» MONOGRAFIE

SCURT~ PREZENTARE ALOCALIT~}II CIOROG+RLAStrăbătută de drumul judeţean Bucureşti-Videle, localitatea Ciorogârla se regăseştelângă autostrada Bucureşti –Piteşti, la km14. Este una dintre cele mai cunoscuteaşezări din judeţul Ilfov. Aşezarea înCâmpia Română, sub beneficiul unui cli-mat temperat-continental şi al unui soldominat de cernoziomuri, cu un conţinutbogat în humus, explică vechimea locuiriipe aceste meleaguri. pagina 02

Redactia: Strada Gr`dinari, nr. 53, Ciorogârla

Ziarul de Ciorog=rla a[teapt` informa]ii, foto sau video surprinse de dvs., dac` acestea pot deveni [tiri. e-mail: ziarul_ciorogarla@yahoo.com; telefon: 0728.731.181

Drum bun!» |ntr-o lume bulversat` de schimb`ricontradictorii \n care interesul personalcalc` \n picioare principii elementare,cet`]eanul este complet debusolat, \[ipierde reperele tradi]ionale ale con-duitei sale sociale [i criteriile deapreciere a valorilor.

Satul – asa cum \l cuno[teau p`rin]ii [ibunicii no[tri – [i-a lep`dat, voit sau nu,tradi]iile [i obiceiurile specifice vie]iirurale. Modernizarea a schimbat fa]alocurilor, oamenii [i con[tiin]ele. Chiardaca se mai pastreaza uneori uneleforme tradi]ionale, con]inutul este celspecific gradului de evolu]ie tehnic` asociet`]ii moderne, lacom` de profit, dispus` la compromis pentru con-tractarea multor afaceri avantajoase,dezbr`cate de aspectul etic [i moral.

Individul \nsusi nu-[i g`se[te echilibrulcomportamental, este agresat \n convin-gerile sale, \n rela]iile cu autorit`]ile [ioamenii cu vederi opuse amplificate delibertatea absolut` a mijloacelor mass-media. Rezultatul este unul singur: acea\nstr`inare a individului \n sine, [i,\nstr`inarea relativ` fa]` de ceilal]isemeni ai lui din comunitatea \n carelocuiesc.

Aceste motive ne-au \nt`rit convin-gerea c` e necesar s` avem aici, \ncomun`, ziarul nostru.

Editarea unui ziar presupune costurifoarte mari. Editorii [i colaboratoriino[tri nu sunt ziari[ti profesioni[ti, cidoar ni[te pasiona]i de jurnalistic` careau ”ceva de spus” despre [i \n folosulcomunit`]ii locale.

Pionieri \n publicistic`, sunt campioniai dezv`luirii adev`rului f`r` ocoli[uri [isofisme. |n plus, ziarul este gratuit, dup`cum [i crea]ia [i scrisul lor este benevol [ineremunerat. De aceea, unele st=ng`ciine vor fi scuzate pentru c` nu depindemfinanciar de nimeni, nu facem politic` departid, nu d`m socoteal` \n fa]a niciunuipatron. Pentru noi, orgoliul inocen]eieste cel care conteaz`.

Promotorii acestei publica]ii sunt pro-fesorul Iordan Stan, fost director mul]iani al {colii Generale nr.2 Darvari

Colaboratorii no[tri sunt intelectualicunoscu]i [i aprecia]i \n localitate :ingineri, medici, farmaci[ti, profesori,\nv`]`toare [i educatoare, preo]i [ifunc]ionari…

Rostul ziarului nostru este de a creasolidaritatea cet`]enilor comunei \n jurulunor proiecte menite s` duca la cre[tereagradului de cultur` [i civiliza]ie, a con-fortului [i bun`st`rii.

Vrem ca aceast` publica]ie s` fie uninstrument util la \ndem=na celor intere-sa]i de via]a economic`, social` [i cultu -ral` a localit`]ii. Vom urm`ri insistentprincipalele evenimente care se desf` -[oar` \n ]ar`, la nivel de jude], impactullor asupra fiec`rui membru al comu-nit`]ii. Nu vom neglija aspectele vie]iiintime ale comunitatii : nunti, botezuri,anivers`ri, decese, care vor deveni pu -

blice la cererea [i cu consim]`m=ntulcelor implica]i Un exemplu concret: dac`cineva doreste s` anun]e o c`s`torie, unbotez, etc., se va adresa ziarului nostru, [igratuit, vom publica anun]ul, [i, la soli -citare, vom prezenta descrieri detailateale desf`[ur`rii unor evenimente. Deasemenea, vom publica mesaje ale unorcet`]eni adresate altora cu diverse prile-juri: anivers`ri, zile onomastice, feli -cit`ri, etc.

Institu]iile de stat : prim`rie, [coli, bi -serici, po[t`, poli]ie vor sta \n centrulpreocup`rilor noastre asigur=nd perma-nenta informare cu privire la func]io na -rea lor, la leg`tura cu cet`]enii comunei.

|n ”Pagina juridic`” vom publica [it`lm`ci legi, hot`r=ri de guvern, decrete,decizii ale organelor locale. Vomr`spunde la \ntreb`rile dumneavoastr`legate de chestiuni juridice \n rubrica”Raspundem cititorilor”.

Pentru a veni \n sprijinul dumneavoas-tr`, ne propunem s` explicam ce trebuies` [tie cet`]enii c=nd solicit` de laorganele locale anumite documente sauvor s`-[i rezolve diferite probleme: vomtip`ri modele de cereri, ce trebuie s`con]in` dosarele pentru ob]inerea unorautoriza]ii, etc.

|n paginile publica]iei ve]i g`si dezba-teri cu privire le unele aspecte gos-pod`re[ti, de bun` convie]uire, planuride sistematizare, probleme de comer],cur`]enie, asfaltarea drumurilor, ame-naj`ri \mpotriva inunda]iilor, etc. Vompromova cu precadere interviul.

Precizare: Ziarul este \nregistrat ofi-cial, iar autorii articolelor r`spund pen-tru opiniile pe care [i le exprim` \nraport cu deontologia presei. Oricine aredreptul la replic` dac` consider` c`onoarea [i interesele i-au fost lezate f`r`temei.

Ur`m “Drum bun si lung!” noii publi-ca]ii.

Redactor sef, Profesor Iordan Stan

Ciorog=rlaZIARUL DE

APARE DIN 2008; NR. 1; EDITAT DE MARCA INVEST (WWW.MARCAINVEST.RO); 6 PAGINI MARTIE 2008

» RELIGIE

POSTUL NOSTRU”Lua]i aminte la voi \n[iv s nu se \ngre-uneze inimile voastre cu sa]iul mânc`rii [icu be]ia” (Luca 21,34), spunea Mântuitorul.Originea postului vine \nc de la facerealumii când lui Adam [i Evei \n gr`dina Ede nului li s-a spus s nu m`nânce dinpomul vie]ii [i din cel al cuno[tin]ei binelui[i r`ului. pagina 04

Comuna v`zut` de susDate generale:

» A[ezat` \n jude]ulIlfov

» A[ezat` pe valea r= -u lui cu acela[i nume

» Popula]ie: 4.914 (\n 2002)

» Amplasare:44˚26’50’’ Nord25˚53’38’’ Est(sursa: www.wikipedia.org)

Doctorul veterinar ne sf`tuie[te» |n 2006-2007 comuna s-a confruntat cu omo lim` care s-a rasp=ndit rapid pentru c`unii oameni \[i \ngrijesc p`s`rile precar,f`r` s` le vaccineze [i f`r` s` le asi gure nece-sarul de cur`]enie. Ba mai mult, au fost per-soane care au aruncat pur [i simplu p`s` ri lemoarte pe c=mp, nesocotind c` pun \n pe ri colnu numai via]a [i s`n`tatea lor, ci [i a altora.Prim`vara aceasta, generoas`, ne-a r`s -f`]at cu zile \nsorite [i calde timpuriu, iarp`s`rile din ograd` \[i fac cu prisosin]`datoria, umpl=nd cuibarele de ou`. E pe -rioa da \n care to]i gospodarii se preg`tescs`-[i \nnoiasc` efetivul de p`s`ri [i e bines` fie consultat un specialist, mai ales c`starea de s`n`tate a acestora trebuie s` fie

perfect`. De cur=nd i-am facut o vizit`domnului doctor Daniel Pan` laDispensarul veterinar.

Ce trebuie s` facem ca s` avem p`s`ri decurte s`n`toase?Dr. Pan`: |n perioada de iarn`, foartemul]i cresc`tori de p`s`ri se con frunt` cuproblema \mbol n` vi rii galinaceelor. G`i -nile se \mbol n`vesc pentru c` m`n`nc`z`pad`, iar \n toamn` proprietarii le-au datfoi de varz` [i de sfecl`. Dac` m`n`nc`aceste frunze, g`ina \[i pierde din imuni-tate [i iarna face dizenterie. Oamenii tre-buie s` evite s` le dea galinaceelor aceast`hran`. pagina 05

TIMPUL NU MAI ARE R~BDARE CU EIDedic`m aceasta pagin` eroilor anonimi care au fostarm` [i scut, carne de tun [i fapte de vitejie \n luptelepentru neat=rnarea pam=ntului rom=nesc –

VETERANII DE RAZBOI. |n comuna Cioro g=r lamai erau \n via]` \n 1992 un num`r de 206 veteranide r`zboi iar acum au mai ramas doar 20. pagina 03

Mân`stireaSamurc`[e[ti

GOOGLE MAPS

02 ZIARUL DE Ciorog=rla MARTIE 2008

Pagin` realizat` de prof. MarinelaFuf` [i prof. Angela Marin

MonografieScurt` istorie a comunei Ciorog=rla

Simbolul comunei,m=n`stirea Samurc`[e[ti

» Str`b`tut` de drumul jude]eanBucure[ti-Videle, localitatea Cio -ro g=rla se reg`se[te l=ng` auto -stra da Bucure[ti –Pite[ti, la km14. Este una dintre cele mai cunos-cute a[ez`ri din jude]ul Ilfov.

A[ezarea \n C=mpia Rom=n`,sub beneficiul unui climat temper-at-continental [i al unui sol domi-nat de cernoziomuri, cu un con ]i -nut bogat \n humus, explic` ve chi -mea locuirii pe aceste meleaguri.A[ezarea geografic` favorabil`,este dovedit` de s`p`turile arheo-

logice de la Militari, care au scos lalumin` a[ez`ri ale dacilor liberidatate \n secolele II-III d.Hr.

A[ezarea este amintit` \n docu-mente relativ t=rziu, la 9 august1588 c=nd Mihnea Turcitul \nt` -re[te lui Stan [i fratelui s`u Nan,,ocin` de la matca Pope[tilor p=n`la Ciorog=rla”.

|n secolul al XVII-lea localitatease afla \n st`p=nirea familieiCiorog=rleanu, mai exact a fra]ilorGhioca [i P`tru din Ciorog=rla. Fiiilui P`tru (Matei [i Constantin) – au

ocupat dreg`torii importante \nvremea domniei lui ConstantinBr=ncoveanu. |ntruc=t familia Cio -rog=rleanu a fost ctitor al bisericiiSf. Paraschiva din Domne[tii deSus, este foarte probabil c` mo[ias` se afle \n apropierea acestei lo -calit`]i, numit` atunci tot Cioro -g=rla.

Din secolul al XVIII-lea suntdatate documente care atest` c`mo[ia Ciorog=rla era mult mai\ntins`. La 25 mai 1796 se sem-

naleaz` \nfiin]area unei mori deh=rtie \n satul Dr`ge[tii lui Ca]iche,iar la 10 iunie 1796, a[ezarea esteamintit` din nou sub un alt nume:,,Ciorog=rla lui Ca]iche numit` \nvechime Dr`ge[ti". Aceast` mo[ieajuns` \n st`p=nirea Mitropoliei senumea, la \nceputul secolului alXIX-lea, ,,Ciorog=rla sau Fabricade H=rtie", ,,Ciorog=rla, ce-i zice [ifabrica" sau Mo[ia Moara deH=rtie de pe apa Ciorog=rlei".Exista [i o alt` mo[ie cu numele deCiorog=rla (B`leanca) ce a intrat,

la \nceputul secolului XIX, \n pro-prietatea familiei boieruluiSamurca[, de la care s-a numit apoiSamurc`[e[ti.

La \nceputul secolului al XIX-lea, \n afar` de mo[ia mitropoliei,Fabrica de H=rtie [i de aceea afamiliei Samurca[ mai exista [i oalt` mare mo[ie denumit`Ciorog=rla Domneasc`. Dup` fugadomnitorului Caragea acesta a fostcump`rat` de generalul ConstantinVarlaam.

» Evolu]ia modern` a a[ez`riiCio rog=rla este legat` \n mod deo -se bit de ctitoria m=n`stirii cu ace -la[i nume.

M=nastirea Samurc`[e[ti sau M= -n`s tirea Ciorog=rla se afl` l=ng` r=ulcu acela[i nume care str`bate locali-tatea. Biserica manastirii, cu hramul”Sfanta Treime”, a fost ridicata dema rele vornic Constantin Samurca[\n anul 1808, fiind sfin]it` \n anul1870, dup` ce pictorul Gh. T`t`r`scuterminase pictura. Biserica are formade nav`, cu o turl` pe naos, iar altaruleste \ncadrat de alte dou` abside,av=nd fiecare un nume. Altarul pro-priu-zis, „Sf. Treime”, absida dindreap ta, „Na[terea Maicii Dom nu lui”iar cea din st=nga „Adormirea MaiciiDomnului”. Pe la 1848 la in trarea \nm=n`stire a fost construit` o biser-icu]` cu hramul „Sf. Nicolae” care afost demolat` \n timpul regi muluicomunist. |n 1876 a fost ridicat` \nspatele bisericii mari o capel` cu hra-mul Sf. \mp`ra]i Constantin si Elena.

|n timpul primului r`zboi mondialgermanii au topit clopotele din bise -rica m`n`stirii pentru a face piese deartilerie. La 28 septembrie 1914, unincendiu a distrus aproape \n \ntre gi -me m=n`stirea, iar dup` cutremuruldin 1940, fiind deja \ntr-o stare de -plorabil`, generalul Th. Ciurea a re -f` cut \ntrega incint`. Biserica nou`,pictat` \n stil neobizantin de Gheor -ghe Popescu, are tot o turl`, estemult mai impun`toare, av=nd ele-mente specifice stilului muntenesc.Catapeteasma din lemn de tei estecea originar` din anul 1808, fl`c`rileincendiului de la 1914 ocolind-o. DeM=n`stirea Samurc`[e[ti este legat [inumele lui Tudor Vladimirescu, care\n drumul s`u spre Bucure[ti, \n 1821a poposit aici. Tot aici a primit dele-ga]ia boierilor, condus` de DinicuGolescu, venit` s` trateze cu coman-dantul pandurilor. Atunci a fost vizi -tat [i de episcopul Ilarion al Arge [u -lui, \n noaptea de 15 martie 1821, cuscopul de a tempera situa]ia, iar dup`uciderea lui Tudor, episcopul va fi celcare va face slujba pentru odihnasufletului s`u.

La m=n`stirea Samurc`[e[ti afunctionat \ntre anii 1864 – 1875 o[coal` primar` \n spiritul tradi]iei \n -v` ]`m=ntului legat \n mod direct del`ca[ele de cult. Acest efort \n dome-niul alfabetiz`rii popula]iei [i \n con-textul moderniz`rii societ`]ii \n an -sam blu, al modernit`]ii venite din-

spre lumea occidental`, a fost posibil[i ca urmare a legii instruc]iunii pub-lice promulgat` de A.I. Cuza. Pe aicia trecut \n septembrie 1866 [i regeleCarol I, \nainte de plecarea laConstantinopol.

|n 1944, osemintele domnitoruluiCuza, \n drum spre Curtea de Arge[,unde au fost mutate temporar de laRuginoasa, de teama ocupa]iei ru -se[ti, au fost depuse pentru scurt`vreme la m=n`stirea Ciorogarla –Samurc`[e[ti.

Muzeul M=n`stirii|n muzeul m=n`stirii sunt expo -

nate de mare valoare: icoane deGheor ghe T`t`rescu, un epitaf lucratde Zoe Samurca[, o icoana cu trei re -gistre lucrat` \n argint, o pictur` pecap de somn a pictorului AlexandruBaldovin, metanii din chilimbar, ocruce lucrat` \n filigran, d`ruita deStanciu Jianu, tat`l boierului haiducIancu Jianu, o cruce donat` deTudor Vladimirescu, din lemn aco -pe rit cu argint aurit [i pietre de topaz(cercet`rile maicii stare]e Lucia laArhivele Na]ionale par s` demon-stre ze c` lucrurile stau diferit), ve[ -min te preo]e[ti [i diacone[ti, lucrate\n fir de aur [i alte lucruri de pre].

|n cimitirul m=n`stirii se afl` mon-umentele funerare ale familiei Ale -xan dru Beldiman (fondatorul ziaru-lui “Adev`rul”, la 1888) [i un cenotafal c`pitanului Valter M`r`cineanu,eroul de la Grivita, ridicat de Luxi]aM`r`cineanu, mama sa, ea ins`[i\nmorm=ntat` aici.

L=ng` biseric` se afl` morminteale unor membri ai familiei ctitorilor,dintre care amintim poetul SanduTzigara-Samurca[ (1903-1987). Cti -to rul nu [i-a aflat locul de veci la m= -n`s tirea construit` de el, \ns` mor -min tele familiei [i rudelor sale, pre-cum [i ale altor nume de rezonan]`din istoria noastr`, se afl` aici.

LEGENDA M+N~STIRIILegenda spune c un cioban a visat \ntr-o noapte o oaie alb cu trei coarne p`scând \ntr-opoian . Vel vornicul Constantin Samurca[, proprietarul mo[iei, a interpretat visul ca pe oporunc a Sf. Treimi de a ridica o biseric ,,pentru cinstire [i pomenire”, pe care a \nchinat-o Sf. Treimi [i a ridicat-o dup o schem arhitectural cu trei altare. Preg`tirile pentru construc]iamân`stirii au \nceput \n vara anului 1806, iar construc]ia sfântului l`ca[ este datat 1808-1809. Biserica mân`stirii pr`znuie[te trei hramuri: Sf. Treime, Adormirea Sf. N`sc`toare deDumnezeu [i Na[terea Prea Sfintei N`sc`toare de Dumnezeu la care date se organizau bâlciuri cu vama trecute pe seama c`lug`ri]elor.

Date statistice la ziNr. de locuitori – 5600, din care:

Ciorogarla – 3537 Darvari – 2063

Nr. de gospod`rii – 1550, din care:

Ciorogarla – 1010 Darvari – 540

Nr. de familii – 2200, din care:

Ciorogarla – 1520 Darvari – 680

» Dedic`m aceast` pagin` eroiloranonimi care au fost arm` [i scut,carne de tun [i fapte de vitejie \nluptele pentru neat=rnarea p` -m=n tului rom=nesc – VETERANIIDE R~ZBOI.

Profesor Iordan Stan

La sf=r[itul celui de-al doilear`zboi mondial s-au \ntors de pefront la vetrele lor \n \ntreaga ]ar`mii de combatan]i.

|n comuna Ciorog=rla mai erau\n via]` \n 1992 un num`r de 206veterani de r`zboi iar acum au mair`mas doar 20.

Datele pe care vi le prezent`mne-au fost furnizate de dl. Sebe IlieIonel, pre[edintele subfilialei Cio -ro g=rla a veteranilor de r`zboi,l`sat la vatr` cu gradul de plutonier\n iunie 1944, decorat cu medalia”B`rb`]ie [i credin]`, cu spad`”.

Din tabelul nominal plin de nu -me t`iate cu men]iunea ”decedat”am extras pe cei 20 de veterani \nvia]`: Anghel Adam Marin, sergentmajor, Botea Gheorghe Constan -tin, sergent major, Cristea NiculaeIordan, sergent major, ConstantinStavrica Niculae, sergent major,Dobre Stefan Dumitru, sergentma jor, Danciu Gheorghe Dumitru,sergent major, Done GheorghePetre, sergent major, GheorgheMarin Constantin, sergent major,Ghita Mihalache Constantin, ser-gent major, Ghi]` {tefan Vasile,sergent major, Ivan Iordan Florea,sergent major, Iordan {tefan Stan(foto), sergent major, Manole T` -nase Gheorghe, sergent major,Neicu {tefan Florea, sergent major,Nicula Dumitru {tefan, sergentmajor, Opri[an Dumitru Niculae,sergent major, Radu AnghelNiculae, sergent major, Sebe IlieIonel, plutonier, V`rzaru TudorGheorghe, sergent major, RobuIon Maria, sergent major.

|n eviden]ele d-lui Sebe Ionelmai figureaz` [i 38 de v`duve aleveteranilor de r`zboi care primescindemniza]ie de la stat.

Le ur`m s`n`tate [i via]` lung`d`ruindu-le toata dragostea [irespectul nostru !

Doamne, nu-i da omului c=tpoate s` \ndure!

Dac` vi se \nt=mpl` s` trece]i pela magazinul d-lui Iordan Marin depe str. Gr`dinari, ve]i vedea \nfiecare diminea]`, pentru scurt`vreme, un batr=nel scund, tras lafa]`, cu fruntea lat` acoperit` pejumatate de o p`l`rie cu boruri\nguste. St` singur pe o banc` delemn, \ng=ndurat m`su r=nd stradade la est la vest.

P=ndesc momentul, simulez c`intru \n magazin [i m` a[ez l=ng` el.E bucuros s` schimbe o vorb` cucineva. |l intreb cu respect :

Ce faci nea Stane ?Iaca am ie[it s` mai vad drumul [ioamenii. Ast`zi parca e mai pustiu.Am ie[it mai t=rziu [i to]i au plecatla munc`. Acum nu trebuie s` maipierd timpul. Merg s` v`d g`inile,r`sadurile, s` schimb apa la c=ini…

Dar de ce nu mergi pe la vecinii du -mitale de vis-a-vis care stau la mar -ginea drumului f`r` rost de la lumi-nat p=n` la l`sarea \ntunericului ?E sub demitatea mea sa pierd tim-pul degeaba. Dumnezeu l-a f`cutpe om sa creeze ceva, nu l-a f`cutom al [an]ului pentru clevetirineghioabe. Intr` \n curte grabit.

|l p=ndesc seara c`tre amurg.Iese tacticos, se propte[te de mar-ginea b`ncii de lemn. Scruteaz`\mprejurimile, cerceteaz` cerul…Dup` ce schimb` cateva replici derutina, se uita atent la mine:

Dumneata \n]elegi c` cerul elimpede [i plin de lumin`? Acolo,

sus, \n \mp`r`]ia lui Dumezeu vommerge p=n` la urm`.

E tulburat.

Auzi bubuiturile? Dar cl`n]`nitulmitralierelor?

Nu \n]eleg ce vrea s` spun`.Deodat` \[i porne[te istorisirea pecare a mai spus-o de multe ori,acesta fiind lucrul cel mai de pre]din via]a lui.

”Era tot c`tre sear`, ca acum.Abia fusesem l`sat la vatr`. Ve -nisem bucuros acasa diminea]a iarpe la pr=nz am primit ordinul deconcentrare. Eram deja s`tul dearmat`. Fusesem \ncorporat \n1939, cal`ra[ cu schimbul, iar de laconcentrare am ramas soldat pefront p=n` \n august 1945. Animul]i [i grei de drumuri [i luptecr=ncene din care scap` numai cineavea noroc de la Dumnezeu.

Grupuri compacte de solda]ir=ndui]i \n batalioane [i plutoane

[edeam \n curtea cazarmei [i ascul-tam zvonurile posibilei intr`ri aRom=niei \n r`zboi.

Comandantul nostru de baterie,ofi]erul Gheorghe Leiski, ne \mb`r -b`ta \ncerc=nd s` ne fac` s` neobi[nuim cu g=ndul c` vom plecape front. «M`i b`ie]i, fi]i b`rba]i c`Dumnezeu o sa aib` grije de noi!».Se vedea clar o schimbare de atitu-dine a ofi]erilor [i subofi]erilor. Numai strigau la noi, nu ne mai brus-cau, \ncercau s` fie foarte apro -pia]i, s` ne trateze prietene[te.

Pe 22 iunie 1941 cand Ion Anto -nescu a rostit ordinul: «Pentru\ntregirea p`m=ntului rom=nesc,ordon treceti Prutul!», regimentul 1Gr`nicereasc` din care f`ceamparte s-a pus \n miscare.

Coloane de infanteri[ti, c`ru]e,tunuri… \naintau agale.

Lung [i greu a fost drumul p=n`la Barlad, pe unde am trecut

Prutul, apoi \n zgomotul \n`bu[it algamelelor ce se izbeau de lope]ileLinemann, ne deplasam spre Chi -[in`u. |n satele rom=ne[ti ieseau lapor]i gospodine cu panere pline dep=ine [i fructe. Ne \mb`rb`tauur=ndu-ne s` ne \ntoarcem s`n`to[i[i victorio[i.

Am ajuns la Tighina, apoi laTiraspol. Pe malul estic al Nistruluierau concentrate armatele ruse[ticu artilerie, mult` infanterie, a[e -za]i la sol, \n tran[ee. A fost nevoiede multe baraje de artilerie, de sa -crificii enorme pl`tite cu sute devie]i omene[ti ca s` trecem Nistrul.

Pe teritoriul Basarabiei s-a for-mat o divizie de sacrificiu care tre-buia s` sparg` frontul. |n aceadivizie era \ncorporat` si baterianoastr`. B`t`lia decisiv` s-a dat laDonlik, \n Ucraina. Iadul coborasepe p`m=nt. La tot pasul vedeaitrupuri sf=rtecate, gr`mezile de ca -davre acopereau colinele domoa le.

Ajutati de artileria rom=neasc`i-am alungat pe muscali. Efectivelenoaste se \njum`t`]iser`. |n urmaacestor lupte am fost [i decorat.Regimentul nostru s-a \ndreptatspre sud, spre Odesa. Nu, nu amavut soarta celor care luptau \n ca -tacombele ora[ului, nici a aceloracare s-au retras pe ap`. Ne-am\ndreptat spre nord si am trecut \nMoldova peste Prut. |n ValeaC`lug`reasc` l-am \nt=lnit pePologatu Ion, cons`tean de-al meu.Tare ne-am bucurat. Nu am vorbitde patrie, nu am elogiat faptelenoas tre de arme. Dep`nam amin -tiri despre sat, ne g=ndeam la aino[tri de acas`, la muncile agricole.Treaba cu vitejia noastr` ni se pa -rea ceva firesc, ceva ce f`cea partedin \ndeletnicirile cotidiene.

Am ajuns la Bucure[ti [i am fost\nvoit trei zile s`-i vad pe ai mei deacasa.

|ntre timp lucrurile se schimba -ser`. Rom=nia trecuse \n tab`raAlia]ilor.

Steagul Regimentului1 Gr`nice -reas c`, ciuruit de gloan]e, dar aco -pe rit de glorie, a intrat sub coman-da c`pitanului Turturea care aordonat deplasarea pe ruta Bra[ov,Sf. Gheorghe, Oarba de Mure[,Satu-Mare. Am \ndurat trei zile delupte s=ngeroase pe Tisa, apoi amtrecut pe teritoriul Ungariei [i maideparte \n Cehoslovacia p=n` \nmun]ii Tatra. Orgoliul ru[ilor eras` p`trund` singuri \n Germania [is` ocupe Berlinul.

Pe noi rom=nii ne-au trimis \n]ar`. Drumul la Bucure[ti a fostlung [i am ajuns \n capital` pe 23august.

{i acum, deseori, noaptea, aud,parc`, zgomotul asurzitor al lup -telor, v`d coloanele de camaraziepuiza]i de efort, \nfometa]i \nploaie [i-n viscol [i-mi zic «Nu da ,Doamne, omului c=t poate s`\ndure!»”

MARTIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 03

SocialFAPTE DE ARMEPentru faptele sale de arme,Iordan Stan, eroul nostru,ajuns ast`zi la venerabilavârst de 92 de ani a fostdecorat cu medalia ”B`rbatie[i credin] , cu spad`”, iar \n1995, prin Ordin preziden]ial, i s-a conferit medalia ”Cruceacomemorativ al celui de-aldoilea r`zboi mondial 1944-1945”. ”România. MinisterulAp`r`rii Na]ionale. U.M. 0245– Pite[ti. Certificat nr.5883din 11.05.1996. Certific`m c`Iordan Stan, n`scut \n anul1917, luna 02, ziua 20, fiul lui{tefan [i al Dumitra, domi-ciliat \n com. Ciorogârla, str.Gr`dinari, nr.60, SectorulAgricol Ilfov, a fost decorat la28.05.1945 cu medalia”B`rb`]ie [i credin] , cuspad`” cl. a-III-a C.Z.7/1945.

Timpul numai are

r`bdare cu ei

04 ZIARUL DE Ciorog=rla MARTIE 2008

Religie

» ”Lua]i aminte la voi \n[iv`, s`nu se \ngreuieze inimile voastre cusa]iul m=nc`rii [i cu be]ia” (Luca21, 34), spunea M=ntuitorul.

Profesor {tefan Tatu

Inten]ia ini]ial` a fost aceea de avorbi \ntr-o manier` cre[tin-orto-dox` despre post. Dar c=t` lumemai este interesat` de ceea cespune ortodoxia [i c=t` mai pune \naplicare principiile cre[tine carerezist` de 2000 de ani? Am f`cutaceast` afirma]ie pentru a ar`tatocmai adev`rul pe care se funda-menteaz` cre[tinismul ca religie.

{tim c` nici o minciun` nu a rezi-stat 2000 de ani p=n` acum. Con -cluzia logic` este: cre[tinismul curegulile lui poate fi considerat unmare adev`r.

Foarte pu]ine dintre cultelecre[tine mai p`streaz` postul \ntrepreceptele lor. |ntre acesea nenum`r`m [i noi ortodoc[ii.

Originea postului vine \nc` de lafacerea lumii c=nd, lui Adam [iEvei \n gr`dina Edenului, adic` \nrai, li s-a spus s` nu m`n=nce dinpomul vie]ii [i din cel al cuno[tin]eibinelui [i r`ului. Ca s` continu`mcu argumentele: Moise a postit 40de zile \nainte de a urca pe munteleSinai unde trebuia s` se \nt=lneasc`cu Dumnezeu ca s` ia tablele legiicu cele 10 porunci (Decalogul).|nso]it de post a intrat [i Daniel \ngroapa cu leii care nu m=ncaser`de 7 zile [i a ie[it de acolo ca [i cumar fi fost \ntre oi bl=nde (Daniel 6,16-28)

Tot \nso]i]i de post au intrat [i ceitrei tineri \n cuptorul cel dinBabilon (Daniel 3, 8-28). I-a \n -v`luit mult` vreme focul [i au ie[itdin cuptor cu trupurile mai str` lu -citoare dec=t focul. De[i focul acelaera foc, cum de nu [i-a f`cut lu -crarea sa? De[i trupurile lor erautrupuri, cum de n-au ars cum ardtrupurile? Cum? |ntreab` postul [i-]i va r`spunde; \]i va dezlega tainaaceasta. C` este cu adev`rat tain`!

Natura trupurilor s-a luat la lupt`cu natura focului [i biruin]a a fostde partea trupurilor. Ce lupt` ciu-dat`? S-a v`zut vreo biruin]` maiciu dat` ca aceasta? Admir` dar pos -tul [i prime[te-l cu bra]ele deschise!

Noul Testament ne aminte[te, caeveniment foarte important, postulsau ab]inerea total` de la m=ncarepe care a s`v=r[it-o M=ntuitorul \npustiul Carantaniei, dup` care afost ispitit de c`tre diavol. Hristos amai sps: ”Neamul acesta nu iesedec=t cu rug`ciune [i cu post”(Matei 17,21), referindu-se la unanumit tip de demoni. C=nd postulalung` a[a pe du[manii m=ntuiriinoastre, c=nd este at=t de\nfrico[`tor vr`[ma[ilor vie]ii, nutrebuie, oare, s`-l iubim [i s`-l\mbr`]i[`m, [i nu s` ne temem deel? Iar dac` trebuie s` ne temem deceva, apoi trebuie s` ne temem debe]ie [i de \mbuibare, nu de post.

Dac` ar fi s` vorbim doar desprepost, am spune c` postul esteab]inerea de la anumite m=nc`ruri

\nso]it` de un anumit tip de com-portament. Problema m=nc`rii, s`spunem, se poate rezolva destul deu[or: \n[ir`m \n fa]` o sum` de ali-mente pe care nu avem voie s` lem=nc`m [i restul [tim c` putemm=nca. E deajuns s` [tim c` nuavem voie s` m=nc`m orice fel deprodus de origine animal` [i se\n]elege c=t de simplu am rezolvataceast` interdic]ie a postului. Dac`[tiin]a a rezolvat \ntr-un mod foartesimplu aceast` problem`: nurespec]i un anumit regim al hraneipentru corp, \]i iei pedeapsa pepropria piele, m` \ntreb de ce oare,oamenii de [tiin]` nu se preocup`s` vorbeasc` despre at=t de mareanecesitate a postului? Lipsa dincorp a unor substan]e produse deplantele [i fructele plantelor pecare le m=nc`m, genereaz` apari]iaunor boli care necesit` ab]inereape termen \ndelungat sau toat`via]a de la anumite alimente [i con-sumarea, de cele mai multe ori, acelor incluse \n r=ndul celor depost.

Urmeaz` al doilea aspect la felde important ca cel de dinainte,poate chiar mai important, av=nd\n vedere tendin]a lumii actualespre obezitate, lipsa de umanitate [ilipsa dragostei fa]` de aproapele.Pe l=ng` faptul ab]inerii de la anu-mite alimente, \n timpul postuluitrebuie s` m=nc`m mai pu]in, s` nune \mbuib`m, s` nu m=nc`m av=ndca finalitate saturarea. Dac` a vorbidespre post a fost destul de u[or, a-l pune \n aplicare \ncepe s`devin` ceva mai problematic, darnu imposibil.

Exist` alte dou` aspecte ale pos-tului, la care dac` vom fi aten]i \nurm`toarele numere ale ziaruluinostru, ne vor ajuta a \n]elege sen-sul postului \n ortodoxia din carefacem parte [i \l vom putea explica,dac` \l vom pune \n aplicare, [ialtora devenind astfel, exemple deurmat, dar mai ales purt`tori cucinste ai numelui de cre[tin orto-dox.

continuarea \n num`rul viitor...

Postul nostru

PUBLICITATE

MARTIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 05

Agro

PANNE e VINOPu]ini cet`]eni ai Ciorogârlei au aflat c , \ntr-o cl`dire plin de magazine,complexul comercial comunal, se afl [i Restaurantul ”Panne e Vino”, localmodern ce poate s rivalizeze cu multe altele cu acela[i profil din marileora[e. Nu trebuie decât s ajungi pe str. {colii c`tre Dispensar [i vei vedea ofirm modest . |ndr`zne[te, urc sc`rile [i vei p`trunde \ntr-un local mo -dern, curat, cu aer condi]ionat, mese \ngrijite [i servire exemplar .Totul este organizat nem]e[te pentru c patronii, so]ii Ivana Dumitru [iAugustina [i-au f`cut ucenicia [apte ani \n Germania la restaurante italienesti. Au preferat s vin \n comuna noastr s ne demonstreze ce potface ni[te oameni pasiona]i [i pricepu]i.Aici se servesc mâncaruri cu specific românesc [i italienesc, inclusiv Pizza.Tineretul prefer pizza preparat dupa re]ete autentic italienesti.Barul de la intrare este plin de b`uturi alese, alcoolice [i nealcoolice lapre]uri pentru toate buzunarele.O noutate absolut pentru comuna Ciorogârla o constituie servireamânc`rurilor la comand`: ciorbe, fripturi, specialit`]i italiene, pe[te oceanic,preparate cu sosuri, salate delicioase \ntr-o gam variat .La desert pute]i servi specialitatea casei: TIRAMISU, profiterol, \nghe]at`asortat .Specialitatea localului: combinatii de carnuri cu paste fainoase in sosuri,dupa retete italienesti. Se folosescnumai ingrediente pure de provenientaitaliana de la firme consacrate.|n localul nostru se pot organiza NUN}I,BOTEZURI, CUNUNII, MESE FESTIVE,S~RB~TORI DE ZILE ONOMASTICE, ETC.

Rezerva]i din timp locurile!Vrei s petreci câteva ore de relaxare\ntr-o ambian] pl`cut , cu muzic`bun , cu mânc`ruri alese [i b`turi dup`gust ? Vino la Panne e Vino!Chiar dac nu consumi nimic, intr savezi interioarele luxoase [i vei \n]elegede ce localul a fost poreclit “Lido deCiorogarla”.

Strada Fierari, Nr. 9, Comuna Ciorogârla,Jude]ul Ilfov

Comercializeaz`: PRODUSE PENTRU COMBATEREABOLILOR, D~UN~TORILOR, BURUIENILOR {I MATERIAL SEMINCER

Doamna Ing. Dr. Simionescu Liliana v pre -zint oferta care acoper un spectru larg deproduse:

� produse pentru protec]ia plantelor, erbi-cide, fungicide, insecticide;� \ngr`s`minte foliare cu diferite concen-tra]ii NPK;� produse de s`n`tate public`;� semin]e: legume, lucern , porumb.

|n fiecare iarn pomii fructiferi sunt ataca]ide diver[i parazi]i (insecte [i acarieni) caredistrug sau diminueaz recolta. Pentru apreveni acest lucru, S.C. SIM ACTIV S.R.L. - FITOFARMACIE v`recomand aplicarea unui tratament deiarn eficient \n pomicultur .Acest tratament de iarn se poate aplica \nferestrele iernii [i pân la umflareamugurilor, respectiv februarie – martie (cândtemperatura este de 4 – 6°C [i f`r vânt) arfi perioada optim pentru ca larvele [i ou`lehibernante s fie distruse. Produsele care sepot folosi la aplicarea acestui tratamentsunt: OLEODIAZOL 3 CE , CONFIDOR OILSC 004, OLEOKALUX RV.

CONFIDOR OIL SC 004 este un produs pebaz de ulei cu o vâscozitate mare. Acestaare o ac]iune sistemic de lung durat [iac]iune fizic complementar de asfixieredatorat uleiului. Substan]a activ (4g/l imi-dacloprid) a produsului p`trunde rapid \nplante, ac]ionând asupra larvelorp`duchelui din San Jose prin penetrareascutului protector.

Ou`le hibernante ale diferitelor specii deafide [i ale p ianjenului ro[u sunt intoxicate[i asfixiate, astfel c nu mai are loc eclozi-unea larvelor.

CONFIDOR OIL SC 004 este omologat \nRomânia pentru: � m`r pentru combaterea larvelor hiber-nante ale p`duchelui din San Jose(Quadraspidiotus perniciosus) [i a ou`lelorhibernante ale afidelor p ianjenului ro[ucomun al pomilor (Panonycus ulmi) \n con-centra]ie de 1,5 %, respectiv 22,5 l/ha/1500lap .� prun pentru combaterea ou`lelor hiber-nante de afide \n concentra]ie de 1,5 %,respectiv 15,0 l/ha \n 1000 l ap .� Se efectueaz un tratament pe sezon ladezmugurit, \n faza de de urechiu[e de[oarece pân la mugure floral bine dezvoltat\nc nedeschis.

Prim`vara este sezonul \n care se pot plantapomi, se pot executa t ierile de formare acoroanei la pomii tineri [i t ierile de\ntre]inere a coroanei la pomii maturi. Totacum se \ngra[ [i se lucreaz terenul dinjurul pomilor pentru a crea condi]ii favorabilecre[terii r`d`cinilor [i pentru a se p`stra apadin precipita]ii.

De asemenea, se execut [i o mobilizaremecanic a solului pentru afânarea solului [icombaterea buruienilor; \n func]ie desuprafa] aceasta se poate face manualsau mecanic. Pentru comba terea buruienilordin jurul pomilor se pot folosi [i erbicide.

|n cazul \n care vor ap`rea brume târzii se voramenaja gr`mezi de gunoi pentru produsfum pentru a ridica temperatura din jurulpomilor cu c\teva °C, astfel \ncât s nudegere mugurii florali.|n perioada de vegeta]ie se fac alte trata-mente cu produse insecto – fungicide \nfunc]ie de fenofaz [i anume: � tratamentul 1: - la dezmugurit;� tratamentul 2: - la buton (alb – roz)boboc� tratamentul 3: - la 25- 40 % petale c`zute� tratamentul 4, 5, 6, etc din 10 – 14 zile \nfunc]ie de atac [i de pesticide.

Asteptam sugestiile [i p`rerile dumneavoastra la adresa firmei direct, saula e-mailul: stefan.simionescu@yahoo.com

PUBLICITATE

S.C. SIM ACTIV S.R.L. FITOFARMACIE

Doctorul veterinar ne sf`tuie[te» |n 2006-2007 comuna s-a con-fruntat cu o molim` care s-ar`sp=ndit rapid pentru c` uniioameni \[i \ngrijesc p`s`rile pre-car, f`r` s` le vaccineze [i f`r` s` leasigure necesarul de cur`]enie.

Eugenia Enescu

Ba mai mult, au fost persoanecare au aruncat pur [i simplup`s`rile moarte pe c=mp, neso-cotind c` pun \n pericol nu numaivia]a [i s`n`tatea lor, ci [i a altora.

Primavara aceasta, generoas`,ne-a r`sf`]at cu zile \nsorite [i caldetimpuriu, iar p`s`rile din ograd` \[ifac cu prisosin]` datoria, umpl=ndcuibarele de ou`.

E perioada \n care to]i gospodariise preg`tesc s`-[i innoiasca efetivulde p`s`ri si e bine s` fie consultatun specialist, mai ales c` starea des`n`tate a acestora trebuie s` fieperfect`.

De cur=nd i-am facut o vizit`domnului doctor Daniel Pan`(foto)la Dispensarul veterinar.

Rep: Ce trebuie s` facem ca s`avem p`s`ri de curte s`n`toase?Dr. Pan`: |n perioada de iarn`,foarte mul]i cresc`tori de p`s`ri secon frunt` cu problema \mbol n` vi -rii galinaceelor. G`inile se \mbol -n`vesc pentru c` m`n`nc` z`pad`,iar \n toamn` proprietarii le-au datfoi de varz` [i de sfecl`. Dac`

m`n`nc` aceste frunze, g`ina \[ipierde din imunitate [i iarna facedizenterie. Oamenii trebuie s`evite s` le dea galinaceelor aceast`hran`. De asemenea, precizez c` \ncampania de prim`var` g`inile tre-buiesc obligatoriu vaccinate. Vacci -nul pe care eu \l recomand [i \l apliceste mult mai puternic dec=t celfolosit de al]i colegi. Rezultateleacestui vaccin le vom vedea latoamn`. Este mult mai bun dec=talte tratamente. Totul \ns` depinde

[i de gospodari. Ace[tia trebuie s`\n]eleag` c` nu \mi fac mie vreunfavor dac` \[i vaccineaz` g`inile saule fac tratamentele necesare uneiperfecte s`n`t`]i. Sper`m ca anulacesta s` nu mai avem vreun caz dep`s`ri bolnave, a[a cum nu a[ maidori s` avem vreu caz de suin` bol-nav`. Oricum, cei care cump`r` pui[i g`ini din alte zone sau de la co -mercian]i pe care nu-i cunosc [i nuau dovada c` au tratat galinaceeletrebuie s` le vaccineze \nainte de a

intra \n contact cu celelalte p`s`ridin curte. Altfel, risc` s` le \mbol -n`veasc` [i pe acestea. Cu aceastaocazie \i anunt pe to]i c` am adus ladispensar toate medicamentelenecesare [i nu numai, vitamine [iminerale.

Ce ar trebui s` [tim mai multdespre incuba]ia natural`?Incuba]ia natural` se face \ncuibare, care, \n func]ie de specie,au diverse dimensiuni (g`ini: 0,30m l`]ime, 0,35 m lungime [i 0,35 m\n`l]ime; curci: 0,40 m l`]ime, 0,50m l`]ime [i 0,60 m \n`l]ime; ra]e:0,40 m l`]ime, 0,45 m lungime [i0,45 m \n`l]ime; g=[te: 0,55 ml`]ime, 0,60 m lungime [i 0,60 m\n`l]ime). Temperatura este asigu-rat` de temperatura corpuluip`s`rii prin contactul direct cuou`le a pielii din regiunea abdomi-nal`. Umiditatea aerului \n locurile\n care se pun clo[tile trebuie s` fiecuprins` \ntre 70-75%. Umiditatea[i usc`ciunea trebuie s` fie \ntrelimite normale, altfel excesul deumezeal` poate produce moarteaembrionilor sau sc`derea vitalit`]iipuilor ecloza]i. Usc`ciunea preamare poate produce o pierdere deap` din ou peste limitele admise,influen]=nd, asupra hr`nirii embri-onului \nainte de ie[irea din ou, iardup` ecloziune, asupra dezvolt`riinormale a puilor. |n locul \n carest` clo[ca aerul trebuie s` fie curat,

deoarece, dup` a 7-a zi de clocit,embrionul are nevoie de oxigen.Men]inerea cur`]eniei este obliga-torie. Clo[ca trebuie deranjat` c=tmai pu]in. Dup` ecloziune, cojile,puii mor]i, a[ternutul [i alte resturise distrug prin ardere. Cuibarele sespal` cu ap` cald` cu perii aspre,dup` care se dezimfecteaz` cu sod`caustic` 2%, [i apoi se spal` dinnou bine cu ap`.

Care este cea mai adecvat` alimen-ta]ie pentru pui?|n lipsa nutre]ului combinat, pen-tru hr`nirea puilor din rase mixteeste indicat: amestec de uruieli,boabe \ntregi [i zdrobite, [roturi deoleaginoase, t`r=]e de gr=u, laptesm=nt=nit, ou` fierte, br=nza devac`, nutre] verde [i drojdie debere. Hrana piulor mici se face \nt`vi]e de tabl`, ad=nci de 2,5-3 cm.Adaparea se face prin mijloacesimple. Se pot folosi farfurii sm`l -]uite \n care, la mijloc, se pune unborcan de 0,8 l r`sturnat, care seumple cu ap`, din care apa sescurge treptat \n farfurie pe m`sur`consum`rii acesteia. Apa trebuieasigurat` permanent, curat` [i ladiscre]ie. La o asemenea adapa-toare se pot repartiza circa 100 depui.

Pentru mai multe detalii invitcet`]enii comunei s` ma con-tacteze. La dispensar pot g`si pre-mixuri [i concentrate.

|n numerele viitoare ”Panne e Vino”v recomand re]ete proprii, ”specialitatea casei”.

06 ZIARUL DE Ciorog=rla MARTIE 2008

UtileMeteo

Horoscop

Redac]iaClasamentul Ligii I la fotbal (clasament valabil dup` etapa 23)

Vremea \n Europa

Bucure[ti19ºC - 16ºC

Prognoz` pentrus`pt`m=na 24-30 martie

Sursa: www.accuweather.comSursa: www.accuweather.com

Sursa: www.eastrolog.ro

Alexandria19ºC - 11ºC

Craiova16ºC - 11ºC

Slatina14ºC - 9ºC

Pite[ti14ºC - 9ºC

Ploie[ti15ºC - 15ºC

Bra[ov13ºC - 4ºC

Sibiu14ºC - 12ºC

T\rgu Jiu13ºC - 11ºC

Re[i]a11ºC - 7ºC

Timi[oara9ºC - 14ºC

Hunedoara14ºC - 10ºC

Alba Iulia14ºC - 12ºC

Cluj Napoca13ºC - 11ºC

Zal`u12ºC - 11ºC

Oradea9ºC - 12ºC

Arad8ºC - 13ºC

R\mnicu-V\lcea14ºC - 10ºC

T\rgu-Mure[14ºC - 12ºC

Bistri]a13ºC - 11ºC

Satu-Mare10ºC - 11ºC

hbBaia-Mare12ºC - 11ºC

Suceava6ºC - 9ºC

Vatra Dornei7ºC - -1ºC

Piatra-Neam]7ºC - 11ºC

Bac`u10ºC - 13ºC

Redactor [ef: Prof. Iordan StanColaboratori:Profesor Marinela Fuf`Func]ionar Neac[u MarilenaEducatoare Milea MarioaraEconomist Enescu EugeniaJurist Drinceanu SorinaProfesor Tatu {tefanProfesor Iordan Gabriela

Director liceu Petre AngelaDoctor Chi]u VasileDoctor Iamandoiu CristinaDoctor veterinar Pan` Daniel

Concept grafic [i tehnoredactare: C`t`lin CiolcaTip`rit la: Marca Invest

Gala]i20ºC - 8ºC

Constan]a18ºC - 7ºC

Tulcea14ºC - 15ºC

bParis

Londra

Berbec21 martie-20 aprilie

Madrid

Roma

Taur21 aprilie-21 mai

Gemeni22 mai-21 iunie

Rac22 iunie-23 iulie

Leu24 iulie-23 august

Fecioar`24 august-23 septembrie

Balan]`24 septembrie-23 octombrie

Scorpion24 octombrie-22 noiembrie

S`get`tor23 noiembrie-22 decembrie

Capricorn23 decembrie-20 ianuarie

V`rs`tor21 ianuarie-19 februarie

Pe[ti20 februarie-20 martie

Este posibil ca persoana iubit s v`repro[eze c sunte]i prea rece [i c`v preocup prea mult afacerile saucariera. V recomandam s v`ocupa]i mai mult de familie. Relaxa]i-v [i odihni]i-v mai mult!

S-ar putea s \n]elege]i gre[it unpartener de afaceri [i s v certa]idegeaba. V sf`tuim s v calma]i [is lamuri]i toate ne\n]elegerile. Dup`-amiaza v destinde]i la o discu]ie cuun prieten bun care v viziteaz .

Prietenii v fac o surpriz [i v invit`s v petrece]i dup`-amiaza \mpre-un . Spre sear , este posibil s ave]io discu]ie \n contradictoriu cupartenerul de via] . V recomandams nu fi]i impulsiv.

Ar fi bine s nu v planifica]i afaceriimportante, pentru c s-ar putea s`intervin evenimente neprev`zute,din cauza c`rora nu va pute]i respec-ta programul. Este posibil sa primi]i oveste nepl`cut .

Rela]iile cu cei din jur [i mai ales cupersoana iubit au de suferit dincauza unor probleme de comunicare.V recomandam s nu refuza]icomunicarea. Se pare c v simti]iepuizat. Ar fi bine s v odihni]i.

V preg`ti]i pentru o c`latorie sau oexcursie. Ar fi bine s ]ine]i seama desfaturile unei rude mai \n vârst .Dupa-amiaz sunte]i invitat la opetrecere, dar sunte]i tentat s v`eschivati.

Ave]i succes \n toate activit`]ilelegate de camin. Dac se ive[teocazia s pleca]i \ntr-o excursie, v`sf`tuim s refuza]i, \ntrucât sunte]ipredispus la accidente. Ar fi bine s`v asculta]i intui]ia.

Dac dori]i s pleca]i \ntr-o vizit , v`sf`tuim s lua]i leg`tura cu gazdele\nainte de a pleca. Exist riscul s nule g`si]i acas . Dup`-amiaz esteposibil s nu v simti]i prea bine [i s`merge]i la medic.

Diminea]a sunte]i foarte ocupat cuprobleme de afaceri stresante. V`recomand`m s v p`stra]i calmul.Dac o rud mai \n vârst v cere aju-torul \ntr-o problem de sanatate, arfi bine s nu v eschiva]i.

|n prima parte a zilei, s-ar putea s`ave]i o problem de s`n`tate care v`\mpiedic sa face]i ce v-a]i propus.Cel mai mult regreta]i c nu pute]imerge la o petrecere. Dupa-amiaz`primi]i o veste bun .

Reu[i]i s finaliza]i o lucrare impor-tant , \nceput mai demult. Deja v`gândi]i la urmatoarea, sprenemul]umirea familiei. V sf`tuim s`nu face]i din orele suplimentare oobi[nuin] .

Sunte]i indispus [i chiar irascibil, pentru c nu v-a ie[it o afacere. V`sf`tuim s nu v desc`rca]i nerviiacas . Mai bine analiza]i cauzele e[e -cului! Spre sear , la o \ntâlnire cu pri-etenii, reu[iti s v reg`si]i echilibrul.

1 CFR Cluj 24 17 5 2 41 17 56 ≤172 Steaua Bucure[ti 23 14 5 4 26 13 47 ≤113 Rapid Bucure[ti 23 13 6 5 43 31 45 ≤124 Politehnica Timi[oara 24 13 6 5 43 31 45 ≤125 Dinamo Bucure[ti 24 12 7 5 37 22 43 ≤76 Unirea Urziceni 23 11 8 4 27 17 41 ≤57 FC Vaslui 24 10 10 4 36 21 40 ≤48 Gloria Bistri]a 24 9 7 8 27 29 34 -29 O]elul Gala]i 24 9 3 12 31 41 30 -3

Loc Echipa Meciuri Victorii Egal |nfr\ngeri G.M. G.P. Puncte Adev`r

10 Politehnica Ia[i 24 7 6 11 26 31 27 -911 Universitatea Craiova 23 7 4 12 24 32 25 -1112 Dacia Mioveni 24 6 7 11 20 29 25 -1113 Farul Constan]a 24 5 8 11 14 26 23 -1314 Gloria Buz`u 23 6 5 12 23 40 23 -1315 Pandurii Tg. Jiu 24 5 6 13 24 33 21 -1816 Ceahl`ul Piatra Neam] 24 6 3 15 20 31 21 -1517 UTA Arad 23 4 7 12 19 30 19 -1418 Universitatea Cluj 24 2 11 11 25 37 17 -16

Loc Echipa Meciuri Victorii Egal |nfr\ngeri G.M. G.P. Puncte Adev`r

-

hb- ]]- g]-

g]-

bd-

bb-

bb-

bb-bb-fb-

fb-

fb-

db-hb-

hb-hb-

hb-

hh-

fb-

hb-

hb-

hb-

fb-bb-

fb-

bb-

fb-

fb-

7ºCLuni 24 martie

b 8ºCMar]i 25 martie

b 11ºCMiercuri 26 martie

b 10ºCJoi 27 martie

b 10ºCVineri 28 martie

b 9ºC

7ºC10ºC10ºC

8ºC7ºC9ºC

13ºC16ºC19ºC15ºC12ºC17ºC

11ºC11ºC11ºC15ºC14ºC18ºC

S=mb`t` 29 martie

bLuni 24 martie

bMar]i 25 martie

bMiercuri 26 martie

bJoi 27 martie

dVineri 28 martie

bS=mb`t` 29 martie

bLuni 24 martie

bMar]i 25 martie

bMiercuri 26 martie

hJoi 27 martie

bVineri 28 martie

bS=mb`t` 29 martie

fLuni 24 martie

dMar]i 25 martie

bMiercuri 26 martie

bJoi 27 martie

bVineri 28 martie

bS=mb`t` 29 martie