12. David afirma que cada momento es precioso David afirmă că fiecare clipă este prețioasă 13. David me ayuda siempre David mă ajută întotdeauna 14. Carlos le ayuda como puede Carlos îl ajută cum poate 15. No te puedo ayudar Nu te pot ajuta 16. ¿Le puedo ayudar (a usted) en algo? Vă pot ajuta cu ceva? 17. Nosotros ayudamos a nuestros padres Noi ne ajutăm părinții 18. Ella ayuda a sus amigos Ele își ajută prietenii 19. ¿Te ha ayudado alguien? Te-a ajutat cineva? 20. Te ayudo yo Te ajut eu 21. ¿Quieres que te ayude? Vrei să te ajut? 22. ¿Es usted tan amable de ayudarme? Sunteți amabil să mă ajutați? 23. ¡Por favor, ayúdame con mis lecciones! Te rog, ajută-mă cu lecţiile mele! 24. Está bien que ayudemos a los niños sin padres E bine să-i ajutăm pe copiii fără părinți 25. ¿Qué presupuesto cree que tendríamos que destinar? Ce buget credeți că ar trebui să alocăm? 26. Los coches patinan en el hielo Mașinile alunecă pe gheață 27. El chocolate ahuyenta el estrés Ciocolata alungă stresul 28. Los funcionarios amenazan con la huelga Funționarii amenință cu greva 29. Le ha amenazado con el dedo L-a ameninţat cu degetul 30. ¿Cómo se mezclan los colores? Cum se amestecă culorile? 31. El consumo de carne amplifica el efecto invernadero Consumul de carne amplifică efectul de seră 32. Quiero divertirme Vreau să mă amuz 33. Los meteorólogos anuncian buen tiempo Meteorologii anunţă vreme frumoasă 34. Le he avisado de mi llegada I-am anunţat sosirea mea 35. Los espectadores le aplauden calurosamente Spectatorii îl aplaudă cu multă căldură 36. Coloco uñas postizas de gel Aplic unghii false cu gel 37. Alemania aprueba la reducción de los impuestos Germania aprobă reducerea taxelor 38. ¡Coge la serpiente por la cola! Apucă șarpele de coadă! 39. Yo no tiro basura por la calle Eu nu arunc gunoi pe stradă 40. Nosotros escuchamos la lección Noi ascultăm lecția 41. Ella escucha la radio Ea ascultă radioul 42. Tú escuchas música Tu asculți muzică 43. ¡Escúchame! Ascultă-mă! 44. ¡Tienes que escuchar! Trebuie să asculţi! 45. Él escucha el diálogo El ascultă dialogul 46. Se asegura contra los accidentes Se asigură împotriva accidentelor 47. El idioma asegura la identidad cultural Limba asigură identitatea culturală 48. Él asegura a los empleados un salario decente El asigură angajaților un salariu decent 49. Esto asegura la paz entre los hombres Aceasta asigură pacea dintre oameni 50. 1000 personas asisten al desfile militar de la capital 1000 de oameni asistă la paradă militară din capitală


190

Cât costă această?

¿Cuánto cuesta esto?

La Conjugación I (cont.)

Boca arriba, boca abajo

Vreun/vreunul

Veamos el verbo a circula ”circular” que se conjuga igual que los verbos de la lección anterior:

circula verb


(a) circula circulare circulat circulând singular plural

circulă circulați


singular

I (eu) circul (să) circul circulam circulai circulasem

a II-a (tu) circuli (să) circuli circulai circulași circulaseși

a III-a (el, ea) circulă (să) circule circula circulă circulase

plural

I (noi) circulăm (să) circulăm circulam circularăm circulaserăm, circulasem

a II-a (voi) circulați (să) circulați circulați circularăți circulaserăți, circulaseți

a III-a (ei, ele) circulă (să) circule circulau circulară circulaseră

Pâine

32


http://www.fotosearch.com/FDC005/932646/


191

Entre estos verbos están el verbo a cânta, que ya vimos en la parte I y el verbo a costa “costar” que sólo se usa en tercera persona.

costa verb tranzitiv


(a) costa costare costat costând singular plural

— —


singular

I (eu) — — — — —

a II-a (tu) — — — — —

a III-a (el, ea) costă (să) coste costa costă costase

plural

I (noi) — — — — —

a II-a (voi) — — — — —

a III-a (ei, ele) costă (să) coste costau costară costaseră

En las frases de ejemplo encontrará la expresión a avea grijă que significa tener cuidado o simplemente

cuidar.

Muchos de los verbos tienen varias traducciones como a bucura „alegrar” según sean reflexivos a (se) bucura

“alegrarse, disfrutar, gozar” o no. O como el verbo a (se) culca que, además de “acostarse”, a semejanza del español,

también tiene el sentido de “mantener relaciones sexuales”. Este último verbo da lugar al adjetivo culcat “acostado,

tumbado”, lo cual nos da pie para explicar cómo se dice boca arriba y boca abajo:

Culcat pe burtă/cu fața în jos/cu fața la pământ Tumbado boca abajo/prono

Culcat pe spate/cu fața în sus Tumbado de espaldas/boca arriba

El adjetivo vreun y el pronombre vreunul se usan sobretodo en singular

Vreun/Vreunul Singular Plural

Mas./Neut. Fem. Masc. Fem./Neut.

Nom./Ac. Adjetivo vreun vreo vreunii vreunele

Pronombre vreunul vreuna

Gen./Dat. Adjetivo vreunui vreunei vreunor

Pronombre vreunuia vreuneia vreunora

Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa? Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa?

Se observa que el verbo a fi „ser, estar, haber”, si se le pone delante mai „todavía” adquiere el sentido de „quedar”.

Un pix


192

32

actualmente adv /ak.tu.al'men.te/ actualmente

astupa, astup v /as.tu'pa/ tapar

asuma, asum (a-și asuma) (v.t.) /a.su’ma/ asumir

ataca, atac v /a.ta'ka/ atacar

atârna, atârn v /a.tᵻr'na/ colgar, colgarse, pender

autentifica, autentific v /a.u.ten.ti.fi'ka/ autorizar, autenticar, legalizar, identificar bancnotă f /bank'no.tǝ/ billete: bancnotă bancnote bancnota bancnotele bancnotei bancnotelor

biftec n /'bif.tek/ bistec, filete: biftec biftecuri biftecul biftecurile biftecului biftecurilor

bigamie f /bi.ga'mi.e/ bigamia: bigamie bigamii bigamia bigamiile bigamiei bigamiilor

blestema, blestem v /bles.te'ma/ maldecir

boală f /'boa.lǝ/ enfermedad: boală boli boala bolile bolii bolilor

brancardă f /bran'kar.dǝ/ camilla: brancardă brancarde brancarda brancardele brancardei brancardelor

bucura, bucur v /bu.ku'ra/ alegrarse, alegrar, disfrutar, gozar

campionat n /kam.pi.o'nat/ campeonato: campionat campionate campionatul campionatele campionatului

campionatelor câștiga, câștig v /kᵻʃ.ti'ga/ ganar

cealaltă p /'ʧea.lal.tǝ/ la otra: cealaltă celelalte celuilalte celorlalte

celălalt p /'ʧe.lǝ.lalt/ el otro: celălalt celălalți celuilalt celorlalți

certifica, certific v /ʧer'tifik/ certificar, testimoniar

circula, circul v /ʧir.ku'la/ circular

clarifica, clarific t /kla.ri.fi'ka/ aclarar, esclarecer, clarificar

comanda, comand v /ko.man'da/ encargar, ordenar (en un restaurante...)

compara, compar v /kom.pa'ra/ comparar

comunica, comunic v /ko.mu.ni'ka/ comunicar concurs n /kon'kurs/ concurso: concurs concursuri concursul concursurile concursului concursurilor

condamna, condamn v /kon.dam'na/ condenar

confirma, confirm v /kon'firm/ confirmar

confunda, confund v /kon'fund/ confundir

considera, consider v /kon.si.de'ra/ considerar

constata, constat v /kons.ta'ta/ constatar, comprobar

consulta, consult v /kon'sult/ consultar, examinar, reconocer, atender

consuma, consum v /kon.su'ma/ consumir, gastar

credincios a /kre.din.ʧi'os/ creyente (m.): credincios credincioși credinciosul credincioșii credinciosului credincioșilor credincioasă /kre.din.ʧi'oa.sǝ/ creyente (f.): credincioasă credincioase credincioasa credincioasele credincioasei

credincioaselor critica, critic v /kri.ti'ka/ criticar

culca, culc v /kul'ka/ acostar, acostarse

culcat a /kul'kat/ acostado, tumbado: culcat culcați culcatul culcații culcatului culcaților culcată /kul'ka.tǝ/ acostada, tumbada: culcată culcate culcata culcatele culcatei culcatelor

dată f /'da.tǝ/ dato: dată date data datele datei datelor

delegat a /de.le'gat/ delegado: delegat delagați delegatul delegații delegatului delegaților delegată /de.le'ga.tǝ/ delegada: delegată delegate delegata delegatele delegatei delegatelor

devreme adv /de'vre.me/ temprano

exactitate f /ek.sak.ti'ta.te/ exactitud: exatitate exatități exatitatea exatitățile exatității exatităților

formă f /'for.mǝ/ forma: formă forme forma formele formei formelor fumat n /fu'mat/ (el) fumar: fumat fumate fumatul fumatele fumatului fumatelor

gaură f /'ga.u.rǝ/ agujero, abertura: gaură găuri gaura găurile găurii găurilor

gravidă f /gra'vi.dǝ/ embarazada: gravidă gravide gravida gravidele gravidei gravidelor

grijă f /'gri.ʒǝ/ cuidado: grijă griji grija grijile grijii grijilor

imagine f /i'ma.ʤi.ne/ imagen: imagine imagini imaginea imaginile imaginii imaginilor

imposibil a /im.po'si.bil/ imposible (m): imposibil imposibili imposibilul imposibilii imposibilului imposibilor


193

imposibilă a /im.po'si.bi.lǝ/ imposible (f): imposibilă imposibile imposibila imposibilele imposibilei imposibilor

individual a /in.di.vi.du'al/ individual (m): individual individuali individualul individualii individualului individualilor individuală /in.di.vi.du'a.lǝ/ individual (f): individuală individuale individuala individualele individualei individualelor

închisoare f /ᵻn.ki'soa.re/ cárcel, prisión: închisoare închisori închisoarea închisorile închisorii închisorilor

lege f /'le.ʤe/ ley: lege legi legea legile legii legilor

medalie f /me'da.li.e/ medalla: medalie medalii medalia medaliile medaliei medaliilor

notă f /'no.tǝ/ nota: notă note nota notele notei notelor

oaspete m /'oas.pe.te/ huésped: oaspete oaspeți oaspetele oaspeții oaspetelui oaspeților

obligație f /o.bli'ga.ʦi.e/ obligación: obligație obligații obligația obligațiile obligației obligațiilor

organizator m /or.ga.ni.za'tor/ organizador: organizator organizatori organizatorul organizatorii organizatorului

organizatorilor organizatoare f /or.ga.ni.za'toa.re/ organizadora: organizatoare organizatoare organizatoarea organizatoarele,

organizatoarei organizatoarelor pacient m /pa.ʧi'ent/ paciente (m): pacient pacienți pacientul pacienții pacientului pacienților

pacientă f /pa.ʧi'en.tǝ/ paciente (f): pacientă paciente pacienta pacientele pacientei pacientelor

perete m /pe're.te/ pared: perete pereți peretele pereții peretelui pereților

pix n /piks/ bolígrafo: pix pixuri pixul pixurile pixului pixurilor

plantă f /'plan.tǝ/ planta: plantă plante planta plantele plantei plantelor

plecare f /ple'ka.re/ salida, partida: plecare plecări plecarea plecările plecării plecărilor

prostituată f /pros.ti.tu'a.tǝ/ prostituta: prostituată prostituate prostituata prostituatele prostituatei prostituatelor rând n /rᵻnd/ turno: rând rânduri rândul rândurile rândului rândurilor

situație f /si.tu'a.ʦi.e/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor

tablou n /ta'blou/ cuadro: tablou tablouri tabloul tablourile tabloului tablourilor

troleibuz n /tro.lei'buz/ trolebús: troleibuz troleibuze troleibuzul troleibuzele troleibuzului troleibuzelor

veste f /'ves.te/ noticia: veste vești vestea veștile veștii veștilor

vinovat m /vi.no'vat/ culpable (m): vinovat vinovați vinovatul vinovații vinovatului vinovaților vinovată f /vi.no'va.tǝ/ culpable (f): vinovată vinovate vinovata vinovatele vinovatei vinovatelor

uriaș a /u.ri'aʃ/ gigante (m): uriaș uriași uriașul uriașii uriașului uriașilor

uriașă /u.ri'a.ʃǝ/ gigante (f): uriașă uriașe uriașa uriașele uriașei uriașelor

utilizator m /u.ti.li.za'tor/ usuario: utilizator utilizatori utilizatorul utilizatorii utilizatorului utilizatorilor utilizatoare f /u.ti.li.za'toa.re/ usuaria: utilizatoare utilizatoare utilizatoarea utilizatoarele utilizatoarei utilizatoarelor

vreo p f /vreo/ alguna, una: vreo --- vreunei ---

vreun p m /vre'un/ algún, alguno, un: vreun --- vreunui ---

Medalie

http://www.fotosearch.com/BNS353/bn261060/


194

32

Cât costă această? ¿Cuánto cuesta esto?

Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa?

Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa?

Pe perete atârnă un tablou En la pared cuelga un cuadro

Autentifică-te cu numele de utilizator Identifícate con el nombre de usuario

Mă bucur că înveți această limbă Me alegro de que aprendas este idioma

Poți să cânți. E rândul tău Puedes cantar. Es tu turno

Cine a câștigat? ¿Quién ha ganado?

Am câștigat această medalie He ganado esta medalla

Actualmente banii circulă sub formă de monede, Actualmente el dinero circula en forma de monedas, bancnote și carduri billetes y tarjetas de crédito

Situația se va clarifica La situación se va a aclarar

Ospătar, am comandat două biftecuri, nu unul Camarero, he pedido dos filetes, no uno

Omul poate trăi în societate fără să comunice cu cei ¿Puede el hombre vivir en la sociedad sin

din jurul său? comunicarse con los de su alrededor?

L-a condamnat la doi ani închisoare Les ha condenado a dos años de cárcel

Consider că aceste lecții sunt importante Considero que estas lecciones son importantes

Alcoolul poate fi periculos dacă este consumat în El alcohol puede ser peligroso si es consumido

timp ce luați medicamente mientras toma medicamentos

Nu mai e cafea, s-a consumat toată Ya no queda café, se ha gastado todo

Copii se culcă devreme Los niños se acuestan temprano

Bărbatul stă culcat pe burtă El hombre está tumbado boca abajo

Femeia stă culcată pe spate La mujer está tumbada boca arriba

Pacientul stă culcat pe brancardă El paciente está tumbado en la camilla

M-am culcat cu organizatorii, dar nu am câștigat Me he acostado con los organizadores pero no he consursul ganado el concurso

Ai grijă de tine Cuidate

Ai grijă! ¡Ten cuidado!

Am grijă de plante Cuido de las plantas

Plantă

http://www.fotosearch.com/IMZ002/eva0016/


195

32

1. ¿Cómo tapo los agujeros? Cum astup găurile? 2. ¡Asume el riesgo! Asumă-ţi riscul! 3. ¿Qué obligación asume Andrei? Ce obligație își asumă Andrei? 4. Iulia ataca a Elena Iulia o atacă pe Elena 5. Todo depende de él Totul atârnă de el 6. Tienes que identificarte Trebuie să te autentifici 7. Si eres creyente no puedes maldecir a nadie Dacă ești credincios nu poți să blestemi pe cineva 8. Me alegro de tu éxito Mă bucur de succesul tău 9. El libro ha gozado de un éxito gigante Cartea s-a bucurat de un succes uriaș 10. Alegro a mis padres cuando obtengo buenas notas Îi bucur pe părinți când iau note bune 11. Radu ha alegrado a su hermana con una buena noticia Radu și-a bucurat sora cu o veste bună 12. ¡Nos alegramos de teneros como huéspedes! Ne bucurăm să vă avem ca oaspeți! 13. Me alegro de que este hombre haya venido Mă bucur că a venit acest om 14. De todos él es el que canta mejor Dintre toți el cântă cel mai bine 15. La vida es una canción. ¡Cántala! Viața este un cântec. Cântă-l! 16. Los campesinos cantan con alegría Țăranii cântă cu bucurie 17. Mi equipo ganó el campeonato Echipa mea a câştigat campionatul 18. Así ganamos tiempo Aşa câştigăm timp 19. Se certifica la exactitud de los datos Se certifică exactitatea datelor 20. Los autobuses circulan a diario entre Iasi y Bucarest Autobuzele circulă zilnic între Iași și București 21. Este trolebús circula con frecuencia Troleibuzul acesta circulă des 22. Tengo que aclararme la situación Trebuie să îmi clarific situaţia 23. Yo pido vino tinto. ¿Tú que pides? Eu comand vin roșu. Tu ce comanzi? 24. Vamos a pedir un menú Vom comanda un meniu 25. No me puedo comparar con ella Nu mă pot compara cu ea 26. Maria os va a comunicar la dirección Maria vă va comunica adresa 27. ¿Has comunicado a algún delegado la hora de salida? Ai comunicat vreunui delegat ora plecării? 28. ¿Le has comunicado a alguno la hora de salida? Ai comunicat vreunuia ora plecării? 29. Él habla sin comunicar ni una idea El vorbește fără a comunica nici o idee 30. La ley condena la bigamia Legea condamnă bigamia 31. Os confirmo que soy yo el de las imágenes Vă confirm ca eu sunt cel din imagini 32. Es imposible que confundas a una con la otra Este imposibil să o confunzi una cu cealalta 33. Te considero culpable Te consider vinovat 34. Ha comprobado que está embarazada de nuevo A constatat că este din nou gravidă 35. Tiene ud. que consultar con un médico Trebuie să consultați un medic 36. Es necesario que sea examinado por un especialista Este nevoie să fiți consultat de un specialist 37. ¿Cuánto alcohol consume a la semana? Cât alcool consumați într-o săptămână? 38. Yo consumo a diario muchos zumos naturales Eu consum zilnic multe sucuri naturale 39. La grave enfermedad le consumía Greaua boală îl consuma 40. ¿Cuánto cuesta un café? Cât costă o cafea? 41. ¿Cuánto cuesta una habitación individual? Cât costă o cameră individuală? 42. ¿Cuánto cuesta por una noche? Cât costă pentru o noapte? 43. El fumar cuesta muchísimo dinero Fumatul costă foarte mulți bani 44. Critiquemos a todos no sólo a Carlos Hai să-i criticăm pe toţi nu numai pe Carlos 45. ¿A qué hora te acuestas? La ce oră te culci? 46. Cuando tengo sueño me acuesto Când mi se face somn, mă culc 47. Se ha acostado con una prostituta S-a culcat cu o prostituată 48. Te has acostado a las 10 Te-ai culcat la ora 10 49. ¿Tenéis algún animal o pájaro en casa? Aveți vreun animal sau vreo pasăre în casă? 50. ¿Tenéis algún parado en la familia? Aveți vreun șomer în familie?


196

Directorul felicită pe studenți

El director felicita a los estudiantes


La acentuación en los verbos

Continuamos con los verbos de la conjugación I que no tienen desinencia en la primera persona del singular de

indicativo. Veamos a descurca que se suele utilizar en reflexivo cuando significa “arreglárselas”.

descurca verb tranzitiv


(a) descurca descurcare descurcat descurcând singular plural

descurcă descurcați


singular

I (eu) descurc (să) descurc descurcam descurcai descurcasem

a II-a (tu) descurci (să) descurci descurcai descurcași descurcaseși

a III-a (el, ea) descurcă (să) descurce descurca descurcă descurcase

plural

I (noi) descurcăm (să) descurcăm descurcam descurcarăm descurcaserăm, descurcasem

a II-a (voi) descurcați (să) descurcați descurcați descurcarăți descurcaserăți, descurcaseți

a III-a (ei, ele) descurcă (să) descurce descurcau descurcară descurcaseră

La acentuación en los verbos

No hay regla fija para la acentuación de los verbos en el presente. Por ejemplo, los verbos executa y exercita tienen

mismo modelo de conjugación y mismo número de sílabas, pero llevan el acento en diferentes sílabas: execut, exercit.

Esa es una de las razones por las que esta forma suele aparecer en algunos diccionarios junto con el infinitivo.

Como norma, el acento recae siempre sobre la desinencia de todos los tiempos (lo que está marcado en azul) excepto

en el presente de indicativo y conjuntivo en singular y la tercera persona del plural.

33

http://www.fotosearch.com/CSK007/pr78933/


197

stilou

Hay que recordar que los verbos que terminan en –sta de esta conjugación, como exista o gusta que aparecen en esta

lección, alternan la s de la segunda persona del singular en vez de la t: insistinsiști

gusta verb tranzitiv


(a) gusta gustare gustat gustând singular plural

gustă gustați


singular

I (eu) gust (să) gust gustam gustai gustasem

a II-a (tu) guști (să) guști gustai gustași gustaseși

a III-a (el, ea) gustă (să) guste gusta gustă gustase

plural

I (noi) gustăm (să) gustăm gustam gustarăm gustaserăm, gustasem

a II-a (voi) gustați (să) gustați gustați gustarăți gustaserăți, gustaseți

a III-a (ei, ele) gustă (să) guste gustau gustară gustaseră

Laleaua

Ciupercă

http://www.fotosearch.com/DSN007/1774083/


198

33

act n /akt/ acta, documento: act acte actul actele actului actelor

album n /al'bum/ álbum: album albume albumul albumele albumului albumelor

alt art, a /alt/ otro: alt alți altui altor

altă /'al.tǝ/ otra: altă alte altei altor

apropiere f /a.pro.pi'e.re/ cercanía, proximidad: apropiere apropieri apropierea apropierile apropierii apropierilor

o În apropiere cerca (de)

atacant s /a.ta'kant/ atacante, delantero: atacant atacanți atacantul atacanții atacantului atacanților

atacantă / a.ta'kan.tǝ/ atacante, delantera: atacantă atacante atacanta atacantele atacantei atacantelor

automobil n, a /a.u.to.mo'bil/ automóvil: automobil automobile automibilul automobilele automobilului automobilelor

căsătorie f /kǝ.sǝ.to'ri.e/ casamiento, matrimonio: căsătorie căsătorii căsătoria căsătoriile căsătoriei căsătoriilor

chinezesc a /ki.ne'zesk/ chino: chinezesc chinezești chinezescul chinezeștii chinezescului chinezeștilor

chinezească /ki.ne'ze̯as.kə/ china: chinezească chinezești chinezeasca chinezeștile chinezeștii chinezeștilor

ciupercă f /ʧiw'per.kə/ seta, champiñón: ciupercă ciuperci ciuperca ciupercile ciupercii ciupercilor

companie f /kom.pa'ni.e/ compañía: compania companii compania companiile companiei companiilor

computer n /kom'pu.ter/ computadora, ordenador: computer computere computerul computerele computerului

computerelor

con n /kon/ cono: con conuri conul conurile conului conurilor

criză f /'kri.zə/ crisis: criză crize criza crizele crizei crizelor

cultiva, cultiv v /'kul'tiv/ cultivar

dărâma, dărâm v /də.rɨ'ma/ derribar, demoler

declara, declar v /de.kla'ra/ declarar

denunța, denunț v /de.nunˈʦa/ denunciar

descurca (a se), descurc v /des.kur'ka/ desenvolverse, arreglárselas

determina, determin v /de.ter.mi'na/ determinar, originar

dezvolta, dezvolt v /dez.vol'ta/ desarrollar

diferit a/di.fe'rit/ diferente (m): diferit diferiți diferitul diferitții diferitului diferiților

diferită /di.fe'ri.tə/ diferente (f): diferită diferite diferita diferitele diferitei diferitelor

director a/di'rek.tor/ director: director directori directorul directorii directorului directorilor

directoare /di'rek.to̯a.re/ directora: directoare directoare directoarea directoarele directoarei directoarelor

discuta, discut v /dis.kuˈta/ discutir

document n /do.kuˈment/ documento: document documente documentul documentele documentului documentelor

dorință f /do'rin.ʦə/ deseo: dorință dorințe dorința dorințele dorinței dorințelor

economic a/e.ko'no.mik/ económico: economic economici economicul economicii economicului economicilor

economică /e.ko'no.mi.kə / económica: economică economice economica economicele economicei economicelor

elimina, elimin v /e.li.mi'na/ eliminar

enorm a /e'norm/ enorme (m): enorm enormi enormul enormii enormului enormilor

enormă /e'nor.mə/ enorme (f): enormă enorme enorma enormele enormei enormelor

european a /e.u. ro'pe̯an/ europeo: european europeni europeanul europenii europeanului europenilor

europeană /e.u. ro'pe̯a.nə/ europea: europeană europene europeana europenele europenei europenelor

evita, evit v /e.vi'ta/ evitar

executa, execut v /eg.ze.ku'ta/ ejecutar, realizar

exercita, exercit v /eg.zer.ʧi'ta/ ejercer, ejercitar

exista, exist v /eg.zis'ta/ existir, haber

expira, expir v /eks.pi'ra/ caducar, expirar, vencer, cumplirse


199

explica, explic v /eks.pli'ka/ explicar

exporta, export v /eks.por'ta/ exportar

exprima, exprim v /eks.pri'ma/ expresar

ezita, ezit v /e.zi'ta/ dudar

falsifica, falsific v /fal.si.fi'ka/ falsificar

felicita, felicit v /fe.li.ʧi'ta/ felicitar

formulă f /for'mu.lə/ fórmula: formulă formule formula formulele formulei formulelor

fost a/fost/ ex, que fue, anterior: fost fosți fostul fosții fostului fosților

fostă /'fos.tə/ ex, que fue, anterior: fostă foste fosta fostele fostei fostelor

frământa, frământ v /frə'mɨn.ta/ preocupar, inquietar; amasar

funcție f /'funk.ʦi.e/ función, cargo, empleo: funcție funcții funcția funcțiile funcției funcțiilor

fura, fur v /fu'ra/ robar

garanție f /ga.ran'ʦi.e/ garantía: garanție garanții garanția garanțiile garanției garanțiilor

gardă f /'gar.də/ guardia: gardă gărzi garda gărzile gărzii gărzilor

gaz n /gaz/ gas: gaz gaze gazul gazele gazului gazelor

glob n /glob/ planeta Tierra: glob globuri globul globurile globului globurilor

gust n /gust/ gusto, sabor: gust gusturi gustul gusturile gustului gusturilor

gusta, gust v /gus'ta/ gustar, probar

hoț m /hoʦ/ ladrón: hoț hoți hoțul hoții hoțului hoților

imita, imit v /i.mi'ta/ imitar

implica, implic v /im.pli'ka/ implicar

înțelegere f /ɨn.ʦe'le.ʤe.re/ entendimiento, acuerdo: înțelegere înțelegeri înțelegerea înțelegerile înțelegerii

înțelegerilor

învățător m /ɨn.və.ʦə'tor/ maestro: învățător învățători învățătorul învățătorii învățătorului învățătorilor

judecătorie f /ʒu.de.ka.to'ri.e/ tribunal, juzgado: judecătorie judecătorii judecătoria judecătoriile judecătoriei

judecătoriilor

lalea f /la'le̯a/ tulipán: lalea lalele laleaua lalelele lalelei lalelelor

legumă f /le'gu.mə/ legumbre, verdura: legumă legume leguma legumele legumei legumelor

limpede a /'lim.pe.de/ claro: limpede limpezi limpedele limpezii limpedelui limpezilor

limpede /'lim.pe.de/ clara: limpede limpezi limpedea limpezile limpezii limpezilor

lucrare f /lu'kra.re/ trabajo, obra: lucrare lucrări lucrarea lucrările lucrării lucrărilor

lucrător a /lu.krə'tor/ trabajador: lucrător lucrători lucrătorul lucrătorii lucrătorului lucrătorilor

lucrătoare /lu.krə'to̯a.re/ trabajadora: lucrătoare lucrătoare lucrătoarea lucrătoarele lucrătoarei lucrătoarelor

majorare f /ma.ʒo'ra.re/ aumento, subida: majorare majorări majorarea majorările majorării majorărilor

matematică f /ma.te'ma.ti.kə/ matemáticas: matematică matematici matematica matematicile matematicii

matematicilor

materie f /ma'te.ri.e/ materia, asignatura: materie materii materia materiile materiei materiilor

mâncare f /mɨn'ka.re/ plato, comida: mâncare mâncăruri mâncarea mâncărurile mâncării mâncărurilor

menaj n /me'naʒ/ tarea doméstica: menaj menajuri menajul menajurile menajului menajurilor

milă f /'mi.lə/ piedad, compasión: milă mile mila milele milei milelor

minor a /mi'nor/ menor (m): minor minori minorul minorii minorului minorilor

minoră /mi'no.rə/ menor (f): minoră minore minora minorele minorei minorelor

număr n /nuˈmər/ número: număr numere numărul numerele numărului numerelor

obstacol n /ob'sta.kol/ obstáculo: obstacol obstacole obstacolul obstacolele obstacolului obstacolelor

ocazie f /o'ka.zi.e/ ocasión: ocazie ocazii ocazia ocaziile ocaziei ocaziilor

pagubă f /'pa.gu.bə/ daño, perjuicio: pagubă pagube paguba pagubele pagubei pagubelor

periodic a /pe.ri'o.dik/ periódico: periodic periodici periodicul periodicii periodicului periodicilor


200

periodică /pe.ri'o.di.kə/ periódica: periodică periodice periodica periodicele periodicei periodicelor

personal n /per.so'nal/ personal: personal personale personalul personalele personalului personalelor

plată f /'pla.tə/ pago, paga: plată plăți plata plățile plății plăților

presiune f /pre.si'u.ne/ presión: presiune presiuni presiunea presiunile presiunii presiunilor

publicație f /pu.bli'ka.ʦi.e/ publicación: publicație publicații publicația publicațiile publicației publicațiilor

rasă f /'ra.sə/ raza: rasă rase rasa rasele rasei raselor

referitor (la) adv /re.fe.ri'tor/ acerca (de), referente (a)

reparație f /re.pa'ra.ʦi.e/ reparación: reparație reparații reparația reparațiile reparației reparațiilor

salarizat a /sa.la.ri'zat/ asalariado, remunerado: salarizat salarizați salarizatul salarizații salarizatului salarizaților

salarizată /sa.la.ri'za.tə/ asalariada, remunerada: salarizată salarizate salarizata salarizatele salarizatei salarizatelor

sărbătoare f /sər.bə'to̯a.re/ fiesta: sărbătoare sărbători sărbătoarea sărbătorile sărbătorii sărbătorilor

secundă f /se'kun.də/ segundo: secundă secunde secunda secundele secundei secundelor

sentiment n /sen.ti'ment/ sentimiento: sentiment sentimente sentimentul sentimentele sentimentului sentimentelor

sol n /sol/ suelo, terreno: sol soluri solul solurile solului solurilor

stilou n /sti'low/ estilográfica: stilou stilouri stiloul stilourile stiloului stilourilor

suprafață f /su.pra'fa.ʦə/ superficie: suprafață suprafețe suprafața suprafețele suprafeței suprafețelor

temă f /'te.mə/ tema: temă teme tema temele temei temelor

totul a, num, art, p /'to.tul/ todo: tot totul toți toții --- tuturor

toată /'to̯a.tə/ toda: toată toate toata toatele --- tuturor

țiței n /ʦi'ʦei/ crudo, petróleo: țiței țițeiuri țițeiul țițeiurile țițeiului țițeiurilor

uscat a /us'kat/ seco: uscat uscați uscatul uscații uscatului uscaților

uscată /us'ka.tə/ seca: uscată uscate uscata uscatele uscatei uscatelor

virus n /'vi.rus/ virus: virus virusuri virusul virusurile virusului virusurilor

zid n /zid/ muro: zid ziduri zidul zidurile zidului zidurilor

zid

stilou


http://www.fotosearch.com/UNC109/u19518520/


201

33

Directorul felicită pe studenți El director felicita a los estudiantes

Ai 60 de secunde să dărâmi toate conurile Tienes 60 segundos para derribar todos los conos

Dacă te hotărăști să denunți, mergi la Judecătoria Si te decides a denunciar, ve al Juzgado de Guardia

de Gardă din Madrid de Madrid

Se descurcă foarte bine în locuri mai uscate Se las arregla muy bien en lugares más secos

Cum se descurcă soția dv. singură cu menajul? ¿Cómo se las arregla su mujer sola con las tareas

domésticas?

Voi discutați despre majorarea prețurilor Discutís sobre la subida de los precios

Despre ce discută domnul Munteanu seara ¿Sobre qué discute el señor Munteanu por la noche, cu soția sa? con su mujer?

Dan și Ion discută referitor la reducerile de Dan y Ion discuten acerca de la reducción de

personal în compania unde lucrează personal en la compañía donde trabajan

Execut lucrări la cele mai bune prețuri Realizo trabajos a los mejores precios

Există o bancă în apropiere? ¿Hay un banco cerca?

Criza economică exercită o mare presiune asupra La crisis económica ejerce una gran presión sobre lucrătorilor europeni los trabajadores europeos

În trecut, când nu existau bani, plățile se făceau En el pasado, cuando no existía dinero, los pagos se cu legume hacían con legumbres

Astăzi pe glob există un număr enorm de Hoy en día en la Tierra existe un número enorme automobile de automóviles

În lume există un număr foarte mare de En el mundo existe un número muy grande de publicații periodice publicaciones periódicas

A adunat într-un album imaginile care exprimau Ha reunido en un álbum las imágenes que

dorințele ei expresaban sus deseos

Ciupercile se dezvoltă în sol bogat Las setas se desarrollan en suelo rico

Au discutat despre toate Han discutido acerca de todo

O reparaţie mică poate evita pagube mari Una pequeña reparación puede evitar grandes daños

Am executat tot ce mi-ai dat de făcut He realizado todo lo que me has encargado

A expirat termenul de garanţie Ha vencido el plazo de la garantía

Am explicat cum trebuie să faci He explicado como tienes que hacer

A ezitat să se ducă acolo Ha dudado en irse allí

A falsificat un document Ha falsificado un documento

A furat un stilou Ha robado una estilográfica

L-au furat hoţii Le han robado los ladrones

hoț


202

33

1. Ellos cultivan la tierra Ei cultivă pământul 2. Cultivo toda la superficie Cultiv pe toată suprafața 3. Quiero cultivar setas Vreau să cultiv ciuperci 4. ¡Derribaremos el muro! O să dărâmăm zidul! 5. ¿Tiene algo que declarar? Aveți ceva de declarat? 6. Denuncio a mi hija O denunţ pe fiica mea 7. Ahora cada cual se las apaña como puede Acum fiecare se descurcă cum poate 8. ¿La suerte determina el éxito? Norocul determină succesul? 9. Las plantas necesitan agua para desarrollarse Plantele are nevoie de apă pentru a se dezvolta 10. ¿Sobre qué discuten Juan y Pedro? Despre ce discută Juan și Pedro? 11. Discuto a menudo con él sobre la clave del éxito Discut des cu el despre cheia succesului 12. ¿Sobre qué discute el estudiante con su profesor? Despre ce discută studentul cu profesorul său? 13. ¿Cómo se elimina un virus de ordenador? Cum se elimină un virus de computer? 14. Quise eliminar a Carlos Am vrut să îl elimin pe Carlos 15. Él evita los obstáculos El evită obstacolele 16. Ha ejecutado sin piedad a su antigua esposa Și-a executat fără milă fosta soție 17. Considero que no existe una fórmula del éxito Consider că nu există o formulă a succesului 18. No ejerzo ningún otro cargo remunerado Nu exercit nici o alta funcţie salarizată 19. Existen sabores diferentes Există gusturi diferite 20. Hay cuatro razas humanas Există patru rase umane 21. Está bien cuando en la familia hay buen entendimiento E bine când în familia există buna înțelegere 22. El plazo expira y ud. no tiene aún los documentos Termenul expiră iar dvs. nu aveți încă actele 23. ¿Qué explican los profesores en la lección? Ce explică profesorii la lecții? 24. Los profesores explican la asignatura Profesorii explică materia 25. ¿Qué explica el profesor? Ce explică profesorul? 26. Él explica la lección El explică lecția 27. Ahora explico dónde está la estación Acum explic unde este stația 28. El profesor explica en rumano Profesorul explică în limba română 29. Explique porqué ha escrito estas palabras Explicați de ce ați scris cuvintele acestea 30. Te he explicado el problema dos veces Ți-am explicat problema de două ori 31. Le explico a mi hijo el tema de matemáticas Îi explic fiului meu tema la matematică 32. Se lo explico a mi hijo I-o explic fiului meu 33. Mi maestra explica con claridad Învățătoarea mea explică limpede 34. Holanda exporta muchos tulipanes Olanda exportă multe lalele 35. Azerbayán podría exportar petróleo y gas a Rumanía Azerbaijan ar putea exporta ţiţei şi gaze în România 36. No pueden expresar sus sentimientos Nu pot să-și exprime sentimentele 37. El delantero duda entre el Liverpool y el Real Madrid Atacantul ezită între Liverpool şi Real Madrid 38. Es muy fácil falsificar monedas Este foarte ușor să falsifici monede 39. Mihai ha felicitado a su compañera de trabajo Mihai a felicitat-o pe colega sa 40. Les felicitamos con ocasión de los fiestas de invierno Vă felicităm cu ocazia sărbătorilor de iarnă 41. Quiero felicitarle por el matrimonio Vreau să vă felicit cu ocazia căsătoriei 42. ¡No voy a preocuparme por los árboles! Nu merg să mă frământ pentru copaci! 43. Sé demasiado bien lo difícil que es amasar un pan Știu prea bine ce greu e să frămânți o pâine 44. ¿Te preocupa la crisis? Te frământă criza? 45. Un menor roba un coche y provoca un accidente Un minor fură o mașină și face accident 46. Un ladrón ha robado el libro “Cómo hacerte rico” Un hoţ a furat cartea „Cum să devii bogat“ 47. Quiero probar platos chinos Vreau să gust mâncăruri chinezești 48. ¡No me imites! Nu mă imita! 49. Yo en el amor lo doy todo y me implico con todo Eu în dragoste dau tot şi mă implic cu totul 50. ¿Quieres implicarte? Vrei să te implici?


203

Îmi imprumuți un creion? ¿Me prestas un lápiz?


La alternancia ăa en los verbos acabados en

-ăca

Continuamos con los verbos de la conjugación I. La alternancia aă se produce en las formas del presente donde el

acento recae en la raíz, cuando un infinitivo tiene una ă antes de la última consonante. En este tema lo veremos con los

verbos a se îmbrăca y a împăca

îmbrăca verb tranzitiv


(a) îmbrăca îmbrăcare îmbrăcat îmbrăcând singular plural

îmbracă îmbracați


singular

I (eu) îmbrac (să) îmbrac îmbrăcam îmbrăcai îmbrăcasem

a II-a (tu) îmbraci (să) îmbraci îmbrăcai îmbrăcași îmbrăcaseși

a III-a (el, ea) îmbracă (să) îmbrace îmbrăca îmbrăcă îmbrăcase

plural

I (noi) îmbrăcăm (să) îmbracăm îmbrăcam îmbrăcarăm îmbrăcaserăm, îmbrăcasem

a II-a (voi) îmbrăcați (să) îmbracați îmbrăcați îmbrăcarăți îmbrăcaserăți, îmbrăcaseți

a III-a (ei, ele) îmbracă (să) îmbrace îmbrăcau îmbrăcară îmbrăcaseră

Jachetă

34




204

34

altul p /'al.tul/ el otro: altul alții altuia altora

alta p /'al.ta/ la otra: alta, altele, alteia, altora

aparență f /a.pa'ren.ʦə/ apariencia: aparență aparențe aparența aparențele aparenței aparențelor

apoi adv /a'poʲ/ después

atacare f /a.ta'ka.re/ ataque: atacare atacări atacarea atacările atacării atacărilor

bătaie f /bə'ta.je/ paliza: bătaie bătăi bătaia bătăile bătăii bătăilor

caracter n /ka.rak'ter/ carácter: caracter caractere caracterul caracterele caracterului caracterelor

câtva art /kɨt'va/ un poco, algo, alguno: câtva câțiva --- câtorva

câtăva /kɨ.tə'va/ un poco, algo, alguna: câtăva câteva --- câtorva

chiulangiu m /kju.lan'ʤi.u/ novillero, pellero: chiulangiu chiulangii chiulangiul chiulangiii chiulangiului chiulangiilor

chiulangie f /kjulan'ʤi.e/ novillera, pellera: chiulangie chiulangii chiulangia chiulangiile chiulangiei chiulangiilor

cină f /'ʧi.nə/ cena: cină cine cina cinele cinei cinelor

coafor m /ko̯a'for/ peluquero, peluquería: coafor coafori coaforul coaforii coaforului coaforilor

comentator m /ko.men.ta'tor/ comentarista (m): comentator comentatori comentatorul comentatorii comentatorului

comentatorilor

comentatoare f /ko.men.ta.to̯a.re/ comentarista (f): comentatoare comentatoare comentatoara comentatoarele

comentatoarei comentatoarelor

confirmare f /kon.fir'mare/ confirmación: confirmare confirmări confirmarea confirmările confirmării confirmărilor

copertă f /ko'per.tə/ portada: copertă coperte coperta copertele copertei copertelor

dușman m /duʃ 'man/ enemigo: dușman dușmani dușmanul dușmanii dușmanului dușmanilor

dușmană f /duʃ 'ma.nə/ enemiga: dușmană dușmane dușmana dușmanele dușmanei dușmanelor

familial a /fa.mi.li'al/ familiar (m): familial familiali familialul familialii familialului familialilor

familială /fa.mi.li'a.lə/ familiar (f): familială familiale familiala familialele familialei familialelor

final n /fi'nal/ final: final finaluri finalul finalurile finalului finalurilor

importa, import v /im.por'ta/ importar

indica, indic v /in.di'ka/ indicar

infracțiune f /in.frak.ʦi'u.ne/ infracción: infracțiune infracțiuni infracțiunea infracțiunile infracțiunii infracțiunilor

insista, insist v /in.sis'ta/ insistir

insulta, insult v /in.sul'ta/ insultar

invita, invit v /in.vi'ta/ invitar

invoca, invoc v /in'vok/ invocar, apelar, alegar, poner como excusa...

îmblănit a /ɨm.blə'nit/ forrado de piel: îmblănit îmblăniți îmblănitul îmblăniții îmblănitului îmblăniților

îmblănită /ɨm.blə'ni.tə/ forrada de piel: îmblănită îmblănite îmblănita îmblănitele îmblănitei îmblănitelor

îmbrăca (a se), îmbrac v t /ɨm'brak/ vestir(se)

împăca (a se), împac v /ɨm.pə'ka/ reconciliar(se), entender(se)

împiedica, împiedic v /ɨm.pje.di'ka/ impedir

o (a se) împiedica tropezar

împrumuta, împrumut v /ɨm.pru'mut/ prestar, tomar prestado

încurca, încurc v /ɨn.kur'ka/ enredar, embrollar, confundir, embarazar

îndată adv /ɨn'da.tə/ inmediatamente, enseguida

îndura, îndur v /ɨn.du'ra/ soportar, aguantar

înjura, înjur v /ɨn.ʒu'ra/ injuriar, jurar

înlâtura, înlătur v /ɨn.lə.tu'ra/ alejar, descartar, apartar

întâi adv /ɨn'tɨ ʲ/ al principio, en primer lugar


205

întâmpina, întâmpin v /ɨn.tɨm.pi'na/ acoger, recibir, salir al encuentro

întârziere f /ɨn.tɨr.zi'e.re/ retraso: întârziere întârzieri întârzierea întârzierile întârzierii întârzierilor

întuneca (a se), întunec v /ɨn.tu.ne'ka/ oscurecerse

jachetă f /ʒa'ke.tə/ chaqueta: jachetă jachete jacheta jachetele jachetei jachetelor

judeca, judec v /ʒu.de'ka/ juzgar, reflexionar

jura (a se), jur v /ʒu'ra/ jurar

justifica, justific v /ʒus.ti.fi'ka/ justificar

leșina, leșin v /le.ʃi'na/ desmayarse

lupta, lupt v /lup'ta/ luchar

manifesta, manifest v /ma.ni.fes'ta/ manifestar, poner de relieve, manifestarse

mărita (a se), mărit v /mə.ri'ta/ casar(se) (sólo se usa para mujeres)

mătura, mătur v /mə.tu'ra/ barrer

meci n /me'ʧi/ partido (de futbol, baloncesto, etc): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor

merita, merit v /me.ri'ta/ merecer

naționalitate f /na.ʦi.o.ma.li'ta.te/ nacionalidad: naționalitate naționalități naționalitatea naționalitățile naționalității

naționalităților

neplăcut a /ne.plə'kut/ molesto, desagradable: neplăcut neplăcuți neplăcutul neplăcuții neplăcutului neplăcuților

neplăcută /ne.plə'ku.tə/ molesta, desagradable: neplăcută neplăcute neplăcuta neplăcutele neplăcutei neplăcutelor

nimeni art, a, num /'ni.me.nʲ/ nadie: nimeni --- nimănui/nimănuia ---

noutate f /no.u'ta.te/ novedad: noutate noutăți noutatea noutățile noutății noutăților

nuntă f /'nun.tə/ boda: nuntă nunți nunta nunțile nunții nunților

original a /o.ri.ʤi'nal/ original (m): original originali originalul originalii originalului originalilor

originală /o.ri.ʤi'na.lə/ original (f): originală originale originala originalele originalei originalelor

osteneală f /os.te'ne̯a.lə/ cansancio, esfuerzo: osteneală osteneli osteneala ostenelile ostenelii ostenelilor

patrie f /'pa.tri.e/ patria: patrie patrii patria patriile patriei patriilor

pensionare f /pen.si.o'na.re/ jubilación: pensionare pensionări pensionarea pensionările pensionării pensionărilor

popor n /po'por/ pueblo: popor popoare poporul popoarele poporului popoarelor

prelungire f /pre.lun'ʤi.re/ ampliación, retraso, prolongación: prelungire prelungiri prelungirea prelungirile prelungirii

prelungirilor

rasism n /ra'sism/ racismo: rasism --- rasismul --- rasismului ---

rubeolă f /ru.be'o.lə/ rubeola: rubeolă rubeole rubeola rubeolele rubeolei rubeolelor

sărăcie f /sə.rə'ʧi.e/ pobreza: sărăcie sărăcii sărăcia sărăciile sărăciei sărăciilor

secret a /se'kret/ secreto: secret secreți secretul secreții secretului secreților

secretă /se'kre.tə/ secreta: secretă secrete secreta secretele secretei secretelor

vaccin n /vak'ʧin/ vacuna: vaccin vaccinuri vaccinul vaccinurile vaccinului vaccinurilor

vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor

victorie f /vik'to.ri.e/ victoria: victorie victorii victoria victoriile victoriei victoriilor

zăpadă f /za'pa.də/ nieve: zăpadă zăpezi zăpada zăpezile zăpezii zăpezilor

zăpadă



206

34

Nu merită osteneala No vale la pena

A tot insista devine neplăcut Tanto insistir se hace molesto

Dacă vrei să spui ceva, fă-o, Si quieres decir algo, dilo

dar fără să insulți pe nimeni pero sin insultar a nadie

Jean se va îmbrăca îndată Jean se va a vestir en seguida

Cine se îmbracă mai bine? ¿Quién se viste mejor?

El îmbracă o jachetă îmblănită Él viste una chaqueta forrada de piel

V-am invitat Le he invitado (a ud.)

Chiar dacă m-ai invitat (tot) n-aș veni Aunque me invitaras no vendría

Chiar dacă m-ai fi invitat (tot) n-aș fi venit Aunque me hubieras invitado no habría venido

N-am fost invitat No he sido invitado

Doresc să vă invit la ceva Me gustaría invitarle a algo

Îi invităm în fiecare duminică Le invitamos todos los domingos

Câți bani să-ți împrumut? Câțiva ¿Cuánto dinero te presto? Algo

Nu vom încerca să încurcăm pe nimeni No vamos a intentar engañar a nadie

Nu e bine să judecăm cărțile după copertă No está bien juzgar los libros por la portada

și oamenii după haine ni los hombres por la ropa

Colegii au întâmpinat-o pe Mihaela la gară Los compañeros han recibido a Mihaela en la estación

Un comentator leșină în direct înaintea unui meci Un comentarista se desmaya en directo antes de un

partido

Noi luptăm pentru pace Nosotros luchamos por la paz

Spaniolii au manifestat împotriva Los españoles se han manifestado en contra del

prelungirii vârstei de pensionare retraso de la edad de jubilación

Vrei să te măriți cu mine? ¿Quieres casarte conmigo?

Mătur zăpada Barro la nieve

Această noutate merită confirmare Esta novedad merece confirmación

Ospătarul s-a împiedicat El camarero tropezó

Îți împrumut păpușa mea Te dejo mi muñeca

Îmi împrumuți un creion? ¿Me prestas un lápiz?

Nuntă

http://www.fotosearch.com/BDX353/bxp67297/


207

En la siguiente lista aprovechamos para repasar el imperativo con el verbo a îmbrăca

34

1. Rumanía ha importado menos gas en 2009 România a importat mai puțin gaz în 2009 2. ¡No importa! Nu importă! 3. La brújula indica el polo norte de la Tierra Busola indică polul nord al pământului 4. ¿Por qué insistes? De ce insiști? 5. Tengo que insistir acerca de su carácter original Trebuie să insist asupra caracterului său original 6. Alina ha insultado a Ana en público Alina a insultat-o în public pe Ana 7. Invíteme Invitați-mă 8. Te invito a cenar Te invit la cină 9. Invité a mi amigo que vino enseguida L-am invitat pe amicul meu care a venit îndată 10. Te escribo para invitarte a mi boda Îți scriu pentru ca să te invit la nunta mea 11. Ana alega problemas familiares como causa del retraso Ana invocă probleme familiale pentru întârziere 12. Por favor, vístase y vayámonos Vă rog să vă îmbrăcaţi şi să mergem 13. Se ha puesto la ropa Şi-a îmbrăcat haina 14. ¡No te vistas! Nu te îmbrăca! 15. ¡No se vista! Nu vă îmbrăcați! 16. ¡Vístete! Îmbracă-te! 17. ¡Vístase! Îmbrăcați-vă! 18. Tengo que reconciliarme con mis enemigos Trebuie să mă împac cu dușmanii mei 19. Me entiendo también con otra nacionalidad Mă împac și cu altă naționalitate 20. Mi enfermedad me ha impedido ir a la facultad Boala mea m-a împiedicat să merg la facultate 21. ¿Cuánto quieres que te preste? Cât vrei să-ţi împrumut? 22. ¿Quieres que te preste este libro? Vrei să-ți împrumut această carte? 23. Te he traído el libro que me prestaste Ți-am adus cartea pe care mi-ai împrumut-o 24. Prestándome dinero me ha ayudado mucho Împrumutându-mi banii m-a ajutat mult 25. Ha confundido Irán con Irak A încurcat Iranul cu Irakul 26. No he venido a Grecia para soportar racismo Nu am venit în Grecia ca să îndur rasismul 27. El dinero te ayuda a soportar la pobreza Banii te ajută să induri sărăcia 28. ¿Por qué le injurias todo el día? De ce îl înjuri toată ziua? 29. El azúcar quita los dolores Zahăr înlătură durerile 30. Recibimos a los huéspedes en la estación Noi întâmpinăm oaspeții la gară 31. Los compañeros recogen a Mihaela en la estación Colegii o întâmpină pe Mihaela la gară 32. La nubes oscurecen el fin de semana Norii întunecă finalul săptămânii 33. Juzga las cosas por las apariencias Judecă lucrurile după aparenţe 34. Primero júzgate a ti mismo después juzga al otro Întâi judecă-te pe tine și apoi judecă pe altul 35. Carlos jura que no roba Carlos se jură că nu fură 36. Ha jurado decir la verdad A jurat să spună adevărul 37. ¿Qué justifica una infracción? Ce justifică o infracțiune? 38. Blair justifica el ataque a Irak Blair justifică atacarea Irakului 39. Un comentarista se desmaya de calor en directo Un comentator leșină de căldură în direct 40. Me he desmayado en todas las vacunas Am leșinat la toate vaccinurile 41. Luchamos por nuestra patria Luptăm pentru patria noastră 42. Los pueblos luchan en contra de la guerra Popoarele luptă împotriva războiului 43. La rubeola se manifiesta como una enfermedad leve Rubeola se manifestă ca o boală ușoară 44. ¿Cómo se manifiesta la gripe? Cum se manifestă gripa? 45. Ana se ha casado en secreto Ana s-a măritat în secret 46. ¡Me caso! Mă mărit! 47. Los novilleros barren el patio de la escuela Chiulangiii mătură în curtea școli 48. Mihaela ha barrido el pelo de la peluquería Mihaela a măturat părul în coafor 49. ¡Mereces una paliza! Meriţi o bătaie! 50. Creo que he merecido la victoria Cred că am meritat victoria


208

Ce bine te miști! ¡Qué bien te mueves!


La alternancia șcșt en verbos acabados en -șca

El uso de la segunda persona como impersonal

A mi casa, a tu casa...

La construcción Trebuie + conjunctiv

¿A qué te dedicas?

Continuamos con los verbos de la conjugación I. Los verbos que acaban en -șca como mișca, mușca, împușca, pișca,

cambian la letra c por una t tanto en la segunda persona singular de indicativo, como en la segunda singular y tercera

del conjunctiv prezent:

mușca verb tranzitiv


(a) mușca mușcare mușcat mușcând singular plural

mușcă mușcați


singular

I (eu) mușc (să) mușc mușcam mușcai mușcasem

a II-a (tu) muști (să) muști mușcai mușcași mușcaseși

a III-a (el, ea) mușcă (să) muște mușca mușcă mușcase

plural

I (noi) mușcăm (să) mușcăm mușcam mușcarăm mușcaserăm, mușcasem

a II-a (voi) mușcați (să) mușcați mușcați mușcarăți mușcaserăți, mușcaseți

a III-a (ei, ele) mușcă (să) muște mușcau mușcară mușcaseră

armă

35

http://www.fotosearch.com/OJO173/pe0061666/

http://www.fotosearch.com/IMP161/ingpcyhe0641/


209

A veces en rumano se usa la segunda persona como un impersonal y se traduciría como el infinitivo:

În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página

En rumano se sobreentiende la palabra “casa” en frases como ¿Vienes a mi casa? O ¿te mudas a mi casa? Donde se dice

literalmente: “¿Vienes a la mía?”, o “¿Te mudas a la mía”

Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa

Una de las formas de preguntar a qué se dedica alguien es con el verbo a ocupa, que también significa ocuparse de algo:

Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas?

motor

Por último, presentamos la construcción trebuie + conjunctiv que sería el equivalente al español “tener que + verbo” o

“hay que + infinitivo”

Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo

Gumă de mestecat



35

adversar m /ad.ver'sar/ adversario: adversar adversari adversarul adversarii adversarului adversarilor

adversară f /ad.ver'sa.rǝ/ adversaria: adversară adversare adversara adversarele adversarei adversarelor

agent m /a'ʤent/ agente (m): agent agenți agentul agenții agentului agenților

agentă f /a'gen.tǝ/ agente (f): agentă agente agenta agentele agentei agentelor

alternativ a /al.ter.na'tiv/ alternativo: alternativ alternativi alternativul alternativii alternativului alternativilor

alternativă /al.ter.na'ti.vǝ/ alternativa: alternativă alternative alternativa alternativele alternativei alternativelor

armă f /'ar.mǝ/ arma: armă arme arma armele armei armelor

auto n /'a.u.to/ coche

consiliu n /kon'si.lju/ consejo: consiliu consilii consiliul consiliile consiliului consiliilor

control n /kon'trol/ control: control controale controlul controalele controlului controalelor

corporal a /kor.po'ral/ corporal (m): corporal corporali corporalul corporalii corporalului corporalilor

corporală /kor.po'ra.lǝ/ corporal (f): corporală corporale corporala corporalele corporalei corporalelor

detector n /de.tek'tor/ detector: detector detectoare detectorul detectoarele detectorului detectoarelor

experiență s /eks.pe.ri'en.ʦǝ/ experiencia: experiență experiențe experiența experiențele experienței experiențelor

factură f /fak'tu.rǝ/ factura: factură facturi factura facturile facturii facturilor

gen n /ʤen/ clase, tipo: gen genuri genul genurile genului genurilor

gumă f /'gu.mǝ/ chicle, goma: gumă gume guma gumele gumei gumelor

o gumă de mestecat chicle

gură f /'gu.rǝ/ boca: gură guri gura gurile gurii gurilor

ilegal a /i.le'gal/ ilegal (m): ilegal ilegali ilegalul ilegalii ilegalului ilegalilor

ilegală /i.le'ga.lǝ/ ilegal (f): ilegală ilegale ilegala ilegalele ilegalei ilegalelor

iubire f /ju'bi.re/ amor: iubire iubiri iubirea iubirile iubirii iubirilor

local a /lo'kal/ local (m): local locali localul localii localului localilor

local /lo'ka.lǝ/ local (f): locală locale locala localele localei localelor

material n /ma.te.ri'al/ material: material materiale materialul materialele materialului materialelor

medicină f /me.di'ʧi.nǝ/ medicina: medicină --- medicina --- medicinelor/medicinilor

mesteca, mestec v /mes.te'ka/ masticar

minciună f /min'ʧju.nǝ/ mentira: minciună minciuni minciuna minciunile minciunii minciunilor

minister n /mi.nis'ter/ ministerio: minister ministere ministerul ministerele ministerului ministerelor

mira (a se), mir v /mi'ra/ asombrar(se), extrañar(se)

mișca (a se), mișc v /miʃ 'ka/ mover(se)

modifica, modific v /mo.di.fi'ka/ modificar

motor n /mo'tor/ motor: motor motoare motorul motoarele motorului motoarelor

mușca, mușc v /muʃ 'ka/ morder

muta (a se), mut v /mu'ta/ mudar(se)

normă f /'nor.mǝ/ norma: normă norme norma normele normei normelor

obliga, oblig v /o.bli'ga/ obligar

observa, observ v /ob.ser'va/ observar, notar

ocupa, ocup v /o.ku'pa/ ocupar

olimpiadă f /o.lim.pi'a.dǝ/ olimpiada: olimpiadă olimpiade olimpiada olimpiadele olimpiadei olimpiadelor

participa, particip v /par.ti.ʧi'pa/ participar

pădure f /pǝ'du.re/ bosque: pădure păduri pădurea pădurile pădurii pădurilor

pica (fam), pic v /pi'ka/ suspender

planetă f /pla'ne.tǝ/ planeta: planetă planete planeta planetele planetei planetelor


211

plimba, plimb v /plim'ba/ pasear

poseda, posed v /po.se'da/ poseer

practica, practic v /prak.ti'ka/ practicar

prefera, prefer v /pre.fe'ra/ preferir

procura, procur v /pro.ku'ra/ procurar, hacerse con, adquirir

profita, profit v /pro.fi'ta/ aprovechar

pronunța, pronunț v /pro.nun'ʦa/ pronunciar

psihiatru m /psi.hi'a.tru/ siquiatra (m): psihiatru psihiatri psihiatrul psihiatrii psihiatrului psihiatrilor

psihiatră f /psi.hi'a.trǝ/ siquiatra (f): psihiatră psihiatre psihiatra psihiatrele psihiatrei psihiatrelor

publica, public v /pu.bli'ka/ publicar

pupa, pup v /pu'pa/ besar (fam.)

reclama, reclam v /re.kla'ma/ reclamar

recomanda, recomand v /re.ko.man'da/ recomendar

rectifica, rectific v /rek.ti.fi'ka/ rectificar

refuza, refuz v /re.fu'za/ rehusar, rechazar

regreta, regret v /re.gre'ta/ sentir, lamentar

sămânță f /sǝ'mîn.ʦǝ/ semilla: sămânță semințe sămânța semințele seminței semințelor

sănătos a /sǝ.nǝ'tos/ sano: sănătos sănătoși sănătosul sănătoșii sănătosului sănătoșilor

sănătoasă /sǝ.nǝ'toa.sǝ/ sana: sănătoasă sănătoase sănătoasa sănătoasele sănătoasei sănătoaselor

scaner n /'ska.ner/ escáner: scaner scanere scanerul scanerele scanerului scanerelor

schimbare f /skim'ba.re/ cambio: schimbare schimbări schimbarea schimbările schimbării schimbărilor

tânăr a /'tᵻ.nǝr/ joven (m): tânăr tineri tânărul tinerii tânărului tinerilor

tânără /'tᵻ.nǝ.rǝ/ joven (f): tânără tinere tânăra tinerele tinerei tinerelor

test n /test/ prueba, test: test teste testul testele testului testelor

text n /tekst/ texto: text texte textul textele textului textelor

trebuie v /'tre.bu.je/ hay que..., tener que...

vagabond a /va.ga'bond/ vagabundo: vagabond vagabonzi vagabondul vagabonzii vagabondului vagabonzilor

vagabondă /va.ga'bon.dǝ/ vagabunda: vagabondă vagabonde vagabonda vagabondele vagabondei vagabondelor

pădure



212

35

Jumătate dintre tinerii români mestecă gumă zilnic La mitad de los jóvenes rumanos mastica chicle a

diario

În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle

De ce te miri că nu te ajut? ¿Por qué te asombras de que no te ayude?

Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo

Carlos e hotărât să nu miște un deget Carlos está decidido a no mover un dedo

Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página

Ce determină un câine să muște? ¿Qué determina que un perro muerda?

Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa

Vrea să se mute din casa părinților Quiere mudarse de casa de los padres

Nu știi? Te învăț. Nu poți? Te ajut. Nu vrei? Te oblig! ¿No sabes? Te enseño. ¿No puedes? Te ayudo. ¿No

quieres? Te obligo

Nu poți să obligi pe nimeni să meargă la psihiatru No puedes obligar a nadie a ir al psiquiatra

Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas?

Monica vrea să participe la Olimpiada din 2012 Mónica quiere participar en las Olimpiadas de 2012

A picat examenul auto Ha suspendido el exámen del coche

Mă plimb sub soare Me paseo bajo el sol

Copiii mei nu au vrut să se plimbe Mis hijos no quisieron pasear

Vineri ne plimbăm cu bicicleta noaptea El viernes paseamos en bicicleta por la noche

Nu am venit să ne plimbăm No hemos venido a pasear

A practicat medicina alternativă Ha practicado la medicina alternativa

Practici sport? ¿Practicas deporte?

De unde ne procurăm semințele de legume? ¿Dónde podemos adquirir las semillas de verduras?

Procurați-vă din timp bilete de tren Compre con antelación billetes de tren

Ministerul a publicat numele celor care au El ministerio ha publicado el nombre de los que han

picat examenul suspendido el examen

Ce îmi puteţi recomanda? ¿Qué me puede recomendar?

Două femei au refuzat controlul cu scanere corporale Dos mujeres han rechazado el control con escáneres

corporales

planete

http://www.fotosearch.com/BDX268/bxp46203/


213

35

1. Mastico con la boca cerrada Mestec cu gura închisă 2. ¿Por qué te asombras de que no tienes novio? De ce te miri că nu ai prieten? 3. Todavía me asombro de por qué tengo éxito Încă mă mir de ce am succes 4. Yo de aquí no me muevo Eu de aici nu mă mișc 5. ¡Tenemos que movernos rápido! Trebuie să ne mișcăm repede! 6. ¡Qué bien te mueves! Ce bine te miști! 7. El motor se mueve Motorul se mișcă 8. Me muevo en tu dirección Mă mișc în direcția ta 9. ¡Muévete! Mișcă-te! 10. No es necesario que modifiquemos las normas Nu e nevoie să modificăm normele 11. Ha mordido a un agente en un dedo A mușcat un agent de un deget 12. Quiero mudarme a tu casa Vreau să mă mut la tine 13. Si no quieres, ¡te obligo! Dacă nu vrei, te oblig! 14. Me gusta observar planetas Îmi place să observ planete 15. ¿No has observado ningún cambio? N-ai observat nici o schimbare? 16. Me gusta ocuparme del jardín de mamá Îmi place să mă ocup de grădina mamei 17. ¿Quién se ocupa de los perros vagabundos? Cine se ocupă de câinii vagabonzi? 18. ¿A qué se dedica (ud.)? Cu ce vă ocupați? 19. Participo en este concurso Particip la acest concurs 20. Te invito a participar Te invit să participi 21. Hemos perdido con el adversario más fácil Am picat cu cel mai ușor adversar 22. No ha pasado la prueba del detector de mentiras A picat testul cu detectorul de minciuni 23. Me gusta pasearme por el bosque Îmi place să mă plimb prin pădure 24. ¡Vamos a pasear! Hai să ne plimbăm! 25. Este médico posee una rica experiencia Acest medic posedă o experiență bogată 26. Posee un buen material Posedă un bun material 27. No podemos practicar todos los días Nu putem să practicăm în fiecare zi 28. Es sano practicar deportes Este sănătos să practici sporturi 29. ¿Qué deportes practicáis? Ce sporturi praticați? 30. ¿Qué clase de películas prefieres? Ce gen de filme preferi? 31. Prefiero otro color Prefer o altă culoare 32. Prefiero ir ahora Prefer să merg acum 33. Quiero comprarme un teléfono nuevo Vreau să îmi procur un telefon nou 34. Se ha comprado un arma Și-a procurat o armă 35. No te aproveches de mi amor Nu profita de iubirea mea 36. Aprovechemos el buen tiempo Să profităm de vremea frumoasă 37. Nosotros te ayudaremos a pronunciar correctamente Noi te vom ajuta să pronunți corect 38. ¿Cómo se pronuncia esta palabra? Cum se pronunță acest cuvânt? 39. ¿Quieres publicar un libro? Vrei să publici o carte? 40. El 4 de enero de 2010 publico un texto Pe 4 ianuarie 2010 eu public textul 41. ¿No me besas? Nu mă pupi? 42. Reclamo una factura demaiado grande Reclam o factură prea mare 43. Tenemos que reclamar en la administración Trebuie să reclamăm la administrație 44. Practico yoga y se lo recomiendo a todos Practic yoga și o recomand tuturor 45. ¿Qué me recomiendas? Ce-mi recomanzi? 46. El consejo local rectificará el presupuesto de la ciudad Consiliul local va rectifica bugetul orașului 47. El niño rechaza la comida Copilul refuză mâncarea 48. ¿Por qué se niegan los padres a tener más hijos? De ce refuză părinții să aiba mai mulți copii? 49. Nadie lamenta nada Nimeni nu regretă nimic 50. Sentimos no poder invitar a Carlos Regretăm că nu-l putem invita pe Carlos


214

Puteți repeta, vă rog? ¿Me lo puede repetir, por favor?


Continuamos con otros 25 verbos de la conjugación I, como ejemplo el verbo a rezema que significa “apoyarse” o

“recostarse”, y que tiene alguna variante, aunque de las dos formas reazem/rezem la más común es la forma regular

(rezem), suele ir en reflexivo y acompañado de la preposición de o pe:

rezema verb tranzitiv


(a) rezema rezemare rezemat rezemând singular plural

reazemă, rezemă rezemați


singular

I (eu) reazem, rezem (să) reazem, rezem rezemam rezemai rezemasem

a II-a (tu) reazemi, rezemi (să) reazemi, rezemi rezemai rezemași rezemaseși

a III-a (el, ea) reazemă, rezemă (să) reazeme, rezeme rezema rezemă rezemase

plural

I (noi) rezemăm (să) rezemăm rezemam rezemarăm rezemaserăm, rezemasem

a II-a (voi) rezemați (să) rezemați rezemați rezemarăți rezemaserăți, rezemaseți

a III-a (ei, ele) reazemă, rezemă (să) reazeme, rezeme rezemau rezemară rezemaseră

Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él

36

http://www.fotosearch.com/IGS227/is093-050/

http://www.fotosearch.com/BLD003/pl040128/


215

36

agenție s f /a.ʤen'ʦi.e/ agencia: agenție agenții agenția agențiile agenției agențiilor

artist s m /ar'tist/ artista (m): artist artiști artistul artiștii artistului artiștilor

artistă s f /ar'tis.tǝ/ artista (f): artistă artiste artista artistele artistei artistelor

așa adv /a'ʃa/ así

atentat s n /a.ten'tat/ atentado: atentat atentate atentatul atentatele atentatului atentatelor

baghetă s f /ba'ge.tǝ/ batuta: baghetă baghete bagheta baghetele baghetei baghetelor

bec s n /bek/ bombilla: bec becuri becul becurile becului becurilor

bine s n /'bi.ne/ bien: bine --- binele --- binelui ---

brusc adv /brusk/ bruscamente

bucată s f /bu'ka.tǝ/ parte, trozo: bucată bucăți bucata bucățile bucății bucăților

capabil (de) adj /ka'pa.bil/ capaz (m): capabil capabili capabilul capabilii capabilului capabililor

capabilă /ka'pa.bi.lǝ/ capaz (f): capabilă capabile capabila capabilele capabilei capabilelor

circulație s f /ʧir.ku'la.ʦi.e/ circulación: circulație circulații circulația circulațiile circulației circulațiilor

cutremur s n /ku'tre.mur/ terremoto: cutremur cutremure cutremurul cutremurele cutremurului cutremurelor

deranj s n /de'ranʒ/ molestia: deranj deranjuri deranjul deranjurile deranjului deranjurilor

dirijor s m /di.ri'ʒor/ director (de orquesta o de coro): dirijor dirijori dirijorul dirijorii dirijorului dirijorilor

dirijoare s f /di.ri'ʒo̯a.re/ directora: dirijoare dirijoarea dirijoare dirijoarele dirijoarei dirijoarelor

dulce s n /'dul.ʧe/ dulce: dulce dulciuri dulcele dulciurile dulcelui dulciurilor

ideologie s f /i.de.o.lo'ʤi.e/ ideología: ideologie ideologii ideologia ideologiile ideologiei ideologiilor

incandescent adj /in.kan.des'ʧent/ incandescente (m): incandescent incandescenți incandescentul incandescenții

incandescentului incandescenților

incandescentă /in.kan.des'ʧen.tǝ/ incandescente (f): incandescentă incandescente incandescenta incandescentele

incandescentei incandescentelor

indicator s n /in.di.ka'tor/ indicador, señal: indicator indicatoare indicatorul indicatoarele indicatorului indicatoarelor

furat adj /fu'rat/ robado: furat furați furatul furații furatului furaților

furată /fu'ra.tǝ/ robada: furată furate furata furatele furatei furatelor

grupare s f /gru'pa.re/ agrupación: grupare grupări gruparea grupările grupării grupărilor

luat adj /lu'at/ llevado: luat luați luatul luații luatului luaților

luată /lu'a.tǝ/ llevada: luată luate luata luatele luatei luatelor

maidanez s m /ma.i.da'nez/ perro sin dueño, perro vagabundo: maidanez maidanezi maidanezul maidanezii

maidanezului maidanezilor

muncă s f /'mun.kǝ/ trabajo: muncă munci munca muncile muncii muncilor

pardon interj /par'don/ ¡perdón!

piept s n /pjept/ pecho: piept piepturi pieptul piepturile pieptului piepturilor

planifica, planific v t /pla.ni.fi'ka/ planificar

politic adj m /po'li.tik/ político: politic politici politicul politicii politicului politicilor

politică s f , adj f /po'li.ti.kǝ/ política: politică politice politica politicele politicei politicelor

realitate s f /re.a.li'ta.te/ realidad: realitate realități realitatea realitățile realității realităților

rebel adj /re'bel/ rebelde (m): rebel rebeli rebelul rebelii rebelului rebelilor

rebelă /re'be.lǝ/ rebelde (f): rebelă rebele rebela rebelele rebelei rebelelor

renunța, renunț v i /re.nun'ʦa/ renunciar

repara, repar v t /re.pa'ra/ reparar, arreglar

repeta, repet v t /re.pe'ta/ repetir

respecta, respect


216

respira, respir v t /res.pi'ra/ respirar

revendica, revendic v t /re.ven.di'ka/ reivindicar

rezema (a se), rezem v t /re.ze'ma/ apoyar(se), recostar(se)

rezerva, rezerv v t /re.zer'va/ reservar

rezista, rezist v i /re.zis'ta/ resistir

rezolva, rezolv v t /re.zol'va/ resolver

ridica, ridic v t /ri.di'ka/ levantar, levantarse

risca, risc v t /ris'ka/ arriesgar

rutier adj /ru.ti'e.re/ de carretera (m): rutier rutieri rutierul rutierii rutierului rutierilor

rutieră /ru.ti'e.rǝ/ de carretera (f): rutieră rutiere rutiera rutierele rutierei rutierelor

sacrifica, sacrific v t /sa.kri.fi'ka/ sacrificar

saluta, salut v t /sa.lu'ta/ saludar

săruta (a se), sărut v t /sǝ.ru'ta/ besar(se)

schimba, schimb v t /skim'ba/ cambiar

scuipa, scuip v t /sku.i'pa/ escupir

scutura, scutur v t /sku.tu'ra/ sacudir, agitar

scuza, scuz v t /sku'za/ excusar, disculpar

sediu s n /'se.dju/ sede: sediu sedii sediul sediile sediului sediilor

separa, separ v t /se.pa'ra/ separar

solicita, solicit v t /so.li.ʧi'ta/ solicitar

spânzura, spânzur v t /spᵻn.zu'ra/ colgar, ahorcar

specifica, specific v t /spe.ʧi.fi'ka/ especificar

spera, sper v t /spe'ra/ esperar

transport s n /trans'port/ transporte: transport transporturi transportul transporturile transportului transporturilor

turism s n /tu'rism/ turismo: turism turisme turismul turismele turismului turismelor

dulciuri

http://www.fotosearch.com/UNE419/u25798714/


217

36

Nu renunț la niciun leu din banii mei No renuncio a ningún leu de mi dinero

Cum să renunți la fumat? ¿Cómo renunciar a fumar?

A venit timpul să renunțăm la becurile incandescente Ha llegado el tiempo de que renunciemos a las

bombillas incandescentes

Nu vreau să renunț așa ușor No quiero renunciar tan fácilmente

Eu pot renunța la cafea iar tu nu poți renunța Yo puedo renunciar al café y tú no puedes renunciar a

la dulciuri los dulces

Ai renunțat la cafea? ¿Has renunciado al café?

Aș repara televizorul dar nu știu cum Repararía el televisor pero no sé cómo

Puteți repeta, vă rog? ¿Puede repetir, por favor?

Istoria se repetă La historia se repite

Învață să respecți pe cei din jurul tău Aprende a respetar a los de tu alrededor

De ce nu respecți regulile de circulație? ¿Por qué no respetas las normas de circulación?

În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere En nuestro trayecto hay muchas señales de tráfico

pe care șoferul trebuie să le respecte que el conductor tiene que respetar

Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él

Aș dori să rezerv o masă pentru trei persoane Desearía reservar una mesa para tres personas

Aș vrea să rezerv două locuri pentru mâine seară Quisiera reservar dos localidades para mañana por la

noche

Tata dă un telefon la agenția de turism și rezervă El padre llama por teléfono a la agencia de turismo y

bilete de călătorie reserva el billete de viaje

Dirijorul ridică bagheta El director levanta la batuta

Am un ceas care rezistă la apă și nu se strică Tengo un reloj que resiste en el agua y no se estropea

Ea rezolvă bine problemele Ella resuelve bien los problemas

Cum se rezolvă problema câinilor maidanezi? ¿Cómo se resuelve el problema de los perros

callejeros?

Vă rog să mă scuzați Le ruego me disculpe

Suntem capabili să separăm visul de realitate? ¿Somos capaces de separar el sueño de la realidad?

Sper că ești sănătos Espero que estés sano

Sper să ajungem devreme acasă Espero que lleguemos temprano a casa

Speră că va reveni curând Espera que va a volver pronto

Maidanez



218

36

1. ¿Cómo planifico una excursión? Cum planific o excursie? 2. No renuncio a ti Nu renunț la tine 3. Ha renunciado a la vida de artista A renunțat la viată de artist 4. Quiero que arregle la ducha Vreau să repare dușul 5. ¿Lo puede reparar hoy? O puteți repara azi? 6. ¿Açun tiene tiempo de reparar también el ascensor? Mai aveți timp să reparați și liftul? 7. Ha reparado su coche con piezas robadas Și-a reparat mașina cu piese furate 8. ¿Puede repetir, por favor? Puteți repeta, vă rog? 9. ¿Tengo que repetir la lección? Trebuie să repet lecția? 10. Espero repetir el resultado Sper să repet rezultatul 11. No repitas mis errores Să nu repeți greșelile mele 12. ¡Respétenos! Respectați-ne! 13. No ha respetado la señal de Stop Nu a respectat indicatorul Stop 14. Ya no puedo respirar Nu mai pot să respir 15. Respire aire limpio Respirați aer curat 16. Una agrupación rebelde ha reivindicado el atentado O grupare rebelă a revendicat atentatul 17. Gran Bretaña reivindica un trozo de la Antártida Marea Britanie revendică o bucată de Antarctica 18. Se apoya en un árbol Se rezemă de un copac 19. Nos recostamos contra la pared Ne rezemăm de perete 20. He reservado una habitación Am rezervat o cameră 21. Deseo reservar una mesa para mañana Doresc să rezerv o masă pentru mâine 22. Han resisitido hasta el último hombre Au rezistat până la ultimul om 23. Resulevo un problema Rezolv o problemă 24. ¿Cómo se resuelve la crisis política? Cum se rezolvă criza politică? 25. Levántate y anda Ridică-te și mergi 26. Me he levantado de la cama M-am ridicat din pat 27. Levantemos el vaso Să ridicăm paharul 28. Ha arriesgado la vida Și-a riscat viața 29. Jorge se arriesga a ir a la cárcel Jorge riscă să ajungă în închisoare 30. Me sacrifico por el bien del equipo Mă sacrific pentru binele echipei 31. En política se sacrifica todo În politică se sacrifică totul 32. Quiero saludar a Irina en primer lugar Vreau să o salut pe Irina în primul rând 33. Saludo la decisión tomada Salut hotărârea luată 34. Beso a mamá O sărut pe mama 35. La temperatura ha cambiado bruscamente Temperatura s-a schimbat brusc 36. ¿Puede cambiarme el aceite? Puteți să-mi schimbați uleiul? 37. ¿Tengo que cambiar de tren? Trebuie să schimb trenul? 38. Ha escupido a un adversario A scuipat un adversar 39. Un terremoto sacude la capital Un cutremur scutură capitala 40. Nos sacudimos el polvo Ne scuturăm de praf 41. No quiero disculparte Nu vreau să te scuz 42. Quiero disculparme Vreau să mă scuz 43. Perdón, discúlpeme Pardon, mă scuzi 44. Disculpe la molestia Scuzați deranjul 45. Las ideologías nos separan Ideologiile ne separă 46. Solicito una beca de transporte Solicit o bursă de transport 47. ¿Podemos solicitar alguna ayuda? Putem solicita vreun ajutor? 48. Se ahorcó en la sede de su anterior lugar de trabajo S-a spânzurat la sediul fostului loc de muncă 49. Especifico que no he participado en este concurso Eu specific că nu am participat la acest concurs 50. No esperes nada de él Să nu speri nimic de la el


219

Sunați-ne! ¡Llámenos!


Alternancia ăa en la tercera persona del singular de los verbos a arăta y a agăța

A uita y a se uita

Los verbos a arăta y a agăța sólo cambian la ă por una a en la tercera persona del presente de indicativo y de

subjuntivo

agăța verb tranzitiv


(a) agăța agățare agățat agățând singular plural

agață agățați


singular

I (eu) agăț (să) agăț agățam agățai agățasem

a II-a (tu) agăți (să) agăți agățai agățași agățaseși

a III-a (el, ea) agață (să) agațe, agățe agăța agăță agățase

plural

I (noi) agățăm (să) agățăm agățam agățarăm agățaserăm, agățasem

a II-a (voi) agățați (să) agățați agățați agățarăți agățaserăți, agățaseți

a III-a (ei, ele) agață (să) agațe, agățe agățau agățară agățaseră

arăta verb tranzitiv


(a) arăta arătare arătat arătând singular plural

arată arătați


singular

I (eu) arăt (să) arăt arătam arătai arătasem

a II-a (tu) arăți (să) arăți arătai arătași arătaseși

a III-a (el, ea) arată (să) arate arăta arătă arătase

plural

I (noi) arătăm (să) arătăm arătam arătarăm arătaserăm, arătasem

a II-a (voi) arătați (să) arătați arătați arătarăți arătaserăți, arătaseți

a III-a (ei, ele) arată (să) arate arătau arătară arătaseră

37

http://www.fotosearch.com/IHT126/ih026061/


220

El resto de los verbos que presentamos en este tema siguen las reglas de los temas anteriores.

Los siguientes ejemplos ayudarán a aclarar la diferencia entre a uita “olvidar” y a se uita (la) “mirar (a)”:

Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado que deseaba decirte

Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa

Se uită în oglindă Se mira en el espejo

Florin se uită la televizor Florin mira el televisor

Mă uit la ei (La) miro a ella

cravată

Por último, señalar que le verbo a ustura ”picar”, sólo se usa en la tercera persona.

giruetă


http://www.fotosearch.com/CRT319/15339-58pg/


221

37

adunare f /a.du'na.re/ suma: adunare adunări adunarea adunările adunării adunării

agăța, agăț v /a.gǝ'ʦa/ colgar, enganchar ambulanță f /am.bu'lan.ʦǝ/ ambulancia: ambulanță ambulanțe ambulanța ambulanțele ambulanței ambulanțelor

arăta, arăt v /arǝ'ta/ mostrar, enseñar

balcon n /bal'kon/ balcón: balcon balcoane balconul balcoanele balconului balcoanelor

batistă f /ba'tis.tǝ/ pañuelo: batistă batiste batista batistele batistei batistelor

bloc n /blok/ bloque, edificio: bloc blocuri blocul blocurile blocului blocurilor

bolnav a /bol'nav/ enfermo: bolnav bolnavi bolnavul bolnavii bolnavului bolnavilor bolnavă /bol'na.vǝ/ enferma: bolnavă bolnave bolnava bolnavele bolnavei bolnavelor

camion n /ka.mi'on/ camión: camion camioane camionul camioanele camionului camioanelor

cardiolog s /kar.di.o'log/ cardiólogo: cardiolog cardiologi cardiologul cardiologii cardiologului cardiologilor cardiologă /kar.di.o'lo.gǝ/ cardióloga: cardiologă cardiologe cardiologa cardiologele cardiologei cardiologelor

caz n /kaz/ caso: caz cazuri cazul cazurile cazului cazurilor

câmp n /kᵻmp/ campo: câmp câmpuri câmpul câmpurile câmpului câmpurilor

ciocan n /'kan/ martillo: ciocan ciocane ciocanul ciocanele ciocanului ciocanelor ciocănel n /ʧjo.ka'nel/ martillito, baqueta: ciocănel cioănele ciocănelul ciocănelele ciocănelului ciocănelelor

claxon n /klak'son/ bocina, claxon: claxon claxoane claxonul claxoanele claxonului claxoanelor compozitor s /kom.po.zi'tor/ compositor: compozitor compozitori compozitorul compozitorii compozitorului

compozitorilor

compozitoare /kom.po.zi'to̯a.re/ compositora: compozitoare compozitoare compozitoarea compozitoarele

compozitoarei compozitoarelor contract n /kon'trakt/ contrato: contract contracte contractul contractele contractului contractelor

cravată f /kra'va.tǝ/ corbata: cravată cravate cravata cravatele cravatei cravatelor

elefant m /e.le'fant/ elefante: elefant elefanți elefantul elefanții elefantului elefanților

febră f /'fe.brǝ/ fiebre: febră febre febra febrele febrei febrelor

fereastră f /fe're̯as.trə/ ventana: fereastră ferestre fereastra ferestrele ferestrei ferestrelor

gazon n /ga'zon/ césped: gazon gazoane gazonul gazoanele gazonului gazoanelor

giruetă f /ʤi.ru'e.tǝ/ veleta: giruetă giruete girueta giruetele giruetei giruetelor

grav a, adv /grav/ grave (m), gravemente: grav gravi gravul gravii gravului gravilor gravă /'gra.vǝ/ grave (f): gravă grave grava gravele gravei gravelor

imunologic a /i.mu.no'lo.ʤik/ inmunológico: imunologic imunologici imunologicul imunologicii imunologicului

imunolocicilor imunologică /i.mu.no'lo.ʤi.kǝ/ inmunológica: imunologică imunologice imunologica imunologicele imunologicelei

imunologicelor

memoria f /me'mo.ri.e/ memoria: memorie memorii memoria memoriile memoriei memoriilor

minim a /'mi.nim/ mínimo: minim minimi minimul minimii minimului minimilor minimă /'mi.ni.mǝ/ mínima: minimă minime minima minimele minimei minimelor

nas n /nas/ nariz: nas nasuri nasul nasurile nasului nasurilor

nivel n /ni'vel/ nivel: nivel niveluri nivelul nivelurile nivelului nivelurilor

oftalmolog s /of.tal.mo'log/ oftalmólogo: oftalmolog oftalmologi oftalmologul oftalmologii oftalmologului oftalmologilor oftalmologă /of.tal.mo'lo.gǝ/ oftalmóloga: oftalmologă oftalmologe oftalmologa oftalmologele oftalmologei

oftalmologelor oglindă f /o'glin.dǝ/ espejo: oglindă oglinzi oglinda oglinzile oglinzii oglinzilor

orelist s /o.re'list/ otorrinolaringólogo: orelist oreliști orelistul oreliștii orelistului oreliștilor orelistă /o.re'lis.tǝ/ otorrinolaringóloga: orelistă oreliste orelista orelistele orelistei orelistelor

parabolic a /pa.ra'bo.lik/ parabólico: parabolic parabolici parabolicul parabolicii parabolicului parabolicilor

parabolică /pa.ra'bo.li.kǝ/ parabólica: parabolică parabolice parabolica parabolicele parabolicei parabolicelor

piele f /'pje.le/ piel: piele piei pielea pieile pielii/pieii pieilor

pilulă f /pi'lu.lǝ/ píldora: pilulă pilule pilula pilulele pilulei pilulelor

protest n /pro'test/ protesta: protest proteste protestul protestele protestului protestelor reflex a /re'fleks/ reflejo: reflex reflecși reflexul reflecșii reflexului reflecșilor


222

reflexă /re'flek.sǝ/ refleja: reflexă reflexe reflexa reflexele reflexei reflexelor

ridicat a /ri.di'kat/ elevado: ridicat ridicați ridicatul ridicații ridicatului ridicaților ridicată /ri.di'ka.tǝ/ elevada: ridicată ridicate ridicata ridicatele ridicatei ridicatelor

sânge n /'sᵻn.ʤe/ sangre: sânge sângiuri sângele sângiurile sângelui sângiurilor

scrum n /skrum/ ceniza: scrum scrumuri scrumul scrumurile scrumului scrumurilor

sistem n /sis'tem/ sistema: sistem sisteme sistemul sistemele sistemului sistemelor

stare f /'sta.re/ estado: stare stări starea stările stării stărilor

strica, stric v /stri'ka/ estropear

suna, sun v /su'na/ sonar, llamar por teléfono

suporta, suport v /su.por'ta/ soportar, aguantar, sufrir

suprima, suprim v /su.pri'ma/ suprimir

suspenda, supend v /sus.pen'da/ suspender

suspin n /sus'pin/ suspiro: suspin suspine suspinul suspinele suspinului suspinelor

șansă f /'ʃan.sǝ/ suerte, oportunidad: șansă șanse șansa șansele șansei șanselor

tare adv /'ta.re/ fuerte(mente), extremadamente

termina, termin v /ter.mi'na/ terminar, acabar

transforma (a se), transform v /trans.for'ma/ transformar(se)

transpira, transpir v /trans.pi'ra/ transpirar, sudar

transporta, transport v /trans.por'ta/ transportar

transportator m /trans.por.ta'tor/ transportista: transportator transportatori transportatorul transportatorii

transportatorului transportatorilor tremura, tremur v /tre.mu'ra/ temblar

trompă f /'trom.pǝ/ trompa: trompă trompe trompa trompele trompei trompelor

tuna, tun v /tu'na/ tronar

țipa, țip v /ʦi'pa/ gritar

uda, ud v /u'da/ regar, rociar, mojar

uita, uit v /wi'ta/ olvidar o a se uita la mirar a

urca, urc v /ur'ka/ subir, ascender, trepar

ustura v /us.tu'ra/ picar, escocer

valorifica, valorific v /va.lo.ri.fi'ka/ valorar

verifica, verific v /ve.ri.fi'ka/ verificar, comprobar

vindeca, vindec v /vin.de'ka/ curar, sanar

volum n /vo'lum/ volumen: volum volume volumul volumele volumului volumelor

vomita, vomit v /vo.mi'ta/ vomitar

yoyo n /jo'jo/ yoyó

zgomot n /zgo'mot/ ruido: zgomot zgomote zgomotul zgomotele zgomotului zgomotelor

zmeu n /'zmew/ cometa: zmeu zmeie zmeul zmeiele zmeului zmeielor

Oglindă

http://www.fotosearch.com/CRT001/78392-37jk/


223

37

Avem șanse minime, dar ne agățăm de ele Tenemos mínimas posibilidades pero nos aferramos a ellas

Le-am arătat colegilor tablourile mele Les he enseñado mis cuadros a los compañeros

Sunați-ne! ¡Llámenos!

Vreți să sunăm pe cineva să vă ia acasă? ¿Quiere que llamemos a alguien para que le lleve a casa?

Îmi place cum sună claxonul ăsta Me gusta como suena esta bocina

Deșteptătorul trebuie să sune mai mult El despertador tiene que sonar más

Zgomotul la volum ridicat suprimă sistemul El ruido a volumen elevado suprime el sistema imunologic inmunológico

Îmi puteți recomanda ceva pentru cazul meu ¿Me puede recomendar algo para mi caso para să mă ajute să suprim poftă de mâncare? yudarme a surpimir las ganas de comer?

Crezi că vei termina lucrul până la această oră? ¿Crees que terminarás el trabajo a esta hora?

Ambulanța transportă pacienții grav La ambulancia transporta a los pacientes gravemente bolnavi la spital enfermos al hospital

Vreau să transport o motocicletă Quiero transportar una moto din Italia în București de Italia a Bucarest

Elefantul m-a udat cu trompa lui El elefante me ha mojado con su trompa

Dacă ați uitat să luați o pilulă, să o luați Si ha olvidado tomar una píldora, tómela

Otoscopul îl ajută pe medic să se uite El otoscopio le ayuda al médico a mirar în urechea noastră en nuestro oído

Am uitat ce doream să-ți spun He olvidado que deseaba decirte

Și-a uitat ochelarii acasă Se ha olvidado las gafas en casa

Se uită în oglindă Se mira en el espejo

Florin se uită la televizor Florin mira el televisor

Se uită pe fereastră Mira por la ventana

Jocul meu yoyo urcă și coboară Mi yoyó sube y baja

Dacă te ustură ochii, mergi la oftalmolog Si te escuecen los ojos ve al médico

Mă ustură pielea Me pica la piel

Doctorul ne verifică reflexele cu un ciocănel El doctor comprueba nestros reflejos con un martillito

Se va vindeca de la sine Se va a curar por sí mismo

Orelistul ne vindecă atunci când avem El otorrino nos cura cuando tenemos probleme cu nasul, gâtul și urechile problemas en la nariz, la garganta y los oídos

Zmeu

http://www.fotosearch.com/DNV169/05646frl/


224

37

1. Los dulces te estropean los dientes Dulciurile îți strică dinții 2. ¿Qué parabólica cuelgo en mi balcón? Ce parabolică îmi agăț de balcon? 3. Cuelgas correctamente el cuadro en la pared Agăți corect tabloul pe perete 4. La brújula señala el norte Busola arată nordul 5. La veleta señala la dirección del viento Girueta arată direcția vântului 6. Muéstreme corbatas y pañuelos Arătați-mi cravate și batiste 7. No aparenta (ud.) la edad Nu arătați vârsta 8. ¿Qué aspecto tiene él? Cum arată el? 9. ¿Qué le puedo enseñar, señor? Ce vă pot arăta, domnule? 10. Mi despertador suena a las ocho Deșteptătorul meu sună la opt 11. Llámeme otro día Sunați-mă în altă zi 12. ¿Quién ha llamado? Cine a sunat? 13. Sufro dolor de dientes Suport durerea de dinți 14. Suprímele la memoria Suprimă-i memoria 15. Tienes 48 horas para cancelar los contratos Ai 48 de ore să suspenzi contractele 16. Los transportistas suspenden las protestas Transportatorii suspendă protestele 17. Tengo que terminar un trabajo Am de terminat o lucrare 18. Espero terminarlo para el fin de semana Sper s-o termin până la sfârșitul săptămânii 19. Todo se ha transformado en ceniza Totul s-a transformat în scrum 20. Su alegría (de ellos) se ha convertido en suspiros Bucuria lor s-a transformat în suspine 21. ¿Transpira (ud.) mucho? Transpirați mult? 22. Las ambulancias transportan a los enfermos Ambulanțele transportă bolnavii 23. Este camión transporta frutas Acest camion transportă fructe 24. Tiemblo a causa de la fiebre Tremur din cauza febrei 25. Deje de temblar así Nu mai tremura atâta 26. Afuera truena Afară tună 27. Ha tronado como en un día se verano A tunat ca într-o zi de vară 28. ¡No grites! Nu țipa! 29. ¡No grites al teléfono! Nu țipi la telefon 30. Yo grito bastante a menudo Eu țip destul de des 31. Mi niña grita más fuerte que yo Fetița mea țipă mai tare ca mine 32. No quiero regar el césped Nu vreau să ud gazonul 33. La lluvia riega los campos Ploaia udă câmpurile 34. No riegue las flores a diario en tiempo de invierno Nu udați florile zilnic pe timpul iernii 35. ¡Mira cuantos animales! Uite ce de animale! 36. Mire, está allí Uitați, este acolo 37. ¿Cómo subo a la terraza del edificio? Cum urc pe terasa blocului? 38. ¡Vamos a montar a caballo! Hai să ne urcăm pe cal! 39. Subo y bajo 16 pisos todos los días Urc și cobor 16 etaje în fiecare zi 40. ¡Sube al árbol! Urcă în copac! 41. Mi cometa sube al cielo Zmeul meu urcă pe cer 42. Me pican mucho los ojos Mă ustură foarte tare ochii 43. Valoro cada minuto Îmi valorific fiecare minut 44. Valoremos los trabajos de nuestros compositores Să valorificăm lucrările compozitorilor noștri 45. El cardiólogo verifica el estado de nuestro corazón Cardiologul verifică starea inimii noastre 46. ¿Puede comprobar el nivel del aceite? Puteți verifica nivelul uleiului? 47. Verifico las sumas con la calculadora Verific adunările cu calculatorul 48. Curo todas las enfermedades del mundo Vindec toate bolile din lume 49. Puedes sanar tu vida Poți să-ți vindeci viața 50. ¿Has vomitado? Ai vomitat?


225

Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño


Alternancia eea en la tercera persona del presente, verbos que se conjugan como a încerca

Alternancia ea, a ierta

Alternancia șeșa

Muchos verbos de la conjugación I que tienen la “e” como penúltima vocal, cambian ésta por “ea” como en el verbo que

ya conocemos a încerca, en la tercera persona del presente:

alerga verb tranzitiv


(a) alerga alergare alergat alergând singular plural

aleargă alergați


singular

I (eu) alerg (să) alerg alergam alergai alergasem

a II-a (tu) alergi (să) alergi alergai alergași alergaseși

a III-a (el, ea) aleargă (să) alerge alerga alergă alergase

plural

I (noi) alergăm (să) alergăm alergam alergarăm alergaserăm, alergasem

a II-a (voi) alergați (să) alergați alergați alergarăți alergaserăți, alergaseți

a III-a (ei, ele) aleargă (să) alerge alergau alergară alergaseră

En cambio, los verbos a ierta, a înșela, y a așeza cambian la “e” por una “a”17

ierta verb tranzitiv


(a) ierta iertare iertat iertând singular plural

iartă iertați


singular

I (eu) iert (să) iert iertam iertai iertasem

a II-a (tu) ierți (să) ierți iertai iertași iertaseși

a III-a (el, ea) iartă (să) ierte ierta iertă iertase

plural

I (noi) iertăm (să) iertăm iertam iertarăm iertaserăm, iertasem

a II-a (voi) iertați (să) iertați iertați iertarăți iertaserăți, iertaseți

a III-a (ei, ele) iartă (să) ierte iertau iertară iertaseră

El verbo a chema, “llamarse” es reflexivo como en español pero se usa en tercera persona, no se dice mă chem sino mă

cheamă, literalmente „me llaman”

38


226

38

alerga, alerg v /a.ler'ga/ correr

apleca, aplec v /a'plek/ inclinarse, asomarse

aștepta, aștep v /aʃ 'tep/ esperar, aguardar

așeza, așez v /a'ʃez/ colocar, poner

o a se aseza sentarse

boteza, botez v /bo.te'za/ bautizar

burete m /bu're.te/ esponja: burete bureți buretele bureții buretelui bureților

certa, cert v /ʧer'ta/ regañar, reñir, reprender

o a se certa pelearse; reñir

chema, chem v /ke'ma/ llamar

o a se chema llamarse

chimie f /ki'mi.e/ química: chimie --- chimia --- chimiei ---

cui n /kuj/ clavo: cui cuie cuiul cuiele cuiului cuielor

deștepta (a se), deștept v /deʃ 'tep.ta/ despertar(se)

detergent m /de.ter'ʤent/ detergente: detergent detergenți detergentul detergenții detergentului detergenților

dezlega, dezleg v /dez.le'ga/ desatar, soltar, resolver

dicțiune f /dik.ʦi'u.ne/ dicción: dicțiune dicțiuni dicțiunea dicțiunile dicțiunii dicțiunilor

freca, frec v /fre'ka/ fregar, frotar

genunchi m /ʤe'nun.kʲ/ rodilla: genunchi genunchi genunchiul genunchii genunchiului genunchilor

ierta, iert v /jer'ta/ perdonar

îndemna (la), îndemn v /ᵻn.dem'na/ impulsar, estimular

îndrepta, îndrept v /ᵻn.drep'ta/ enderezar, corregir, remediar

îneca (a se), înec v /ᵻ.ne'ka/ ahogar(se)

îngheța, îngheț v /ᵻn'get/ helar, congelar

însemna, însemn v /ᵻn.sem'na/ marcar, significar, señalar

înșela, înșel v /ᵻn.ʃe'la/ engañar

întreba, întreb v /ᵻn.tre'ba/ preguntar

lac n /lak/ lago: lac lacuri lacul lacurile lacului lacurilor

lega, leg v /le'ga/ atar, unir, enlazar, anudar

linie f /'li.ni.e/ línea: linie linii linia liniile liniei liniilor

mister n /mis'ter/ misterio: mister mistere misterul misterele misterului misterelor

nega, neg v /ne'ga/ negar

pată f /'pa.tǝ/ mancha: pată pete pata petele petei petelor

picătură f /pi.ka'tu.rǝ/ gota: picatură picături picătura picăturile picăturii picăturilor

pleca, plec v /ple'ka/ irse, partir, marcharse

salvare f /sal'va.re/ ambulancia: salvare salvări salvarea salvările salvării salvărilor

struț m /struʦ/ avestruz: struț struți struțul struții struțului struților

tunel n /tu'nel/ túnel: tunel tuneluri tunelul tunelurile tunelului tunelurilor

vapor n /va'por/ barco: vapor vapoare vaporul vapoarele vaporului vapoarelor

vorbă f /'vor.bǝ/ palabra, charla: vorbă vorbe vorba vorbele vorbei vorbelor

vapor


227

38

Struțul aleargă repede El avestruz corre rápido

Pe cine aștepți? ¿A quién esperas?

Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño

Diana își botează astăzi fetița la Bran Diana bautiza hoy a su niña en Bran

Mă cert cu Dan în fiecare zi Discuto con Dan todos los días

Cum te cheamă? ¿Cómo te llamas?

Pe mine mă cheamă David Yo me llamo David

Chemaţi vă rog un taxi Pida por favor un taxi

Frecați-vă mâinile Frótese las manos

Iartă-mă! ¡Perdóname!

Încearcă să mă înșele Intenta engañarme

Mă înșală memoria Me falla la memoria

De ce înșală bărbații? ¿Por qué engañan los hombres?

Spre cine să mă îndrept? ¿A quién me dirijo?

Guvernul îngheață salariile El gobierno congela los salarios

A însemnat cu creionul o zi în calendar Ha marcado con el lápiz un día en el calendario

Întreb oglinda cine e cea mai frumoasă Pregunto al espejo quién es la más bella

Când nu știm cât e ceasul, întrebăm: Cuando no sabemos qué hora es, preguntamos:

ce oră e? Sau, cât e ceasul? “Ce oră e?” O „cât e ceasul?”

Trebuie să legăm victoriile Tenemos que encadenar las victorias

Când am plecat afară era soare Cuando he salido afuera hacía sol

Maria îl întreabă pe Ion unde pleacă María le pregunta a Ion dónde se va

Vreţi să plecaţi mâine? ¿Quiere (usted) irse mañana?

De ce plecaţi deja? ¿Por qué se va usted ya?

Plec pentru că sunt obosit Me voy porque estoy cansado

Plec pentru că deja este târziu Me voy porque ya es tarde

Struț


228

38

1. Corro por la calle Alerg pe stradă 2. ¿No tienes con quien correr? Nu ai cu cine alergi? 3. Se inclina hacia la derecha Se apleacă spre dreaptă 4. Me asomo por la ventana Mă aplec pe fereastră 5. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre 6. Me voy a sentar a la mesa junto a la ventana Mă voi așeza la masa de lângă fereastră 7. Siéntate en mis rodillas Așază-te pe genunchii mei 8. Te espera un hombre Te așteaptă un om 9. He esperado muchos años Am așteptat mulți ani 10. Le espera a Mihai Îl așteaptă pe Mihai 11. Le espera a Irina O așteaptă pe Irina 12. La reina ha bautizado un barco Regina a botezat un vapor 13. Ha bautizado a su hija Și-a botezat fiica 14. Carlos explica por qué se ha peleado con Cristina Carlos explică de ce s-a certat cu Cristina 15. No nos peleemos Hai să nu ne certăm 16. ¿Me has llamado? M-ai chemat? 17. ¿Tu perro viene cuando le llamas? Câinele tău vine când îl chemi? 18. ¡Llame a una ambulancia, por favor! Chemați o salvare, vă rog! 19. Me he despertado temprano M-am deșteptat devreme 20. Te perdono Te iert 21. ¿Podrías perdonar si te engañara? Ai putea ierta dacă te-ar înșela? 22. Intenta si puedes resolver el problema Încerci dacă poți să dezlegi problema 23. Desentraña el misterio Dezleagă misterul 24. Frote la mancha con detergente Frecați pata cu detergent 25. Me froto con la esponja Mă frec cu buretele 26. Quiere probar la cocina rumana Vrea să încerce bucătăria românească 27. Ha animado a los estudiantes a aprender A îndemnat studenții să învețe 28. Ha enderezado un clavo A îndreptat un cui 29. Dirige el coche hacia la ciudad Îndreaptă mașina spre oraș 30. Ha corregido su dicción Și-a îndreptat dicțiunea 31. Te ahogas en una gota de agua Te îneci într-o picătură de apă 32. El motor se ahoga Se îneacă motorul 33. En tiempo de invierno los lagos se congelan În timpul iernii, lacurile îngheață 34. El agua se ha congelado Apa a înghețat 35. Nosotros nos congelamos de frío Noi înghețăm de frig 36. Significas mucho para mí Însemni foarte mult pentru mine 37. Ha señalado una palabra en el texto A însemnat un cuvânt în text 38. Has marcado un lugar en el mapa Ai însemnat un loc pe hartă 39. Les ha engañado con palabras bonitas L-a înșelat cu vorbe frumoase 40. Ha engañado a su mujer Și-a înșelat soția 41. Lo mejor es que preguntes Cel mai bine e să întrebi 42. El profesor de química pregunta mucho Profesorul de chimie întreabă mult 43. Me pregunto dónde está el lago rojo Mă întreb unde este lacul roșu 44. ¿Como se hace un nudo de corbata? Cum să legi un nod de cravată? 45. El túnel une las dos ciudades Tunelul leagă cele două orașe 46. Nosotros no negamos la verdad Noi nu negăm adevărul 47. Querría preguntarte por qué niegas esto Aș vrea să te întreb de ce negi asta 48. Se ha ido a España A plecat în Spania 49. ¿Dónde vas? Unde pleci? 50. El tren va a salir de la línea número 4 Trenul va pleca de la linia numărul 4


229

Înot în piscină Nado en la piscina


Alternancia ooa en la tercera persona del presente

Alternancia ăa

Alternancia ăe (verbos que se conjugan como a cumpăra)

La alternancia ooa se produce en la tercera persona del presente de algunos verbos de la conjugación I que tienen la

letra “o” como penúltima vocal en el infinitivo. Veamos el verbo “convocar”.

convoca verb tranzitiv


(a) convoca convocare convocat convocând singular plural

convoacă convocați


singular

I (eu) convoc (să) convoc convocam convocai convocasem

a II-a (tu) convoci (să) convoci convocai convocași convocaseși

a III-a (el, ea) convoacă (să) convoace convoca convocă convocase

plural

I (noi) convocăm (să) convocăm convocam convocarăm convocaserăm, convocasem

a II-a (voi) convocați (să) convocați convocați convocarăți convocaserăți, convocaseți

a III-a (ei, ele) convoacă (să) convoace convocau convocară convocaseră

La alternancia ăa se produce en todo el singular y en la tercera persona del plural del presente de indicativo y

subjuntivo, como en el verbo a lăsa “dejar (de)”

lăsa verb tranzitiv


(a) lăsa lăsare lăsat lăsând singular plural

lasă lăsați


singular

I (eu) las, lăs (să) las, lăs lăsam lăsai lăsasem

a II-a (tu) lași, leși (să) lași, leși lăsai lăsași lăsaseși

a III-a (el, ea) lasă (să) lase, lese lăsa lăsă lăsase

plural

I (noi) lăsăm (să) lăsăm lăsam lăsarăm lăsaserăm, lăsasem

a II-a (voi) lăsați (să) lăsați lăsați lăsarăți lăsaserăți, lăsaseți

a III-a (ei, ele) lasă (să) lase, lese lăsau lăsară lăsaseră

39


230

El verbo a căsca combina la alternancia ăa con la ya vista scșt

căsca verb tranzitiv


(a) căsca căscare căscat căscând singular plural

cască căscați


singular

I (eu) casc (să) casc căscam căscai căscasem

a II-a (tu) caști (să) caști căscai căscași căscaseși

a III-a (el, ea) cască (să) caște căsca căscă căscase

plural

I (noi) căscăm (să) căscăm căscam căscarăm căscaserăm, căscasem

a II-a (voi) căscați (să) căscați căscați căscarăți căscaserăți, căscaseți

a III-a (ei, ele) cască (să) caște căscau căscară căscaseră

La alternancia ăe se produce en la segunda persona singular del presente y en la tercera persona tanto singular como

plural del presente del conjunctiv. Así se comportan verbos que acaban en –ăra, como a cumpăra que ya conocemos y

a apăra „defender”:

apăra verb tranzitiv


(a) apăra apărare apărat apărând singular plural

apără apărați


singular

I (eu) apăr (să) apăr apăram apărai apărasem

a II-a (tu) aperi (să) aperi apărai apărași apăraseși

a III-a (el, ea) apără (să) apere apăra apără apărase

plural

I (noi) apărăm (să) apărăm apăram apărarăm apăraserăm, apărasem

a II-a (voi) apărați (să) apărați apărați apărarăți apăraserăți, apăraseți

a III-a (ei, ele) apără (să) apere apărau apărară apăraseră

piscină


231

39

ac n /ak/ aguja: ac ace acul acele acului acelor

adăuga, adăug v /a.dǝ.u'ga/ añadir

afacere f /a'fa.ʧe.re/ negocio: afacere afaceri afacerea afacerile afacerii afacerilor

apăra, apăr v /a.pǝ'ra/ defender, proteger

argint n /ar'ʤint/ plata: argint arginturi argintul arginturile argintului arginturilor

atac n /a'tak/ ataque: atac atacuri atacul atacurile atacului atacurilor

ață f /'a.ʦǝ/ hilo, hebra: ață ațe ața ațele aței ațelor

baterie f /ba.te'ri.e/ pila, batería: baterie baterii bateria bateriile bateriei bateriilor

băga, bag v /bǝ'ga/ meter

benzină f /ben'zi.nǝ/ gasolina: benzină benzine benzina benzinele benzinei benzinelor

benzinărie f /ben.zi.nǝ'ri.e/ gasolinera: benzinărie benzinării benzinăria benzinăriile benzinăriei benzinăriilor

călca, calc v /kǝl'ka/ pisar

căra, car v /kǝ'ra/ llevar, transportar o a se căra irse, largarse

căsca, casc v /kǝs'ka/ bostezar

chioșc n /kjosk/ quiosco: chioșc chioșcuri chioșcul chioșcurile chioșcului chioșcurilor

clătina, clatin v /klǝ.ti'na/ tambalearse, vacilar

convoca, convoc v /kon.vo'ka/ convocar

corespunzător a /ko.res.pun.zǝ'tor/ correspondiente (m): corespunzător corespunzători corespunzătorul

corespunzătorii corespunzătorului corespunzătorilor corespunzătoare /ko.res.pun.zǝ'to̯a.re/ correspondiente (f): corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoarea

corespunzătoarele corespunzătoarei corespunzătoarelor crăpa, crăp v /krǝ'pa/ romper, partir

cuib n /kujb/ nido, agujero

curăța, curăț v /ku.ra'ʦa/ limpiar

descărca, descarc v /des.kǝr.ka/ descargar

dezbrăca, dezbrac v /dez.brǝ'ka/ desnudar

dispozitiv n /dis.po.zi'tiv/ dispositivo: dispozitiv dispozitive dispozitivul dispozitivele dispozitivului dispozitivelor

duzină f /du'zi.nǝ/ docena: duzină duzini duzina duzinile duzinii duzinilor

fișier n /fi.ʃi.er/ fichero: fișier fișiere fișierul fișierele fișierului fișierelor

groapă f /'gro̯a.pǝ/ tumba: groapă gropi groapa gropile gropii gropilor

haide! interj /'haj.de/ ¡vamos!

iarbă f /'jar.bǝ/ hierba: iarbă ierburi iarba ierburile ierbii ierburilor (gen-dat sg neart. ierbi)

imperiu n /im'pe.riw/ imperio: imperiu imperii imperiul imperiile imperiului imperiilor

infecție f /in'fek.ʦi.e/ infección: infecție infecții infecția infecțiile infecției infecțiilor o în față enfrente, delante (de)

înălța, înalț v /ᵻ.nǝl'ʦa/ levantar, izar, erigir

încărca, încarc v /ᵻn.kǝr'ka/ cargar

înghețată f /ᵻn.ge'ʦa.tǝ/ helado: înghețată înghețate înghețata înghețatele înghețatei înghețatelor

îngrășa, îngraș v /ᵻn.grǝ'ʃa/ engordar, abonar

îngropa, îngrop v /ᵻn.gro'pa/ enterrar

înota, înot v /ᵻ.no'ta/ nadar

jucător m /ʒu.ka'tor/ jugador: jucător jucători jucătorul jucătorii jucătorului jucătorilor jucătoare f /ʒu.kǝ'to̯a.re/ jugadora: jucătoare jucătoare jucătoarea jucătoarele jucătoarei jucătoarelor

lăsa, las v /lǝ'sa/ dejar, permitir, abandonar

lăuda, laud v /lǝ.u'da/ alabar

lebădă f /'le.bǝ.dǝ/ cisne: lebădă lebede lebăda lebedele lebedei lebedelor

lider m /'li.der/ líder: lider lideri liderul liderii liderului liderilor

mărime f /mǝ'ri.me/ tamaño: mărime mărimi mărimea mărimile mărimii mărimilor

mâncărime f /mᵻn.kǝ'ri.me/ picor: mâncărime mâncărimi mâncărimea mâncărimile mâncărimii mâncărimilor


232

milion n, num /mi.li'on/ millón: milion milioane milionul milioanele milionului milioanelor

mobil a /mo'bil/ móvil (m): mobil mobili mobilul mobilii mobilului mobililor mobilă /mo'bi.lǝ/ móvil (f): mobilă mobile mobila mobilele mobilei mobilelor

monument n /mo.nu'ment/ monumento: monument monumente monumentul monumentele monumentului

monumentelor mușchi m /'muʃ.k ʲ/ músculo: mușchi mușchi mușchiul mușchii mușchiului mușchilor

număra, număr v /nu.mǝ'ra/ contar, enumerar

oaie f /'o̯a.je/ oveja: oaie oi oaia oile oii oilor

ordona, ordon v /or.do'na/ ordenar, imponer

ou n /ow/ huevo: ou ouă oul ouăle oului ouălor

parlament n /par.la'ment/ parlamento: parlament parlamente parlamentul parlamentele parlamentului parlamentelor

pasager m /pa.sa'ʤer/ pasajero: pasager pasageri pasagerul pasagerii pasagerului pasagerilor

pasageră f /pa.sa'ʤe.rǝ/ pasajera: pasageră pasagere pasagera pasagerele pasagerei pasagerelor

păduche m /pǝ'du.ke/ piojo: păduche păduchi păduchele păduchii păduchelui păduchilor

piscină f /pis'ʧi.nǝ/ piscina: piscină piscine piscina piscinele piscinei piscinelor

plug n /plug/ arado: plug pluguri plugul plugurile plugului plugurilor o plugul de zăpadă quitanieves

provoca, provoc v /pro.vo'ka/ provocar

puternic a /pu'ter.nik/ poderoso, potente (m): puternic puternici puternicul puternicii puternicului puternicilor puternică /pu'ter.ni.kǝ/ poderosa, potente (f): puternică puternice puternica puternicele puternicei puternicelor

rană f /'ra.nǝ/ herida: rană răni rana rănile rănii rănilor

răbda, rabd v /rǝb'da/ aguantar, soportar, sufrir

râs n /rᵻs/ risa: râs râsuri râsul râsurile râsului râsurilor

râu n /rᵻw/ río: râu râuri râul râurile râului râurilor

reuniune f /re.u.ni'u.ne/ reunión: reuniune reuniuni reuniunea reuniunile reuniunii reuniunilor

revistă f /re'vis.tǝ/ revista: revistă reviste revista revistele revistei revistelor

salată f /sa'la.tǝ/ ensalada, lechuga: salată salate salata salatele salatei salatelor

săpa, sap v /sǝ'pa/ cavar

scandal n /skan'dal/ escándalo: scandal scandaluri scandalul scandalurile scandalului scandalurilor

scăpa, scap v /skǝ'pa/ escapar

sculptor m /'skulp.tor/ escultor: sculptor sculptori sculptorul sculptorii sculptorului sculptorilor

spectacol n /spek'ta.kol/ espectáculo: spectacol spectacole spectacolul spectacolele spectacolului spectacolelor

steag n /ste̯ag/ bandera: steag steaguri steagul steagurile steagului steagurilor

supăra, supăr v /su.pǝ'ra/ superar

șosea f /ʃo'se̯a/ carretera: șosea șosele șoseaua șoselele șoselei șoselelor

toca, toc v /to'ka/ picar (cortar muy fino)

varză f /'var.zǝ/ col: varză verze varza verzele verzei verzelor

vată f /'va.tǝ/ algodón: vată --- vata --- vatei ---

varză


233

39

Convoc 150 de jucători dacă e nevoie Convoco a 150 jugadores si es necesario

Înot în piscină Nado en la piscina

Peștii pot înota fără probleme Los peces pueden nadar sin problemas

Ei înoată către suprafața apei Ellos nadan hacia la superficie del agua

Petre toacă 5 milioane de euro pentru propagandă Petre derrocha 5 millones de euros para propaganda

Dan o apără pe Liliana Dan defiende a Liliana

Cum te aperi de vampirii? ¿Cómo te defiendes de los vampiros?

Apărați viața umană Defienda la vida humana

Ne apărăm de atacul câinilor vagabonzi Nos defendemos del ataque de los perros vagabundos

Ce cumperi azi? ¿Qué compras hoy?

Vreau să cumpăr o carte Quiero comprar un libro

Cumpăr medicamente de la farmacie Compro medicamentos en la farmacia

La benzinărie cumpărăm benzină En la gasolinera compramos gasolina

Cumpăr reviste de la chioșc Compro revistas en el quiosco

Nu vă supărați No se enfade

Adăugați sare dacă e nevoie Añada sal si es necesario

Doriți să adăugați plante noi în grădina ¿Desea añadir plantas nuevas en su jardín?

dumneavoastră?

Nu te bagă în față! ¡No te cueles!

Poți să-mi bagi ața în acul ăsta? ¿Me puedes enhebrar el hilo en esta aguja?

Pasagerii ne calcă pe picioare Los pasajeros nos pisan en los pies

Când casc mă doare mușchiul Cuando bostezo me duele el músculo

Cum descarc fișierele? ¿Cómo descargo los ficheros?

Elena se dezbracă pe bani Elena se desnuda por dinero

Înalț steagul Izo la bandera

Am un dispozitiv care îți încarcă mobilul când mergi Tengo un dispositivo que te carga el móvil cuando

andas

mobil


234

39 1. Los líderes europeos convocan una reunión Liderii europeni convoacă o reuniune 2. El parlamento entierra el escándalo Parlamentul îngroapă scandalul 3. Nado en el río Înot în râu 4. Los cisnes nadan en los lagos Lebedele înoată pe lacuri 5. ¡Vamos, amigos, a nadar! Haide, prietene, să înotăm 6. ¡Les ordenamos que no beban! Vă ordonăm să nu beți! 7. Los piojos provocan picores fuertes Păduchii provoacă mâncărime puternica 8. La infección provoca dolor Infecția provoacă durere 9. Yo pico la col para la ensalada Eu toc varză pentru salată 10. El perro defiende las ovejas Câinele apără oile 11. He comprado una dozena de huevos Am cumpărat o duzină de ouă 12. ¿Puedes comprarme un helado? Poți să-mi cumperi o înghețată? 13. ¿Dónde se puede comprar flores? De unde se pot cumpăra flori? 14. La quitanieves limpia la carretera Plugul de zăpadă curăță șoseaua 15. ¿Con qué se limpia la plata? Cu ce se curăță argintul? 16. Me limpio la herida con algodón Îmi curăț rana cu vată 17. He contado hasta cien Am numărat până la o sută 18. Cuento ovejas Număr oi 19. No te enfades Nu te supăra 20. Añade agua Adaugă apă 21. He añadido fotos nuevas Am adăugat poze noi 22. Tenemos que largarnos de aquí Trebuie să ne cărăm de aici 23. Harías bien en irte a otra ciudad Ai face bine să te cari în alt oraș 24. Viorel se mete en negocios con Cosmin Viorel se bagă în afaceri cu Cosmin 25. ¡No pises la hierba! Nu călca pe iarbă! 26. Bostezo cuando tengo sueño Casc atunci când mi-e somn 27. Busco palabras en el diccionario Caut cuvinte în dicționar 28. No busco a Elena, busco a Ion N-o caut pe Elena, îl caut pe Ion 29. Te busca un hombre al teléfono Te caută un bărbat la telefon 30. El imperio se tambalea Imperiul se clatină 31. Te partes de risa Te crăpi de râs 32. Se me agrieta la piel de los dedos Mi se crapă pielea degetelor 33. He descargado un álbum Am descărcat un album 34. Mis padres no me dejan desnudarme en las películas Părinții nu mă lasă să mă dezbrac în filme 35. El escultor erige un monumento Sculptorul înalță un monument 36. Stefan Cel Mare erigió 44 monasterios Stefan Cel Mare a înălțat 44 de mănăstiri 37. Cargo mis pilas Îmi încarc bateriile 38. ¿Por qué no se carga el juego? De ce nu se încarcă jocul? 39. Este desayuno no engorda Acest mic dejun nu îngrașă 40. Como pero no engordo Mănânc dar nu mă îngraș 41. El cerdo engorda Porcul se îngrașă 42. Ha dejado una carta en la mesa A lăsat o scrisoare pe masă 43. He dejado a los niños en casa de los padres Am lăsat copiii la părinți 44. Ella ha alabado el espectáculo Ea a lăudat spectacolul 45. He aguantado demasiados años Rabd de prea mulți ani 46. Los enfermos de los hospitales sufren hambre Bolnavii din spitale rabdă de foame 47. Carlos ha cavado sólo su (propia) tumba Carlos și-a săpat singur groapa 48. Cave un agujero correspondiente al tamaño de la planta Săpați un cuib corespunzător mărimii plantei 49. Quiero escapar de ellas Vreau să mă scap de ele 50. Gica ha escapado de la cárcel Gica a scăpat de închisoare


235

Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis


Alternancia ei (verbos que se conjugan como a prezenta)

Alternancia ăa/e (verbos que se conjugan como a învăța o a spăla)

Alternancia uo/oa (verbos que se conjugan como a juca)

Alternancia ăa y ăe en el mismo verbo (a căpăta)

Alternancia eea y ăe en el mismo verbo (a semăna)

La alternancia ei se produce en verbos como a prezenta, en todas las formas del singular del presente y la tercera

persona del plural del presente:

prezenta verb tranzitiv


(a) prezenta prezentare prezentat prezentând singular plural

prezintă prezentați


singular

I (eu) prezint (să) prezint prezentam prezentai prezentasem

a II-a (tu) prezinți (să) prezinți prezentai prezentași prezentaseși

a III-a (el, ea) prezintă (să) prezinte prezenta prezentă prezentase

plural

I (noi) prezentăm (să) prezentăm prezentam prezentarăm prezentaserăm, prezentasem

a II-a (voi) prezentați (să) prezentați prezentați prezentarăți prezentaserăți, prezentaseți

a III-a (ei, ele) prezintă (să) prezinte prezentau prezentară prezentaseră

La alternancia ăa/e se produce en verbos como a învăța, o a spăla que ya conocemos, o a apăsa :

apăsa verb tranzitiv


(a) apăsa apăsare apăsat apăsând singular plural

apasă apăsați


singular

I (eu) apăs (să) apăs apăsam apăsai apăsasem

a II-a (tu) apeși (să) apeși apăsai apăsași apăsaseși

a III-a (el, ea) apasă (să) apese apăsa apăsă apăsase

plural

I (noi) apăsăm (să) apăsăm apăsam apăsarăm apăsaserăm, apăsasem

a II-a (voi) apăsați (să) apăsați apăsați apăsarăți apăsaserăți, apăsaseți

a III-a (ei, ele) apasă (să) apese apăsau apăsară apăsaseră

40



236

La alternancia uo/oa se produce en verbos como a juca que ya hemos visto o a purta:

purta verb tranzitiv


(a) purta purtare purtat purtând singular plural

poartă purtați


singular

I (eu) port (să) port purtam purtai purtasem

a II-a (tu) porți (să) porți purtai purtași purtaseși

a III-a (el, ea) poartă (să) poarte purta purtă purtase

plural

I (noi) purtăm (să) purtăm purtam purtarăm purtaserăm, purtasem

a II-a (voi) purtați (să) purtați purtați purtarăți purtaserăți, purtaseți

a III-a (ei, ele) poartă (să) poarte purtau purtară purtaseră

En verbos como a căpăta en la segunda persona del singular se producen dos alternancias a la vez:

căpăta verb tranzitiv


(a) căpăta căpătare căpătat căpătând singular plural

capătă căpătați


singular

I (eu) capăt (să) capăt căpătam căpătai căpătasem

a II-a (tu) capeți (să) capeți căpătai căpătași căpătaseși

a III-a (el, ea) capătă (să) capete căpăta căpătă căpătase

plural

I (noi) căpătăm (să) căpătăm căpătam căpătarăm căpătaserăm, căpătasem

a II-a (voi) căpătați (să) căpătați căpătați căpătarăți căpătaserăți, căpătaseți

a III-a (ei, ele) capătă (să) capete căpătau căpătară căpătaseră

En verbos como a semăna se produce una alternancia eea en la tercera persona del presente de indicativo, además de ăe en la segunda persona del presente y en la tercera del conjunctiv prezent:

semăna verb tranzitiv


(a) semăna semănare semănat semănând singular plural

seamănă semănați


singular

I (eu) semăn, seamăn (să) semăn, seamăn semănam semănai semănasem

a II-a (tu) semeni (să) semeni semănai semănași semănaseși

a III-a (el, ea) seamănă (să) semene semăna semănă semănase

plural

I (noi) semănăm (să) semănăm semănam semănarăm semănaserăm, semănasem

a II-a (voi) semănați (să) semănați semănați semănarăți semănaserăți, semănaseți

a III-a (ei, ele) seamănă (să) semene semănau semănară semănaseră

Por último, señalar que el verbo a amâna es completamente regular.


237

40

amâna, amân v /a.mᵻ'na/ aplazar, retrasar

apăsa, apăs v /a.pǝ'sa/ apretar, presionar

atlantic a /a'tlan.tik/ atlántico: atlantic atlantici atlanticul atlanticii atlanticului atlanticilor

atlantică /a'tlan.ti.kǝ/ atlántica: atlantică atlantice atlantica atlanticele atlanticei atlanticelor

atmosferă f /at.mos'fe.rǝ/ atmósfera: atmosferă atmosfere atmosfera atmosferele atmosferei atmosferelor

barză f /'bar.zǝ/ cigüeña: barză berze barza berzele berzei berzelor

bască f /'bas.kǝ/ boina: bască băști basca băștile băștei băștilor

buton n /bu'ton/ botón: buton butoane butonul butoanele butonului butoanelor

căpăta, capăt v /kǝ.pǝ'ta/ recibir

câmpie f /kᵻm'pi.e/ llanura: câmpie câmpii câmpia câmpiile câmpiei câmpiilor

ceașcă f /'ʧe̯aʃ.kǝ/ taza: ceașcă cești ceașca ceștile ceștii ceștilor

corpuscul m /kor'pus.kul/ corpúsculo: corpuscul corpusculi corpusculul corpusculii corpusculului corpusculilor

desfășura, desfășor v /des.fǝ.ʃu'ra/ desarrollar, desplegar

divers a /di'vers/ diverso: divers diverși diversul diverșii diversului diverșilor

diversă /di'ver.sǝ/ diversa: diversă diverse diversa diversele diversei diverselor

edificiu n /e.di'fi.ʧiw/ edificio: edificiu edificii edificiul edificiile edificiului edificiilor

energie f /e.ner'ʤi.e/ energía: energie energii energia energiile energiei energiilor

eveniment n /e.ve.ni'ment/ acontecimiento: eveniment evenimente evenimentul evenimentele evenimentului

evenimentelor

festival n /fes.ti'val/ festival: festival festivaluri festivalul festivalurile festivalului festivalurilor

fotbal n /'fot.bal/ fútbol: fotbal --- fotbalul --- fotbalului

fundiță f /fun'di.ʦǝ/ cinta: fundiță fundițe fundița fundițele fundiței fundițelor

înconjura, înconjor v /ᵻn.kon'ʒor/ rodear

însura, însor v /ᵻn.su'ra/ casarse (para hombres)18

lacrimă f /'la.kri.mǝ/ lágrima: lacrimă lacrimi lacrima lacrimile lacrimii lacrimilor

ligă f /'li.gǝ/ liga (de fútbol…): ligă ligi liga ligile ligii ligilor

limitat a /li.mi'tat/ limitado: limitat limitați limitatul limitații limitatului limitaților

limitată /li.mi'ta.tǝ/ limitada: limitată limitate limitata limitatele limitatei limitatelor

material a /ma.te.ri'al/ material (m): material materiali materialul materialii materialului materialilor

materială /ma.te.ri'a.lǝ/ material (f): materială materiale materiala materialele materialei materialelor

mănușă f /mǝ'nu.ʃǝ/ guante: mănușă mănuși mănușa mănușile mănușii mănușilor

măsura, măsor v /mǝ.su'ra/ medir

naș m /naʃ/ padrino (de bautizo): naș nași nașul nașii nașului nașilor

nașă f /'na,ʃǝ/ madrina (de bautizo): nașă nașe nașa nașele nașei nașelor

natură f /na'tu.rǝ/ naturaleza: natură naturi natura naturile naturii naturilor

ocean n /o'ʧe̯an/ océano: ocean oceane oceanul oceanele oceanului oceanelor

optime f /op'ti.me/ octavo (mat), octava (mus.): optime optimi optimea optimile optimii optimilor

papion n /pa.pi'on/ pajarita: papion papioane papionul papioanele papionului papioanelor

pălărie f /pǝ.lǝ'ri.e/ sombrero: pălărie pălării pălăria pălăriile pălăriei pălăriilor

păsa (a-i păsa cuiva de ceva), păs v /pǝ'sa/ importar, preocupar(se alguien por algo)

petic n /'pe.tik/ parche: petic petice peticul peticele peticului peticelor

pieptăna (a se), pieptăn v /pjep.tǝ.na/ peinar(se)

plângere f /'plᵻn.ʤe.re/ queja: plângere plângeri plângerea plângerile plângerii plângerilor

prezenta, prezint v /pre.zen'ta/ presentar


238

putere f /pu'te.re/ potencia, poder, fuerza: putere puteri puterea puterile puterii puterilor

purta, port v /pur'ta/ llevar

răspundere f /rǝs'pun.de.re/ respuesta: răspundere răspunderi răspunderea răspunderile răspunderii răspunderilor

răsturna, răstorn v /rǝs.tur'na/ volcar

reprezenta, reprezint v /re.pre.zen'ta/ representar

rezervor n /re.zer'vor/ depósito: rezervor rezervoare rezervorul rezervoarele rezervorului rezervoarelor

ruga, rog v /ru'ga/ rogar, rezar

săpun n /sǝ'pun/ jabón: săpun săpunuri săpunul săpunurile săpunului săpunurilor

scula, scol v /sku'la/ despertar

scutec n /sku.tek/ pañal: scutec scutece scutecul scutecele scutecului scutecelor

semăna (cu), semăn v /se.mǝ'na/ parecer(se a)

serviciu n /ser'vi.ʧiw/ trabajo: serviciu servicii serviciul serviciile serviciului serviciilor

stol n /stol/ bandada: stol stoluri stolul stolurile stolului stolurilor

strecura, strecor v /stre.ku'ra/ meter

talangă f /ta'lan.gǝ/ cencerro: talangă tălăngi talanga tălăngile tălăngii tălăngilor

termometru n /ter.mo'me.tru/ termómetro: termometru termometre termometrul termometrele termometrului

termometrelor

turna, torn v /tur'na/ verter, echar

vărsa, vărs v /vǝr'sa/ derramar, desembocar

zână f /'zᵻ.nǝ/ hada: zână zâne zâna zânele zânei zânelor

zbura, zbor v /zbu'ra/ volar

pălărie


239

40

Ieri am amânat întâlnirea Ayer aplacé la cita

Avem să amânăm întâlnirea Tenemos que aplazar la cita

E suficient să apeși un buton Basta con apretar un botón

În fiecare an se desfășoară aici diverse festivaluri Todos los años se desarrollan aquí diversos festivales

Natura este lumea materială care ne înconjoară La naturaleza es el mundo material que nos rodea

Nu vreau să mă însor No quiero casarme

Nu mă însor cu Nicole No me caso con Nicole

Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine Mi hija no quiso jugar al fútbol conmigo

Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpușa Mi hijo no quiso jugar con la muñeca

Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis

Fetiță ta se piaptănă singură? ¿La niña se peina sola?

După ce mă pieptăn, mă îmbrac Después de peinarme, me visto

Virusul se prezintă sub formă de corpusculi El virus se presenta bajo la forma de corpúsculos

V-o prezint pe nașa mea zână Les presento a mihada madrina

Boul poartă o talangă El buey lleva un cencerro

Carla poartă pălărie Carla lleva sombrero

Iarnă port mănuși En invierno llevo guantes

Fiecare dintre aceste evenimente reprezintă clipe Cada uno de estos acontecimientos representan din viață momentos de la vida

Tu te scoli la șase și jumatate Tú te despiertas a las seis y media

Mă spăl pe cap su șampon Me lavo la cabeza con champú

Spală-te pe mâini cu săpun Lávate las manos con jabón

Mă spăl cu gel de duș Me lavo con gel de ducha

Milan se strecoară în optimile Ligii Campionilor El Milán se mete en octavos de la Liga de Campeones

O hârtie luată de vânt zboară în aer Una hoja llevada por el viento vuela por el aire

Berzele zboară în stoluri spre Africa Las cigüeñas vuelan en bandadas hacia África

Barză albă

http://ro.wiktionary.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Ciconia_ciconia_(aka).jpg


240

40 1. Hoy aplazo la cita Azi amân întâlnirea 2. Aplazaremos el examen O să amânăm examenul 3. Aprieto un botón Apăs un buton 4. Me aprieta algo en el pecho Mă apasă ceva pe piept 5. Quiero ganar energía para ir más lejos Vreau să capăt energie să merg mai departe 6. Todos los años se celebra el concurso În fiecare an, se desfășoară concursul 7. ¿Qué festivales se han celebrado en este edificio? Ce festivaluri s-au desfășurat în acest edificiu? 8. La atmósfera rodea la Tierra Atmosfera înconjoară pământul 9. Los montes rodean la llanura Munții înconjoară câmpia 10. Me caso en verano Mă însor la vară 11. Pedro se casa mañana con Ana Pedro se însoară mâine cu Ana 12. ¿Quieres jugar al fútbol? Vreți să jucați fotbal? 13. El termómetro mide la temperatura Termometrul măsoară temperatura 14. ¿Cómo mido la potencia de un motor? Cum măsor puterea unui motor? 15. ¿Cuánto te preocupa? Cât de mult îți pasă? 16. No me preocupo por los premios Nu îmi păs de premii 17. Me gusta peirnarme Îmi place să mă pieptăm 18. ¡Péinate! Piaptănă-te! 19. Después de lavarme, me peino După ce mă spăl, mă pieptăn 20. ¿Puedo presentarle al señor Popescu? Pot să vi-l prezint pe domnul Popescu? 21. ¿Qué documentos tengo que presentar? Ce documente trebuie să prezint? 22. Quiero presentar una queja Vreau să prezint o plângere 23. Mi padre lleva gafas Tătal meu poartă ochelari 24. Tu abuelo lleva boina Bunicul tău poartă bască 25. Llevo una cinta en la cabeza Port o fundiță pe cap 26. El bebé lleva pañales Bebelușul poartă scutece 27. Me gusta llevar pajarita Îmi place să port papion 28. María lleva un parche en el ojo Maria poartă un petic pe ochi 29. El autobús vuelca Autobuzul se răstoarnă 30. Nosotros representamos a 5 sociedades Noi reprezentăm 5 societăți 31. Ud. representa a una Sociedad Limitada Dvs. Reprezentați o societate cu răspundere limitată? 32. Reza todo el día Toată ziua se roagă 33. Le ha rogado que le haga un trabajo L-a rugat să-i facă un serviciu 34. Nosotros nos despertamos todos los días temprano Noi ne sculăm în fiecare zi devreme 35. Me despierto rápido Mă scol repede 36. Me despierto a las seis Eu mă scol la ora șase 37. El se despierta tarde Ei se scoală târziu 38. ¿Cuándo se despierta Daniel? Când se scoală Daniel? 39. El rumano se parece al italiano Româna seamănă cu italiana 40. Adriana se va a parecer a su madre Adriana va semăna cu mama ei 41. Mihai se parece a sus padres Mihai seamănă cu părinții săi 42. Me meto en tu cama Mă strecor în patul tău 43. Echo vino en los vasos Turn vin în pahare 44. Echo café en la taza Turn cafea în ceașcă 45. Echo gasolina en el depósito Turn benzina în rezervor 46. El Sena desemboca en el Océano Atlántico Sena se varsă în Oceanul Atlantic 47. No quiero derramar lágrimas Nu vreau să vărs lacrimi 48. ¡Cómo me gustaría volar! Ce mi-ar plăcea să zbor! 49. ¿Cuánto has volado? Cât de mult ați zburat? 50. El avión vuela a 1000 km por hora Avionul zboară cu 1000 de km pe oră


241

Câinele latră El perro ladra

La Conjugación I2 verbos con desinencias en el presente –u, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă

Alternancia ăa (verbos que se conjugan como a lătra)

Conjugación I3, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -i, -i, -e, -em, -ați, -e

Conjugación I4, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -, -, -e, -em, -ați, -e

La voz pasiva

Verbos de la conjugación I que cambian la última -a del infinitivo por otra vocal en la primera persona del presente de

indicativo, en primer lugar, los que la cambian por una -u, como a intra

intra (verb) verb


(a) intra intrare intrat intrând singular plural

intră intrați


singular

I (eu) intru (să) intru intram intrai intrasem

a II-a (tu) intri (să) intri intrai intrași intraseși

a III-a (el, ea) intră (să) intre intra intră intrase

plural

I (noi) intrăm (să) intrăm intram intrarăm intraserăm, intrasem

a II-a (voi) intrați (să) intrați intrați intrarăți intraserăți, intraseți

a III-a (ei, ele) intră (să) intre intrau intrară intraseră

a lătra añade además la alternancia que ya conocemos ăa

lătra verb tranzitiv


(a) lătra lătrare lătrat lătrând singular plural

latră lătrați


singular

I (eu) latru (să) latru lătram lătrai lătrasem

a II-a (tu) latri (să) latri lătrai lătrași lătraseși

a III-a (el, ea) latră (să) latre lătra lătră lătrase

plural

I (noi) lătrăm (să) lătrăm lătram lătrarăm lătraserăm, lătrasem

a II-a (voi) lătrați (să) lătrați lătrați lătrarăți lătraserăți, lătraseți

a III-a (ei, ele) latră (să) latre lătrau lătrară lătraseră

41



242

De los verbos que acaban en –ia hay un grupo que sustituye la –a por una –i en la primera persona del presente de

indicativo como a întârzia, que sería la conjugación I 3 y que lleva las siguientes desinencias en el presente (-i, -i, -e, -em,

-ați, -e)

întârzia verb tranzitiv


(a) întârzia întârziere întârziat întârziind singular plural

întârzie întârziați


singular

I (eu) întârzii (să) întârzii întârziam întârziai întârziasem

a II-a (tu) întârzii (să) întârzii întârziai întârziași întârziaseși

a III-a (el, ea) întârzie (să) întârzie întârzia întârzie întârziase

plural

I (noi) întârziem (să) întârziem întârziam întârziarăm întârziaserăm, întârziasem

a II-a (voi) întârziați (să) întârziați întârziați întârziarăți întârziaserăți, întârziaseți

a III-a (ei, ele) întârzie (să) întârzie întârziau întârziară întârziaseră

Y otro grupo que simplemente quitan la –a y se quedan con la vocal –i como terminación en la primera persona, es el

caso de a mângâia

mângâia verb tranzitiv


(a) mângâia mângâiere mângâiat mângâind singular plural

mângâie mângâiați


singular

I (eu) mângâi (să) mângâi mângâiam mângâiai mângâiasem

a II-a (tu) mângâi (să) mângâi mângâiai mângâiași mângâiaseși

a III-a (el, ea) mângâie (să) mângâie mângâia mângâie mângâiase

plural

I (noi) mângâiem (să) mângâiem mângâiam mângâiarăm mângâiaserăm, mângâiasem

a II-a (voi) mângâiați (să) mângâiați mângâiați mângâiarăți mângâiaserăți, mângâiaseți

a III-a (ei, ele) mângâie (să) mângâie mângâiau mângâiară mângâiaseră

O a tăia que añade la alternancia ăa

tăia verb tranzitiv


(a) tăia tăiere tăiat tăind singular plural

taie tăiați


singular

I (eu) tai (să) tai tăiam tăiai tăiasem

a II-a (tu) tai (să) tai tăiai tăiași tăiaseși

a III-a (el, ea) taie (să) taie tăia tăie tăiase

plural

I (noi) tăiem (să) tăiem tăiam tăiarăm tăiaserăm, tăiasem

a II-a (voi) tăiați (să) tăiați tăiați tăiarăți tăiaserăți, tăiaseți

a III-a (ei, ele) taie (să) taie tăiau tăiară tăiaseră


243

La voz pasiva19

La voz pasiva en rumano se construye de forma similar al español. Por ejemplo con el verbo a căuta

dragon

En presente, bastaría con usar el verbo a fi + participio, concretamente el adjetivo derivado del participio:

Eu căut Yo busco Eu sunt căutat Yo soy buscado Ea este căutată Ella es buscada

En pasado, el prezent perfect con fost (el participio del verbo a fi), en medio:

Am căutat He buscado Am fost căutat He sido buscado

Y en futuro del verbo a fi con (voi, vei etc) + el adjetivo derivado del participio:

El va căuta Él buscará El va fi căutat Él será buscado

Foarfecă


244

41

apropia (a se), apropii v /a.pro.pi'a/ acercar(se)

buză f /'bu.zǝ/ labio: buză buze buza buzele buzei buzelor

cale f /'ka.le/ calle, avenida, camino, vía: cale căi calea căile căii căilor

ceapă f /'ʧe̯a.pə/ cebolla: ceapă cepe ceapa cepele cepei cepelor

chirurg m /ki'rurg/ cirujano: chirurg chirurgi chirurgul chirurgii chirurgului chirurgilor

clasă f /'kla.sǝ/ clase: clasă clase clasa clasele clasei claselor

continua, continuu v /kon.ti.nu'a/ continuar, seguir

cumpărătură f /kum.pǝ.rǝ'tu.rǝ/ compra: cumpărătură cumpărături cumpărătura cumpărăturile cumpărăturii

cumpărăturilor

discuție f /dis'ku.ʦi.e/ discusión: discuție discuții discuția discuțiile discuției discuțiilor

dragon m /dra'gon/ dragón: dragon dragoni dragonul dragonii dragonului dragonilor

fantomă f /fan'to.mǝ/ fantasma: fantomă fantome fantoma fantomele fantomei fantomelor

foarfecă f /'fo̯ar.fe.kǝ/ tijera: foarfecă foarfece foarfeca foarfecele foarfecei foarfecelor

ghinion n /gi.ni'on/ gafe, mala suerte: ghinion ghinioane ghinionul ghinioanele ghinionului ghinioanelor

iaurt n /jawrt/ yogur: iaurt iaurturi iaurtul iaurturile iaurtului iaurturilor

iguană f /i'gwa.nǝ/ iguana: iguană iguane iguana iguanele iguanei iguanelor

intra, intru v /in'tra/ entrar

insulă f /'in.su.lǝ/ isla: insulă insule insula insulele insulei insulelor

încuia, încui v /ᵻn.ku'ja/ cerrar, encerrar

întârzia, întârzii v /ᵻn.tᵻr.zi'a/ retrasarse, llegar tarde

întâmpla (a se), (sólo 3ª pers.) v /ᵻn.tᵻm'pla/ ocurrir, pasar

întâmplător adv /ᵻn.tᵻm.plǝ'tor/ por casualidad, casualmente

lătra, latru v /lǝ'tra/ ladrar

librărie f /li.brǝ'ri.e/ librería: librărie librării librăria librăriile librăriei librăriilor

lup m /lup/ lobo: lup lupi lupul lupii lupului lupilor

mângâia, mângâi v /mᵻn.gᵻ'ja/ acariciar, consolar

motiv n /mo'tiv/ motivo: motiv motive motivul motivele motivului motivelor

mustra, mustru v /mus'tra/ regañar, reprender, reprobar

permanent a /per.ma'nent/ permanente (m): permanent permanenți permanentul permanenții permanentului

permanenților

permanentă /per.ma'nen.tǝ/ permanente (f): permanentă permanente permanenta permanentele permanentei

permanentelor

poliție f /po'li.ʦi.e/ policía: poliție poliții poliția polițiile poliției polițiilor

scriitor m /scri.i'tor/ escritor: scriitor, scriitori scriitorul scriitorii scriitorului scriitorilor

scriitoare f /scri.i.to̯a.re/ escritora: scriitoare scriitoare scriitoarea scriitoarele scriitoarei scriitoarelor

silicon m /si.li'kon/ silicona: silicon siliconi siliconul siliconii siliconului siliconilor

speria (a se), sperii v /spe.ri'a/ asustar(se)

sufla, suflu v /su'fla/ soplar

tăia, tai v /tǝ'ja/ cortar

umbla, umblu v /um'bla/ andar, caminar , marchar

umfla, umflu v /um'fla/ hinchar, inflar

urla, urlu v /ur'la/ bramar, rugir, aullar

zgâria, zgârii v /zgᵻ.ri'a/ rascar, arañar


245

41

Câinele latră El perro ladra

Aflu întâmplător că nu departe este un magazin nou Encuentro por casualidad que no lejos hay una tienda

nueva

Ea trebuie să continue Ella tiene que continuar

Aveți să continuați discuția și mâine? ¿Tenéis que seguir la discusión también mañana?

Intru în magazinul acesta după cumpărături Entro en esta tienda para comprar

Noi intrăm în magazin după cumpărături Entramos en la tienda para comprar

Ar durea-o dacă i-ai spune ce s-a întâmplat Le dolería (a ella) si le dijeras (a él) lo que ha pasado

Un prieten adevărat te mustră pe față Un verdadero amigo te regaña a la cara

Noaptea cineva umblă cu hainele mele De noche alguien anda con mis ropas

Eu umblu pe jos Voy a pie

A umflat 55 de baloane și a zburat cu ele Ha inflado 55 globos y ha volado con ellos

Apropiați-vă! ¡Acérquese!

Carlos se încuie în toaletă Carlos se encierra en el baño

Dvs. aveți dreptate când spuneți că eu întârzii la Ud. tiene razțon cuando dice que llego tarde a los

cursuri cursos

Nu mă sperie dragonii No me asustan los dragones

Pisica ta continuă să zgârie Tu gato sigue arañando

Ai ghinion dacă îți taie calea o pisică neagră? ¿Tienes mala suerte si un gato negro se te cruza por la

calle?

Sunt chemată la telefon de Dana Soy llamado por teléfono por Dana

Ai fost rugat să vii la timp Se te ha pedido que vengas a tiempo

Veți fi așteptați la gară de Maria Vais a ser esperados en la estación por Maria

Pantofii purtați prea des se strică Los zapatos llevados demasiado a menudo se

estropean

El este felicitat de colegi Él es felicitado por los compañeros de trabajo

Cărțile vor fi puse la loc Los libros serán puestos en su sitio

A fost vizitat de rude? ¿Ha sido visitado por los parientes?

Sunt căutat de părinți Soy buscado por mis padres

lup



246

41

1. Rumanía se halla en el sudeste de Europa România se află în sud-estul Europei 2. Descubro una novedad interesante Eu aflu o noutate interesantă 3. Descubre que aquí hay una librería Tu afli că aici este o librărie 4. Seguimos trabajando en un proyecto con los italianos Continuăm să lucrăm la un proiect cu italieni 5. Yo entro en clase Eu intru în clasă 6. Tú entras en la oficina Tu intri în birou 7. Él entra por la puerta El intră pe ușă 8. Entráis en la sala Voi intrați în sală 9. Ellos entran en la librería Ei intră în librărie 10. Ha ocurrido un accidente S-a întâmplat un accident 11. ¿Qué va a pasar con Diana? Ce se va întâmpla cu Diana? 12. ¿Qué ha pasado con Daniel? Ce s-a întâmplat cu Daniel? 13. No puedo regañarla a cada segundo Nu pot s-o mustru în fiecare secundă 14. Yo soplo hasta en el yogur Eu suflu și în iaurt 15. Hoy camino por la ciudad Astăzi umblu prin oraș 16. Tú caminas poco Tu umbli puțin 17. Él camina mucho El umblă mult 18. Andáis a la escuela Voi umblați la școală 19. ¿Quién camina en busca de ayuda? Cine umblă după ajutor? 20. Tienes que ir al doctor Trebuie să umbli pe la doctori 21. ¿Me inflas el globo? Îmi umfli balonul? 22. Se ha inflado los labios con silicona Și-a umflat buzele cu silicon 23. Los lobos aúllan por muchos motivos Lupii urlă din mai multe motive 24. El perro que ladra no muerde Câinele care latră nu mușcă 25. Nos acercamos a la isla Ne apropiem de insulă 26. ¡No os acerquéis! Nu vă apropiați! 27. Cerraría la puerta pero no tengo llave Aș încuia ușa dar n-am cheie 28. Jack encerraba a su mujer en casa Jack își încuia soția în casă 29. ¿Has llegado tarde al trabajo? Ați întârziat la serviciu? 30. El llega tarde permanentemente El întârzie permanent 31. No llegues tarde a la universidad Nu întârzii la universitate 32. No me asustan los fantasmas Nu mă sperie fantomele 33. Me dan miedo las iguanas Mă sperie iguanele 34. Me he asustado M-am speriat 35. No me dan miedo los vampiros Nu mă sperie vampirii 36. Tu gato te ha arañado Pisica ta m-a zgâriat 37. Yo la acaricio lentamente Eu o mângâi încet 38. Acariciame Mângâie-mă 39. Las tijeras se usan para cortar Foarfeca este folosită la tăiat 40. ¿Corto las cebollas? Să tai cepele? 41. Ya no cortan mis cuchillos de cocina Nu-mi mai taie cuțitele de bucătărie 42. El libro es leído por el alumno Cartea este citită de elev 43. Soy esperado por los amigos Sunt așteptat de prieteni 44. Es buscado por la policía Este căutat de poliție 45. Este libro ha sido escrito por un gran escritor Cartea aceasta a fost scrisă de un mare scriitor 46. El enfermo ha sido operado por un cirujano joven Bolnavul a fost operat de un chirurg tânăr 47. Él será visitado por los amigos El va fi vizitat de prieteni 48. ¿Quién va a ser invitado al concierto? Cine va fi invitat la concert? 49. Voy a ser llamado por el director Voi fi chemat de director 50. Sí, serás llamado por el director Da, vei fi chemat de director


247

Sportivii se antrenează în sală de sport Los deportistas se entrenan en el gimnasio

La Conjugación I5, verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează

En este tema practicaremos con verbos de la conjugación I5 que siguen el mismo esquema que el verbo a abandona:

abandona verb tranzitiv


(a) abandona abandonare abandonat abandonând singular plural

abandonează abandonați


singular

I (eu) abandonez (să) abandonez abandonam abandonai abandonasem

a II-a (tu) abandonezi (să) abandonezi abandonai abandonași abandonaseși

a III-a (el, ea) abandonează (să) abandoneze abandona abandonă abandonase

plural

I (noi) abandonăm (să) abandonăm abandonam abandonarăm abandonaserăm, abandonasem

a II-a (voi) abandonați (să) abandonați abandonați abandonarăți abandonaserăți, abandonaseți

a III-a (ei, ele) abandonează (să) abandoneze abandonau abandonară abandonaseră

palat

42

http://www.fotosearch.com/BLD012/ar0323060467/


248

42

abandona, abandonez v /a.ban.do'na/ abandonar

abilita, abilitez v /a.bi.li'tez/ autorizar, habilitar

abona (a se), abonez v /a.bo'na/ abonar(se)

aborda, abordez v /a.bor'da/ abordar

abuza, abuzez v /a.bu'za/ abusar

acumula, acumulez v /a.ku.mu'la/ acumular

accelera, accelerez v /ak.ʧe.le'ra/ acelerar

accentua, acentuez v /ak.ʧen.tu'a/ acentuar

accesa, accesez v /ak.ʧe'sa/ acceder

achiziționa, achiziționez v /a.ki.zi.ʦi.o'na/ adquirir

acredita, acreditez v /a.kre.di'tez/ acreditar

acționa, acționez v /ak.ʦi.o'na/ actuar, accionar

adapta, adaptez v /a.dap'ta/ adaptar

administra, administrez v /ad.mi.nis'tra/ administrar

adresa (a se), adresez v /a.dre'sa/ dirigir(se)

agasa, agasez v /a.ga'sa/ agredir, fastidiar, provocar

agrava, agravez v /a.gra'va/ agravar

amaneta, amanetez v /a.ma.ne'ta/ empeñar

amenaja, amenajez v /a.me.na'ʒa/ acondicionar, acomodar, arreglar

amortiza, amortizez v /a.mor.ti'za/ amortiguar, amortizar

analiza, analizez v /a.na.li'za/ analizar

ancheta, anchetez v /an.ke'ta/ investigar; indagar

anexa, anexez v /a.nek'sa/ adjuntar, anexar

angaja, angajez v /an.ga'ʒa/ dar un empleo, emplear

a se angaja comprometerse

antrena, antrenez v /an.tre'na/ entrenar

anula, anulez v /a.nu'la/ anular

apel m /a'pel/ llamamiento: apel apeluri apelul apelurile apelului apelurilor

apela (la), apelez v /a.pe'la/ apelar (a), recurrir (a)

aprecia, apreciez v /a.pre.ʧi'a/ apreciar

aproviziona, aprovizionez v /a.pro.vi.zi.o'na/ abastecer, proveer, suministrar, surtir

aranja, aranjez v /a.ran.ʒa/ arreglar, colocar

arbitra, arbitrez v /ar.bi'tra/ arbitrar

aresta, arestez v /a.res'ta/ arrestar

aur n /'a.ur/ oro: aur --- aurul --- aurului

Aur


249

chirurgie f /ki.rur'ʤi.e/ cirugía: chirurgie chirurgii chirurgia chirurgiile chirurgiei chirurgiilor

comisie f /ko'mi.si.e/ comisión: comisie comisii comisia comisiile comisiei comisiilor

cont n /kont/ cuenta: cont conturi contul conturile contului conturilor

contabil s, a /kon'ta.bil/ cona (m): contabil contabili contabilul contabilii contabilului contabililor

contabilă /kon.ta.bi'lǝ/ contable (f): contabilă contabile contabila contabilele contabilei contabilelor

contrast n /kon'trast/ contraste: contrast contraste contrastul contrastele contrastului contrastelor

copie f /'ko.pi.e/ copia: copie copii copia copiile copiei copiilor

debutant s /de.bu'tant/ debutante (m): debutant debutanți debutantul debutanții debutantului debutanților

debutantă /de.bu'tant.tǝ/ debutante (f): debutantă debutante debutanta debutantele debutantei debutantelor

dosar n /do'sar/ expediente: dosar dosare dosarul dosarele dosarului dosarelor

drog n /drog/ droga: drog droguri drogul drogurile drogului drogurilor

dureros a /du.re'ros/ doloroso: dureros dureroși durerosul dureroșii durerosului dureroșilor

dureroasă /du.re'ro̯a.sǝ/ dolorosa: dureroasă dureroase dureroasa dureroasele dureroasei dureroaselor

estetic a /es'te.tik/ estético: estetic estetici esteticul esteticii esteticului esteticilor

estetică /es'te.ti.kǝ/ estética: estetică estetice estetica esteticele esteticei esteticelor

favoare f /fa'vo̯a.re/ favor: favoare favoruri favoarea favorurile favoarei favorurilor

în favoarea + gen.: a favor de

favorabil a /fa.vo'ra.bil/ favorable (m): favorabil favorabili favorabilul favorabilii favorabilului favorabilor

favorabilă /fa.vo'ra.bi.lǝ/ favorable (f): favorabilă favorabile favorabila favorabilele favorabilei favorabilelor

fermecător a /fer.me.kǝ'tor/ encantador, fascinante: fermecător fermecători fermecătorul fermecătorii fermecătorului

fermecătorilor

fermecătoare /fer.me.kǝ.to̯a.re/ encantadora, fascinante: fermecătoare fermecătoare fermecătoarea fermecătoarele

fermecătoarei fermecătoarelor

insomnie f /in.som'ni.e/ insomnio: insomnie insomnii insomnia insomniile insomniei insomniilor

investiție f /in.ves'ti.ʦi.e/ inversión: investiție investiții investiția investițiile investiției investițiilor

literar a /li.te'rar/ literario: literar literari literarul literarii literarului literalilor

literară /li.te'ra.rǝ/ literaria: literară literare literara literarele literarei literarelor

mafiot s /ma.fi'ot/ mafioso: mafiot mafioți mafiotul mafioții mafiotului mafioților

mafiotă /ma.fi'o.tǝ/ mafiosa: mafiotă mafiote mafiota mafiotele mafiotei mafiotelor

meci n /me'ʧi/ partido (dep.): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor

metabolism n /me.ta.bo.lism/ metabolismo: metabolism --- metabolismul --- metabolismului ---

moale a /'mo̯a.le/ blando: moale moi moalele moii moalelui moilor

moale blanda: moale moi moalea moile moii moilor

neurologic a /ne.u.ro'lo.ʤik/ neurológico: neurologic neurologici neurologicul neurologicii neurologicului neurologicilor

neurologică /ne.u.ro'lo.ʤi.kǝ/ neurológica: neurologică neurologice neurologica neurologicele neurologicei

neurologicelor

palat n /pa'lat/ palacio: palat palate palatul palatele palatului palatelor

Palat


250

post n /post/ puesto, empleo: post posturi postul posturile postului posturilor

prestigios a /pres.ti.ʤi'os/ prestigioso: prestigios prestigioși prestigiosul prestigioșii prestigiosului prestigioșilor

prestigioasă /pres.ti.ʤi'o̯a.sǝ/ prestigiosa: prestigioasă prestigioase prestigioasa prestigioasele prestigioasei

prestigioaselor

primărie f /pri.mǝ'ri.e/ ayuntamiento: primărie primării primăria primăriile primăriei primăriilor

remediu n /re'me.diw/ remedio: remediu remedii remediul remediile remediului remediilor

rezervare f /re.zer'va.re/ reserva: rezervare rezervări rezervarea rezervările rezervării rezervărilor

sala de sport gimnasio, sala de deporte

sarcină f /'sar.ʧi.nǝ/ embarazo, carga: sarcină sarcini sarcina sarcinile sarcinii sarcinilor

sexual a /sek.su'al/sexual (m): sexual sexuali sexualul sexualii sexualului sexualilor

sexuală /sek.su'a.lǝ/ sexual (f): sexuală sexuale sexuala sexualele sexualei sexualelor

sexual adv sexualmente

stewardesă f /ste.war'de.sǝ/ azafata: stewardesă stewardese stewardesa stewardesele stewardesei stewardeselor

șoc n /ʃok/ choque: șoc șocuri șocul șocurile șocului șocurilor

talpă f /'tal.pǝ/ tacón, talón: talpă tălpi talpa tălpile tălpii tălpilor

totdeauna adv /tot.de̯a'u.na/ siempre

trafic n /tra'fik/ tráfico: trafic traficuri traficul traficurile traficului traficurilor

tragedie f /tra.ʤe'di.e/ tragedia: tragedie tragedii tragedia tragediile tragediei tragediilor

trimestru n /tri'mes.tru/ trimestre: trimestru trimestre trimestrul trimestrele trimestrului trimestrelor

una art, num, a (f), pron /'u.na/ una, alguna: --- --- una unele uneia unora

unul art, num, a (m), pron /'u.nul/ uno, alguno: --- --- unul unii unuia unora

ușurință f /u.ʃu'rin.ʦǝ/ facilidad: ușurință ușurințe ușurința ușurințele ușurinței ușurințelor

valiză f /va'li.zǝ/ maleta: valiză valize valiza valizele valizei valizelor

Valiză


251

42

Omul este un animal abandonat în lume El hombre es un animal abandonado en el mundo

Un medic a abuzat sexual 20 de copii Un médico ha abusado sexualmente de 20 niños

Cum să-mi accelerez metabolismul? ¿Cómo acelero mi metabolismo?

Vreau să acționez totdeauna în favoarea oamenilor Quiero actuar siempre a favor de los hombres

Cum vei acționa dacă cineva îți va face ceva rău? ¿Cómo actuarías si alguien te fuera a hacer algo

malo?

Legile acționează La leyes actúan

Miniștrii acționează totdeauna corect? ¿Los ministros siempre actúan correctamente?

Câte kilograme acumulezi în primul trimestru de ¿Cuántos kilos acumulas en el primer trimeste de

sarcină? embarazo?

Străinul îmi adresează o întrebare El extranjero me dirige una pregunta

Trebuie să se adreseze medicului Tiene que dirigirse al médico

Noi trebuie să vă adresăm o întrebare Tenemos que dirigirle una pregunta

Comisia care anchetează protestele se adresează La comisión que investiga las protestas se dirige

societății cu un apel public a la sociedad con un llamamiento público

Femeile sunt angajate la acest post Las mujeres son contratadas en este puesto

Sportivii se antrenează în sala de sport Los deportistas se entrenan en el gimnasio

Guvernul anulează ajutor financiar pentru El gobierno anula la ayuda financiera para las

mame la nașterea copilului madres por el nacimiento del hijo

Apelează la remedii naturale pentru insomnie Recurre a los remedios naturales para el insomnio

Cât de des apelezi la Paracetamol? ¿Con qué frecuencia recurres al Paracetamol?

Apreciez pe colega Popescu Aprecio al colega Popescu

Apreciez mult sentimentul acesta fermecător Aprecio mucho este sentimiento fascinante

A apreciat favorabil proiectul Ha valorado favorablemente el proyecto

Mă duc să mă aprovizionez Me voy a aprovisionar

Mama aranjează hainele în valiză La madre coloca la ropa en la maleta

Meciul va fi arbitrat de Ion El partido será arbitrado por Ion

Poliția arestează trei mafioți La policía arresta a tres mafiosos

O stewardesă a fost arestată pentru trafic de droguri Una azafata ha sido arrestada por tráfico de drogas

stewardesă


252

42 1. Ha sido doloroso abandonar a mi familia A fost dureros să-mi abandonez familia 2. ¿Por qué abandonan los niños la escuela? De ce abandonează copii școala? 3. La ley autoriza al gobierno a enviar el presupuesto Legea abilitează guvernul să trimită bugetul 4. ¿A qué revista te has suscrito? La ce revistă te-ai abonat? 5. El problema se puede abordar con facilidad Problema se poate aborda cu ușurință 6. Carlos ha abusado sexualmente de dos menores Carlos a abuzat sexual două minore 7. El coche se ahoga cuando acelero Mașina se îneacă când accelerez 8. ¿Cómo puedo acentuar el contraste de una imagen? Cum pot să accentuez contrastul unei imagini? 9. ¿Cómo accedo a mi cuenta? Cum îmi accesez contul? 10. ¿Qué tienes que saber antes de comprar un coche? Ce trebuie să știi înainte să achiziționezi o mașină? 11. ¿Vale la pena adquirir un coche de los años 60? Merită să achiziționez o mașină din anii 60? 12. Tengo que acreditarme cada 5 años Trebuie să mă acreditez din 5 în 5 ani 13. ¿Cómo tiene que actuar un hombre? Cum trebuie să acționeze un om? 14. ¿A favor de quién va a actuar Petre? În favoarea cui va acționa Petre? 15. ¿Cómo acumulo puntos para el concurso? Cum acumulez puncte pentru concurs? 16. ¿Cómo te administras eficientemente el tiempo? Cum să-ți administrezi eficient timpul? 17. A algunos les resulta difícil adaptarse a este mundo Unora le vine greu să se adapteze la lumea aceasta 18. ¿A quién diriges una pregunta? Cui adresezi o întrebare? 19. Me dirijo a la taquillera Mă adresez taxatoarei 20. Ella tiene que dirigirle una pregunta Ei trebuie să vă adreseze o întrebare 21. He sido agredida por ella Am fost agasată de ea 22. La crisis política agrava la crisis económica Criza politică agravează criza economică 23. En invierno se agravan las enfermedades neurológicas Iarna se agravează bolile neurologice 24. Carol ha empeñado su palacio Carol și-a amanetat palatul 25. Javi empeña hasta sus dientes de oro Javi își amanetează până și dinții de aur 26. Ayúdame a arreglar el jardín Ajutați-mă să-mi amenajez grădina 27. El ayuntamiento adecenta un parque Primăria amenajează un parc 28. La suela blanda amortigua los choques Talpa moale amortizează șocurile 29. Amortice su inversión Amortizați-vă investiția 30. Analizo un texto literario Analizez un text literar 31. Analízate Analizează-te 32. Los policías investigan la tragedia Polițiștii anchetează tragedia 33. Es deseable que adjunte la copia del pasaporte Este de dorit să anexați copia pașaportului 34. En el expediente se adjunta también el original La dosar se anexează și originalul 35. El jefe a contratado un nuevo ingeniero Șeful a angajat un nou inginer 36. Me comprometo a ayudarle Mă angajez să vă ajut 37. Ha contratado arquitectos A angajat arhitecți 38. Su mujer fue contratada en una empresa prestigiosa Soția dvs. a fost angajată la o firmă prestigioasă 39. Ana desea ser contratada en el Banco Agroindustrial Ana dorește să fie angajat la Banca Agroindustrială 40. Deseo ser contratado como contable Doresc să fiu angajat în funcția de contabil 41. Me comprometo a terminan el trabajo para el lunes Mă angajez să termin lucrarea pâna luni 42. Tienes que entrenarte para ganar Trebuie să te antrenezi pentru a câștiga 43. Deseo anular mi reserva Doresc să anulez rezervarea mea 44. Olga anula su visita a Moscú Olga își anulează vizita la Moscova 45. No quiero recurrir a la cirugía estética Nu vreau să apelez la chirurgia estetică 46. ¿Los espectadores aprecian el espectáculo? Spectatorii apreciază spectacolul? 47. ¿Dónde se aprovisiona Papá Noel? De unde se aprovizionează Moș Crăciun? 48. ¿Dónde coloca la madre la ropa? Unde aranjează mama hainele? 49. Un debutante arbitra el partido Un debutant arbitrează meciul 50. Han arrestado a Carlos L-au arestat pe Carlos


253

A aterizat avionul?

¿Ha aterrizado el avión?

La Conjugación I5 verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează (cont.)

așeza verb tranzitiv


(a) așeza așezare așezat așezând singular plural

așază așezați


singular

I (eu) așez (să) așez așezam așezai așezasem

a II-a (tu) așezi (să) așezi așezai așezași așezaseși

a III-a (el, ea) așază (să) așeze așeza așeză așezase

plural

I (noi) așezăm (să) așezăm așezam așezarăm așezaserăm, așezasem*

a II-a (voi) așezați (să) așezați așezați așezarăți așezaserăți, așezaseți*

a III-a (ei, ele) așază (să) așeze așezau așezară așezaseră

* Forma no recomendada

cec

43


254

43

activitate f /ak.ti.vi'ta.te/ actividad: activitate activitatea activități activitățile activității activităților aeroport n /a.e.ro'port/ aeropuerto: aeroport aeroportul aeroporturi aeroporturile aeroportului aeroporturilor

agendă f /a'ʤen.dǝ/ agenda: agendă agenda agende agendele agendei agendelor alimentaţie f /a.li.men'ta.ʦi.e/ alimentación: alimentație alimentația alimentații alimentațiile alimentației

alimentațiilor

anchetă f /an'ke.tǝ/ investigación: anchetă anchete ancheta anchetele anchetei anchetelor

anterior m /an.te.ri'or/ anterior (m): anterior anteriorul anteriori anteriorii anteriorului anteriorilor anterioară f /an.te.ri'o̯a.ră/ anterior (f): anterioară anterioara anterioare anterioarele anterioarei anterioarelor

apos m /a'pos/ acuoso: apos aposul apoși apoșii aposului apoșilor apoasă f /a'po̯a.sǝ/ acuosa: apoasă apoasa apoase apoasele apoasei apoaselor

asasina asasinez v /a.sa.si'na/ asesinar așeza, așezez v /a.ʃe'za/ colocar, poner

o A se așeza sentarse atenua, atenuez v /a.te.nu'a/ atenuar ateriza, aterizez v /a.te.ri'za/ aterrizar autoriza, autorizez v /a.u.to.ri'za/ autorizar, facultar avansa, avansez v /a.van'sa/ adelantar, avanzar avertiza, avertizez v /a.ver.ti'za/ advertir aviație f /a.vi'a.ʦi.e/ aviación: aviație aviația aviații aviațiile aviațiiei aviațiilor

azilant m /a.zi'lant/ asilado, refugiado: azilant azilanți azilantul azilanții azilantului azilanților azilantă f /a.zi'lan.tǝ/ asilada, refugiada: azilantă azilanta azilante azilantele azilantei azilantelor

baza, bazez v /ba'za/ basar o a se baza (pe) confiar (en), basarse (en)

beneficia, beneficiez v /be.ne.fi.ʧi'a/ beneficiarse, disfrutar binecuvânta, binecuvântez v /bi.ne.ku.vɨn'ta/ bendecir bloca, blochez v /blo'ka/ bloquear, obstaculizar, parar, cerrar bombarda, bombardez v /bom.bar'da/ bombardear calcula, calculez v /kal.ku'la/ calcular capitula, capitulez v /ka.pi.tu'la/ capitular, rendirse caracteriza, caracterizez v /ka.rak.te.ri'za/ caracterizar, describir cec n /ʧek/ cheque: cec cecul cecuri cecurile cecului cecurilor ceda, cedez v /ʧe'da/ ceder cenzura, cenzurez v /ʧen.zu'ra/ censurar cerceta, cercetez v /ʧer.ʧe'ta/ investigar, indagar chestiona, chestionez v /kes.ti.o'na/ preguntar, cuestionar chestionar n /kes.ti.o'nar/ cuestionario: chestionar chestionarul chestionare chestionarele chestionarului

chestionarelor

cita, citez v /ʧi'ta/ citar, mencionar claxona, claxonez v /klak.so'na/ tocar el claxon, tocar la bocina, pitar cointeresa, coninteresez (în) v /ko.in.te.re'sa/ hacer que alguien se interese (en), implicar (en) colabora, colaborez v /ko.la.bo'ra/ colaborar comercializa, comercializez v /ko.mer.ʧi.a.li'za/ comerciar, comercializar compensa, compensez v /kom.pen'sa/ compensar completa, completez v /kom.ple'ta/ completar, rellenar compresă f /kom'pre.sǝ/ compresa, cataplasma: compresă compresa comprese compresele compresei

compreselor

conducător m /kon.du.kǝ'tor/ dirigente (m):conducător conducătorul conducători conducătorii conducătorului

conducătorilor

conducătoare f /kon.du.ka'to̯a.re/ dirigente (f): conducătoare conducătoarea conducătoare conducătoarele

conducătoarei conducătoarelor

dac m /dak/ dacio20: dac dacul daci dacii dacului dacilor dacă f /'da.kǝ/ dacia: dacă daca dace dacele dacei dacelor

dezvoltare f /dez.vol'ta.re/ desarrollo: dezvoltare dezvoltarea dezvoltări dezvoltările dezvoltării dezvoltărilor

dezvoltat m /dez.vol'tat/ desarrollado: dezvoltat dezvoltatul dezvoltați dezvoltații dezvoltatului dezvoltaților


255

dezvoltată f /dez.vol'ta.tǝ/ desarrollada: dezvoltată dezvoltata dezvoltate dezvoltatele dezvoltatei dezvoltatelor

dificil m /di.fi'ʧil/ difícil (m): dificil dificilul dificili dificilii dificilului dificililor dificilă f /di.fi'ʧi.lǝ/ difícil (f): dificilă dificila dificile dificilele dificilei dificilelor

excesiv m /eks.ʧe'siv/ excesivo: excesiv excesivul excesivi excesivii excesivului excesivilor excesivă f /eks.ʧe'si.vǝ/ excesiva: excesivă excesive excesiva excesivele excesivei excesivelor

formular n /for.mu'lar/ formulario: formular formularul formulare formularele formularului formularelor

frază f /'fra.zǝ/ frase: frază fraza fraze frazele frazei frazelor

gratuit m /gra.tu'it/ gratuito: gratuit gratuitul gratuiți gratuiții gratuitului gratuiților gratuită f /gra.tu'i.tǝ/ gratuita: gratuită gratuita gratuite gratuitele gratuitei gratuitelor

greșit m /gre'ʃit/ equivocado, culpable (m): greșit greșitul greșiți greșiții greșitului greșiților

greșită f /gre'ʃi.tǝ/ equivocada, culpable (f): greșită greșita greșite greșitele greșitei greșitelor guturai n /gu.tu'raj/ catarro, resfriado: guturai guturaiul guturaie guturaiele guturaiului guturaielor homosexual m /ho.mo.sek.su'al/ homosexual (m): homosexual homosexualul homosexuali homosexualii

homosexualului homosexualilor

homosexuală f /ho.mo.sek.su'a.lǝ/ homosexual (f): homosexuală homosexuala homosexuale homosexualele

homosexualei homosexualelor

impozit n /im'po.zit/ impuesto: impozit impozitul impozite impozitele impozitului impozitelor instruire f /in.stru'i.re/ instrucción: instruire instruirea instruiri instruirile instruirii instruirilor

legătură f /le.gǝ'tu.rǝ/ relación, atadura: legătură legătura legături legăturile legăturii legăturilor

medical m /me.di'kal/ médico (adj.): medical medicalul medicali medicalii medicalului medicalilor medicală f /me.di'ka.lǝ/ médica (adj.): medicală medicale medicala medicalele medicalei medicalelor

națiune f /na.ʦi'u.ne/ nación: națiune națiunea națiuni națiunile națiunii națiunilor nazal m /na'zal/ nasal (m): nazal nazalul nazali nazalii nazalului nazalilor

nazală f /na'za.lǝ/ nasal (f): nazală nazala nazale nazalele nazalei nazalelor partener m /par.te'ner/ socio, compañero: partener partenerul parteneri partenerii partenerului partenerilor

parteneră f /par.te'ne.rǝ/ socia, compañera: parteneră partenera partenere partenerele partenerei partenerelor

program n /pro'gram/ programa: program programul programe programele programului programelor regiune f /re.ʤi'u.ne/ región: regiune regiunea regiuni regiunile regiunii regiunilor

republică f /re'pu.bli.kǝ/ república: republică republica republici republicile republicii republicilor resursă f /re'sur.sǝ/ recurso: resursă resursa resurse resursele resursei resurselor secreție f /se'kre.ʦi.e/ secreción: secreție secreția secreții secrețiile secreției secrețiilor spațiu n /'spa.ʦiw/ espacio: spațiu spațiul spații spațiile spațiului spațiilor sprijin n /'spri.ʒin/ apoyo, amparo: sprijin sprijinul sprijine sprijinele sprijinului sprijinelor stat n /stat/ estado: stat statul state statele statului statelor

tăiere f /tǝ'je.re/ corte, recorte: tăiere tăierea tăieri tăierile tăierii tăierilor tratament n /tra.ta'ment/ tratamiento: tratament tratamentul tratamente tratamentele tratamentului

tratamentelor

umbră f /'um.brǝ/ sombra: umbră umbra umbre umbrele umbrei umbrelor unit m /u'nit/ unido: unit unitul uniți uniții unitului uniților

unită f /u'ni.tǝ/ unida: unită unita unite unitele unitei unitelor

vamal m /va'mal/ aduanero: vamal vamalul vamali vamalii vamalului vamalilor vamală f /va'ma.lǝ/ aduanera: vamală vamala vamale vamalele vamalei vamalelor


256

43

Brutus îl asasinează pe Cezar Brutus asesina a César

Pentru a lăsa mai mult spațiu, și biblioteca Para dejar más espacio, también la biblioteca

se poate așeza pe perete se puede colocar en la pared

Mă voi așeza la masa de lângă fereastră Me sentaré en la mesa de al lado de la ventana

Pe cei mai înalţi copii i-am invitat A los chicos más altos les he invitado

să se aşeze în ultima bancă a sentarse en el último banco

Avionul a aterizat pe aeroportul din Paris El avión ha aterrizo en el aeropuerto

la ora 19:00 a las 19 horas

Lucrările avansează Los trabajos avanzan

Pe ce te bazezi? ¿En qué te basas?

Specialiştii recomandă punctele-cheie pentru o Los especialistas recomiendan los puntos claves para

alimentaţie corectă, bazându-se pe legătura una alimentación correcta, basándose en la relación

dintre alimentaţie şi sănătate. entre la alimentación y la salud

Ne avertizează de la început ce fel de frază Nos advierte desde el principio de qué clase de frase

vom citi leeremos

Azilanții pot să beneficieze gratuit de Los refugiados puden beneficiarse gratuitamente de

tratament de urgență tratamiento de urgencia

Elevii de azi beneficiază de multă Los alumnos de hoy se disfrutan de mucha

informaţie necesară información necesaria

Republica Moldova beneficiază de sprijinul La República Moldova se beneficia del apoyo

statelor dezvoltate de los estados desarrollados

Aceste ţări beneficiază de resursele Programului Estos países se benfician de los recursos del programa

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare de las Naciones Unidas para el Desarrollo

Mi se pare că ați calculat greșit impozitele Me parece que ha calculado mal los impuestos

Guturaiul este caracterizat prin secreție El catarro se caracteriza por la secreciíon

nazală apoasă nasal acuosa

Trebuie să-i cointeresăm pe studenți în activitățile Tenemos que hacer que los estudiantes se

interesen en las actividades

Cum colaborezi cu oamenii dificili ¿Cómo colaborar con las personas difíciles?

Sportul nu compensează consumul excesiv El deporte no compensa el consumo excesivo

de alcool de alcohol

Dumnealui ce completează? ¿Qué completa el sr.?

Dumnealui completează acte pentru concurs El sr. completa las actas para el concurso

Nu, funcționarii nu completează agenda, No, los funcionarios no completan la agenda

ei completează formularele Ellos rellenan los formularios

Ea completează ancheta Ella completa la investigación

Am încercat să completăm cunoștințele He intentado que completemos los conocimientos

despre America Latină sobre América Latina

Aţi completat acest chestionar Habéis completado este cuestionario

umbră


257

43

1. ¿Quién asesinó a Ángela? Cine a asasinat-o pe Angela? 2. ¿Dónde colocamos la lavadora? Unde așezăm mașina de spalat? 3. ¿Dónde colocamos este espejo? Unde așezăm această oglindă? 4. Te ruego que te sientes en la silla Te rog să te așezi pe scaun 5. No te sientes Nu te așeza 6. Siéntense, por favor Aşezaţi-vă, vă rog 7. Sentémosnos en esta mesa Să ne așezăm la masa aceasta 8. Nos sentamos (pasado) en nuestras sillas Ne aşezarăm pe scaunele noastre 9. Me senté en la hierba, estaba muy cansado Mă aşezai pe iarbă, eram foarte obosit 10. Me sentaré más tarde, prefiero estar de pie Mă voi aşeza mai târziu, prefer să stau în picioare 11. Siéntense en sus sitios Așezați-vă la locurile voastre 12. El viajero se sentó a la sombre de un árbol Călătorul s-a așezat la umbra unui copac 13. ¿Me siento en esta silla? Să mă aşez pe scaunul acesta? 14. Las compresas con sal atenúan el dolor Compresele cu sare atenuează durerea 15. ¿Cuándo aterrizamos? Când aterizăm? 16. ¿Ha aterrizado el avión de Madrid? A aterizat avionul de la Madrid? 17. ¿Cuando ha aterrizado el avión? Când a aterizat avionul? 18. Portugal autoriza el matrimonio entre homosexuales Portugalia autorizează căsătoria între homosexuali 19. Te digo que Alfredo va ser ascendido en el puesto Îți spun eu că Alfredo va fi avansat în post 20. Ya he sido advertido por el jefe Am fost deja avertizat de șef 21. ¿En qué te basas cuando hablas así? Pe ce te bazezi când vorbeşti aşa? 22. Cada lección se basa en los conocimientos anteriores Fiecare lecție se bazează pe cunoștințele anterioare 23. (Ud.) se beneficiará de instrucción gratuita Veți beneficia de instruire gratuită 24. Rogaba a los padres que bendijeran el matrimonio Ruga părinţii să binecuvânteze căsătoria 25. La nieve bloquea la carretera Zăpada blochează drumul 26. Un coche bloquea una calle O mașină blochează o stradă 27. La aviación ha bombardeado el aeropuerto Aviația a bombardat aeroportul 28. ¿Cómo se calcula una baja médica? Cum se calculează un concediu medical? 29. No quiero rendirme Nu vreau să capitulez 30. ¿Por qué se caracteriza esto? Prin ce s-ar caracteriza aceasta? 31. Describa a los dirigentes dacios Caracterizaţi conducătorii daci 32. ¿A quién le cedes el sitio? Cui cedezi locul? 33. Tú le cedes a un extranjero el sitio Tu îi cedezi unui străin locul 34. El ayuntamiento de la capital censura una exposición Primăria capitalei cenzurează o expoziție 35. He investigado todos los documentos Am cercetat toate documentele 36. Ellos siguen investigando las plantas de estas regiones Ei continuă să cerceteze plantele acestei regiuni 37. Ellos te preguntan a ti y tú les preguntas a ellos Ei te chestionează pe tine, iar tu îi chestionezi pe ei 38. Pepe cita a Mihai Eminescu Pepe îl citează pe Mihai Eminescu 39. El alcalde cita a Lincoln Premierul îl citează pe Lincoln 40. ¿Cuándo es ilegal tocar el claxon? Când este ilegal să claxonezi? 41. El estado implica a las empresas en emplear Statul cointeresează firmele să angajeze 42. La república tiene que colaborar con otros estados Republica trebuie să colaboreze cu alte state 43. Colabora con socios de otros países Colaborează cu parteneri din alte țări 44. Comercializamos puertas de madera Comercializăm uși din lemn 45. ¿Cómo se compensan los recortes? Cum se compensează tăierile? 46. La catedral fue completada en 1840 Catedrala a fost completat în 1840 47. Tiene (ud.) que completar unos formularios Trebuie să completaţi nişte formulare 48. Tiene que completar la declaración de aduana Trebuie să completați declarația vamală 49. ¿Quiere completar este cheque? Vreți să completați acest cec? 50. Rellene por escrito los espacios libres Completaţi, în scris, spaţiile libere


258

Îmi place să dansez

Me gusta bailar

La Conjugación I5 (Cont.)

A da seama (darse cuenta)

Nu contează (no importa)

Cel mai frumos (el que mejor...)

Otro verbo que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează es a dansa:

dansa verb tranzitiv


(a) dansa dansare dansat dansând singular plural

dansează dansați


singular

I (eu) dansez (să) dansez dansam dansai dansasem

a II-a (tu) dansezi (să) dansezi dansai dansași dansaseși

a III-a (el, ea) dansează (să) danseze dansa dansă dansase

plural

I (noi) dansăm (să) dansăm dansam dansarăm dansaserăm, dansasem*

a II-a (voi) dansați (să) dansați dansați dansarăți dansaserăți, dansaseți*

a III-a (ei, ele) dansează (să) danseze dansau dansară dansaseră


tablă

44


259

44

aerian m /a.e.ri'an/ aéreo: aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor

aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea: aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor

anume adv /a'nu.me/ concretamente

aparat n /a.pa'rat/ aparato: aparat aparatul aparate aparatele aparatului aparatelor

astigmatism n /as.tig.ma'tism/ astigmatismo: astigmatism astigmatismul --- --- astigmatismului ---

biblia n /'bi.bli.a/ biblia, la Biblia

chef n /kef/ ganas: chef cheful chefuri chefurile chefului chefurilor

club n /klub/ club: club clubul cluburi cluburile clubului cluburilor

compoziție f /kom.po'zi.ʦi.e/ composición: compoziție compoziția compoziții compozițiile compoziției compozițiilor

concentra, concentrez (a se) v /kon.ʧen'tra/ concentrar(se)

concesiona, concesionez v /kon.ʧe.si.o'na/ dar en concesión, conceder

condiționa, condiționez v /kon.di.ʦi.o'na/ condicionar

confort n /kon'fort/ confort: confort confortul conforturi conforturile confortului conforturilor

conta, contez v /kon'ta/ contar

a conta (pe) contar con

contracta, contractez v /kon.trak'ta/ contratar, contraer

contrasta, contrastez v /kon.tras'ta/ contrastar

controla, controlez v /kon.tro'la/ controlar

corecta, corectez v /ko.rek'ta/ corregir

coresponda, corespondez v /ko.res.pon'da/ cartearse, mantener correspondencia, escribir cartas

crea, creez v /kre'a/ crear

credita, creditez v /kre.di'ta/ dar créditos

dansa, dansez v /dan'sez/ bailar, danzar

datora, datorez v /da.to'ra/ deber

deceda, decedez v /de.ʧe'da/ fallecer, morir

declanșa, declanșez v /de.klan'ʃa/ desencadenar, desatar, provocar

decola, decolez v /de.ko'la/ despegar

deconecta, deconectez v /de.ko.nek'ta/ desconectar

demola, demolez v /de.mo'la/ demoler, derribar

demonstra, demonstrez v /de.mons'tra/ demostrar, manifestarse

depărta, depărtez v /de.pǝr'ta/ alejar, apartar

deranja, deranjez v /de.ran'ʒa/ molestar

derapa, derapez v /de.ra'pa/ derrapar

desena, desenez v /de.se'na/ dibujar

desființa, desființez v /des.fi.in'ʦa/ suprimir, anular, abolir, disolver

dictare f /dik'ta.re/ dictado: dictare dictarea dictări dictările dictării dictărilor

exact m /eg'sakt/ exacto: exact exactul exacți exacții exactului exacților

exactă f /eg'sak.tǝ/ exacta: exactă exacta exacte exactele exactei exactelor

explicație f /eks.pli'ka.ʦi.e/ explicación: explicație explicația explicații explicațiile explicației explicațiilor

forță f /'for.ʦǝ/ fuerza: forță forța forțe forțele forței forțelor

general m /ʤe.ne'ral/ general (m): general generalul generali generalii generalului generalilor

generală f /ʤe.ne'ra.lǝ/ general (f): generală generala gen erale generalele generalei generalelor

globalizare f /glo.ba.li'za.re/ globalización: globalizare globalizarea globalizări globalizările globalizării globalizărilor


260

intimitate f /in.ti.mi'ta.te/ intimidad: intimitate intimitatea intimități intimitățile intimității intimităților

lumină f /lu'mi.nǝ/ luz: lumină lumina lumine luminele luminei luminelor

masă f /'ma.sǝ/ masa: masă mase masa masele masei maselor

operă f /'o.pe.rǝ/ obra, ópera: operă opera opere operele operei operelor

orice p /orʲ'ʧe/ cualquier, cualquiera

peisaj n /pe.i'saʒ/ paisaje: peisaj peisaje peisajul peisajele peisajului peisajelor

protecționism n /pro.tek.ʦi.o'nism/ proteccionismo: protecționism protecționismul --- --- protecționismului ---

simplu m /'sim.plu/ simple (m): simplu simplul simpli simplii simplului simplilor

simplă f /'sim.plǝ/ simple (f): simplă simpla simple simplele simplei simplelor

simultan adv /si.mul'tan/ simultáneamente

subteran m /sub.te'ran/ subterráneo: subteran subteranul subterani subteranii subteranului subteranilor

subterană f /sub.te'ra.nǝ/ subterránea: subterană subterana subterane subteranele subteranei subteranelor

sumă f /'su.mǝ/ suma: sumă suma sume sumele sumei sumelor

tablă f /'ta.blǝ/ pizarra: tablă table tabla tablele tablei tablelor

tact n /takt/ tacto: tact tactul tacturi tacturile tactului tacturilor

tineresc m /ti.ne'resk/ juvenil (m): tineresc tinerescul tinerești tinereștii tinerescului tinereștilor

tinerească f /ti.ne're̯as.kǝ/ juvenil (f): tinerească tinereasca tinerești tinereștile tinereștii tinereștilor

valoros m /va.lo'ros/ valioso: valoros valorosul valoroși valoroșii valorosului valoroșilor

valoroasă f /va.lo'roa.sǝ/ valiosa: valoroasă valoroasa valoroase valoroasele valoroasei valoroaselor

Biblia


261

44

Concentrați-vă asupra orei la care trebuie să plecați Concéntrese en la hora a la que tiene que irse

Primăria capitalei concesionează două parcări El ayuntamiento de la capital ha dado en concesión

subterane dos aparcamientos subterráneos

Eu nu condiționez pe nimeni, fiecare face ce crede Yo no condiciono a nadie, cada uno hace lo que cree

că este mai bine pentru el que es mejor para él

Nu contează No importa

Puteți conta pe asta Puedes contar con esto

Cine are să corecteze greșelile? ¿Quién corregirá los errores?

Între cei care corespondează nu este Entre los que se escriben cartas no hay

o intimitate prea mare una intimidad demasiado grande

Banii îmi creează confort El dinero me da comodidad

Îmi place să dansez Me gusta bailar

Doriți să dansați? ¿Desea bailar?

Cele mai multe dintre accidente s-au datorat La mayoría de los accidentes se han debido

consumului de alcool al consumo de alcohol

Avionul decolă de pe aeroportul din București El avión despegó del aeropuerto de Bucarest

A fost deconectat de la aparate și respiră singur Ha sido desconectado de los aparatos y respira solo

El a demonstrat mult tact Él ha demostrado mucho tacto

S-a demonstrat adevărul Se ha demostrado la verdad

M-am depărtat Me he apartado

Nu m-ar fi deranjat dacă ea nu ar fi vrut să participe No me habría molestado si ella no hubiese querido

participar

Îmi pare rău că trebuie să vă deranjez Siento tener que molestarle

V-ar deranja dacă aș veni la dumneavoastră? ¿Le molestaría si viniera a su casa?

El desenează cel mai frumos Él es el que mejor dibuja

Prietenul desenează foarte frumos El amigo dibuja muy bien

Îi place să deseneze imagini din natură Le gusta dibujar imágenes de la naturaleza

Statul controlează forțele armate El estado controla las fuerzas armadas

Biblia scrie că Dumnezeu a creat lumea La Biblia dice que Dios creó el mundo

Vă deranjează lumina puternică? ¿Le molesta la luz potente?


262

44 1. Tienes que concentrarte Trebuie să te concentrezi 2. Nosotros contamos con usted Noi contăm pe dumneavoastră 3. Nada más que te importa a ti Contează numai pe tine 4. Le importa sólo a él Contează doar pe el 5. Nada importa ahora Nimic nu contează acum 6. No importa en absoluto Nu contează deloc 7. Le he corregido la composición I-am corectat compoziția 8. Por favor, corríjame siempre Vă rog să mă corectați întotdeauna 9. El profesor corregirá cualquier error Profesorul va corecta orice greșeală 10. Todos han corregido los errores Toți au corectat greșelile 11. He corregido las pruebas de tres estudiantes Am corectat testele a trei studenți 12. El profesor corrige los dictados Profesorul corectează dictările 13. ¿Puedo contratar dos créditos simultáneamente? Pot să contracta două credite simultan? 14. Ha contraído una enfermedad A contractat o boală 15. La globalización contrasta con el proteccionismo Globalizarea contrastează cu protecționismul 16. Controlamos el espacio aéreo Controlăm spațiul aerian 17. China da créditos a Moldavia por un millón de dólares China creditează Moldova cu un milion de dolari 18. Se crea una atmósfera juvenil Se creează o atmosferă tinerească 19. Nos crea muchos problemas Ne creează multe probleme 20. Ha creado una obra valiosa A creat o operă valoroasă 21. ¿Sabes bailar? Stiți să dansați? 22. No tengo ganas de bailar N-am chef să dansez 23. Ya no puedo bailar Nu mai pot dansa 24. Voy a bailar al club Merg să dansez în club 25. Nos hemos ido a bailar Ne-am dus să dansăm 26. No vamos a bailar Nu mergem să dansăm 27. Mi hermana es la que mejor baila Sora mea dansează cel mai frumos 28. Aprender a bailar no es simple A învăța să dansezi nu este simplu 29. ¿Cuánto le debo? Cât vă datorez? 30. ¿Qué suma le debo? Ce sumă îi datorezi? 31. Te debo una explicación Îți datorez o explicație 32. Se debe al astigmatismo Se datorează astigmatismului 33. ¿Qué desencadena las crisis concretamente? Ce anume declanșează crizele? 34. El avión ha despegado a la hora exacta Avionul a decolat la ora exactă 35. Ha dimitido del cargo de director general A demisionat la funcția de director general 36. Ha demolido un bloque de viviendas A demolat un bloc de locuințe 37. Las masas se manifiestan Masele demonstrează 38. Yo le demuestro al amigo la verdad Eu îi demonstrez prietenului adevărul 39. Estás invitado a alejarte Ești invitat să te depărtezi 40. ¿Le molesto? No me he dado cuenta Vă deranjez? Nu mi-am dat seama 41. No quiero molestarle Nu vreau să deranjez 42. Esto no me molesta Asta nu mă deranjează 43. No me molestes con nada Nu mă deranjați cu nimic 44. Los coches derrapan Mașinile derapează 45. ¿Tus compañeros pueden dibujar un paisaje? Colegii tăi pot desena un peisaj? 46. Dibújame al menos uno Desenează-mi cel puțin unul 47. ¿Se puede dibujar en esta pizarra? Se poate desena pe tabla aceasta? 48. Ella dibuja con atención Ea desenează atent 49. Yo dibujo una escalera Eu desenez o scară 50. Ha sido suprimido un grupo de ladrones A fost desființat un grup de hoți


263

Cât durează filmul?

¿Cuánto dura la película?

La Conjugación I5 (Cont.)

Repaso del dativo de un sustantivo

He aquí otro verbo, a dura, que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează:

dura (vb.) verb tranzitiv

infinitiv infinitiv lung participiu Gerunziu imperativ pers. a II-a

(a) dura durare durat durând singular plural

durează durați

numărul Persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

singular

I (eu) durez (să) durez duram durai durasem

a II-a (tu) durezi (să) durezi durai durași duraseși

a III-a (el, ea) durează (să) dureze dura dură durase

plural

I (noi) durăm (să) durăm duram durarăm duraserăm, durasem*

a II-a (voi) durați (să) durați durați durarăți duraserăți, duraseți*

a III-a (ei, ele) durează (să) dureze durau durară duraseră


balanță

45


264

El verbo a expedia (enviar), de la misma conjugación, nos serviá de ayuda para repasar el dativo del sustantivo, lo más

llamativo que tenemos que recordar es que para el dativo femenino singular, el sustantivo se pluraliza, subrayado en el

ejemplo:

Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envío un cursilllista una carta

Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envío a una colega una carta

Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo le envío a unos cursillistas una carta

Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo le envío a unas colegas una carta

Divorciarse no es reflexivo en rumano, aunque sí se usa la misma preposición „de”:

Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre

Dinamită

45

același art. prep. /a'ʧe.laʃʲ/ el mismo

aerian m /a.e.ri'an/ aéreo aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor

aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor

aspect n /as'pekt/ aspecto aspect aspectul aspecte aspectele aspectului aspectelor

atenție f /a'ten.ʦi.e/ atención atenție atenția atenții atențiile atenției atențiilor

balanță f /ba'lan.ʦǝ/ balanza balanță balanța balanțe balanțele balanței balanțelor

colet n /ko'let/ paquete colet coletul colete coletele coletei coletelor

conopidă f /ko.no'pi.dǝ/ coliflor conopidă conopida conopide conopidele conopidei conopidelor

culinar m /ku.li'nar/ culinario culinar culinarul culinari culinarii culinarului culinarilor

culinară f /ku.li'na.rǝ/ culinaria culinară culinara culinare culinarele culinarei culinarelor

cursant m /kur'sant/ cursillista (m) cursant cursantul cursanți cursanții cursantului cursanților

cursantă f /kur'san.tǝ/ cursillista (f) cursantă cursanta cursante cursantele cursantei cursantelor

despacheta, despachetez v /des.pa.ke'ta/ desempaquetar

devaloriza, devalorizez (a se) v /de.va.lo.ri'za/ depreciar(se), desvalorizar(se), devaluar(se)

dicta, dictez v /dik'ta/ dictar

dinamită f /di.na'mi.tǝ/ dinamita dinamitǝ dinamita dinamite dinamitele dinamitei dinamitelor

dirija, dirijez v /di.ri'ʒa/ dirigir

disponibiliza, disponibilizez v /dis.po.ni.bi.li'ʒa/ despedir, echar


265

distra, distrez (a se) v /dis'tra/ divertir(se), entretener(se), distraer(se)

divorța, divorțez v /di.vor'ʦa/ divorciarse

dura, durez v /du'ra/ durar

echilibra, echilibrez v /e.ki.li'bra/ equilibrar

efectua, efectuez v /e.fek.tu'a/ efectuar, realizar

elabora, elaborez v /e.la.bo'ra/ elaborar

emigra, emigrez v /e.mi'gra/ emigrar

enerva, enervez (a se) v /e.ner'va/ poner(se) nervioso/a

epuiza, epuizez (a se) v /e.pu.i'za/ agotar(se), cansar(se)

examina, examinez v /ek.sa.mi'na/ examinar

expedia, expediez v /eks.pe.di'a/ enviar, mandar, expedir

exploata, exploatez v /eks.plo̯a'ta/ explotar

exploda, explodez v /eks.plo'da/ estallar

fericire f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor

heliocentric m /he.li.o'ʧen.trik/ heliocéntrico heliocentric heliocentricul heliocentrici heliocentricii heliocentricului

heliocentricilor

heliocentrică f /he.li.o'ʧen.tri.kǝ/ heliocéntrica heliocentrică heliocentrica heliocentrice heliocentricele heliocentricei

helicentricelor

iubit m /ju'bit/ querido, amado iubit iubitul iubiți iubiții iubitului iubiților

iubită f /ju'bi.tǝ/ querida, amada iubită iubita iubite iubitele iubitei iubitelor

întreg m /ɨn'treg/ entero, completo, todo întreg întregul întregi întregii întregului întregilor

Întreagă f /ɨn'tre̯a.gǝ/ entera, completa, toda întreagă întreaga întregi întregile întregii întregilor

manager m /ma.na'ʤer/ directivo, representante manager managerul manageri managerii managerului managerilor

masaj n /ma'saʒ/ masaje masaj masajul masaje masajele masajului masajelor

modă f /'mo.da/ moda modă moda mode modele modei modelor

model n /mo'del/ modelo model modelul modele modelele modelului modelelor

național m /na.ʦi.o'nal/ nacional m național naționalul naționali naționalii naționalului naționalilor

națională f /na.ʦi.o'na.lǝ/ nacional f națională naționala naționale naționalele naționalei naționalelor

orchestră f /or'kes.trǝ/ orquesta f orchestră orchestra orchestre orchestrele orchestrei orchestrelor

personal m /per.so'nal/ personal m personal personalul personali personalii personalului personalilor

personală f /per.so'na.lǝ/ personal f personală personala personale personalele personalei personalelor

profesional m /pro.fe.si.o'nal/ profesional m profesional profesionalul profesionali profesionalii profesionalului

profesionalilor

profesională f /pro.fe.si.o'na.lǝ/ profesional f profesională profesionala profesionale profesionalele profesionalei

profesionalelor

proiectil n /pro.jek'til/ proyectil proiectil proiectilul proiectile proiectilele proiectilului proiectilelor

recomandat m /re.ko.man'dat/ recomendado, certificado recomandat recomandatul recomandați recomandații

recomandatului recomandaților

recomandată f /re.ko.man'da.tǝ/ recomendada, certificada recomandată recomandata recomandate recomandatele

recomandatei recomandatelor

stoc n /stok/ stock stoc stocul stocuri stocurile stocului stocurilor

telegramă f /te.le'gra.mǝ/ telegrama telegramă telegrama telegrame telegramele telegramei telegramelor

teorie f /te.o'ri.e/ teoría teorie teoria teorii teoriile teoriei teoriilor

vedetă f /ve'de.tǝ/ estrella, protagonista vedetă vedeta vedete vedetele vedetei vedetelor


266

45

Cât durează filmul? ¿Cuánto dura la película?

Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Yo le envio a un estudiante una carta

Eu îi expediez unei colege o scrisoare Yo le envio a una colega una carta

Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Yo les envio a unos estudiantes una carta

Eu le expediez unor colege o scrisoare Yo les envio a unos colegas una carta

Eu examinez agenda Yo examino la agenda

Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios

A dictat toate rețetele culinare unui amic Ha dictado todas las recetas culinarias a un amigo

Cine dirijează? ¿Quién dirige?

Cristina se distrează în Germania Cristina se lo pasa bien en Alemania

Cum se distrează danezii? ¿Cómo se divierten los daneses?

Ana divorțează de Petre Ana se divorcia de Petre

Acolo ziua durează mai mult decât în alte părți Allí el día dura más que en otras partes

Conopida echilibrează nivelul grăsimilor în sânge La coliflor equilibra el nivel de las grasas en la sangre

Trebuie să echilibrăm viața personală cu cea Tenemos que equilibrar la vida personal con la

profesională profesional

Cine a elaborat teoria heliocentrică? ¿Quién ha elaborado la teoría heliocéntrica?

Vrei să știi ce-l enervează pe iubitul tău? ¿Quieres saber lo que le cabrea a tu novio?

Jessica se epuizează la sala de sport Jessica se agota en el gimnasio

Eu examinez și completez niște formulare Yo examino y completo unos formularios

Aș dori să expediez o scrisoare Desearía enviar una carta

Cui i-ai expediat scrisoarea? ¿A quién le has enviado la carta?

Un proiectil a explodat în aer Un proyectil ha explotado en el aire

Credeam că îmi explodează capul Creía que me explotaba la cabeza

Un autobuz a explodat Un autobús ha explotado

Dinamita explodează La dinamita expota

masaj


267

45 1. La fábrica ha despedido a 100 empleados Uzina a disponibilizat 100 de angajați 2. Me distraigo al mismo tiempo Mă distrez în același timp 3. El espectáculo dura cerca de tres horas Spectacolul durează aproape trei ore 4. ¿Cuánto dura el vuelo? Cât durează zborul? 5. Vosotros examináis la agenda Voi examinați agenda 6. ¿Qué examina el jefe? Ce examinează șeful?

7. El directivo examina los documentos ¿Managerul examinează documentele?

8. Él examina el plan El examinează planul 9. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă 10. Siempre deshago el equipaje completamente Întotdeauna despachetez întreg bagajul 11. La monena nacional se ha devaluado Moneda națională s-a devalorizat 12. Las estrellas dictan la moda de la calle Vedetele dictează moda străzii

13. Traian dirige la orquesta Traian dirijează orchestra 14. Mihai dirige la circulación Mihai dirijează circulația 15. También me lo paso bien sin ti Mă distrez și fără tine 16. Nos lo hemos pasado bien juntos Ne-am distrat împreună 17. Diviértete con nosotros Distrează-te cu noi 18. Todo el mundo se lo pasa bien Toata lumea se distrează 19. ¿Tú cómo te distraes? Tu cum te distrezi? 20. Las chicas sólo quieren divertirse Fetele vor doar să se distreze 21. ¿Por qué quieres divorciarte? De ce vrei să divorțezi? 22. Alexandra y Gica se divorcian Alexandra și Gica divorțează 23. ¿Cuánto dura el espectáculo? Cât durează spectacolul? 24. Equilibro la balanza Echilibrez balanța 25. Equilibro los aspectos de mi vida Echilibrez aspectele vieții mele 26. Tenemos que equilibrar el presupuesto Trebuie să echilibrăm bugetul 27. Hago masaje Efectuez masaj 28. Sergio efectúa una visita a Bruselas Sergiu efectuează o vizită la Bruxelles 29. Tengo que elaborar un programa Trebuie să elaborez un program 30. Mercedes elabora un nuevo modelo Mercedes elaborează un nou model 31. Han aprendido cómo elaborar proyectos Au învățat cum să elaboreze proiecte 32. Quiero emigrar a Canadá Vreau să emigrez în Canada 33. ¿Por qué emigran los rumanos? De ce emigrează românii? 34. Me enfado demasiado rápido Mă enervez prea repede 35. Me enoja que no tengo dinero Mă enervează că nu am bani 36. Cuando me enfado me voy al bosque Când mă enervez mă duc în pădure 37. Los recursos se agotan Resursele se epuizează 38. Han agotado el stock Au epuizat stocul 39. Vosotros comprobáis la agenda Voi examinați agenda 40. ¿Qué examina el jefe? Ce examinează șeful? 41. El jefe examina el plano Șeful examinează planul 42. Lo examina con atención Îl examinează cu atenție 43. Desearía enviar un telegrama Aș dori să expediez o telegramă 44. Él envía un mensaje El expediază un mesaj 45. ¿Dónde se envían los paquetes? Unde se expediază coletele? 46. Quiero enviar esta carta certificada Vreau să expediez această scrisoare recomandată 47. Ha sido explotado en el trabajo A fost exploatat în muncă 48. ¿Qué ha explotado? Ce-a explodat? 49. Adrián ha estallado de felicidad Adrian explodează de fericire 50. No favorecemos a nadie Nu favorizăm pe nimeni


268

Recursos de rumano en internet (Se ha comprobado la existencia y el funcionamiento de todos los enlaces en el momento de incorporarlos a la lista.

No obstante, la presencia de un enlace en este documento no garantiza en ningún modo su funcionamiento)

Televisión online

http://delicast.com/tv/Romania (Canales de televisión y radio online gratuitos)

www.gecotv.ro/posturi/11/Romania (lugar desde el que acceder a la mayoría de canales)

jlc-software.com/index.php?page=internet_tv.html (Visor de televisión)

Información escrita

(Sólo sitios con diacríticas)

www.adevarul.ro

www.adevarul.es

www.allmodels.ro

www.analogtv.ro

www.cancan.ro

www.capital.ro

www.catavencu.ro

www.click.ro

www.cotidianul.ro

www.evenimentul.ro

www.evz.ro

www.gandul.info

www.gsp.ro

www.jurnalul.ro/editia_o

nline

www.libertatea.ro

www.mediafax.ro

www.memoria.ro

www.money.ro

www.mytex.ro

www.originiromania.com

www.prosport.ro

www.realitatea.net

www.revistafelicia.ro

www.romanialibera.com

www.romanul.eu

www.sfin.ro

www.tabu.ro

www.ultima-ora.ro

www.ziare.ro

www.ziarulnational.com/

www.ziarulring.ro

Radio

delicast.com/radio/Romania (página desde donde se puede acceder a multitud de emisoras online)

www.listenlive.eu/romania.html

www.realitateafm.net

A

http://delicast.com/tv/Romania

http://www.gecotv.ro/posturi/11/Romania

http://jlc-software.com/index.php?page=internet_tv.html

http://www.adevarul.ro/

http://www.adevarul.es/

http://www.allmodels.ro/

http://www.analogtv.ro/

http://www.cancan.ro/

http://www.capital.ro/

http://www.catavencu.ro/

http://www.click.ro/

http://www.cotidianul.ro/

http://www.evenimentul.ro/

http://www.evz.ro/

http://www.gandul.info/

http://www.gsp.ro/

http://www.jurnalul.ro/editia_online

http://www.jurnalul.ro/editia_online

http://www.libertatea.ro/

http://www.mediafax.ro/

http://www.memoria.ro/

http://www.money.ro/

http://www.mytex.ro/

http://www.originiromania.com/

http://www.prosport.ro/

http://www.realitatea.net/

http://www.revistafelicia.ro/

http://www.romanialibera.com/

http://www.romanul.eu/

http://www.sfin.ro/

http://www.tabu.ro/

http://www.ultima-ora.ro/

http://www.ziare.ro/

http://www.ziarulnational.com/

http://www.ziarulring.ro/

http://delicast.com/radio/Romania

http://www.listenlive.eu/romania.html

http://www.realitateafm.net/


269

Recursos lingüísticos gratuitos dexonline.ro/ (MUY BUENO Completísimo diccionario, con declinador y conjugador incluidos)

www.dictio.ro (completísimo, incluye un buen traductor de palabras y un mejorable traductor de frases completas

en varios idiomas)

www.squidoo.com/learn-Romanian Página muy completa (en inglés) y estructurada de enlaces a recursos de

rumano.

www.dictionare.com/english/dictionary.htm (diccionario con la posibilidad de buscar una palabra en inglés)

www.dictionarromanenglez.ro Bueno, incluye expresiones usuales para las palabras buscadas

www.vocabular.ro Otro diccionario basado en una colección de diccionarios tipo DEX

www.wordreference.com/enro Diccionario inglés-rumano con frases ejemplo para cada palabra

cnt.dnt.md/romint/undp/index.php („Limba care ne uneşte”. El curso más completo en la red, totalmente gratuito y

legal. Tres niveles, cuadernos de ejercicios y audio incluidos. Ideal para hacer con un profesor, completamente en

rumano)

www.goethe-verlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM (Curso con 100 lecciones. Unas 2000 frases, traducidas en

rumano y en español, con la posibilidad de bajarse gratis el audio más completo de internet, varias horas en mp3)

www.archeus.ro/lingvistica/main (Múltiples recursos lingüísticos, diccionarios, declinador, conjugador, y traductor al

inglés de palabras sueltas, posibilidad de encontrar la palabra base si se le da una variante declinada y de encontrar

todas las variantes de una palabra base)

www.happychild.org.uk/freeway/romanian/index.htm Listas completas de verbos conjugados y cientos de páginas

con vocabulario en inglés y rumano.

www.apertium.org/index.php?id=trautorom Traductor en línea de rumano a español. Con todas las virtudes y

defectos de este tipo de programas. Mejorable. De momento es sólo una curiosidad. Aún queda tiempo para que sea

efectivo.

www.engoi.com/es/ro/index.html Unas 80 listas de vocabulario y algunas frases, con ejercicios tipo test. Entretenido

www.langtolang.com Diccionario bilingüe con múltiples combinaciones de idiomas y la posibilidad de acceder a un

teclado virtual rumano.

www.verbix.com/languages/romanian.shtml (probablemente el conjugador más completo. En la versión de pago te

dan una lista de los verbos que se conjugan igual que el que has buscado, en la versión gratuita esta lista se limita a

un máximo de 25 verbos)

www.linguasnet.com/lessons/home_ro.html (Entretenido Curso tipo cómic. Nivel principiante)

www.edu.gva.es/polin/val/publi_rom_val.html (Parecido al anterior, en valencià o en rumano, a elegir, con una

calidad de sonido excelente)

http://www.internetpolyglot.com/romanian/lessons-es-ro (otro curso, 43 lecciones, con audio y juegos para

aprender palabras sueltas)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 (Wikipedia en rumano)

http://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 (Diccionario de Wikipedia. No están todas las palabras pero

las que están vienen muy completas, con declinación, magníficas ilustraciones, ejemplos, etimología, fonética...

acabará siendo uno de los mejores)

http://dexonline.ro/

http://www.dictio.ro/

http://www.squidoo.com/learn-Romanian

http://www.dictionare.com/english/dictionary.htm

http://www.dictionarromanenglez.ro/

http://www.vocabular.ro/

http://www.wordreference.com/enro

http://cnt.dnt.md/romint/undp/index.php

http://www.goethe-verlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM

http://www.archeus.ro/lingvistica/main

http://www.happychild.org.uk/freeway/romanian/index.htm

http://www.apertium.org/index.php?id=trautorom

http://www.engoi.com/es/ro/index.html

http://www.langtolang.com/

http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml

http://www.linguasnet.com/lessons/home_ro.html

http://www.edu.gva.es/polin/val/publi_rom_val.html

http://www.internetpolyglot.com/romanian/lessons-es-ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

http://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83


270

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enciclopedia_Rom%C3%A2niei (Enciclopedia tipo wikipedia, en rumano, hecha

por rumanos y orientada a las humanidades)

www.logosdictionary.org/pls/dictionary/new_dictionary.kdic.alfabeto2?code_language=RO (diccionario ilustrado

infantil, conjugador, biblioteca... todo en una infinidad de idiomas)

romanian-podcast.blogspot.com Curso de rumano por entregas que incluye podcasts en pdf y audio de calidad con

ayudas en un inglés que se entiende perfectamente. Se quedó en la lección 18, pero hasta ahí muy bien.

www.phrasebase.com/spanish Con lecciones, palabras, frases e, incluso, profesores en línea. Tienes que registrarte.

El registro gratuito no permite acceder al audio. Además de lo típico también puedes aprender esas frases que no

vienen en ningún manual: insultar, coquetear, temas sexuales...

Relatos bilingües http://dl41.dinaserver.com/hosting/carei.es/documentos/pais_colores_ciclo2y3.pdf Cuento contra el racismo en

español, por C.A.R.E.I. y el mismo cuento en rumano:

http://dl41.dinaserver.com/hosting/carei.es/documentos//EL_Pais_de_los_Colores_RUMANO_web.pdf

www.unilang.org/resources.php?mode=category&category=stories diversas historias breves, algunas de las cuales

se pueden ver en dos idiomas a la vez, y unas pocas en español y en rumano.

Libros y documentos en rumano www.cartiaz.ro (Sitio desde el que descargar una gran variedad y cantidad de libros en rumano)

www.polirom.ro/biblioteca-online Unos treinta libros en rumano

editura.liternet.ro/catalog/toate-cartile.html Libros en rumano

www.romanianvoice.com Cultura rumana, con interesantes apartados de fotos y poesía. Y mucho más, como videos

antiguos de humor con el guión transcrito completamente.

www.poezii.biz Poesía. Hay unas pocas con audio para ir acostumbrando el oído.

Foros http://help.berberber.com/ajutor-la-traduceri-romanian (Con ayuda en francés y un subforo de Curso de Rumano) http://forum.wordreference.com/forumdisplay.php?f=76 (Con ayuda principalmente en inglés) http://www.phrasebase.com/forum/board.php?FID=56 (Con ayuda principalmente en inglés o rumano)

Otros www.conquiztador.ro (Juego cultural de preguntas y respuestas online, completamente en rumano)

www.123urban.ro Diccionario de argot y palabras coloquiales que no se encuentran habitualmente en otros diccionarios (Ojo, contiene algunas expresiones malsonantes y palabras vulgares, no es apto para todos los públicos)

www.bancuri.net Colección de chistes clasificados por categorías (Para nivel intermedio en adelante), ojo, hay chistes que no son para todos los gustos.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enciclopedia_Rom%C3%A2niei

http://www.logosdictionary.org/pls/dictionary/new_dictionary.kdic.alfabeto2?code_language=RO

http://romanian-podcast.blogspot.com/

http://www.phrasebase.com/spanish

http://dl41.dinaserver.com/hosting/carei.es/documentos/pais_colores_ciclo2y3.pdf

http://dl41.dinaserver.com/hosting/carei.es/documentos/EL_Pais_de_los_Colores_RUMANO_web.pdf

http://www.unilang.org/resources.php?mode=category&category=stories

http://www.cartiaz.ro/

http://www.polirom.ro/biblioteca-online

http://editura.liternet.ro/catalog/toate-cartile.html

http://www.romanianvoice.com/

http://www.poezii.biz/

http://help.berberber.com/ajutor-la-traduceri-romanian

http://forum.wordreference.com/forumdisplay.php?f=76

http://www.phrasebase.com/forum/board.php?FID=56

http://www.conquiztador.ro/

http://www.123urban.ro/

http://www.bancuri.net/


271

say.expressivo.com/nk1wucpo (Texto a voz en Rumano con la posibilidad de bajarse gratis el mp3 resultante, muy

útil si quieres saber cómo se pronuncia una frase completa. Suena robótico, sin embargo, de los tres que he

encontrado, es el que suena más natural, la versión gratuita está limitada a textos cortos)

http://say.expressivo.com/nk1wucpo


272

Bibliografía

Diccionarios y vocabularios Diccionario Rumano (rumano-español, spaniol-român) © 2004 Ediciones Librería Universitaria, S.L. www.edicioneslu.com ISBN 84-96445-00-3

Diccionario de bolsillo rumano-español y viceversa (Dictionar de buzunar român-spaniol şi veceversa) © 2004 P. Nieto. (Editorial Sísifo) [email protected] ISBN 978-84-932799-9-6

Diccionario Rumano-Español Español-Rumano (Dicţionar Român-Spaniol Spaniol-Român) © Turpin Editores S.L. (Corrección y Gramática Ileana Bucurenciu) ISBN 84-609-1803-3

Dicţionar poliglot (română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) ©2001 Teora (Carmen Nedelcu, Maria Iliescu, Gabriela Scurtu, Valeria Neagu, Adriana Costăchescu) www.Teora.ro ISBN 973-20-0060-0

Dicţionar român-spaniol şi spaniol-român (Dic. Spaniol mic dublu) ©2005, 1997 Teora (Cristina Hăulică, Eleodor Focşeneanu) www.Teora.ro ISBN 973-601-347-2

Vocabulario ilustrado español-rumano (Vocabular ilustrat român-spaniol) Icaria Editorial www.icariaeditorial.com © Montserrat Esteve Palà, Norbert. Traducción rumana: Nicolae Razvant, Svetlana Gherta ISBN 978-84-7426-503-3

Léxico para situaciones español-rumano român-spaniol Autora: Ana Maria Diaconescu © Centro de Lingüística Aplicada Atenea. Abril 2005. www.editatenea.com ISBN 84-95855-47-X

Dicţionar spaniol-român de expresii şi locuţiuni Autores: Rafael Pisot, Loreta Mahalu, Constantin Teodorovici © 2002 Editura POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-683-965-6

Dicţionar român-spaniol de expresii şi locuţiuni Autores: Constantin Teodorovici, Rafael Pisot © 2005 Editura POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-681-855-1

Tsutsu Diccionario Dibujado español-rumano Diţionar desenat spaniol-român Idea original: Ángel Martínez Ramos © 2006 Prensa Universitaria www.prensauniversitaria.com ISBN 84.95955.35.0

Marele Dicţionar Vizual în 5 Limbii: Română, Engleză, Franceză, Spaniolă, Germană © 2008 QA International Jean Claude Corbeil, Ariane Archambault www.litera.ro ISBN 978-973-675-460-9

Dicţionar Spaniol-Român pentru copii © Susaeta Ediciones, S.A. Publicat în România de Editura Girasol. Bucureşti 2009 Ilustraţii: Eduardo Trujillo ISBN: 978-606-525-001-7

Guías de conversación, frases usuales etc... Guía práctica de conversación Español Rumano ©Málaga Traduce Adriana Pintori Olivotto ©Editorial Arguval www.arguval.com ISBN 84-89672-38-5

Rumano guía de conversación y diccionario © Difusión (Centro de investigación y Publicaciones de Idiomas S.L.) www.difusion.com Autora: Ileana Oana Dumitru. Editorial: Idiomas Pons ISBN 978-84-8443-387-3

Ghid de spaniolă pentru români, spaniola fără bariere (Guía de español para rumanos, español sin barreras) Raluca-Elena Ţuc ©Espasa Calpe, S. A., Madrid Junio 2005 www.espasa.com ISBN 84-670-1834-8

B

http://www.edicioneslu.com/

mailto:[email protected]

http://www.teora.ro/

http://www.teora.ro/

http://www.icariaeditorial.com/

http://www.editatenea.com/

http://www.polirom.ro/

http://www.polirom.ro/

http://www.prensauniversitaria.com/

http://www.litera.ro/

http://www.arguval.com/

http://www.difusion.com/

http://www.espasa.com/


273

Ghid de conversaţie YALE român spaniol © URMO S.A. de Ediciones www.urmo.com ISBN 84-314-0486-8

Ghid de conversaţie şi dicţionar român-spaniol, spaniol-român Autora: Angelica Tomsa Editorial A.C.L. www.almacendelibreria.com ISBN 84-609-2074-7

Rumano de cada día (Româna de fiecare zi) Autores: Stan Nechifor, Javier Lorente (Gramática). Idiomas Pons ©Difusión, Centro de Investigación y Publicaciones de Idiomas, S.L., Barcelona, 2007 www.difusion.com ISBN 978-84-8443-459-7

Guías de autoestudio Le roumain sans peine (El rumano sin esfuerzo) Sólo disponible en francés e italiano. Autor Vincent Iluţiu © Assimil 1989 www.assimil.com ISBN 2-7005-0145-4

Teach Yourself Romanian. En inglés. Autores: © 1992, 2003 Dennis Deletant & Yvonne Alexandrescu www.teachyourself.co.uk ISBN 978-0-340-86852-2

Colloquial Romanian. En inglés. © Dennis Deletant, Ramona Gönczöl-Davies 1983, 1985, 2002 ISBN 0-415-23783-1, ISBN 0-203-99475-2 (E-book) www.eBookstore.tandf.co.uk

Româna cu sau fără profesor (En rumano con traducciones al inglés y al francés) Autora: Liana Pop © Editurii Equinox 1991 ISBN 973-9114-04-0

Otros Cărtile lui Nur (los libros de Nur) (Varios textos para niños en edad escolar en edición bilingüe rumano-español) Autores © 2006 Ahmad Alkuwaifi, Montserrat Torres Fabrés www.puntintercanvi.org ISBN 84-611-2069-8 Esquemas de Rumano (Gramática y usos lingüísticos) Autor: José Damián González-Barros © 2004 Centro de lingüística aplicada Atenea www.editatenea.com ISBN 84-95855-36-4 Guía Total Rumanía (Guía de viaje) © Grupo Anaya S.A. 2008 www.anayatouringclub.com ISBN 978-84-9776-687-6

http://www.urmo.com/

http://www.almacendelibreria.com/

http://www.difusion.com/

http://www.assimil.com/

http://www.teachyourself.co.uk/

http://www.ebookstore.tandf.co.uk/

http://www.puntintercanvi.org/

http://www.editatenea.com/

http://www.anayatouringclub.com/


274

Cómo escribir las diacríticas en rumano

Hay varias formas de escribir los textos en rumano con sus diacríticas. Todas ellas están comprobadas en los programas de Microsoft Office, sistema operativo Windows e Internet Explorer, y no se puede garantizar que funcionen con otros programas..

1. El método más recomendable para quien escriba en los dos idiomas, español y rumano, es aprenderse los códigos Unicode para los caracteres especiales del rumano, es decir, si tiene un teclado español con la configuración en español (aparecen en la barra de tareas las letras ES).

a. ĂAlt+258, ăAlt+259, ŞAlt+350, şAlt+351, ŢAlt+354, ţAlt+355

b. ÂShift+^ (la tilde mayúscula que hay junto a la letra p) y después A o también Alt+131

ÎShift+^ y después I o también Alt+140

2. Puede simplemente copiar este trozo de texto (ĂăŞşŢţÂâÎî) e ir copiando y pegando las letras necesarias, una vez compuesta la palabra puede cortarla y pegarla. Esto sirve incluso para poder pegar en los buscadores de internet que sólo aceptan ASCII.

3. En los programas de Office como Word, Excel, Powerpoint, puede Insertar un Símbolo. Déle al menú Insertar, haga click sobre Símbolo, Más símbolos, vaya a Latín Extendido B y seleccione el carácter necesario. Una vez lo haya usado se pondrá el primero en la lista de caracteres sugeridos cada vez que dé a Insertar Símbolo. En Openoffice también funciona este método con la diferencia de que no se genera una lista con los últimos caracteres insertados y se tarda más.

4. Para un texto largo en rumano recomiendo cambiar la Configuración del teclado. Si es la primera vez que lo hace tiene que seguir todos estos pasos: haga click sobre el símbolo ES que aparece en la barra inferior de la pantalla, haga Click sobre Mostrar Barra de Idioma, despliegue la barra de idioma haciendo Click en la flechita y luego en Configuración. En Servicios Instalados haga Click en Agregar, se le ofrecerá una lista de idiomas donde podrá desplegar Rumano, elija Teclado Rumano Estándar, déle a Aplicar y Aceptar. Puede minimizar la barra si quiere. Una vez hecho esto, cada vez que desee cambiar de español a rumano y viceversa basta con dos clicks, pulse en ES y eleja RO o viceversa. Esta es la distribución que queda:

En mayúsculas En minúsculas

”!@#$%^&*( )_+ „1234567890-=

QWERTYUIOPĂÎ qwertyuiopăî

ASDFGHJKLȘȚÂ asdfghjklșțâ

ZXCVBNM;:? \zxcvbnm,./

Este método sirve incluso en los buscadores o en otras „suites” como Open office. No obstante, las diacríticas no

serán visibles en programas que no tengan instalados caracteres distintos a los ASCII como, por ejemplo, los chat basados en IRC. Tiene el inconveniente de que la configuración del teclado en rumano no tiene tildes ni el signo de interrogación de apertura.

Personalmente, cuando trabajo con los dos idiomas a la vez uso método 1 con los programas Word y MSN, y el método 4 con Excel. He pegado en la parte superior del teclado numérico una pequeña tira que dice lo siguiente:

Alt+ ă259 ş351 ţ355 Mays. -1

Son sólo 3 códigos a memorizar y me resulta más rápido que usar el ratón para Insertar. Tanto para â como para î no se necesita usar teclado especial puesto que existe la tilde circunfleja “^” junto a la letra “p” del teclado español.

C


275

Videos

Vocabulario y frases básicas en video Casi todos los videos contienen ayuda en inglés solamente.

www.youtube.com/user/dictzionarutza Divertido „diccionario” con unas pocas palabras explicadas en video por una rubia sexy

www.youtube.com/watch?v=VZK9sCeagNc Una modelo nos explica las primeras frases en rumano

langmedia.fivecolleges.edu/collection/lm_romania/roIndex.html (Unos cuantos videos que se pueden bajar.

Diálogos cortos con frases muy útiles en situaciones habituales)

www.youtube.com/watch?v=Rfxc0d5qHuo&feature=channel_page Los colores

www.watchmojo.com/index.php?id=7074 Los días de la semana

www.watchmojo.com/index.php?id=7075 Los números del uno al diez

www.youtube.com/watch?v=5rXgvXJlMqQ&feature=channel_page Los números y el cambio de moneda

www.youtube.com/watch?v=wQY2NffAIHE&feature=related Frutas y verduras

www.youtube.com/watch?v=yr0dFOLw9NE&feature=related Frases básicas

www.youtube.com/watch?v=NBNuHkYSnLw&feature=channel Frases útiles en el aeropuerto

www.youtube.com/watch?v=tY7lCiIJ3us&feature=related Las partes de la cara

www.metacafe.com/watch/yt-EsstT76QtYA/learn_romanian_pronouns_numbers Pronombres y números

Videos musicales con letras Unas canciones de Cleopatra Stratan con las letras

www.youtube.com/watch?v=yvvSSYQGe5U „Ghita” cantada por Cleopatra Stratan y subtitulada en español

www.youtube.com/watch?v=S8MrlduovYc „Ghita” esta vez en foto fija y la letra en rumano

www.youtube.com/watch?v=xx-Ia0kO-fk&feature=related „Zunea zunea”

www.youtube.com/watch?v=YWEVuxRZCTE&feature=related „Zunea zunea” con la letra original

www.youtube.com/watch?v=IYI8L3aDhtA „Noapte bună”

www.youtube.com/watch?v=dpBsiYKl9UU „Noapte bună” con la letra original

Smiley

www.youtube.com/watch?v=lLX_bkaJ8og „Am bani de dat” con letra en rumano

D

http://www.youtube.com/user/dictzionarutza

http://www.youtube.com/watch?v=VZK9sCeagNc

http://langmedia.fivecolleges.edu/collection/lm_romania/roIndex.html

http://www.youtube.com/watch?v=Rfxc0d5qHuo&feature=channel_page

http://www.watchmojo.com/index.php?id=7074

http://www.watchmojo.com/index.php?id=7075

http://www.youtube.com/watch?v=5rXgvXJlMqQ&feature=channel_page

http://www.youtube.com/watch?v=wQY2NffAIHE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=yr0dFOLw9NE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=NBNuHkYSnLw&feature=channel

http://www.youtube.com/watch?v=tY7lCiIJ3us&feature=related

http://www.metacafe.com/watch/yt-EsstT76QtYA/learn_romanian_pronouns_numbers

http://www.youtube.com/watch?v=yvvSSYQGe5U

http://www.youtube.com/watch?v=S8MrlduovYc

http://www.youtube.com/watch?v=xx-Ia0kO-fk&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=YWEVuxRZCTE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=IYI8L3aDhtA

http://www.youtube.com/watch?v=dpBsiYKl9UU

http://www.youtube.com/watch?v=lLX_bkaJ8og


276

El alfabeto fonético internacional AFI

El Alfabeto Fonético Internacional

La transcripción fonética se realiza utilizando el Alfabeto Fonético Internacional (AFI). Algunas de las ventajas de

éste, frente a otros modos de notación de la pronunciación, son las siguientes:

A cada sonido le corresponde un solo símbolo.

A la mayoría de los sonidos transcritos le corresponden las mismas letras utilizadas en las lenguas romances

(entre las que se encuentran el español y el rumano), así son fáciles de memorizar y reconocer.

Es el único alfabeto fonético reconocido en el medio científico a nivel internacional

Se utiliza en los diccionarios más prestigiosos del tipo inglés-español o englez-român con los que están

familiarizados muchos estudiantes.

Todos los fenómenos fonológicos (acento, separación silábica, entonación etc.) de las lenguas que han sido

bien estudiadas tienen un modo de notación estandarizado

Se trata, por tanto, de la mejor alternativa frente a las transcripciones “figuradas”, las cuales no son capaces

de transcribir ciertos sonidos y remiten a sonidos de otros idiomas que tal vez el estudiante de rumano

tampoco conozca.

Transcripción fonética

Los símbolos fonéticos van encerrados entre barras oblícuas / /.

La sílaba acentuada se marca emplazando una línea vertical (ˈ) antes de la sílaba que contiene la vocal acentuada. En

los monosílabos el acento no se marca.

La separación silábica se señala con un punto (.) entre las sílabas. En aquellos lugares donde coincidan un punto y la

indicación de un acento, el punto no se escribe.

Limba română

Símbolo Ejemplo en

rumano Transcripción

Ejemplo en

español Descripción del sonido

Vocales

a amar /aˈmar/ ámbar vocală deschisă centrală nerotunjită

e elev /eˈlev/ bebé vocală mijlocie anterioară nerotunjită

i iris /ˈi.ris/ iris vocală închisă anterioară nerotunjită

o ocol /oˈkol/ ojo vocală mijlocie posterioară rotunjită

u uluc /uˈluk/ ñu vocală închisă posterioară rotunjită

ə fără /ˈfə.rə/ No existe vocală mijlocie centrală nerotunjită

ɨ vârî /vɨˈrɨ/ No existe vocală închisă centrală nerotunjită

Consonantes

p pom /pom/ pupa consoană oclusivă bilabială surdă

b bun /bun/ baba consoană oclusivă bilabială sonoră

E

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_bilabial%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_bilabial%C4%83_sonor%C4%83


277

t tot /tot/ todo consoană oclusivă alveolară surdă

d dud /dud/ dedo consoană oclusivă alveolară sonoră

k coc

chel

/kok/

/kel/

coco consoană oclusivă velară surdă

consoană oclusivă palatală surdă

ɡ gol

ghem

/ɡol/

/ɡem/

gama

guitarra

consoană oclusivă velară sonoră

consoană oclusivă palatală sonoră

ʦ ţap /ʦap/ No existe consoană africată alveolară surdă

ʧ cer /ʧer/ chapa consoană africată postalveolară surdă

ʤ ger /ʤer/ No existe consoană africată postalveolară sonoră

f foc /fok/ fofo consoană fricativă labiodentală surdă

v val /val/ No existe consoană fricativă labiodentală sonoră

s sos /sos/ salsa consoană fricativă alveolară surdă

z zer /zer/ No existe consoană fricativă alveolară sonoră

ʃ şarpe /ˈʃar.pe/ No existe consoană fricativă prepalatală surdă

ʒ jar /ʒar/ No existe consoană fricativă prepalatală sonoră

h

harpă

hienă

horn

/ˈhar.pə/

/hiˈe.nə/

/horn/

No existe consoană fricativă glotală surdă

consoană fricativă palatală surdă

consoană fricativă velară surdă

m mal /mal/ mamá consoană nazală bilabială sonoră

n nor

bancă

/nor/

/ˈban.kə/

nana

banco

consoană nazală alveolară sonoră

consoană nazală velară sonoră

l lac /lak/ lago consoană lichidă laterală alveolară sonoră

r rac /rak/ pero consoană lichidă vibrantă alveolară sonoră

Semivocales (diptongos)

w rouă /ˈro.wə/ guapa consoană sonantă labiovelară

j iarnă /ˈjar.nə/ hielo, diana consoană sonantă palatală

e̯ deal /de̯al/ No existe semivocala corespunzătoare vocalei [e]

o̯ doar /do̯ar/ doy semivocala corespunzătoare vocalei [o]

Palatalización

∎ʲ unchi /unkʲ/ Palatalización de la consonante precedente

Ejemplos:

cinci /ʧinʧʲ/

băiat /bəˈjat/

pleoapă /'ple̯o̯a.pə/

alcool /al.koˈol/

exact /eɡˈzakt/

este /ˈjes.te/

copíi m /koˈpij/

cópii f /ˈko.pij/

genunchi /ʤeˈnunkʲ/

genunchiul /ʤeˈnun.kjul/

háină f /ˈhaj.nə/

haínă a /haˈi.nə/

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_alveolar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_alveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_velar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_palatal%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_velar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_oclusiv%C4%83_palatal%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_alveolar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_postalveolar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_africat%C4%83_postalveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_labiodental%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_labiodental%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_alveolar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_alveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_postalveolar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_postalveolar%C4%83_sonor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_glotal%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_palatal%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_fricativ%C4%83_velar%C4%83_surd%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_bilabial%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_alveolar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_nazal%C4%83_velar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_lateral%C4%83_alveolar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_vibrant%C4%83_alveolar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_labiovelar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/ro:consoan%C4%83_sonant%C4%83_palatal%C4%83


278

real /reˈal/ reazem /ˈre̯a.zem/

Una vez vistos y oídos los ejemplos anteriores no deberían quedar dudas sobre el funcionamiento del AFI pero,

aunque lo mejor es escuchar horas y horas de audios, se debería hacer hincapié en los siguientes puntos acerca del

alfabeto rumano:

Las letras que no pertenecen al alfabeto latino se llaman diacríticas (en español tenemos: á, é, í, ó, ú, ñ, ü),

es normal que en internet nos encontremos con textos que no las llevan, lo cual puede llevar a confusión.

Mana, mană, măna, mâna, mână son palabras diferentes en rumano, igual que en español “practica” y

“práctica”, “bebe” y “bebé” o “ano” y “año”.

Las letras del alfabeto rumano que no se corresponden nunca con un sonido equivalente en español son las

siguientes: ă, î, â, h, j, ș, ț, v, z.

o ă(AFI /ə/) Se trata de una vocal a medio camino entre la “a” y la “o”, como en algunas palabras del

catalán. Trate pronunciar una “a” con la boca no tan abierta y la mandíbula relajada.

o î, â(AFI /ɨ/) Se trata de una vocal que suena entre “i” y “u” (no se trata exactamente de la vocal

francesa o japonesa). Trate de pronunciar una “u” con con los labios extendidos a los lados a modo

de media sonrisa, ayuda imaginar que se echa el aire con un golpe de estómago.

o h(AFI /h/) Aunque el símbolo AFI sea igual que nuestra letra, no se trata de una letra muda, sino

del sonido parecido a una “jota” suave que tienen los ingleses en palabras como “house”

o j(AFI /ʒ/) Se trata de un sonido a medio camino entre una “s” y una “y” como en la palabra

francesa “jouer”

o ș(AFI /ʃ/) Es el sonido representado como “sh” en las palabras inglesas “she” o “shower”

o ț(AFI /ʦ/) El símbolo representa muy bien su sonido, equivalente al de la palabra italiana “pizza” o

la inglesa “its”

o v(AFI /v/) Se trata de la v “valenciana” o sea, una consonante que suena como una “f” sonora, y no

como una “b”

o z(AFI /z/) Una “s” sonora

Es decir ¡ojo! Las letras “h”,”v”, y “z”, aunque se escriban en la transcripción fonética igual que en

español, no suenan igual.

La letra “g” en el alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir “ge” o “gi” viene representada por

el símbolo /ʤ/:

o g+e, g+iAFI /ʤe/,/ ʤi/ Entre una “ch” y una “ll” como en la palabra inglesa “gentleman”, o la

italiana “giro” en el resto de los casos se utiliza igual que en español:

o g+a, g+o... AFI /ga/ /go/ ... es decir “suave”

La letra “c” del alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir, “ce” o “ci” se representa con el

símbolo /ʧ/:

o C+e, c+i AFI /ʧe, /ʧi/ Como nuestra “ch” de “chorizo”, en el resto de los casos se utiliza igual que

en español:

o C+a, c+o... AFI /ka/, /ko/..., para formar el sonido fuerte “k” en rumano, delante de “e” e “i”, se

pone una “h” en medio:

o Che, chi AFI /ke/, /ki/

Otras peculiaridades fonéticas:

o La “r” siempre es suave como en la palabra española “pera” aunque vaya al principio de palabra

o La “l” suena más “engolada”, más cerca de la laringe.


279

o Para formar el sonido suave de “g” delante de “e” o “i” como en el español “guitarra”, se pone una h

delante de la vocal: ghiozdan

o La “e” al principio de los tiempos verbales del verbo a fi (nuestros verbos ser y estar) y de los

pronombres, suena como “ie” en la palabra “hielo” (AFI /ˈje.lo/), por ejemplo palabras como el /jel/

o este /ˈjes.te/

o La “i” del final de muchas palabras es muda o casi, y puede tener un efecto, llamado palatalización,

en la consonante que le precede:

Transformando las consonantes t, s, d, y c en ț, ș, z, y ch respectivamente.

O cambiando el sonido de las consonantes “g” y “c” /g//ʤ/, /k//ʧ/. En cualquiera de los

dos casos no añade ninguna sílaba adicional

O, incluso cambiando la letra anterior a la consonante que le precede, ya sea una vocal o

una consonante: insistinsiști

Su símbolo al final de las palabras cuando no está acentuada es / ʲ/

Las letras â e î, aunque representan el mismo sonido tienen una clara diferencia ortográfica: la î se escribe siempre al

inicio y al final de las palabras, mientras que la â se escribe en medio. Esta regla ha cambiado a lo largo del tiempo,

con lo cual es probable que se encuentre palabras que no siguen estas reglas, sobretodo si se trata de textos

antiguos.


280

Lista de abreviaturas

aadjetivo

acacusativo

advadverbio

artartículo

conjconjunción

datdativo

depdeporte

ffemenino

fin financiero, finanzas, relativo a la economía

gengenitivo

interjinterjección

intinterrogativo

invinvariable

mmasculino

mat matemáticas

mus música

nneutro

nomnominativo

numnumeral

ppronombre

perspersona

preppreposición

ssustantivo

vverbo

F


281

NOTAS 1 La ortografía rumana ha variado con el tiempo y en este caso concreto lo ha hecho varias veces. La norma actual es que la Â se

escribe en medio de las palabras y la Î al principio y al final. Sin embargo, al ser una norma relativamente reciente, verá aún

muchos textos donde encontrará palabras como Cît, Romînia o similares. Existen también excepciones en palabras derivadas y

compuestas como bineînțeles

2 Dada la poca fiabilidad de las transcripciones figuradas, que utilizan letras del idioma habitual, en este caso del español, incapaz

de transcribir ciertos sonidos del rumano como „ă, â, î, ș. ț”, y aunque se puede remitir a sonidos equivalentes en otros idiomas

más conocidos por gran parte de los hispanohablantes como el inglés o el francés, pero no lo son por todos, he optado por recoger

la fonética internacional. Para quien no esté acostumbrado le supondrá un pequeño esfuerzo adicional al principio. Al final, no

sólo resultará más útil y exacto, sino que le ayudará además en el aprendizaje de otros idiomas donde la grafía es más complicada

(como el polaco o el ruso) pero existen diccionarios con trancripciones fonéticas, o en un idioma como el inglés donde no basta

con aprenderse unas pocas reglas de pronunciación puesto que no se trata de un idioma fonético, y son imprescindibles las

transcripciones. En cualquier caso, lo más útil es escuchar el idioma en grabaciones hechas por nativos.

3 En realidad se trata no sólo del verbo más importante del rumano, que suma nuestros dos verbos “ser” y “estar”, sino que además

forma parte de expresiones nuestras en las que utilizamos otros verbos como “hacer” o “haber”, además de ser un verbo auxiliar y

formar la voz pasiva del resto de los verbos. Así que no escatime esfuerzos en dominar este verbo pues es el que se va a encontrar

en mayor número de frases.

4 Salvo error u omisión, si una palabra no lleva marcado el acento es porque se trata de un monosílabo o porque es un nombre

propio donde no se considera necesario, en este caso, ești es un monosílabo porque la “i” final no se pronuncia. En muchas

palabras, la “i” final cambia el sonido de alguna letra anterior, aquí, ha habido una transformación sș. 5 En rumano, además de las combinaciones que en español son diptongos como “ie”, “ue”, “eu” etc, hay más diptongos como

“ea”, “oa”, y triptongos que en español. Sin embargo, no siempre esas mismas combinaciones de vocales son diptongos y se

pronuncian en una sola sílaba, por eso hay que estar atento a la fonética presentada en los diferentes vocabularios de las lecciones.

A diferencia del francés, en rumano se pronuncian como se escriben en español, y a diferencia del inglés no varía su

pronunciación de una palabra a otra, lo cual nos facilita el aprendizaje.

6 En rumano el acento no se escribe y puede ir sobre cualquier sílaba. Es por tanto importante fijarse en la fonética de cada palabra

cuando se presenta en el vocabulario. La acentuación se marca delante de la sílaba acentuada, así: /pa'la.bra/. En el resto del texto

en rumano se ha procurado resaltar la acentuación (excepto en los monosílabos), ya sea en negrita, o en cursiva, pero tenga en

cuenta que en los originales rumanos nunca verá señalados los acentos.

7 Tanto los sustantivos como la mayoría de los adjetivos se declinan y tienen varias formas. Más adelante se explicarán las

declinaciones. 8 Existen palabras que admiten más de una acentuación (normalmente sólo damos la más habitual), es el caso de doctor que

podría pronunciarse también doctor, o doctoriță, que podría ser doctoriță, o también profesor, profesor. En realidad, el acento

no es tan marcado como en español, así que recomiendo una entonación “plana” para las palabras cuya acentuación ignore, seguro

que le entienden igual.

9 En español ocurre algo parecido, decimos “tú eres”, pero “usted es”, es decir, sutituimos la segunda persona del singular por la

tercera persona del singular.

10 Tu se utiliza con familiares, amigos o colegas del trabajo con quien tienes confianza, dumneavoastră se utiliza con

desconocidos o para dirigirnos a una persona mayor o a un superior jerárquico en el trabajo, dumneata se utiliza para dirigirnos a

un subordinado, a una persona de menor edad que no conocemos, o un compañero de trabajo con quien no tenemos confianza.

11 Al no usarse en español no tienen una traducción directa, son dumneaei, dumnealor y dumenalui, y sería algo así como el

equivalente a “la señora es profesora”, dumneaei este profesoară

12 Los nombres de los continentes y países se escriben en mayúsculas como en español, asimismo se utiliza la forma articulada o

determinada (Africa en vez de Africă), y no se utiliza, o no existe su plural.


282

13 El primer título de esta guía fue “Vreau să învaţ româneşte”. La palabra româneşte es un adverbio de modo, que significa “al

modo rumano”, “en rumano”. Una frase como “vorbesc româneşte”, significa “hablo en rumano”, o simplemente “hablo

rumano”. Sin embargo, “Vreau să învaţ româneşte”, es decir “Quiero aprender en rumano”, no recoge el verdadero sentido del

título “Quiero aprender rumano”.

14 En rumano se produce un fenómeno parecido al español a la hora de poner un artículo a un adjetivo. Muchas veces se omite el

sustantivo, sin embargo el artículo concuerda con el mismo. Así, a la hora de pedir, por ejemplo, “una cerveza San Miguel”,

podemos pedir simplemente “una San Miguel”, en vez de “un San Miguel”, lo cual sería más bien una escultura. Lo mismo ocurre

en rumano, debemos pedir una cerveza “o bere” y podemos decir “O Ursus” a pesar de que Ursus acabe en consonante. Sin

embargo, con las marcas de los vehículos suele ocurrir que la gente concuerda el artículo con la marca y no con el tipo de

vehículo. Así, mientras que en español, si nos preguntan el tipo de coche que tenemos podemos decir tengo un Honda o un

Mercedes, en cambio, en rumano, te podrán decir “Am o Honda” o “Am un Mercedes”. 15 Optsprezece es la palabra rumana con más consonantes seguidas: 5 16 No es un problema exclusivo del rumano, todas las lenguas romances tienen un sistema verbal bastante más enrevesado que, por ejemplo, el inglés. La división en conjugaciones tan sólo hace referencia a la terminación de una sola de las formas que adopta cada verbo, cuando en realidad un verbo suele adoptar varias decenas de formas. Se ha llegado a clasificar los verbos rumanos de distintas maneras, desde clasificaciones reduccionistas poco prácticas que obligaban a memorizar infinidad de reglas y excepciones, hasta clasificaciones maximalistas que prácticamente separaban cada excepción en una categoría nueva. Es decir, desde clasificaciones que agrupaban los miles de verbos rumanos en tan sólo diez categorías, hasta las que los agrupan en más de 600 categorías (es la clasificación que utilizan los modelos computacionales, como el flexionador de dexonline.ro) Aquí hemos optado por una clasificación intermedia que agrupa los verbos en unos 69 modelos de conjugación, basado en las diferencias en el presente de indicativo. Como en todo, sobretodo en los idiomas, es la práctica lo que hará que vayamos acostumbrándonos a un sistema verbal distinto del nuestro. 17 Los verbos a înșela y a așeza se comportan como a ierta, pero no es exactamente la misma alternancia, se trata de la

alternancia șe șa en la tercera persona del presente, es frecuente verlos escritos de forma incorrecta: Mă înșeală memoria,

“Me falla la memoria”, a la manera de verbos como a alerga frente a lo correcto que es Mă înșală memoria. 18 A însura se utiliza para decir que un hombre se casa con alguien, a mărita para decir que una mujer se casa: James Bond se

casa James Bond se însoară, pero: mi hermana se casa se mărită sora mea 19 La voz pasiva no es la forma “natural” de las lenguas romances que la utilizan menos que, por ejemplo, el inglés, se usa más para formas impersonales donde el sujeto de la voz activa se quiere colectivizar, ocultar, disimular o restarle importancia. Aún así se utiliza, y de forma muy parecida en rumano y español. De hecho, la construcción es tan similar que ya ha habido frases en este método en voz pasiva sin necesidad de explicarlas. 20 Dacia era una antigua región que se situaba en las cercanías del Danubio donde se halla actualmente Rumanía. Los Dacios eran una tribu prerromana que habitaba en esa región y que fueron conquistados y aismilados por los romanos.

quiero aprender rumano 0-45.pdf

Documents